0
1
CAMPANIA DE INFORMARE SI CONSTIENTIZARE
A PROIECTULUI
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII CU NUTRIENTI
MONITORIZARE MAI 2013
...
2
BOTOSANI
NECENZURAT
ajuns-la-final.html
Campania de plantare a pomilor în comuna Gorbăneşti a ajuns la final
Deputatul P...
3
străinătate, având ca temă pădurea.
Un act de cultură forestieră
4.
PROTV
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/roman...
4
50 de primării, adică jumătate din comunele județului Iași, au fost amendate în urmă cu doi ani pentru că nu au o
eviden...
5
MONITORUL DE
VRANCEA
cu-un-elicopter-smurd_2_145878.html
Este suspectat de intoxicaţie cu nitriţi şi malformaţie cardiac...
6
Maramureş. Într-un articol apărut în luna februarie anul trecut, în ziarul nostru, specialiştii din cadrul Oficiului de
...
7
si alți 60 de ari de butășiri de plop euramerican, salcie, plop alb și plop negru.
11.
PROTV
http://stirileprotv.ro/stir...
8
13.
RADIO TRM
http://www.trm.md/ro/regional/locuitorii-din-varzaresti-beau-apa-cu-nitrati/
Apa din râul Prut este mai bu...
9
deficiente de etichetare. Urmeaza ca rezultatele controalelor sa fie facute publice de catre ANPC", a declarat
Marian Gr...
10
GREENLY
„Ultra-plantatorul”, o nouă specie de voluntar scoasă la iveală de asociaţia ViitorPlus
În contextul în care Ro...
11
Gorgota, Măneşti şi Tomşani. Dar în judeţ sunt, în total, 1.342 de fântâni aflate în administrarea autorităţilor locale...
12
primăria va fi obligată să identifice alte surse de aprovizionare cu apă.
Laurenţia Militaru a precizat că anul trecut,...
13
ales pentru copii, motiv pentru care trebuie să aibă grijă, pe de o parte de unde consumă apă, iar pe de altă parte să-...
14
EVENIMENTUL
ZILEI
Otrăviţi cu apa de la robinet
E oficial! Apa consumată de doljeni nu e bună de băut, deși s-au invest...
15
GDS VIDEO Aria Maglavit, protejată cu bani europeni
Muzeul Olteniei a găzduit vineri dimineaţă un seminar despre import...
16
27.
EVENIMENTUL
http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/1-000-de-puieti-plantati-la-tasca--85835.html
1.000 de pu...
17
HOTNEWS
din-2004.htm
Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Ciolos: Romania a ramas blocata in negocierile din 2...
18
apropierea localităţii, impropriu pentru agricultură. La Drănic şi Işalniţa plantarea se va face în perioada următoare....
19
ADEVARUL
Doi generali de armată au plantat puieţi de salcâm, în Buzău, umăr la umăr cu subordonaţii şi mai mulţi
liceen...
20
Potrivit informațiilor furnizate de către Direcția de Sănătate Publică Neamț, toți cei care au solicitat recoltarea de
...
21
localitati populatia bea apa care ii pune sanatatea in pericol.
In judet sunt 59 de localitati care au sisteme centrali...
22
cheltuiesc mai puţini bani, deoarece te ajută natura.
40.
ECOMAGAZIN
http://www.ecomagazin.ro/ministrul-apelor-si-padur...
23
GAZETA NOUA
proprietari. 23.751 hectare de pădure se află în proprietate particulară, iar pentru 12.422 ha există contr...
24
44.
BUNA ZIUA IASI
http://www.bzi.ro/un-milion-de-arbori-plantati-in-judetul-iasi-foto-video-291437
Peste un milion de ...
25
GREEN REPORT
Elena Dumitru: Apele, protejate de nitratii din gunoiul de grajd
Sursele de apa, in special cele din zonel...
26
management de mediu şi audit.
Seminarul se încadrează în proiectul „Servicii de cercetare pentru elaborarea studiului p...
27
49.
ZIARUL
CEAHLAUL
http://ziarulceahlaul.ro/intoxicati-cu-apa-din-fantani-otravite/
Intoxicaţi cu apă din fântâni otră...
28
ZIARUL UNIREA
DSP Alba trage un semnal de alarmă: Apă nepotabilă la fântâni şi izvoare publice din judeţ. Vezi unde sun...
29
garant și promotor al Asociației noastre.
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Monitorizare mai 2013

339

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
339
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Monitorizare mai 2013"

  1. 1. 1 CAMPANIA DE INFORMARE SI CONSTIENTIZARE A PROIECTULUI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII CU NUTRIENTI MONITORIZARE MAI 2013 1. MESAGERUL NEAMT http://mesagerulneamt.ro/2013/05/02/ „Luna plantării arborilor – 2013” s-a încheiat la Bodești ilvicultorii nemțeni au pus punct, joia trecută, ediției din acest an a campaniei de împădurire „Luna plantării arborilor”, mai cunoscută publicului sub denumirea de „Luna pădurii“. Ultima dintre acțiunile organizate a constat în împădurirea unei suprafețe de teren din Bodești, de pe raza Ocolului Silvic Gârcina, cu puieți de gorun, paltin și frasin din pepinierele proprii. Elevii clasei a VIII-a de la Școala Bodești, cot la cot cu ziariști și silvicultori, au plantat arbori sub îndrumarea specialiștilor din cadrul Direcției Silvice Neamț. „Luna pădurii“ rămâne o adevărată sărbătoare, manifestările organizate pe linia conștientizării și educării populației și, în special, a tinerilor în vederea protejării pădurii, a gospodăririi ei durabile, fiind tot mai numeroase de la an la an. Este, de altfel, unul din cele mai importante evenimente pentru silvicultori și nu numai, și reprezintă o măsură de sensibilizare a publicului și a factorilor decizionali cu privire la importanța „aurului verde“, a rolului lui esențial în menținerea echilibrului ecologic. În timpul campaniei silvicultorii au angrenat, în acțiunile de împădurire a suprafețelor de teren, elevi, cadre didactice și voluntari din întregul județ. În „Luna pădurii“ au fost realizate lucrări de regenerare pe o suprafață de 554 de hectare, teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Direcției Silvice Neamț. Din cele peste 500 de hectare, 370 au fost regenerate natural, 130 de hectare – artificial, iar pe 54 de hectare s-au realizat completări curente. S-au folosit 1.040.000 de puieți forestieri asigurați în proporție de 90% din pepinierele proprii ale Direcției Silvice Neamț. 2. http://www.botosaninecenzurat.ro/20130430-campania-de-plantare-a-pomilor-in-comuna-gorbanesti-a-
  2. 2. 2 BOTOSANI NECENZURAT ajuns-la-final.html Campania de plantare a pomilor în comuna Gorbăneşti a ajuns la final Deputatul PSD Tamara Ciofu a organizat în zilele de luni și marți, 29-30 aprilie, o acțiune de plantare a 7500 de puieți de salcâm în comuna Gorbănești, în zonele din apropierea școlilor din satele Socrujeni, Vânători și Silișcani. Scopul acestui demers este prevenirea eroziunii solului și reducerea poluării, în special în ce privește praful inhalat de copii. Acțiunea s-a desfășurat în parteneriat cu Direcția Silvică Botoșani și au luat parte primarul comunei Gorbănești, Gică Iliescu, alături de senatorul PNL Viorel Grigoraș și mai multe zeci de voluntari din zonă, părinți și copii. “Sunt medic și înțeleg foarte bine cât îi afectează pe copii inhalarea prafului la locul de joacă. Arborii aceștia pe care îi plantăm astăzi și mâine în jurul școlilor din Gorbănești vor avea rolul de filtrare a particulelor de praf într-o zonă frecventată intens de copii.”, a declarat Tamara Ciofu. 3. LUMEA SATULUI http://www.lumeasatului.ro/articole-revista/aproape-20-000-de-puieti-plantati-in-luna-padurii-0105.html Aproape 20.000 de puieţi plantaţi în Luna Pădurii În perioada 15 martie - 15 aprilie au avut loc activităţi de împădurire şi alte manifestări dedicate formării conştiinţei forestiere în rândul cetăţenilor, sub egida Lunii Plantării Arborilor. S-a urmărit creşterea suprafeţelor de pădure, dar şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi din localităţi, în special în marile aglomerări urbane. În timpul lucrărilor de primăvară s-au făcut plantări pe 6.120 ha, dintre care 3.720 ha ale statului. Campania s-a desfăşurat în toată ţara, cu sprijinul direcţiilor silvice şi implicarea voluntarilor din rândul cetăţenilor, elevilor, ONG-urilor. Marcarea oficială a debutului acestui eveniment deosebit din viaţa silvicultorilor a avut loc la şantierul Gâscănoaia, de pe raza Ocolului Silvic (OS) Snagov, care aparţine de Direcţia Silvică (DS) Ilfov, din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva. Pe lângă conducerea RNP şi pădurari, au fost prezenţi Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură (din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice – MMSC), autorităţi locale, reprezentanţi ai pensionarilor silvici, ai sindicatelor din silvicultură, ai ONG-urilor de profil şi ai presei. Toată lumea, fără excepţie, a pus mâna pe lopată şi a plantat puieţi forestieri, pe o suprafaţă de 2,91 ha. Ce-i drept, greul a fost dus de silvicultori. Ei au pregătit terenul, l-au pichetat şi au săpat gropile. La faţa locului, cunoscutul caricaturist Cristian Topan a inaugurat o expoziţie cu lucrări premiate în ţară şi
  3. 3. 3 străinătate, având ca temă pădurea. Un act de cultură forestieră 4. PROTV http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/romania-umbla-cu-padurea-vopsita-desi-defrisam-intr-un-ritm- alarmant-cifrele-arata-altceva.html Tara statisticilor "vopsite". Cum a ajuns Romania sa piarda 3 hectare de padure in fiecare ora Jurnalistii au descoperit ca avem cel mai mare fond forestier din ultimul deceniu, insa cifrele care arata asta ar fi de fapt "coafate" legal, ca sa dea bine in Uniunea Europeana. Am ajuns sa pierdem trei hectare de padure in fiecare ora, potrivit organizatiilor care lupta pentru protectia mediului. Statistic, 100 de arbori cad prada drujbelor la fiecare 10 minute. Intr-un raport al corpului de control guvernamental se arata ca in 2010 intr-un loc din Romania, de exemplu, au fost taiati in doar cateva zile sute de arbori. Motivul? Curatarea padurii de produsele accidentale, adica doborate de vant. Raportul spune clar: cei doborati nu se pot incadra la produse accidentale. Peisajul nu mai are nevoie de niciun comentariu, insa cu toate acestea, statisticile oficiale pe care Romania.... 5. DIGI 24 VIDEO http://www.digi24.ro/stire/Iasiul-primul-in-tara-la-intoxicatiile-cu-nitrati_99628 Iaşiul, primul în ţară la intoxicaţiile cu nitraţi Iaşiul ocupă primul loc în ţară în ceea ce priveşte numărul copiilor intoxicaţi cu nitraţi. Şapte copii au ajuns la spital de la începutul acestui an după ce au băut apa poluată din fântâni, iar alţi 20 au fost trataţi pe parcursul anului trecut. În cazul intoxicaţiilor severe se poate ajunge chiar şi la deces. opiii din mediul rural din Iaşi beau cea mai poluată apă din toată ţara, iar din acest motiv riscă să dezvolte, în cel mai fericit caz, probleme respiratorii. Asta pentru că intoxicația poate duce chiar și la deces, spun medicii. În Miroslava, unde cantitatea de nitrați înregistrează cel mai mare nivel, oamenii beau, folosesc la gătit și dau la copii apă din fântâni. În dreptul fiecărei fântâni din mediul rural in care apa nu mai este potabila ar trebui sa existe un anunt prin care oamenii sa fie avertizati de acest lucru. Cum anuntul lipseste de cele mai multe ori, oamenii continua sa foloseasca apa. În Miroslava sunt 108 fântâni, dintre care doar 20 au fost testate, și asta din lipsa fondurilor. Chiar dacă legea îl obligă să ducă apă potabilă familiilor cu sugari, primarul susține că acest lucru este imposibil de realizat.
