Teoria argumentarii - curs 11

  • 3,514 views
Uploaded on

Curs tinut de Gheorghe Stefanov la Facultatea de filosofie, Universitatea din Bucuresti, pe 4.05.2009.

Curs tinut de Gheorghe Stefanov la Facultatea de filosofie, Universitatea din Bucuresti, pe 4.05.2009.

More in: Education , Technology
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
3,514
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2

Actions

Shares
Downloads
82
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Argumentare si gandire critica – curs 11 Evaluarea argumentarilor Sofisme (I)
  • 2. Evaluarea argumentarilor
    • Evaluarea argumentarilor /vs./ evaluarea demonstratiilor
    • Exemplu [...]
    • Factori de care depinde calitatea argumentarilor:
      • Acceptabilitatea punctelor de pornire
      • Acceptabilitatea legaturilor logice dintre premise si concluzii
      • Necircularitatea
      • Cerinte “dialectice”
  • 3. Acceptabilitatea punctelor de pornire
    • E vorba despre premisele ultime (cele de la care, in diagramele Beardsley-Thomas, doar pornesc sageti catre alte asertiuni)
    • Acceptabilitate: pentru cine? in raport cu ce?
    • Prin punerea in discutie a premiselor nu aratam ca teza este falsa – in sprijinul ei pot fi aduse alte argumente.
    • Pentru o argumentare cu teza evaluativa: trebuie sa avem cel putin o premisa evaluativa.
  • 4.
    • Pentru o argumentare cu teza actionala trebuie sa aratam:
      • ca este necesara sau de dorit schimbarea rezultata in urma actiunii propuse
      • ca actiunea propusa poate fi realizata efectiv (este fezabila), intrucat dispunem de mijloacele necesare pentru a o infaptui (sau acestea pot fi procurate cu usurinta)
      • ca actiunea propusa este mai putin costisitoare decat neajunsurile aplicarii ei si ca in cazul ei raportul dintre avantaje si costuri e mai bun decat in cazul actiunilor alternative care ar avea acelasi rezultat.
  • 5. Acceptabilitatea legaturilor dintre premise si concluzii
    • Argumentari “seriale”: forta logica a legaturii dintre capetele unui lant de inferente nu poate fi mai mare decat cea a verigii celei mai slabe.
    • Argumentari convergente: fortele logice ale legaturii concluziei cu fiecare dintre premise se insumeaza.
    • v. taria legaturilor logice specifice diferitelor tehnici de argumentare e diferita;
    • taria legaturilor logice trebuie sa fie exprimata corect prin utilizarea IVA (“deci” vs. “se pare ca”)
  • 6. Necircularitatea
    • acceptabilitatea premiselor ultime ale argumentarii nu trebuie sa se sprijine, la randul ei, pe acceptabilitatea opiniei in sprijinul careia sunt folosite
    • incalcarea cerintei de necircularitate va examinata mai detaliat in cadrul discutiei despre sofismul petitio principii.
  • 7. Cerinte “dialectice”
    • E avuta in vedere adaptarea argumentarii la auditoriul caruia i se adreseaza, avand in vedere:
      • gradul de informare al auditoriului in domeniul de care tine argumentarea
      • opiniile general acceptate si valorile pe care le impartaseste auditoriul
      • capacitatea auditoriului de a urmari diverse conexiuni logice cu diferite grade de complexitate
      • accesibilitatea vocabularului folosit
  • 8. Sofisme (I)
    • sofism vs. paralogism: diferenta consta in faptul ca sofismele sunt comise intentionat, in timp ce paralogismele nu sunt comise astfel.
    • impartasirea de credinte false nu este un sofism; sofismele sunt erori logice (in sens larg) in argumentare
    • o eroare logica pe care o poate sesiza cu usurinta oricine nu este un sofism
    • identificarea sofismelor face parte din evaluarea argumentarilor
  • 9. Incalcari ale primei cerinte utilizate in evaluarea argumentarilor
    • apelul la un principiu general ignorand existenta unui principiu opus care este la fel de acceptabil (v. proverbe)
    • utilizarea unor date in mod trunchiat sau tendentios (cu semnificatia schimbata)
