Your SlideShare is downloading. ×
  • Like
Varza timpurie csok
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Now you can save presentations on your phone or tablet

Available for both IPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Varza timpurie csok

  • 1,102 views
Published

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
1,102
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
8
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. UNIVERSITATEA DE ŞTIINłE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Ing. CSÓK B. ERZSÉBETCERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI DE VARZĂ, ÎN CONDIłIILE SPECIFICE PODIŞULUI TRANSILVANIEI REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT Conducător ştiinŃific, PROF. UNIV. DR. AL. S. APAHIDEAN CLUJ-NAPOCA 2009 5
  • 2. UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCE AND VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA PhD SCHOOL HORTICULTURE FACULTY Ing. CSÓK B. ERZSÉBETRESEARCH CONCERNING THE POSSIBILITIESTO INCREASE THE EARLY CABBAGE YIELD, IN TRANSILVANIEI SPECIFIC CONDITIONS SUMMARY OF PhD THESIS Scientifically Coordinator Prof. PhD. Silviu Al. APAHIDEAN CLUJ-NAPOCA 2009 6
  • 3. C U P R I N S INTRODUCERE.................................................................Cap. 1. STADIUL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA VERZEI ŞI A POSIBILITĂłILOR DE SPORIRE A TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI................................................................... 1.1. SituaŃia şi perspectivele culturii de varză albă............... 1.2. ImportanŃa culturii......................................................... 1.3. Valoarea terapeutică...................................................... 1.4. Mase plastice utilizate în legumicultura protejată.......... 1.5. Alte materiale utilizate în acoperirea directă a culturilorCap. 2. STUDIUL CONDIłIILOR PEDO-CLIMATICE DIN PODIŞUL TRANSILVANIEI............................................. 2.1. Aşezarea geografică....................................................... 2.2. CondiŃii climatice...........................................................Cap. 3. CERCETĂRI PROPRII PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII PRODUCłIEI TIMPURII DE VARZĂ.......... 3.1. Scopul şi obiectivele cercetării...................................... 3.2. CondiŃii de desfăşurare a experienŃelor......................... 3.3. Material şi metodă......................................................... 3.4 . Organizarea şi amplasarea experienŃelor....................... 3.5. Tehnologia de cultură aplicată 3.5.1. Tehnologia de cultură în solar 3.5.2. Tehnologia de cultură în câmpCap. 4. REZULTATE OBłINUTE ÎN EXPERIENłELE (I şi II) PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII PRODUCłIEI DE VARZĂ ........................................................................... 4.1. ExperienŃa I - Cercetări privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii producŃiei la cultura de varză în solarii..... 4.1.1. EvoluŃia temperaturii atmosferice şi din sol..... 4.1.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol......... 4.1.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase......................... 4.1.4. Determinarea gradului de îmburuienare a culturii de varză................................................ 7
  • 4. 4.1.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor...... 4.1.6. Dinamica recoltărilor........................................ 4.1.7. ProducŃia extratimpurie.................................... 4.1.8. ProducŃia totală................................................. 4.1.9. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză...... 4.2. ExperienŃa II - Cercetări privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii producŃiei la cultura de varză în câmp...... 4.2.1. EvoluŃia temperaturii atmosferice şi din sol..... 4.2.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol......... 4.2.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase......................... 4.2.4. Determinarea gradului de îmburuienare a culturii de varză................................................ 4.2.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor...... 4.2.6. Dinamica recoltărilor........................................ 4.2.7. ProducŃia extratimpurie.................................... 4.2.8. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză.....Cap. 5. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRIBIBLIOGRAFIE.................................................................................... 8