  4. 4. 4 50 de primării, adică jumătate din comunele județului Iași, au fost amendate în urmă cu doi ani pentru că nu au o evidență a fântânilor periculoase. Situația nu s-a schimbat de atunci. În această situație, numai în acest an, 7 sugari s-au intoxicat din cauza nitraților. 6. ANTENA1 VIDEO http://videonews.antena3.ro/video/romania/apa-din-majoritatea-fantanilor-din-judetul-iasi-nu-este- potabila.html Apa din majoritatea fântânilor din judeţul Iaşi nu este potabilă Apa din majoritatea fântânilor din judeţul Iaşi nu este potabilă. Cu toate acestea, oamenii continuă să o bea şi să o dea şi animalelor. Anul trecut, au fost înregistrate 20 de cazuri de intoxicaţie cu nitraţi în judeţul Iaşi. 7. TVSAT VIDEO http://www.jurnal.tvsatrm.ro/2013/05/03/after-news-%E2%80%93-1-mai/ ,,BOALA ALBASTRA” Alerta in Buzau in urma descoperirii a 4 cazuri de ,,boala albastra” la copii de pana intr-un an. Aceasta boala este cauzata de consumul apei infestate cu nitrati si nitriti. Toate cazurile au fost depistate de medicii buzoieni la bebelusi care provin din mediul rural. Pentru sugari, apa cu nitrati si nitriti este fatala: pot muri chiar de la un singur pahar cu lichid contaminat. Potrivit specialistilor toate fantanile din judetul Buzau sunt infestate cu astfel de substante. Cele 4 cazuri de „boala albastra” au fost semnalate in primele 4 luni ale anului. Ingrijorarea medicilor este cu atat mai mare cu cat pe tot parcursul anului trecut au fost inregistrate 6 cazuri de infestare a bebelusilor cu nitriti si nitrati. Toti copii depistati in acest an cu „boala albastra” provin din mediul rural. Un singur caz a fost mai grav insa acum se afla in afara oricarui pericol. Ingrijorator este ca satenii folosesc in continuare apa din fantani desi acestea contin nitriti si nitrati. Specialistii atrag atentia ca astfel de substante letale pentru bebelusi se gasesc si in localitatile unde exista retele de apa. ,,Boala albastra” apare ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice in agricultura dar si a gunoiului de grajd aruncat pe pamant. Astfel, panzele freatice sunt poluate cu nitrati, substante periculoase care ajung in apa. “Boala albastra” este usor de recunoscut, avand o evolutie de doar cateva ore. Specialistii atrag atentia ca si adultii sunt expusi bolii, dar cazurile sunt rare. In schimb, femeile gravide infestate nasc bebelusi cu malformatii grave. 8. http://www.monitorulvn.ro/articole/video-si-galerie-foto-bebelus-de-11-zile-transportat-de-urgen-a-la-iasi-
  5. 5. 5 MONITORUL DE VRANCEA cu-un-elicopter-smurd_2_145878.html Este suspectat de intoxicaţie cu nitriţi şi malformaţie cardiacă Salvarea a venit din cer, ieri după amiază, pentru un bebeluş de doar câteva zile, din Dumitreşti. Elicopterul SMURD a fost solicitat pentru a transporta o fetiţă de 11 zile de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Focşani, la o unitate medicală din Iaşi. Potrivit medicilor, bebeluşul a ajuns ieri dimineaţă la Spitalul Judeţean Focşani, fiind internat în Secţia de Pediatrie. Starea sa s-a agravat, motiv pentru care a fost solicitat un elicopter SMURD, pentru transportul fetiţei la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria” din Iaşi. Medicii suspectează că bebeluşul are o malformaţie cardiacă, dar şi că ar fi intoxicat cu nitriţi, mama sa pregătindu-i laptele cu apă luată din fântână. „Am preluat un bebeluş de 11 zile din Secţia de Pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Focşani. El este suspect de o malformaţie cardiacă, dar şi de intoxicaţie cu nitriţi. El va fi transferat cu elicopterul SMURD la Spitalul de Copii «Sfânta Maria» din Iaşi”, ne-a declarat medicul Dorinel Ticu, din cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Vrancea. Medicii le recomandă mămicilor să utilizeze doar apă îmbuteliată din comerţ pentru prepararea hranei bebeluşilor, aceasta fiind testată. Apa care provine din surse proprii este contraindicată, deoarece poate avea concentraţii mari de nitraţi şi nitriţi. Intoxicaţia cu nitriţi poate fi fatală în cazul bebeluşilor. 9. GLASUL http://www.glasul.ro/view_article.php?show=47285&name=Fantani_poluate_din_cauza_gunoiului_de_grajd Fântâni poluate din cauza gunoiului de grajd Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) a început o campanie de conştientizare a poluării cu nitraţi. Pe lista judeţelor în care se va deplasa caravana este şi Maramureşul. Într-o primă etapă a investiţiilor au fost date în folosinţă 14 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd. În ultimele trei luni au fost finalizate alte 17 platforme comunale, gunoiul de grajd fiind principala sursă de infestare cu nitraţi şi nitriţi a pânzei freatice, implicit a apei din fântâni. Seinenii - cei mai afectaţi Reprezentanţii Gărzii de Mediu Maramureş spun că sunt probleme în legătură cu poluarea cu nitraţi şi nitriţi în zona Seini (exponenţială, din acest punct de vedere pentru judeţ) şi zona Codru. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Maramureş au precizat că în judeţul nostru nu au mai fost înregistrate cazuri de poluare cu nitraţi şi nitriţi. "Nu avem nicio raportare în acest sens. Probleme erau de la îngrăşămintele de animale ori, în condiţiile în care au cam dispărut animalele din mediul rural, atunci a dispărut şi problema asta. În plus, multe localităţi din mediul rural au acum alimentare cu apă în sistem centralizat", a declarat Rareş Pop, directorul DSP
  6. 6. 6 Maramureş. Într-un articol apărut în luna februarie anul trecut, în ziarul nostru, specialiştii din cadrul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice spuneau că în Maramureş există 38 de localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi, acestea aflându-se sub controlul direct al inginerilor instituţiei. Printre localităţile pomenite erau Gârdani, dar şi Recea. "În România, peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor", susţine MMP, într-un comunicat de presă. Oficialii ministerului atrag atenţia că nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Mai mult, consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. 10. MESAGERUL DE NEAMT http://mesagerulneamt.ro/luna-plantarii-arborilor-2013-s-a-incheiat-la-bodesti/ „Luna plantării arborilor – 2013” s-a încheiat la Bodești Silvicultorii nemțeni au pus punct, joia trecută, ediției din acest an a campaniei de împădurire „Luna plantării arborilor”, mai cunoscută publicului sub denumirea de „Luna pădurii“. Ultima dintre acțiunile organizate a constat în împădurirea unei suprafețe de teren din Bodești, de pe raza Ocolului Silvic Gârcina, cu puieți de gorun, paltin și frasin din pepinierele proprii. Elevii clasei a VIII-a de la Școala Bodești, cot la cot cu ziariști și silvicultori, au plantat arbori sub îndrumarea specialiștilor din cadrul Direcției Silvice Neamț. „Luna pădurii“ rămâne o adevărată sărbătoare, manifestările organizate pe linia conștientizării și educării populației și, în special, a tinerilor în vederea protejării pădurii, a gospodăririi ei durabile, fiind tot mai numeroase de la an la an. Este, de altfel, unul din cele mai importante evenimente pentru silvicultori și nu numai, și reprezintă o măsură de sensibilizare a publicului și a factorilor decizionali cu privire la importanța „aurului verde“, a rolului lui esențial în menținerea echilibrului ecologic. În timpul campaniei silvicultorii au angrenat, în acțiunile de împădurire a suprafețelor de teren, elevi, cadre didactice și voluntari din întregul județ. În „Luna pădurii“ au fost realizate lucrări de regenerare pe o suprafață de 554 de hectare, teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Direcției Silvice Neamț. Din cele peste 500 de hectare, 370 au fost regenerate natural, 130 de hectare – artificial, iar pe 54 de hectare s-au realizat completări curente. S-au folosit 1.040.000 de puieți forestieri asigurați în proporție de 90% din pepinierele proprii ale Direcției Silvice Neamț. În perspectiva anilor următori, pentru a asigura materialul săditor, silvicultorii nemțeni au inclus în programul din această primăvară înființarea în solarii a unei suprafețe de 1.400 de metri pătrați de semănătură de molid, iar în pepiniere, înființarea unei semănături de salcâm pe 30 de ari. De asemenea, au repicat 1.392.000 de puieți de molid
  7. 7. 7 si alți 60 de ari de butășiri de plop euramerican, salcie, plop alb și plop negru. 11. PROTV http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/campanie-de-impadurire-in-judetul-cluj.html Campanie de impadurire in judetul Cluj 150 de hectare de teren din comuna Viisoara vor fi impadurite in cel mai scurt timp. Sute de muncitori lucreaza zilnic in cadrul celui mai amplu proiect de impadurire realizat in judetul Cluj, ce se ridica la 2,9 milioane de lei. Ads by INTERNET PROTV Peste 200 de muncitori planteaza zilnic puietii pe dealurile din comuna Viisoara. Nu mai putin de 15 specii vor popula terenurile, printre care gorun, stejar, foioase, catina, cires sau lemn cainesc. Pentru ca in aceasta zona au avut loc si alunecari de teren, muncitorii lucraeza si la consolidarea versantilor pe care s-a realizat plantarea. Potrivit reprezentantilor Directiei Silvice, lucrarile de impadurire ar trebui incheiate in urmatoarele doua saptamani. Totodata, in cel mult o luna se vor putea vedea rezultatele muncii - atunci plantatia ar trebui sa intre in vegetatie. 12. ANTENA SATELOR http://www.antenasatelor.ro/mediu/13239-sol-afectat-de-poluarea-cu-nitrati-si-nitriti-in-mediul-rural.html Sol afectat de poluarea cu nitraţi şi nitriţi în mediul rural Trei localităţi din judeţul Maramureş - Gârdani, Recea şi Seini continuă să fie poluate cu nitraţi şi nitriţi din cauza îngrăşămintelor animaliere, îndeosebi a gunoiului de grajd. "Infiltraţiile de nitraţi şi nitriţi au loc în solurile fertilizate masiv cu gunoi de grajd. Ploile abundente ce îmbibă solul cu apă fac posibilă ajungerea acestora în pânza freatică şi de aici mai departe în fântânile cetăţenilor. Ultimele analize din sol indică o poluare continuă cu nitraţi şi nitriţi la nivelul solului" a declarat, joi, primarul oraşului Seini, Gabriela Tulbure. Edilul oraşului Seini a mai precizat că în viitorul apropiat la periferia oraşului va fi construită o staţie de biogaz destinată valorificării dejecţiilor animaliere şi o platformă de depozitare a gunoiului de grajd. Poluarea solului cu nitraţi şi nitriţi rezultă de fapt din întreţinerea terenurilor agricole situate în vecinătatea localităţii. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătatea Publică Maramureş apreciază că poluarea cu nitraţi şi nitriţi la nivelul solului este în scădere ca urmare a scăderii numărului de animale din gospodăriile ţărăneşti din cele trei localităţi. Pe de altă parte, posibilităţile contaminării fântânilor cu apă este limitată deoarece un număr însemnat de gospodării rurale sunt conectate la reţeaua de apă centralizată.
