Filosofia limbajului - curs 2

1,653 views
1,594 views

Published on

Curs tinut de Gheorghe Stefanov la Facultatea de filosofie, Universitatea din Bucuresti, pe 24.02.2009

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,653
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
11
Actions
Shares
0
Downloads
79
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Filosofia limbajului - curs 2

  1. 1. Filosofia limbajului – curs 2 teorii potrivit carora intelesul e un obiect: 1) teorii mentaliste 2) teoria judecatilor
  2. 2. Fapte privitoare la inteles: <ul><li>diferenta dintre obiecte ce au inteles (siruri de semne, sunete, cuvinte, propozitii) si obiecte lipsite de inteles </li></ul><ul><li>sinonimia </li></ul><ul><li>ambiguitatea </li></ul><ul><li>existenta disputelor verbale </li></ul><ul><li>alte fapte semantice vor fi amintite atunci cand vor deveni relevante pentru a respinge teoriile ce nu le pot explica </li></ul>
  3. 3. Teorii mentaliste (ideationale)‏ <ul><li>cuvintele au inteles intrucat exprima anumite entitati mentale (idei, reprezentari, ganduri)‏ </li></ul><ul><li>expresiilor sinonime le corespunde aceeasi idee sau gand </li></ul><ul><li>o expresie este ambigua atunci cand exprima mai mult de un singur gand (sau mai mult de o singura idee)‏ </li></ul>
  4. 4. <ul><li>o disputa verbala are loc atunci cand doua persoane gandesc acelasi lucru, dar il exprima in termeni diferiti (care nu exprima pentru ambele persoane aceleasi idei)‏ </li></ul><ul><li>obs: </li></ul><ul><ul><li>ceea ce este esential pentru comunicare exista in mod independent fata de limbaj si este anterior acestuia </li></ul></ul><ul><ul><li>se considera in genera ca ideile sau reprezentarile sunt exprimate de cuvinte, iar gandurile sau opiniile sunt exprimate prin propozitii; un gand cuprinde o relatie intre diferite idei / reprezentari </li></ul></ul>
  5. 5. Obiectii: <ul><li>nu tuturor cuvintelor le corespund reprezentari in minte (&quot;si&quot;, &quot;sau&quot;, &quot;nonentitate&quot; etc.)‏ </li></ul><ul><li>intelesul ar trebui sa fie public, intersubiectiv, in timp ce imaginile mentale (ideile din minte) nu sunt accesibile intersubiectiv </li></ul><ul><li>ideile generale nu pot fi reprezentari </li></ul><ul><li>reprezentarile nu sunt necesare pentru intelegerea propozitiilor </li></ul>
  6. 6. <ul><li>exista propozitii cu sens ce nu au fost niciodata formulate, astfel incat putem spune ca ele au inteles, desi nimeni nu a avut gandurile (reprezentarile mentale) exprimate de ele </li></ul><ul><li>nu putem spune despre ce tip de entitati mentale e vorba (altele decat imaginile mentale) fara sa dam definitii circulare </li></ul><ul><li>postularea unei conexiuni intre obiecte, indiferent de tipul acestor obiecte, nu poate reprezenta o explicatie a intelesului </li></ul>
  7. 7. Teoria judecatilor <ul><li>O propozitie are inteles intrucat exprima o judecata; judecatile sunt un tip special de obiecte abstracte </li></ul><ul><li>Doua propozitii sunt sinonime daca exprima aceeasi judecata </li></ul><ul><li>O propozitie e ambigua cand poate exprima mai multe judecati </li></ul><ul><li>In cazul disputelor verbale dezacordul nu priveste judecatile ci felul cum sunt acestea exprimate. </li></ul>
  8. 8. <ul><li>judecatile au o structura interna, fiind alcatuite din concepte; </li></ul><ul><li>Teoria judecatilor evita cateva dintre obiectiile aduse teoriilor mentaliste: </li></ul><ul><ul><li>conceptele, ca obiecte abstracte, pot fi generale </li></ul></ul><ul><ul><li>judecatile si conceptele nu sunt subiective </li></ul></ul><ul><ul><li>pot exista judecati exprimate de propozitii pe care nu le-a rostit / gandit nimeni pana acum </li></ul></ul><ul><ul><li>cuvinte precum “si”, “nu” sau “nonentitate” pot exprima si ele anumite concepte </li></ul></ul>
  9. 9. Obiectii: <ul><li>judecatile, ca obiecte abstracte, nu sunt obiecte cu determinatii spatio-temporale </li></ul><ul><li>si nici nu intra in relatii cauzale, ceea ce face greu de inteles in ce fel pot avea oamenii acces la judecati, sau ce rol pot avea acestea in explicarea comportamentului oamenilor </li></ul><ul><li>ca si ideile sau reprezentarile, judecatile si conceptele sunt niste obiecte. </li></ul>

×