  • 5. C O N T E N T S INTRODUCTION..........................................................................Chap. 1. ACTUAL STUDY OF THE RESEARCHES CONCERNING THE CABBAGE CULTURE AND THE POSSIBILITIES OF INCREASE THE EARLY PRODUCTION................................ 1.1. Status and expectations of white cabbage crop……….......... 1.2. Importance of crop................................................................. 1.3. Medicamentary value............................................................. 1.4. Plastics used in protected vegetable growing........................ 1.5. Another material used in direct cover of crops.....................Chap. 2. THE STUDY OF PEDO-CLIMATIC CONDITIONS FROM TRANSILVANIAN PLATEAU…............................................... 2.1. Geographical localization....................................................... 2.2. Climatic conditions.................................................................Chap. 3. OWN RESEARCHES CONCERNING THE POSSIBILITIES OF INCREASE THE EARLY PRODUCTION………………………………………………….. 3.1. The aim and objectives of research........................................ 3.2. Conditions of experiment……………………..…................. 3.3. Material and method…………………………....................... 3.4. The arrangement and the position of experiences.................. 3.5. Crop production technology 3.5.1. Crop production technology in film tunnel 3.5.2. Crop production technology in fieldChap. 4. OBTAINED RESULT IN THE FIRST AND SECOND EXPERIENCES CONCERNING THE POSSIBILITIES OF INCREASE THE CABBAGE YIELD......................................... 4.1. First experience - Research concerning the possibilities of increase the early production of cabbage crop in film tunnel...................................................................................... 4.1.1. The evolution of air and soil temperature………... 4.1.2. The evolution of air and soil humidity…………….. 4.1.3. The evolution of light intensity………………......... 4.1.4. Determination the rate of weed in cabbage culture……………………………………………… 4.1.5. Plants growth and head shaping…………..……….. 9
  • 6. 4.1.6. The harvest dynamic………...................................... 4.1.7. Early production……................................................ 4.1.8. Total yield………………………………………..… 4.1.9. Chemical compounds of cabbage heads…..……….. 4.2. Second experience - Research concerning the possibilities of increase the early production of cabbage crop in field… 4.2.1. The evolution of air and soil temperature…..……… 4.2.2. The evolution of air and soil humidity…………… 4.2.3. The evolution of light intensity………………….. 4.2.4. Determination the rate of weed in cabbage culture... 4.2.5. Plants growth and head shaping………………..….. 4.2.6. The harvest dynamic………………………..……… 4.2.7. Early cabbage yield................................................... 4.2.8. Chemical compounds of cabbage heads………........Chap. 5. GENERAL CONCLUSIONS AND RECOMMENDATION...BIBLIOGRAPHY......................................................................................... 10
  • 7. INTRODUCERE Studiile efectuate pe plan internaŃional şi naŃional atestă importanŃa şilarga utilizare a produsele legumicole, care participă din ce în ce mai mult înhrana omului, alături de carne, lapte, ouă, cereale, completând necesarul deproteine, care se remarcă printr-o digestibilitate bună, de 70-75%, şi printr-ocalitate ridicată conferită de aminoacizii esenŃiali (BUTNARIU şi colab., 1992). Din analiza compoziŃiei chimice a legumelor rezultă, că ele conŃinaproximativ 78-93% apă şi 7-22% substanŃă uscată. ConŃinutul cel mai ridicat însubstanŃă uscată îl au legumele din grupa cepei (13,5% praz, 38% usturoi), iar celmai scăzut castraveŃii, salata, marula (după LORENZ 1988), iar după BIELKA(1965) şi MAIER (1969), legumele sunt produse alimentare suculente, cu unconŃinut ridicat de apă şi redus de substanŃă uscată; fiind alimente hipocaloricescad aportul substanŃelor energetice, împiedicând creşterea supraponderală. Legumele au