  8. 8. 8 13. RADIO TRM http://www.trm.md/ro/regional/locuitorii-din-varzaresti-beau-apa-cu-nitrati/ Apa din râul Prut este mai bună de băut decât cea din fântânile din Vărzăreşti, Nisporeni. Este concluzia unor experţi. Lucrările de construcţie a unui nou apeduct vor fi finalizate către 2016. Acesta va aproviziona cu apă 30 de localităţi. Primarul comunei, Ion Crudu, confirmă faptul că lasă de dorit calitatea apei. “Nivelul de nitrați și substanțe nocive este foarte ridicat, iar problema persistă în comună de mai mult timp”, spune el. Pentru a îmbunătăți situația, în 2011, la Nisporeni a fost deschisă o stație de tratare a apelor de adâncime, care pe parcursul unui singur an a adus indicatorii sanitari în limitele admisibile. Din motive necunoscute, din noiembrie trecut, stația și-a întrerupt activitatea. Potrivit șefului Centrului de Sănătate Publică Nisporeni, Ion Cibotaru, peste 80% din populație utilizează apa din surse locale: fântâni, izvoare etc. Satul Vărzărești are peste 7500 de locuitori. Practic toţi utilizează apa din circa 260 de fântâni și izvoare. Acestea sunt amenajate și întreținute în stare sanitară satisfăcătoare. 14. BUNA ZIUA IASI http://www.bzi.ro/alarmant-cea-mai-pura-apa-din-lume-arunca-in-aer-hypermarketurile-si-magazinele-din- iasi-364137 Alarmant! Cea mai pura apa din lume arunca in aer hypermarketurile si magazinele din Iasi! Scandalul din lumea apelor minerale a ajuns la Iasi • Au fost depistate cateva sortimente de apa minerala carbogazificata si apa plata care ii induc in eroare pe consumatorii ieseni • Toate sticlele de apa "Aqua Carpatica" cu deficiente, existente in hypermarketuri, magazine si depozite, sunt retrase in aceasta perioada de autoritatile din Iasi • Mai mult decat atat, reprezentantii Patronatului Apelor Minerale (APEMIN) l-a dat pe mana autoritatilor pe producatorul de apa, acuzandu-l de inselaciune Niciun consumator iesean nu mai are voie sa puna mana pe o sticla de apa "Aqua Carpatica". Autoritatile au decis sa retraga absolut toate recipientele acestui brand, care se afla pe rafturile magazinelor sau in depozite. Este vorba, in principal, de doua sortimente de apa minerala carbogazificata si apa minerala naturala necarbogazoasa. Comisarii ieseni de la Protectia Consumatorilor trebuie sa se asigure ca vor fi scoase de la comercializare aceste ape minerale. Actiunile vin in urma deciziei Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) care sustine ca a gasit mai multe abateri privind etichetarea acestor produse. "Avand in vedere solicitarea ANPC, am desfasurat mai multe controale pentru identificarea la comercializare a unor sortimente de apa minerala cu
  9. 9. 9 deficiente de etichetare. Urmeaza ca rezultatele controalelor sa fie facute publice de catre ANPC", a declarat Marian Grigoras, seful Comisariatului Regional pentru Protectia Consumatorilor Regiunea Nord-Est. Este vorba despre "Aqua Carpatica" - apa minerala naturala carbogazificata de 0,5 litri, apa minerala naturala necarbogazoasa (plata) de 0,5 litri si apa minerala naturala necarbogazoasa (plata) de 5 litri. 15. OBSERVATOR TV http://observator.tv/social/apa-din-majoritatea-fantanilor-din-judetul-iasi-nu-este-potabila-99534.html SPECIAL!!! Apa din majoritatea fantanilor din judetul Iasi NU este potabila Apa noastra cea de toate zilele devine, in multe locuri ale tarii, otrava cea de toate zilele. Un astfel de loc este judetul Iasi, care din pacate, este detinatorul unui record trist Raman urme. Raman urme pe galeata, raman urme pe deget, dar, cel mai grav, raman urme in organism. Urme grave, care netratate, pot fi fatale. Din pacate, cazul nu este singular. Si nu este vorba de o singura fantana. Jumatate dintre puturile cu apa din Iasi este contaminata cu nitriti. Iar cei mai afectati de acesti compusi ai azotului sunt copiii. “Atentie mare pentru parinti! Fantana de unde iau apa sa fie analizata din punct de vedere al continutului de nitrati, daca medicul de familie indica faptul ca acea apa nu este potabila, sa nu fie folosita la copii”, recomanda medicul Catalina Ionescu, purtator de cuvant al Spitalului de Pediatrie "Sfanta Maria" Iasi Iasiul este judetul campion la numarul de intoxicari cu nitriti in randul copiilor. Numai anul acesta, sapte prunci au ajuns in stare grava la spital. Anul trecut, 20 au mers cu moartea de mana pentru ca au baut apa din locuri contaminate. Dar ca sa intelegem de ce nitratii sunt atat de periculosi, trebuie sa-i intelegem efectele. “La copil, manifestarile clinice sunt caracteristice, cu un aspect, cu o stare generala grava, cu o culoare violacee, cianotica a tegumentelor si mucoaselor. De asemenea, asociaza tulburari digestive, mergand pana la diaree severa, cu deshidratare severa si de asemenea afectarea starii generale pana la tulburarea starii de constienta si coma”, a mai spus medicul. Directia de Sanatate spune ca a avertizat primariile. Ba chiar a dat si amenzi, pentru ca nu au efectuat testele obligatorii la fiecare fantana. Iar acolo unde normele au iesit din grafic, autoritatile ar trebui sa asigure gratuit apa potabila copiilor sub trei ani. Lucru care iarasi se intampla doar pe hartie. Iar pana cand autoritatile vor face ceva concret, iesenii care tin la sanatatea lor trebuie sa-si cumpere apa. Adica sa-si cumpere viata. Cei care nu-si permit, vor bea in continuare din fantana contaminata. Pentru ei, doar moartea e gratuita. 16. http://greenly.ro/biodiversitate/in-zilele-de-pasti-vesti-frumoase-si-verzi
  10. 10. 10 GREENLY „Ultra-plantatorul”, o nouă specie de voluntar scoasă la iveală de asociaţia ViitorPlus În contextul în care România este codaşă între ţările europene în ceea ce priveşte implicarea în activităţi de voluntariat, mai mulţi voluntari au dovedit că sunt dispuşi să se implice şi să se dăruiască trup şi suflet unei acţiuni caritabile. Peste 700 de voluntari s-au implicat în campania de plantări organizată de ViitorPlus în primăvara acestui an. O parte dintre aceştia şi-au asumat rolul de „ultra-plantatori”, înnoptând la cort, chiar lângă noua pădure, pentru trei zile consecutive de plantare. Plantările din această primăvară s-au derulat în cadrul programului „Adoptă un copac!” şi a proiectului „Perdele verzi – Parcul Industrial Ploieşti”, organizate de asociaţia ViitorPlus. Cu ajutorul voluntarilor au fost plantaţi 17.500 de puieţi, în comunele Drăgăneşti Vlaşca şi Poroschia, din judeţul Teleorman, Dragoş-Vodă, din judeţul Călăraşi, şi în municipiul Ploieşti. 5.800 dintre puieţi au fost plantaţi în activităţile de completare, parte a lucrărilor de îngrijire a pădurii. Voluntarii care au participat în cele 6 zile de plantare prin proiectele „Adoptă un copac!” şi „Perdele verzi – Parcul Industrial Ploieşti” au venit din partea companiilor: 1&1 Internet Development, Accenture, Apa Nova Bucureşti – Veolia, Concelex, Dr. Reddy’s Laboratories România, GlaxoSmithKline, ING Asigurări de Viaţă, Provident Financial România, Zentiva Sanofi şi de la Ambasada Statelor Unite ale Americii în România, din comunitatea 121.ro, de la şcoala generală din comuna Roseţi şi Liceul „Danubius” din Călăraşi. Fondurile pentru plantările efectuate în Parcul Industrial Ploieşti au venit din partea Kaufland România, Ecotic şi Recolamp. Avis România, partener cu tradiţie al proiectului „Adoptă un copac!”, a fost alături de ViitorPlus şi în această campanie de plantări, asigurând mobilitatea echipei de organizare. 17. TELEGRAMA http://www.telegrama.ro/stiri/social/item/7501-pu%C5%A3urile-cu-otrav%C4%83 Puţurile cu otravă Controalele efectuate de inspectorii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, în primul trimestru al acestui an, au arătat că în mai bine de un sfert din localităţile judeţului apa din fântâni nu este potabilă. Nenorocirea este că sunt vreo 12 comune unde locuitorii nici nu au altă sursă de apă, pentru că nu sunt racordaţi la o reţea publică. Cifra pare îngrijorătoare? Şi mai grav este faptul că situaţia este raportată la cele aproximativ 1.300 de fântâni monitorizate. Dar mai sunt alte 36.000 pe care nimeni nu le-a controlat vreodată. Un bilanţ efectuat de Direcţia de Sănătate Publică după primul trimestru al acestui an, perioadă în care au fost verificate sursele de apă din mai multe localităţi ale judeţului, arată că mii de prahoveni consumă, zilnic, otravă în loc de ceea ce se cheamă lichidul vieţii. Dintre fântânile publice controlate, în 81 se află apă nepotabilă. Este vorba despre puţuri din Cornu, Filipeştii de Târg, Poiana Câmpina, Câmpina, Şotriile, Vărbilău, Vălenii de Munte, Bălţeşti, Predeal Sărari, Gura Vitoarei, Măneciu, Bătrâni, Olari, Gherghiţa, Balta Doamnei, Valea Călugărească,
  11. 11. 11 Gorgota, Măneşti şi Tomşani. Dar în judeţ sunt, în total, 1.342 de fântâni aflate în administrarea autorităţilor locale şi cine ştie în câte dintre acestea se găseşte orice, numai nu apă de băut? Anul trecut, în urma consumului de apă contaminată din fântânile aflate în gospodăriile oamenilor, au fost raportate cinci cazuri de intoxicaţie cu nitriţi / nitraţi, la Ciorani, Gorgota, Colceag, Balta Doamnei şi Baba Ana. Acesta din urmă s-a soldat cu decesul persoanei intoxicate cu... apă. 18. VIATA LIBERA http://www.viata-libera.ro/satul/41959-galati-viata-libera-liesti-canalizare-apa-canal-iulian-bot-vega-93- tancrad Comuna Lieşti îşi face sistem de canalizare Tot mai multe dintre primăriile din judeţ accesează fonduri pentru a putea aduce sisteme de canalizare în comune şi sate. Nu s-or racorda decât gospodarii cei care au ceva bani, dar măcar aceştia vor o viaţă mai confortabilă. Apoi, un sistem de canalizare şi unul de alimentare cu apă curentă sunt atu-uri în plus pentru atragerea de investitori care să-şi mai deschidă în comună câte o firmă şi să mai aducă astfel ceva bani la bugetul local şi să mai creeze şi câteva locuri de muncă. Tuluceştiul, spre exemplu, a început din vara trecută să lucreze la canalizare. Din primăvară, şi la Lieşti se lucrează din greu la crearea unei reţele. Detalii ne-a oferit primarul comunei, Iulian Boţ. „La noi în comună apa este potabilă, dar sunt şi locuri unde conţinutul de nitraţi şi nitriţi este foarte mare, aşa că nu se poate consuma. Canalizare mi-au spus că vor cei mai mulţi dintre oamenii din comună. În plus, mai bine de jumătate dintre locuitori au baie în casă, aşa că le-ar fi de mare folos o reţea de canalizare la care să se racordeze. Suntem într-o asociaţie intercomunitară”, ne-a declarat Iulian Boţ. Lucrările la Reţeaua de canalizare sunt realizate de Vega 93, iar cele la staţia de epurare, de Tancrad. Costurile lucrărilor, pentru cei 27 de kilometri de canalizare de la Lieşti, se situează în jurul valorii de 7 milioane de euro. Operatorul regional este SC Apă Canal SA, societate care se va ocupa şi de colectarea taxelor de canalizare de la lieşteni, după ce sistemul va fi funcţional. Lucrările, începute în această primăvară, ar trebui să dureze 16 luni. 19. RADIO CONSTANTA http://radioconstanta.ro/campanie-de-verificare-a-apei-din-fantani-in-judetul-tulcea-t3992.html Campanie de verificare a apei din fântâni, în judeţul Tulcea Direcţia de Sănătate Publică Tulcea a demarat o campanie pentru prevenirea cazurilor de intoxicare cu nitriţi. Reprezentanta instituţiei, DSP Tulcea, Laurenţia Militaru, a spus că timp de apropae două luni, va fi verificată calitatea apelor din fântânile din mediul rural Ea a mai spus că dacă vor fi constatate neconformităţi va fi interzis consumul apei din fântânile respective şi