    • s.a.
    • nu e calificata drept sofistica utilizarea intr-o argumentare a unor principii care erau acceptabile in momentul in care era formulata argumentarea, desi s-au dovedit ulterior false.
  • 10. Incalcari ale celei de-a doua cerinte
    • Ignoratio elenchi
      • e un sofism de relevanta: argumentatorul produce temeiuri pentru o opinie inrudita sau asemanatoare cu cea pe care si-a propus sa o sustina (probabil pentru ca are mijloace mai bune de a sustine opinia cealalta)
      • comiterea acestui sofism e favorizata de ambiguitatea unor formulari
      • exemple [...]
  • 11.
    • “ Tactica omului de paie”
      • e o forma de ignoratio elenchi utilizata in argumentari polemice
      • opinia adversarului este atacata intr-o forma denaturata, care o face mai usor de doborat
      • exemple [...]
    • In cazul argumentarilor de tip dialogal sofismul ignoratio elenchi poate imbraca forma urmatoare: argumentatorul nu raspunde la intrebarile / obiectiile formulate de oponent, ci la intrebari diferite, care nu i-au fost puse, sau amana raspunsul prin digresiuni.
    • argumentarile ad verecundiam , ad hominem si ad populum pot fi considerate tot sofisme de relevanta.
  • 12.
    • sofismele de ambiguitate
      • acestea pot fi privite tot drept o forma de ignoratio elenchi
      • se produc atunci cand in formularea tezei cate un cuvant cheie care are mai multe sensuri e folosit cu unul dintre sensuri, fiind folosit in cadrul premiselor cu alt sens
      • Exemple (Soloviov, “Pentru a castiga exista o singura conditie: sa joci”) [...]
    • amfibolia
      • e vorba in cazul amfiboliilor de ambiguitati sintactice (v. “majoritatea barbatilor romani isi bat sotiile din pricina greutatilor materiale din familie")
  • 13.
    • vaguitatea termenilor poate fi utilizata si ea exploatata sofistic in argumentari; v. nu pot fi trasate granite precise intre franchete si lipsa de tact, fermitate si intoleranta, mandrie legitima si aroganta, critica si insulta, erotism si pornografie, nationalism si xenofobie, nationalism si patriotism etc.
    • sofismul accentului
      • v. “Tot timpul ii vorbesti de rau pe prietenii tai din provincie. Foarte urat!”
      • v. si citarea trunchiata si scoaterea din context
  • 14. Incalcari ale cerintei a treia
    • Petitio principii
      • sofismul admite o forma tare (utilizarea in argumentare a unei asertiuni a carei aceptare consta in sau depinde de acceptarea tezei argumentarii) si o forma slaba (utilizarea unor premise a caror acceptare a mai problematica decat acceptarea tezei sustinute)
      • problema, in acest caz, nu este ca teza nu ar decurge logic din premisele sustinute (orice propozitie decurge din ea insasi) ci ca acceptabilitatea tezei nu sporeste prin argumentare
  • 15.
    • Exemple (v. Galilei, Rousseau, cruzimea fata de animale) [...]
    • In argumentarea obisnuita petitio principii apare in forme mai simple, precum nerecunoasterea identitatii de sens a doua expresii si sofismul numit otravirea fantanilor (incercare de a discredita dinainte, fara argumente, modul in care oponentul poate sa-si apere punctul de vedere)
    • In argumentarile de tip dialogal petitio principii poate sa ia forma intrebarilor cu presupozitie falsa (v. discutia despre presupozitii)
  • 16.
    • O alta forma de petitio principii este falsa dilema (formularea unei probleme ca si cand ar fi posibile doar doua raspunsuri care se exclud reciproc): “Pentru personalitatea unui individ este decisiva zestrea genetica sau educatia?”, “Tehnologia moderna este o binefacere sau un pericol pentru viitorul omenirii?”, “Aristotel este un filosof materialist sau idealist?”, “Gandirea spontana a oamenilor este logica sau ilogica?”, “Trebuie pastrata intacta suveranitatea statelor nationale sau trebuie sa inaintam spre un guvern european?”