un conŃinut ridicat în vitamine; vitaminele necesareorganismului uman sunt luate, în cea mai mare măsură din legume şi fructe.VALNET (1986) afirmă, că o viaŃă normală nu poate fi menŃinută dacă organismulnu primeşte vitaminele pe care nu le poate sintetiza (GHEORGHIłA HOZA, 2003). În România, necesarul de legume proaspete mai ales în sezonul rece,este acoperit în mare parte din import, producŃia autohtonă câştigă teren doar pemăsură ce vremea se încălzeşte. Potrivit unui studiu al firmei de consultanŃă Visionwise, în anul 2006,numai 15 % din totalul legumelor vândute pe piaŃa românească, prin marilemagazine, au fost autohtone, în timp ce 85 % au fost aduse din Turcia, Olanda,Grecia, Italia şi Israel. Aceste legume au un gust fad, mai puŃin plăcut, darexcelează prin aspect, culoare şi mărime (http://www.visionwise.ro). 11
  • 8. ObŃinerea unor producŃii extratimpurii de legume, în Ńara noastră,prezintă un interes deosebit, mai ales în regiunile din Podişul Transilvaniei unde,datorită climatului mai răcoros, recoltarea legumelor începe mai târziu decât înCâmpia Dunării sau în Câmpia de Vest a Ńării. Varza albă (Brassica oleracea L., Alef. var. capitata f. alba D.C.-familia Brassicaceae) este una dintre cele mai importante specii în sortimentulplantelor legumicole din Ńara noastră, fapt demonstrat de suprafaŃa mare cultivatăce reprezintă 20-27 % din suprafaŃa totală cultivată cu legume (INDREA şi colab.,2007). Scopul principal al legumicultorilor este obŃinerea unor recolteextratimpurii şi de calitate. Pentru a se asigura producŃii ridicate de varză timpurieeste necesară studierea şi perfecŃionarea tehnologiei de cultură adaptată lacondiŃiile pedoclimatice specifice. Prezenta lucrare aduce câteva argumente înceea ce priveşte efectul protejării suplimentare a culturii de varză timpuriecultivată atât în solarii cât şi în câmp. Pentru protejarea suplimentară serecomandă folosirea diferitelor textile neŃesute, de tip Agryl, utilizate în sistemcuvertură. Acoperirea plantelor cu aceste materiale, în câmp deschis sau în solar,trebuie făcută imediat după plantare, folia aşezându-se după o udare astfel încâtterenul să fie umed şi fixându-se pe margini cu pământ. În experienŃele efectuate în perioada 2005-2007, s-au cercetat comportareaîn cultură a unor hibrizi noi de varză timpurie, influenŃa desimii plantelor asupraproducŃiei la varza cultivată în solarii şi câmp şi influenŃa protejării suplimentareasupra timpurietăŃii producŃiei de varză în solarii şi câmp. Prezenta lucrare ,,CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRIITIMPURIETĂłII PRODUCłIEI DE VARZĂ, ÎN CONDIłIILE SPECIFICEPODIŞULUI TRANSILVANIEI”, se consideră a fi o contribuŃie modestă ladezvoltarea cercetărilor din domeniul legumiculturii protejate, prin rezultatelecercetărilor proprii şi prin însumarea a numeroase studii şi rezultate obŃinute înacest domeniu. 12
  • 9. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în această lucrare, în cursulanilor 2005-2007, au fost întreprinse studii privind comportarea în cultură a 6hibrizi şi a unui soi de varză timpurie, utilizând două desimi diferite de plantare şidouă sisteme de protejare. Consider că-mi îndeplinesc o plăcută şi necesară îndatorire, menŃionând căabordarea prezentei tematici s-a făcut la îndemnul şi sub îndrumarea d-lui prof.univ. dr. ing. Alexandru-Silviu APAHIDEAN, conducătorul ştiinŃific al tezei melede doctorat, căruia îi adresez şi pe această cale întreaga mea gratitudine pentru cămi-a oferit şansa şi mi-a acordat încrederea de a mă număra printre doctoranziidomniei sale, pentru competenŃa profesională şi răbdarea cu care mi-a coordonatîntreaga lucrare, adresându-i sincere mulŃumiri. Profunde şi sincere mulŃumiri aduc cadrelor didactice şi întregului colectival disciplinei de Legumicultură, d-lui dr. ing. IOAN PAVEN împreună cu colectivulde la Serele Disciplinei de Legumicultură şi colegilor de la Disciplina de Planteornamentale şi Floricultură. 13