  12. 12. 12 primăria va fi obligată să identifice alte surse de aprovizionare cu apă. Laurenţia Militaru a precizat că anul trecut, trei bebeluşi au fost intoxicaţi cu nitriţi, au fost internaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Tulcea şi salvaţi. Potrivit datelor făcute publice de Ministerul Mediului, anul trecut, peste 1.900 de localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Un număr de 41 dintre aceste localităţi sunt în judeţul Tulcea. 20. ZIARUL PRAHOVA http://www.ziarulprahova.ro/stiri/social/139633/peste-80-de-fantani-publice-din-prahova-au-apa-nepotabila Peste 80 de fantani publice din Prahova au apa nepotabila! MarimÎn judeţul nostru, 81 dintre cele 1342 de fântâni publice existente au apă nepotabilă, potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică Prahova. În plus, ultimele analize - efectuate în primul trimestru al acestui an - au scos la iveală o serie de neconformităţi la calitatea apei potabile pentru unii parametri analizaţi. Respectiv, în urma analizării probelor de apă din fântânile publice, reprezentanţii DSP Prahova au depistat bacterii coliforme, Escherichia Coli, enterococi, nitraţi, nitriţi, oxidabilitate, amoniu, turbiditate, duritate. Cu toate acestea, în primul trimestru din 2013 nu au fost raportate cazuri de intoxicaţie cu nitraţi/nitriţi sau cu alte substanţe toxice în urma consumului de apă din fântânile publice sau din cele private. În ceea ce priveşte localităţile în care se află fântâni publice cu apă nepotabilă, printre acestea se numără Cornu, Filipeştii de Târg, Poiana Câmpina, Câmpina, Şotrile, Vărbilău, Vălenii de Munte, Bălţeşti, Predeal Sărari, Gura Vitioarei, Măneciu, Izvoarele, Slănic, Starchiojd, Ştefeşti, Aluniş, Ceraşu, Podenii Noi, Măneciu, Bătrâni, Olari, Gherghiţa, Balta Doamnei, Valea Călugărească, Gorgota, Măneşti, Tomşani, şi asta în condiţiile în care în unele dintre localităţile menţionate nu există reţea publică de apă. Potrivit legislaţiei în vigoare, primăriile sunt cele care trebuie să aibă grijă de fântânile publice, iar, în plus, tot autorităţile locale sunt cele care trebuie să solicite efectuarea analizei apei şi să suporte costul pentru probele de potabilitate. Nici în cazul fântânilor individuale lucrurile nu stau mai bine, oamenii fiind, de multe ori, neglijenţi necurăţându-le sau nerespectând condiţiile de igienă. Din aceste cauze, anul trecut, de pildă, au fost raportate cinci cazuri de intoxicaţie cu nitraţi/nitriţi, în cinci localităţi diferite din judeţ, unul dintre acestea soldându-se, în final, cu decesul unui sugar. A fost vorba despre comunele Ciorani (satul Cioranii de Jos), Gorgota (Crivina), Colceag (Parepa), Baba Ana- sat, unde s-a înregistrat şi decesul – şi Balta Doamnei (sat Lacul Turcului). Ca atare, prahovenii trebuie să fie conştienţi că apa din fântâni poate fi un izvor de infecţii şi de boli care pot fi letale, mai
  13. 13. 13 ales pentru copii, motiv pentru care trebuie să aibă grijă, pe de o parte de unde consumă apă, iar pe de altă parte să- şi îngrijească fântânile. 21. CUGET LIBER http://www.cugetliber.ro/stiri-sanatate-apa-potabila-din-satele-tulcene-monitorizata-de-dsp-175583 Apa potabilă din satele tulcene, monitorizată de DSP irecţia de Sănătate Publică (DSP) Tulcea a demarat luna aceasta o campanie pentru prevenirea cazurilor de intoxicare cu nitriţi, urmând să verifice calitatea apelor din fântânile din mediul rural. Anul trecut, Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Dobrogea-Litoral, potrivit datelor făcute publice la acea dată peste 1.900 de localităţi din România fiind vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Un număr de 41 dintre aceste localităţi sunt în judeţul Tulcea. 22. AGROMANIA http://agroromania.manager.ro/articole/diverse/utilizarea-defectuoasa-a-ingrasamintelor-organice- polueaza-panza-freatica-13827.html Utilizarea defectuoasa a ingrasamintelor organice polueaza panza freatica Trei localitati din judetul Maramures se confrunta cu poluarea solului si a panzei freatice cu nitriti. Necazul a aparut ca urmare a administratii necorespunzatoare a ingrasamintelor organice si a gunoiului de grajd, spun specialistii. Poluarea s-a amplificat in ultima perioada datorita polilor abundente. Tags: seini, maramures, biogaz, poluare nitriti Desi cei de la Directa de Sanatatea Publica Maramures spun ca poluarea solului este in scadere datorita reducerii efectivului de animale din gospodarii, primarul orasului Seini sustine ca fantanile sunt contaminate. Pericolul de imbolnavire in randul populatiei este scazut in zona, insa, deoarece majoritatea locuintelor sunt bransate la reteaua de apa potabila. "Infiltratiile de nitrati si nitriti au loc in solurile fertilizate masiv cu gunoi de grajd. Ploile abundente ce imbiba solul cu apa fac posibila ajungerea acestora in panza freatica si de aici mai departe in fantanile cetatenilor. Ultimele analize din sol indica o poluare continua cu nitrati si nitriti la nivelul solului" a declarat primarul orasului Seini, Oficialul a mai precizat ca in viitorul apropiat la periferia orasului va fi construita o statie de biogaz destinata valorificarii dejectiilor animaliere si o platforma de depozitare a gunoiului de grajd. 23. http://www.evz.ro/detalii/stiri/otraviti-cu-apa-de-la-robinet-1037761.html
  14. 14. 14 EVENIMENTUL ZILEI Otrăviţi cu apa de la robinet E oficial! Apa consumată de doljeni nu e bună de băut, deși s-au investit în sistemele centralizate în jur de 46 de milioane de euro. Rezultatul: în 26 de localități, oamenii sunt în pericol. Primarul din comuna Bucovăț își sfătuiește sătenii să-i urmeze neapărat exemplul: el bea doar apă minerală Nitraţi şi nitriţi în partea de sud a judeţului, substanţe petroliere, în partea de nord, asta beau localnicii din Dolj. Peste 1.000 de kilometri de conducte au fost introduse în zona rurală, începând cu anul 2004, printr-o investiţie realizată cu fonduri de la Banca Mondială. Doljenii au aşteptat cu sufletul la gură modernizarea, sperând că vor avea apă potabilă la robinet, ca la oraş. „A fost cea mai bună veste. La început. Apoi, ne-am dat seama că ceva nu este în regulă după durerile de rinichi şi stomac. Pe nepot l-am trimis la Craiova, la copiii mei. Era tot timpul cu guriţa vânătă. Am aflat de la doctoriţă că era cianotic de la apă. Bem, că nu avem altă soluţie!”, spune resemnat Cristi, un localnic din Amărăşti, comună aflată pe lista avertizării Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj. 24. VREMEA NOUA http://www.vrn.ro/bomba-ecologica-la-pochidia-foto DEZASTRU Râpele care înconjoarã comuna Pochidia sunt pline de gunoi menajer, animale moarte, gunoi de grajd si alte resturi periculoase pentru mediul înconjurãtor. Desi Primãria Pochidia are un contract cu o firmã de salubrizare, primarul comunei, Marius Ciocan, preferã sã omitã a observa gunoaiele aruncate aiurea prin râpele comunei si care pun în pericol apa din pânza freaticã si mai ales din pârâul Bârzota, de unde se adapã animalele localnicilor. Bomba ecologicã de la Pochidia a ajuns pe masa Gãrzii de Mediu Vaslui, care astãzi va efectua un control riguros acolo, în urma unei sesizãri fãcute de câtiva localnici. Realitatea din comuna Pochidia stã exact asa cum au descris-o oamenii în sesizarea trimisã la Garda de Mediu, mãrturie stând fotografiile fãcute de reporterii nostri ieri în râpele mai sus mentionate. Printr-un peisaj de vis, prin sute de salcâmi înfloriti, am ajuns la Salcâmãrie, iar în râpa ce strãbate aceastã zonã – prin care curge pârâul Bârzota, se aflau aruncate sute de kilograme de gunoaie, iar mirosul ne-a mutat nasul din loc. Noroc de rãcoarea de afarã. În alt loc, am vãzut urme clare de buldozer, iar gunoaiele erau astupate cu pâmânt, inclusiv cele de grajd, care ajung prin infiltrare în sol pânã la pânzã freaticã. Câtiva oameni de la Legea 416 se chinuiau ieri sã strângã peturile aruncate aiurea prin râpi – dar, din pãcate, lesurile animalelor moarte, gunoiul menajer, cel animal, toate erau astupate cu pâmânt! Igienizarea acestor locuri este absolut necesarã, dar nu prin astuparea gunoaielor, asa cum face primarul comunei, putem zice cu blândete ca un inconstient, ci prin strângerea lor si ecologizarea acestor râpi, care asigurã echilibrul ecologic necesar mediului înconjurãtor. 25. http://www.gds.ro/Actualitate/2013-05-18/Aria+Maglavit,+protejata++cu+bani+europeni
  15. 15. 15 GDS VIDEO Aria Maglavit, protejată cu bani europeni Muzeul Olteniei a găzduit vineri dimineaţă un seminar despre importanţa protejării Ariei Naturale Maglavit, despre care majoritatea oamenilor nu ştiu foarte multe lucruri, ale cărei specii suferă din cauza intervenţiilor în habitatul lor natural 35 de specii de păsări protejate la nivel european, 89 de specii migratoare conform Convenţiei de la Bonn, cinci specii periclitate la nivel global, dar mai multe specii de mamifere şi plante sunt ameninţate din ce în ce mai mult în zona Maglavit de mâna omului. Pornind de la braconaj, defrişări, păşunat excesiv, debarasarea necorespunzătoare a deşeurilor şi ajungând la poluarea râurilor şi lacurilor, aria se află în pericol de a nu mai putea găzdui aceste specii. Aceasta a fost tema discuţiei de vineri dintre cei implicaţi în proiectul de management integrat al ariei naturale Maglavit, unul cu finanţare europeană. Solicitantul, SC Butterfly Effect SRL Craiova, în calitate de custode, şi partenerii, Muzeul Olteniei şi Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, au fost prezenţi la întâlnire, alături de ei fiind şi reprezentanţi ai Apelor Române şi ai Jandarmeriei şi Comisariatului Județean Dolj al Gărzii Naţionale de Mediu. Primarii localităţilor incluse în zona în discuţie, deşi au fost invitaţi la întâlnire, au ales să nu participe. Proiectul, în valoare de 528.096,80 lei, început pe 15 martie, a implicat, printre altele, vizitarea şcolilor din sudul Doljului pentru a le vorbi copiilor despre această zonă şi importanţa conservării sale. 26. MONITORUL NEAMT http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20130516&pagina=1&articol=36112 „Cetătean Responsabil - Nu pot ei să taie cît putem noi să plantăm“ Comuna Tasca si-a îmbunătătit zestrea forestieră cu 1.000 de arbori, materialul săditor, constînd în puieti de artar, tei, frasin, mesteacăn si salcîm fiind asigurat de către Carpatcement. La actiunea de plantare au participat 100 de persoane, din colectivul de voluntari făcînd parte salariati de la Carpatcement Bicaz, de la Primăria Tasca, elevi ai Liceului Teoretic Bicaz si ai Scolii „Vasile Mitru“ Tasca. Actiunea este rezultatul discutiilor din cadrul „Sfatului Bătrînilor“, ce a avut loc la Carpatcement, pornind de la ideea conducerii societătii de implicare în viata comunitătii, unde primarul Alexandru Drăgan a propus formarea unei perdele de arbori care să protejeze DN12C. Propunerea mea a fost de creare a unei perdele de arbori pe marginea soselei, pentru a ascunde de ochii turistilor calea ferată uzinală cu tot materialul său rulant si zgomotul aferent. În acelasi timp, am gîndit si la înfrumusetarea comunitătii, optînd pentru plantarea unor arbori diferiti, cum ar fi tei, artari, salcîmi, mesteceni, frasini, arbori ce se pretează zonei si pe care îi vom îngriji pentru a-i lăsa mostenire generatiilor viitoare. Exemplul pe care doresc să-l subliniez se referă la faptul că am considerat ca în perspectivă să nu mai facem toti săli de sport, tabere pentru elevi sau alte obiective, ci unii o sală pentru toate comunitătile si altii o tabără care să deservească toti copiii din zonă....
  16. 16. 16 27. EVENIMENTUL http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/1-000-de-puieti-plantati-la-tasca--85835.html 1.000 de puieţi, plantaţi la Taşca ......În anul 2011, compania a iniţiat un proiect de responsabilitate socială, în cadrul căruia a fost înfiinţat „Sfatul Bătrânilor”, din care fac parte cei mai importanţi reprezentanţi ai comunităţii locale. Ei şi-au propus să identifice problemele din localităţile limitrofe fabricilor Carpatcement şi să contribuie la rezolvarea lor prin stimularea colaborării între companie, cel mai important actor economic al comunităţii, reprezentanţii instituţiilor publice şi alţi lideri formali sau informali de pe plan local, după cum a precizat Bogdan Arnăutu, şeful Departamentului de comunicare al Carpatcement Holding Ecologie la Taşca. Acţiunea de plantare a arborilor este una dintre deciziile Sfatului Bătrânilor şi a fost luată la iniţiativa primarului din Taşca, Alexandru Drăgan. El a sesizat necesitatea realizării unor perdele forestiere de-a lungul drumului naţional care trece prin localitate. Mâine vor fi plantaţi 1.000 de puieţi de arţar, frasin, tei, mesteacăn şi salcâm, oferiţi de Carpatcement. La acţiunea vor participa şi elevii şcolii cu clasele I-VIII din Taşca, unde Carpatcement a iniţiat un alt proiect, intitulat „Acces la educaţie”. 28. CNP http://www.cnp.md/en/working-groups/environment/news/item/1631-soarta- %E2%80%9Ebarierelor%E2%80%9D-naturale-%E2%80%93-perdelele-si-fasiile-forestiere Soarta „barierelor” naturale – perdelele şi fâşiile forestiere Datele statistice, cu adevărat, nu lasă loc de îngrijorare. Conform Cadastrului funciar, in 1991, suprafața perdelelor forestiere a câmpurilor constituia 31 mii ha, iar in anul 2012 – 30,8 mii ha. Oficial, suprafața perdelelor forestiere s-a micşorat cu doar 200 ha. „Aceste date nu corespund realității. Pe parcursul anilor 1991-2012 au fost distruse cca. 3000 ha de plantaţii forestiere de protecţie”, susţine dr. in biologie Alexei Pălănceanu, inginer silvic. Chiar dacă există mai multe acte legislative care fac referinţă la fâşiile şi perdelele forestiere, termenii sunt utilizaţi greşit şi diferă de la o lege sau hotărâre la alta. De ex., Codul funciar, art. 36, stipulează, greşit, crearea pe terenuri agricole a „fâşiilor de protecţie”, corect fiind termenul de „perdea forestieră de protecţie”. Neconcordanţa termenilor generează confuzii, atât în realizarea prevederilor, planurilor, cat şi la crearea de date statistice. 29. http://www.hotnews.ro/stiri-comisar_european-14823136-dacian-ciolos-romania-ramas-blocata-negocierile-
  17. 17. 17 HOTNEWS din-2004.htm Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Ciolos: Romania a ramas blocata in negocierile din 2004 Comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, a declarat vineri, la Saschiz, ca in Romania multa lume a ramas blocata in negocierile din 2004, dar ca de atunci lucrurile s-au schimbat de multe ori in Uniunea Europeana, iar cei ce doresc renegocierea capitolului pe agricultura trebuie sa vina cu propuneri. "Se rediscuta capitolul pentru agricultura pentru ca tocmai reformam Politica Agricola Comuna, eu spun din 2010 asta, suntem deja in 2013. Deci cei care s-au trezit din 2010 au venit cu idei, au venit cu propuneri care sunt incluse in proiectul de reforma, care acum sper sa fie adoptat. Deci noi sau multa lume aici a ramas blocata in negocierile din 2004 dar de atunci lucrurile s-au schimbat de multe ori, lucrurile in Uniunea Europeana se schimba la fiecare cativa ani, dar trebuie sa fie prezenti agricultorii aceia care spun ca vor sa renegocieze capitolul pe agricultura", a spus Dacian Ciolos, citat de Agerpres. Comisarul european a aratat ca si-ar dori sa ii vada venind la Bruxelles pe cei care spun ca doresc negocierea capitolului pe agricultura, la intalnirile reprezentantilor agricultorilor din Europa, ca sa discute si sa-si spuna problemele acolo, nu doar in Romania. 30. EDITIE .RO http://www.editie.ro/articole/actualitate/doljul-verde.html Doljul a intrat în proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”. 10 localităţi au primit 107.000 de puieţi forestieri pentru prevenirea degradării terenurilor sau refacerea perdelelor forestiere. O echipă din cadrul Unitaţii de Management al Proiectului a verificat săptămâna trecută stadiul de implementare a proiectului de către comunităţile locale. În urma verificărilor, s-a stabilit că la Galicea Mare au fost plantaţi toţi cei 15.000 de puieţi de salcâm livraţi. Plantările au fost făcute într-o zonă lipsită în totalitate de vegetaţie forestieră. La Pleniţa s-au livrat 5.000 de puieţi de salcâm. Puieţii au fost plantaţi pe un teren în pantă, aflat în vecinătatea cimitirului din localitate, pentru stabilizarea acestuia. Poiana Mare a primit 10.000 de puieţi de salcâm şi, potrivit angajaţilor Primăriei, puieţii au fost plantaţi în trei amplasamente situate în apropierea Dunării. În Giubega au fost plantaţi aproape jumătate din cei 15.000 puieţi de salcâm, pe care i-a primit localitatea, iar la Cioroiaşi, toţi cei 2.000 de puieţi de salcâm primiţi au fost plantaţi într-o zonă din apropierea centrului localităţii cu sprijinul persoanelor care beneficiază de ajutor social. La Siliştea Crucii, localitate în care au fost livraţi 10.000 de puieţi de salcâm, toţi puieţii au fost plantaţi pe terenuri situate în apropierea localităţii. Comuna Teasc a primit 25.000 de puieţi, din care a plantat aproape 24.500. Alţi 500 urmează să fie sădiţi de elevii şcolii din comună. Şi autorităţile din Celaru au primit 25.000 de puieţi de salcâm. Toţi puieţii au fost plantaţi pe un teren nisipos din
  18. 18. 18 apropierea localităţii, impropriu pentru agricultură. La Drănic şi Işalniţa plantarea se va face în perioada următoare. Celor două localitaţi le-au fost repartizaţi 25.000, respective 10.000 de puieţi de salcâm. Echipa sosită în control a constatat că, până în acest moment, în cadrul proiectului s-au împădurit aproximativ 120 de hectare de teren din zone vulnerabile la nitraţi. 31. CUVANTUL EXPRESS http://www.cvlpress.ro/22.05.2013/in-dolj-s-au-impadurit-120-ha-teren-din-zone-vulnerabile-la-nitrati/ În Dolj s-au împădurit 120 ha teren din zone vulnerabile la nitraţi Una dintre cele mai importante activităţi ale Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este reprezentată de sprijinul acordat comunităţilor locale pentru plantarea de puieţi şi vegetaţie forestieră pe terenurile degradate, plantarea de bariere de vegetaţie, perdele forestiere şi fâşii-tampon riverane pe terenurile comunale în pantă, pe păşuni degradate sau aflate în proximitatea corpurilor de apă. O echipă din cadrul Unităţii de Management al Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” a vizitat, săptămâna trecută, un număr de 10 localităţi din judeţul Dolj pentru a constata stadiul lucrărilor de plantare. Conform contractului 33/SH/2013, in luna aprilie anul acesta, s-au livrat puieti forestieri în toate aceste comune. La Galicea Mare au ajuns 15.000 de puieţi de salcâm şi au fost plantaţi toţi, într-o zonă lipsită în totalitate de vegetaţie forestieră, plantaţia fiind bine îngrijită, peste 90% din puieţii fiind intraţi în vegetaţie. Pleniţa a primit 5.000 de puieţi, tot de salcâm, sădiţi pe un teren în pantă din vecinătatea cimitirului, pentru stabilizarea acestuia. Primăria Poiana Mare a relatat că cei 10.000 de salcâmi au fost plantaţi în trei amplasamente situate în apropierea Dunării. 32. PONTURI DESPRE http://www.ponturidespre.ro/actualitate/in-judetul-dolj-se-planteaza-perdele-forestiere-de-protectie/ În judeţul Dolj se plantează perdele forestiere de protecţie na dintre cele mai importante activități ale Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este reprezentată de sprijinul acordat comunităților locale pentru plantarea de puieți și vegetație forestieră pe terenurile degradate, plantarea de bariere de vegetație, perdele forestiere și fâșii tampon riverane pe terenurile comunale în pantă, pe pășuni degradate sau aflate în proximitatea corpurilor de apă. O echipa din cadrul Unitații de Management al Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” a vizitat săptămâna trecută un număr de 10 localități din județul Dolj pentru a constata stadiul lucrărilor de plantare. Până in acest moment, în cadrul proiectului, s-au împădurit aproximativ 120 ha teren din zone vulnerabile la nitraţi. 33. http://adevarul.ro/locale/buzau/militarii-garnizoanei-buzau-impadurit-teren-judet-ajutati-doi-generali-mai- liceeni-1_5172811b053c7dd83f2a8fa2/index.html#
  19. 19. 19 ADEVARUL Doi generali de armată au plantat puieţi de salcâm, în Buzău, umăr la umăr cu subordonaţii şi mai mulţi liceeni Alături de militarii garnizoanei Buzău au muncit şi câteva zeci de copii din liceele buzoiene. ”Acest ajutor al copiilor demonstrează încă o dată legătura vie dintre armată şi societate, dându-ne şi de această dată încrederea că atitudinea de respectare a naturii este prezentă în rândul românilor”, se arată într-un comunicat redactat de Biroul de presă al garnizoanei Buzău. Au fost prezenţi la activitate pentru a planta puieţi, cot la cot cu subordonaţii şi liceenii buzoieni, generalul de brigadă, dr. Nicolae Ciucă, comandantul Diviziei 2 Infanterie "Getica" şi generalul de brigadă, dr. Lucian Foca, comandant UM 02000. La campanie au participat peste o sută de militari şi 40 de elevi, pe bază de voluntariat care, alături de reprezentanţi ai administraţiei publice locale, au îmbogăţit vegetaţia forestieră din apropierea comunei Beceni cu peste 6.000 de puieţi de salcâm. 34. JURNALUL OLTENIEI http://www.jurnalulolteniei.ro/2013/05/20/120-ha-s-au-impadurit-in-judetul-dolj/ 120 ha s-au împădurit în judeţul Dolj Una dintre cele mai importante activităţi ale Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este reprezentată de sprijinul acordat comunităţilor locale pentru plantarea de puieţi şi vegetaţie forestieră pe terenurile degradate, plantarea de bariere de vegetaţie, perdele forestiere şi fâşii tampon riverane pe terenurile comunale în pantă, pe păşuni degradate sau aflate în proximitatea corpurilor de apă. O echipa din cadrul Unitații de Management al Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” a vizitat săptămâna trecută un număr de 10 localități din județul Dolj pentru a constata stadiul lucrărilor de plantare. Conform contractului 33/SH/2013, in luna aprilie anul acesta, s-au livrat puieti forestieri dupa cum urmeaza: - Galicea Mare, localitate în care s-au livrat 15.000 de puieți de salcâm. Au fost plantați toți puieții care au fost livrați, într-o zonă lipsită în totalitate de vegetație forestieră, plantația fiind bine îngrijită, peste 90% din puieții plantați fiind intrați în vegetație..... 35. ZIARUL DE ROMAN http://www.ziarulderoman.ro/40249/copii-intoxicati-cu-nitriti/ Copii intoxicati cu nitrati, Apa din fântâni continuă să fie o problemă pentru locuitorii din mediul rural. Fie că au fântâni în propria curte, fie că se aprovizionează din fântâni publice, calitatea apei le poate pune în pericol sănătatea. Anul trecut s-au înregistrat cinci cazuri de intoxicații cu nitrați, în vreme ce, în acest an, numărul lor a ajuns la trei. Adjudeni, Tămășeni și Crăcăoani sunt satele unde s-au înregistrat intoxicații cu nitriți la copii cu vârste sub un an.
  20. 20. 20 Potrivit informațiilor furnizate de către Direcția de Sănătate Publică Neamț, toți cei care au solicitat recoltarea de probe privind calitatea apei, inclusiv primăriile, au primit o veste proastă, în sensul că apa din fântâni nu este potabilă, datorită cantității de nitriți și nitrați existente în apă, principala cauză fiind deșeurile animale. Un examen pentru determinarea calității apei poate ajunge, în funcție de numărul de analize, și la 150 de lei. 36. EVENIMENTUL http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/si-a-otravit-bebelusul-cu-apa-din-fantana--87096.html Inconştienţă Şi-a otrăvit bebeluşul cu apă din fântână o mamă a pus în pericol viaţa copilului după ce i-a dat să bea apă dintr-o sursă infestată * inspectorii au început o anchetă în acest caz * în judeţul Vaslui, sunt peste 10.000 de puţuri cu apă plină de nitriţi * anul trecut, doi copii au murit din cauza neglijenţei părinţilor Lipsa de educaţie a ajuns să pună în pericol vieţile oamenilor de la sate, pare a fi o primă concluzie a unei anchete începute ieri de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Vaslui. Demersul a fost motivat de atitudinea unei femei din satul Măluşteni, care, în urmă cu două zile, a ajuns la spitalul din Bârlad cu un bebeluş în stare gravă. Copilul fusese intoxicat cu nitriţi, iar vinovată este mama. Ea a folosit în bucătărie apa unei fântâni din sat despre care se ştia că este infestată, singura ei explicaţie fiind lipsa altei surse în zonă. Inspectorii sanitari au preluat cazul şi vor recolta probe atât din sursa de apă folosită de mamă la prepararea hranei bebeluşului, cât şi din altele din vecinătate. „Tragem încă o dată un semnal de alarmă primăriilor care au obligaţia de a verifica toate sursele publice de apă. Există surse cu parametri chimici şi bacteriologici necorespunzători şi am spus de multe ori acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP, Mihaela Topliceanu. 37. ADEVARUL http://adevarul.ro/locale/vaslui/peste-sfert-populatia-vasluiului-bea-apa-plina-nitriti-nitrati- 1_519c3ad4c7b855ff5614e989/index.html Peste un sfert din populatia Vasluiului bea apa plina de nitriti si nitrati Judetul Vaslui nu se poate lauda cu apa potabila, cel putin asa reiese din analizele de laborator facute de Directia de Sanatate Publica. Cea mai toxica apa este cea din fantani si izvoare, folosita in prezent de aproape 300.000 de oameni. De la inceputul acestui an, specialistii Directiei de Sanatate Publica (DSP) Vaslui au efectuat aproape 4.000 de analize de laborator, la probe de apa prelevate din sursele de alimentare din toate localitatile din judet. Un sfert din acestea au avut rezultate necorespunzatoare, iar concluzia a fost ca in jumatate din cele 86 de
  21. 21. 21 localitati populatia bea apa care ii pune sanatatea in pericol. In judet sunt 59 de localitati care au sisteme centralizate locale de alimentare cu apa, de care beneficiaza aproape 45.000 din cei aproximativ 240.000 de locuitori de la tara. Dintre locuitori din orase, doar 121.000 beneficiaza de sistemul public de apa potabila. Bebelusii sunt ei mai expusi Primarii din localitatile afectate considera ca singura solutie pentru rezolvarea problemei ar fi saparea unor puturi de adancime, dar spun ca nu au fonduri pentru astfel de investitii. 38. OBIECTIV DE VASLUI http://www.obiectivdevaslui.ro/node/48251 Rezultatele analizelor DSP: Vasluienii beau apă otrăvită 300.000 de locuitori ai județului utilizează apă improprie consumului uman. Județul Vaslui nu prea se poate lăuda cu apă potabilă, cel puțin așa reiese din analizele de laborator efectuate de Direcția de Sănătate Publică (DSP). Cea mai toxică apă este cea din fântâni și izvoare, folosită în prezent de aproape 300.000 de oameni, majoritatea din mediul rural. De la începutul acestui an, DSP Vaslui a efectuat aproape 4.000 de analize la probe prelevate din sursele de alimentare cu apă. Mai bine de un sfert dintre acestea au avut rezultate necorespunzătoare, concluzia fiind că în jumătate dintre localitățile județului populația utilizează apă plină de bacterii, nitriți și nitrați. Dintre comunele care au multă apă otrăvită, amintim: Mălușteni, Vetrișoaia, Laza, Solești. Nici la orașe lucrurile nu stau prea bine. Dintre cele 240 de probe de apă recoltate din sistemele centralizate, 14% au avut probleme la indicatorul “clor rezidual liber”. 39. IMPACT REAL http://www.impactreal.ro/Gheorghe-Mihailescu-Din-banii-produsi-de-noi-se-impaduresc-si-alte-judete.html GHEORGHE MIHAILESCU: DIN BANII PRODUSI DE NOI SE IMPADURESC SI ALTE JUDETE A fost Luna Pădurilor, care cuprinde un ansamblu de manifestări. Împăduririle, în schimb, continuă. De exemplu, în zona Voineasa a fost zăpada până mai târziu şi încă mai muncim acolo. Nu au fost probleme cu împăduririle, dar noi avem programate anul acesta 110 hectare, pe care le vom termina într-un timp scurt. În privinţa fondurilor, este o chestiune foarte interesantă: noi avem un sistem: un anumit procent din masa lemnoasă pe care o vindem se duce într-un fond de conservare şi regenerare, pe care noi avem voie să-l folosim la aceste lucrări. În acest fond, noi, cei de la Vâlcea, reuşim să adunăm aproximativ 25 de miliarde de lei vechi, din care nu folosim mai mult de 10-15 miliarde, restul sunt folosiţi de Regie, deoarece ei sunt titularii contului şi distribuie banii către zonele sărace. Din banii noştri se fac împăduriri în Olt, Dolj, Teleorman şi Brăila. Zona de munte este mai bogată în pădure şi se
  22. 22. 22 cheltuiesc mai puţini bani, deoarece te ajută natura. 40. ECOMAGAZIN http://www.ecomagazin.ro/ministrul-apelor-si-padurilor-in-control-la-defrisarile-din-apuseni/ Ministrul Apelor si Padurilor, in control la defrisarile din Apuseni Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura se va afla azi in zona de munte a judetului Cluj, unde au fost constatate defrisari ilegale. Speram ca ministrul nu doar va constata ceea ce se vede cu ochiul liber din avion ori din masina ci va apela si la resorturile care ii sunt la indemnana pentru a stopa jaful de material lemnos din codrii Apusenilor.Padurile din Apuseni nu au nevoie de constatari, comisii si comitete ori controale ci de masuri concrete si tragerea la raspundere a celor vinovati. “Asistam la un jaf nepermis. Distrugerea padurilor din Romania a devenit un fenomen si avem doua alternative: sa stam nepasatori si sa lasam lucrurile sa se deruleze asa cum sunt acum si mai avem ce taia vreo 10-15 ani, sau sa punem ordine, sa permitem exploatarea padurilor in mod durabil. Cred ca este nevoie de o vointa politica foarte mare pentru aplicarea Codului silvic. La nivelul Guvernului am vazut ca exista aceasta disponibilitate din partea domnului prim-ministru Victor Ponta, a viceprim-ministrilor Liviu Dragnea si Daniel Chitoiu. Si din punctul de vedere al PNL exista o rezolutie care contine modificarea legislatiei pentru a gestiona durabil padurile. Din 2014 cu siguranta se va aplica noul Codul silvic. Modificarile Codului silvic au aparut ca o necesitate pentru ca, din pacate, in Romania taierile necontrolate, defrisarile necontrolate au devenit un fenomen. Curtea de Conturi a cuantificat furturile ilegale din perioada 1990-2011, in aceasta perioada in Romania au fost taiate ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn, paguba fiind de 5 miliarde de euro. Aceste taieri ilegale au devenit un fenomen pentru ca la inceput am crezut ca sunt cazuri izolate aceste cazuri de distrugere prin taiere, dar din pacate am constatat ca in multe locuri din tara taierile de padure fara documente sunt un fenomen”, a precizat LuciaVarga 41. http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=20319 Pădurile administrate privat rămân la mâna hoţilor Jumătate din pădurea retrocedată proprietarilor este la cheremul hoţilor, Direcţia Silvică asumându-şi răspunderea pentru ce se întâmplă cu 43.505 ha de pădure, din care doar 12.422 luate în administrare de la particulari. Pădurile tăiate „la ras” în anii de după retrocedare, zona Potcoava fiind, de altfel, cea mai elocventă, n-au fost învăţătură de minte pentru cei care încă mai deţin aşa ceva în proprietate. Direcţia Silvică, instituţia cu care se pot încheia contracte de administrare, răspunde pentru doar jumătate din suprafaţa de păduri retrocedată foştilor
  23. 23. 23 GAZETA NOUA proprietari. 23.751 hectare de pădure se află în proprietate particulară, iar pentru 12.422 ha există contracte de administrare încheiate între proprietari şi Direcţia Silvică. Numărul acestor contracte este mai mare decât numărul de hectare, în cea mai mare parte proprietarii deţinând suprafeţe foarte mici. „Proprietarii au obligaţia legală de a încheia contracte de administrare, dar nu toţi o fac. Noi răspundem doar de ceea ce se întâmplă în pădurea administrată de noi” , spune purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice, George Vâle. Costurile de administrare nu sunt exorbitante, pentru un hectar ridicându-se la 100 lei (1 milion lei vechi), în condiţiile în care în mare parte proprietarii nu deţin nici măcar atât. Contractul de administrare obligă, în schimb, la respectarea normelor legale şi la tăiere din propria pădure (se stabileşte tipul de activitate - tăiere de produse principale, curăţire, rărituri etc.). Se mai plăteşte o taxă de marcare, însă chiar şi aşa nu se atinge preţul cu care se cumpără de pe piaţă un metru cub, dă asigurări purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice. 42. GANDUL.INFO http://www.gandul.info/financiar/cum-folosesc-autoritatile-sistemul-anti-inundatii-stiam-ca-in-cotofenii-din- fata-casele-nu-vor-fi-afectate-oficial-ploile-ne-au-luat-prea-repede-10755059 România a investit aproape 50 de milioane de euro pentru a realiza un sistem de prevenire al inundaţiilor şi de gestionare a pagubelor, însă aproape degeaba. Autorităţile se declară, în multe dintre cazuri, luate prin surprindere, deşi au la dispoziţie un mecanism pe baza căruia să acţioneze la timp şi să reducă din nivelul pagubelor provocate de ape. Este vorba de hărţile de hazard, un sistem interactiv în care trebuie să introducă datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, obţinând astfel o simulare a efectelor precipitaţiilor în zonă. Pentru acest sistem s-au alocat 46,5 milioane, pentru realizarea a 11 hărţi de hazard. Până acum sunt gata doar opt, deşi trebuiau fi finalizate până la sfârşitul anului trecut. Cu resursele existente, autorităţile dau totuşi din colţ în colţ. "Hărţile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile...", a comentat un oficial din Gorj, după inundaţiile provocate de umflarea apelor Jiului..... 43. ZIARE.COM http://www.ziare.com/ziare-iasi/stiri-business/un-milion-de-arbori-plantati-in-judetul-iasi-3010797 Un milion de arbori, plantati in judetul Iasi Peste un milion de puieti forestieri au fost plantati de catre Directia Silvica in judetul Iasi pe 120 de hectare de teren din judetul Iasi. De asemenea, alte 100 de hectare au beneficiat de procesul de regenerare naturala. Campania de impadurire s-a derulat in toate cele 8 ocoale silvice, ce administreaza intreaga suprafata de fond forestier din judet. Peste 500.000 de puieti au fost trimisi doar de la pepiniera Galata din Iasi. "Din primavara anului 2012, Directia Silvica Iasi (DSI) a obtinut ...citeste toata stirea
  24. 24. 24 44. BUNA ZIUA IASI http://www.bzi.ro/un-milion-de-arbori-plantati-in-judetul-iasi-foto-video-291437 Peste un milion de puieti forestieri au fost plantati de catre Directia Silvica in judetul Iasi pe 120 de hectare de teren din judetul Iasi. De asemenea, alte 100 de hectare au beneficiat de procesul de regenerare naturala. Campania de impadurire s-a derulat in toate cele 8 ocoale silvice, ce administreaza intreaga suprafata de fond forestier din judet. Peste 500.000 de puieti au fost trimisi doar de la pepiniera Galata din Iasi. "Din primavara anului 2012, Directia Silvica Iasi (DSI) a obtinut un numar de un milion de puieti apti de plantat. Am avut programate pentru impadurire 120 de hectare de teren, insa am reusit sa depasim proiectul cu 3 hectare. Pe langa acestea, 100 de hectare de teren au fost regenerate natural. S-au facut sponsorizari de puieti forestieri, cu aprobarea Regiei Nationale a Padurilor, catre persoane fizice si persoane juridice, dar si catre unitatile administrativ-teritoriale, pentru plantarea pe terenuri degradate. Astfel, au fost plantati aproximativ 70.000 de puieti", a declarat inginerul Valentin Clain Stratulat, directorul Directiei Silvice Iasi. Proiectul a avut in vedere culturi de salcam si gladita ce s- au semanat in primavara acestui an, dar si culturi de stejar, nuc si paltin din toamna anului 2011. Directia Silvica Iasi are pepiniere in suprafata totala de 50 de hectare. La pepiniera silvica Galata se produc puieti ornamentali precum tuia, mahonie, buxus, juniperus, zada, ginkgo biloba, stejar rosu, molid argintiu sau salcie creata. 45. ECOMAGAZIN http://www.ecomagazin.ro/seminar-dedicat-regulamentului-privind-eticheta-ecologica-europeana/ Seminar dedicat regulamentului privind eticheta ecologica europeana Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice a organizat in data de 30 mai 2013 la Tulcea, Seminarul de instruire, informare si constientizare, in conformitate cu prevederile Regulamentului EMAS III si a Regulamentului privind eticheta UE ecologica. Seminarul a fost condus de Doamna Secretar de Stat Elena Dumitru care a subliniat ca implementarea sistemelor EMAS si Eticheta Ecologica Europeana reprezinta cresterea performantei de mediu in orice domeniu. Sunt principii de dezvoltare durabila a societatii care conduc la crearea locurilor de munca si aduc plus valoare in ceea ce priveste competitivitatea. In prezent in Romania sunt acreditate EMAS 9 companii si au fost acordate 25 de licente cu eticheta ecologica europeana. Cu acest prilej, aproximativ 40 de reprezentanti ai organizatiilor publice, private si neguvernamentale, au primit consiliere de la specialisti pentru participarea voluntara la sistemul comunitar de management si audit (EMAS) si abordarea Regulamentului privind eticheta ecologica europeana... 46. http://www.green-report.ro/elena-dumitru-apele-protejate-de-nitratii-din-gunoiul-de-grajd/
  25. 25. 25 GREEN REPORT Elena Dumitru: Apele, protejate de nitratii din gunoiul de grajd Sursele de apa, in special cele din zonele rurale, sunt protejate de contaminarea cu nitrati, proveniti din gunoiul de grajd, depozitat la intamplare, printr-un proiect national, cofinantat de Banca Mondiala, Facilitatea Globala de Mediu si Guvernul Romaniei, a declarat Elena Dumitru, secretar de stat in Ministerul Mediului, in cadrul conferintei cu tema „Securitatea alimentara si a resurselor de apa: intre perspective europene si realitati nationale“, organizata, astazi, de Institutul European din Romania (IER). Proiectul se adreseaza in special fermierilor, care au invatat si invata practici ecologice de la specialistii Ministerului Mediului. Ei sunt instruiti sa renunte la vechiul obicei de a-si depozita gunoiul din grajduri, in gospodarii, si sa foloseasca rampe special construite. Aceasta practica le fereste fantanile de contaminarea cu nitrati. In Romania, sunt 1.900 de localitati considerate vulnerabile, din acest punct de vedere, si nu numai”, - Elena Dumitru. Proiectul, “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti”, care se incheie in acest an, are patru componente, implementate in perioada 2008-2013, iar investitiile sunt facute in aproximativ 69 zone vulnerabile la poluarea cu nitrati, la nivel de comuna..... 47. AMOS NEWS http://www.amosnews.ro/ministerul-mediului-organizat-seminarul-dedicat-regulamentului-privind-eticheta- ecologica-europeana- Ministerul Mediului a organizat seminarul dedicat regulamentului privind eticheta ecologică europeană Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a organizat în data de 30 mai 2013 la Tulcea, Seminarul de instruire, informare şi conştientizare, în conformitate cu prevederile Regulamentului EMAS III şi a Regulamentului privind eticheta UE ecologică. Seminarul a fost condus de Doamna Secretar de Stat Elena Dumitru care a subliniat că implementarea sistemelor EMAS și Etichetă Ecologică Europeană reprezintă creșterea performanței de mediu în orice domeniu. Sunt principii de dezvoltare durabilă a societății care conduc la crearea locurilor de muncă si aduc plus valoare în ceea ce privește competitivitatea. În prezent în România sunt acreditate EMAS 9 companii și au fost acordate 25 de licențe cu eticheta ecologică europeană. Cu acest prilej, aproximativ 40 de reprezentanţi ai organizaţiilor publice, private şi neguvernamentale, au primit consiliere de la specialişti pentru participarea voluntară la sistemul comunitar de management si audit (EMAS) şi abordarea Regulamentului privind eticheta ecologică europeană. Între prezentările susţinute în cadrul seminarului figurează expunerea modalităţilor de aplicare şi înregistrare şi informarea asupra obiectivelor şi a componentelor principale ale acestor instrumente europene. De asemenea, vor fi evidenţiate avantajele şi beneficiile pe termen lung aduse de aceste facilităţi şi, totodată, vor fi prezentate câteva experienţe de succes şi modalităţi de gestionare în ceea ce priveşte etichetarea ecologică europeană şi sistemul de
  26. 26. 26 management de mediu şi audit. Seminarul se încadrează în proiectul „Servicii de cercetare pentru elaborarea studiului privind modalităţile de promovare la nivel naţional a sistemului Uniunii Europene (UE) de management de mediu şi audit (EMAS) şi de încurajare a participării voluntare a organizaţiilor în cadrul EMAS conform legislaţiei europene în domeniul EMAS şi a schemei comunitare de acordare a etichetei UE ecologice, asumate prin preluarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr 66/2010 din 25 noiembrie 2009 privind eticheta ecologică” finanțat prin Administrația Fondului de Mediu. Prin organizarea acestui seminar, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Evaluare Impact şi Controlul Poluării îşi propune să încurajeze organizaţiile publice şi private să adopte aceste instrumente europene şi, totodată, să stabilească cele mai eficiente modalităţi de promovare a acestora. 48. ALBAIULEANUL http://www.albaiulianul.ro/social-administrativ/item/1430-iata-fantanile-si-izvoarele-cu-apa-canceroasa-din- judetul-alba-mii-de-oameni-se-otravesc-zilnic.html Iata fantanile si izvoarele cu apa canceroasa din judetul Alba! Mii de oameni se otravesc zilnic! Conform Adresei Nr. 2667/29.05.2013, inaintata de Directia de Sanatate Publica Alba, Institutiei Prefectului judetul Alba, in judet sunt foarte multe fantani si izvoare, cu nitrati, nepotabile. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, declara ca poluarea cu nitrati poate avea efecte dezastruoase asupra sanatatii oamenilor. "Din cauza faptului ca acesti nitrati se leaga in mod stabil de hemoglobina, ei provoaca o stare care face ca, mai ales la copii, in multe cazuri, creierul sa nu mai primeasca o cantitate suficienta de oxigen. Lucru care poate cauza chiar decesul. E un risc mare. Dar riscul cel mai mare, si imediat, e pentru sugari. De aceea mamele nu ar trebui sa combine mancarea sau laptele sugarului cu apa de la fantana, in conditiile infestarii panzei freatice cu nitrati. Chiar daca se fierbe apa, pericolul otravirii ramane. O cescuta-doua de apa de acest fel poate omori un sugar. In microflora tubului digestiv nitratii se transforma in nitriti. Impreuna cu proteinele provenite din alimente nitritii formeaza o serie de compusi cancerigeni, care se numesc nitrozamine. Aceste nitrozamine sunt una dintre principalele substante care favorizeaza aparitia cancerului", precizeaza Gheorghe Mencinicopschi. Iata unde exista apa nepotabila in Alba, conform adresei de mai sus: Scoala din Beta si fantana publica din Lopadea Noua, Scoala Ciuguzel si Izvorul Socrate din Ciuguzel, Scoala Generala Radesti, Hoparta-La Rip, Hoparta-La Hutuca, Vama Seaca-La Beni, Hoparta-La Perla Trascaului, CMF Coroianu-Hoparta, Gradinita Unirea ll, SC Farmacia Diana Unirea, scoala Generala Farau, Fantana Bumi Farau, Crisaiba Fantanal Farau, SC Mirempharm SRL Farau, Pagida-Aiud. Deocamdata a fost analizata apa din 40 de localitati iar in perioada urmatoare va continua si in restul de 38.
  27. 27. 27 49. ZIARUL CEAHLAUL http://ziarulceahlaul.ro/intoxicati-cu-apa-din-fantani-otravite/ Intoxicaţi cu apă din fântâni otrăvite Apa din fântânile pline de nitriţi continuă să facă victime, deşi autorităţile sanitare trag periodic semnalul de alarmă privitor la riscul la care se expun localnicii şi mai ales copiii care ajung să bea din puţurile otrăvite. De la începutul acestui an şi până în prezent au suferit intoxicaţii cu nitriţi trei copii cu vârste sub un an, de la Adjudeni, Tămăşeni şi Crăcăoani, în vreme ce pe parcursul întregului an trecut s-au înregistrat cinci cazuri de intoxicaţii cu nitraţi, conform statisticilor întocmite la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ. Primăriile care au contract de monitorizare a apei cu DSP Neamţ au de plată sute de lei, periodic, pentru prelevarea şi analizarea probelor de apă din fântânile publice, iar acolo unde sunt depistate probleme sunt făcute recomandări fie de curăţare a puţurilor, fie de închidere a acestora, dacă sunt depăşiri mari de concentraţie la nitriţi şi nitraţi. Principala cauză care determină otrăvirea apei din fântâni este “agresarea” pânzei freatice cu azotaţii din îngrăşăminte şi cu deşeuri animale... 50. ALBA 24 http://alba24.ro/nitrati-nitriti-si-bacterii-in-apa-izvoarelor-publice-din-alba-vezi-rezultatele-controalelor- dsp-in-mai-multe-localitati-din-judet-200519.html Nitrați, nitriți și bacterii în apa izvoarelor publice din Alba. Vezi rezultatele controalelor DSP în mai multe localități din județ Cetățenii care folosesc apă de la izvoare publice, trebuie să fie foarte atenți de unde anume se aprovizionează cu apă de băut. Rezultatele ultimelor analize ale DSP Alba arată că la peste 15 izvoare din județ curge apă ce conține nitrați și nitriți, o substanță cancerigenă. De asemenea, peste 40 de izvoare publice din incinta unor școli, primării sau de pe teritoriul satelor au apă cu parametri bacteriologici ridicați, care ar putea produce afecțiuni digestive. În urma încheierii unor contracte între DSP și mai multe primării din județ, au fost colectate probe din toate sursele publice de apă de pe teritoriul a 40 de localități din Alba. Analizele au arătat că peste 90% din izvoare furnizează apă „nepotabilă”. Directorul Direcției de Sănătate Publică, dr. Horea Timiș, a explicat, însă, că adevăratul pericol al apelor din sursele publice este conținutul de nitrați sau nitriți, care pot produce cancer. Conținutul de nitriți sau nitrați din ape nu este o problemă remediabilă 51. http://www.ziarulunirea.ro/dsp-alba-trage-un-semnal-de-alarma-apa-nepotabila-la-fantani-si-izvoare- publice-din-judet-vezi-unde-sunt-probleme-2-188282.html
  28. 28. 28 ZIARUL UNIREA DSP Alba trage un semnal de alarmă: Apă nepotabilă la fântâni şi izvoare publice din judeţ. Vezi unde sunt probleme! După 7 zile de aşteptare au venit rezultatele monitorizării privind izvoarele şi fântânile publice din judeţul Alba. Precizăm că 90% dintre izvoarele si fântânile publice unde s-au făcut analizele, adică în 40 de comune (jumătate din judeţ) nu îndeplinesc caracteristicile de potabilitate, din cauza parametrilor biologici necorespunzători respectiv enterococi şi E. Coli si cel mai grav, a parametrilor chimici, nitriţi si nitraţi care pot cauza boli cancerigene. Într-o probă de apă pot fi descoperiţi parametri chimici (nitriţi, nitraţi) şi parametri bacteriologici (enterococi şi E. Coli) depăşiţi. Parametri bacteriologici crescuţi pot fi eliminaţi prin măsuri de dezinfecţie, igienizate, iar consumul apei în care se află aceste bacterii pot da modificări de sănătate care se materializează prin boli digestive. Aceste boli digestive sunt particulare, iar afecţiunile nu sunt grave, dar cu toate acestea nu putem spune că apa este potabilă. Precizăm faptul că analiza apelor este calitativă, nu cantitativă, aşadar nu se cunoaşte cu exactitate cantitatea de bacterii (enterococi şi E. Coli) din cadrul izvoarelor de apă. Cu toate acestea DSP Alba nu poate decât să declare apa nepotabilă până când se vor face analize suplimentare asupra cantităţii de bacterii. Soluţia este ca aceste ape publice să fie curăţate, igienizate, întreţinute şi verificate la anumite intervale de timp. 52. TRANSILVANIA TV http://bistrita.nasaud.transilvania-tv.ro/comunicat-tasuleasa-social-are-consiliu-consultativ-adica- board/7482 Tășuleasa Social are Consiliu Consultativ, adică BOARD! Consiliul Consultativ al Tășu este format din Marcel Iureș – unul dintre cei mai însemnați actori români, Don Lothrop – investitor și pasionat de beneficiile voluntariatului în societate, Mircea Miclea – psiholog, fost Ministru al Învățământului, Bogdan Brânzaș – consultant de brand, Cătălina Anton Duhanes – femeie de afaceri, pasionată de natură. Suntem deosebit de onorați să avem printre noi, ca sfătuitori și prieteni dragi cu care împărtășim aceleași valori și idealuri, oameni marcanți din cultura și mediul de afaceri românesc și american. Scopul principal al Asociației este subscris dezvoltării spiritului și curajului civic și întărirea capacității tinerilor de a se implica în societate, dezvoltarea culturii organizaționale și a voluntariatului, precum și dezvoltarea educației de mediu la tineri. Obiectivul principal al Tășu constă în crearea, dezvoltarea și susținerea unei școli de voluntariat precum și ocrotirea mediului prin plantarea de păduri. Consiliul Consultativ este non-executiv și are rolul de a se asigura – prin expertiză, sfaturile și strategiile propuse – ca scopul și obiectivele principale ale Tășu pe termen mediu sunt respectate și atinse. Consiliul Consultativ are menirea de a propune Președintelui și Directorului Executiv cele mai bune căi strategice de dezvoltare, strângere de fonduri, promovare și comunicare, de a fi un
  29. 29. 29 garant și promotor al Asociației noastre.
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×