  • 10. C a p i t o l u l 1 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA VERZEI ŞI A POSIBILITĂłILOR DE SPORIRE A TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI 1.1. SITUAłIA ŞI PERSPECTIVELE CULTURII DE VARZĂ ALBĂ Legumele sunt produse alimentare de origine vegetală cu rol important înalimentaŃie, datorita însuşirilor senzoriale deosebite şi substanŃelor nutritivevaloroase pe care le conŃin. Consumul ridicat de legume proaspete a fostdeterminat, pe de o parte de civilizaŃie, pe de altă parte de strădania specialiştilor înnutriŃie de a populariza virtuŃile acestor produse. Varza albă este o cultură cu pondere în economia legumiculturii mondiale.ImportanŃa economică a culturii rezultă din faptul că producŃiile medii pot fifoarte mari (chiar în jur de 100 t/ha), recolta se realizează pe o lungă perioadă detimp a anului, asigurând venituri, practic, din primăvară până în toamnă. Varzaeste un produs puŃin perisabil în timpul transportului, păstrării temporare şivalorificării. Cheltuielile la unitatea de suprafaŃă sunt relativ reduse, unele lucrări,de la înfiinŃare până la recoltare, putând fi complet mecanizate (DUMITRESCU şicolab. 1998). În anul 2007, pe glob s-au cultivat legume vărzoase pe aproximativ 3milioane de ha, realizându-se o producŃie totală de 69214 Mt. În Europa, s-aucultivat 496 mii ha, cu o producŃie totală de 12250 Mt. Aşa cum se prezintă întabelul 1.1., România se situează pe primul loc din Europa, în privinŃa suprafeŃeicultivate cu varză, cu o suprafaŃă de circa 53 mii ha şi o producŃie totală de 1120Mt. Aceasta o plasează cu mult înaintea următoarelor clasate: Italia (17,7 mii ha -345,1Mt), Germania (14,8 mii ha - 735,5 Mt), Spania (8,2 mii ha - 270 Mt). În anul 2005, în judeŃul Cluj, suprafaŃa cultivată cu varză a fost de 1780de ha (Tabelul 1.), suprafaŃă relativ redusă faŃă de restul judeŃelor din Ńară.ProducŃia totală înregsitrată în judeŃul Cluj a fost de 40,5 Mt, din care 40,3 Mt s-arealizat în proprietăŃi private. 14
  • 11. Tabelul 1. SuprafaŃa cultivată cu legume vărzoase, pe glob, în perioada 2003-2007 (Anuar Statistic FAO, 2007) Area harvested with cabbage and other brassicas, in the world, in 2003-2007 period (FAO, 2007) SuprafaŃa cultivată / Harvested area Continent/łara (1000 ha) Continent/Country ANUL/YEAR 2003 2004 2005 2006 2007 Glob/World 3186 3079 3136 3082 3088 Africa/Africa 86 114 119 102 103 America N/North America 149 39 38 38 38 America S/South America 60 25 26 13 13 Asia/Asia 2265 2359 2410 2387 2396 Europa/Europe 250 515 516 505 496 România/Romania 42 42,5 54,6 45,7 53 Spania/Spain 8 7,9 7,7 8 8,2 Italia/Italy 24 17,2 18,5 17,1 17,7 Danemarca/Danemark 1 1,1 1,7 7,4 7,5 Austria/Austria 2 1,8 1,7 1,6 1,7 Germania/Germany 14 16,0 14,4 14,7 14,8 Irlanda/Ireland 1 0,8 0,8 0,9 0,9 Oceania/Oceania 3 0,9 0,8 0,9 0,9 1.2. IMPORTANłA CULTURII Varza albă se cultivă pentru căpăŃâni care au o largă întrebuinŃare în artaculinară, fiind utilizată crudă sau murată, cu sau fără carne, deshidratată saucongelată (GRIGORE şi PELAGHIA CHILOM, 1996) în diferite feluri, într-unsortiment de preparate mult apreciat de consumatori. De asemenea, constituie omaterie primă foarte importantă în industria conservelor alimentare şi în special asucului vitaminizant, de regulă în amestec cu suc de morcovi. Având o rezistenŃămare la temperaturi scăzute, consumul ei în stare proaspătă poate fi mult prelungitîn iarnă (4-5 luni) prin păstrare la frig (depozite frigorifice) sau în câmp (înadăposturi improvizate) în cantităŃi necesare consumului, din noiembrie până înmartie. Nu trebuie uitată nici conservarea prin murare, măsură simplă, eficientă şiatât de frecventă şi tradiŃională Ńăranului român pentru consum în timpul iernii, 15
  • 12. utilizată ca salată sau pregătită în diverse feluri, printre care şi vestitele sarmalesau varza „ á la Cluj” (GLĂMAN, NICULINA POPA, 2005). Varza murată constituie în timpul iernii, o importantă sursă de vitamine şiminerale datorită faptului că prin fermentaŃia lactică, acestea se păstrează în ceamai mare parte fără degradări semnificative (APAHIDEAN, 2004). Sucul de varză este un excelent detoxifiant, fiind eficient în afecŃiunigastrice (ulcere, gastrite, inflamaŃii intestinale). Deoarece produce balonare, datoritădescompunerii deşeurilor din tubul digestiv, se recomandă utilizarea sa după ocură de suc de mere şi de morcov, fiind astfel administrată de clinicile oncologicedin Germania. Datorită conŃinutului mare de vitamine, varza este revitalizantă,antiscorbutică, reechilibrant general, iar prin conŃinutul său în glucide şi protideeste energetică. 1.3. VALOARE TERAPEUTICĂ Varza albă, în afara faptului că reprezintă un aliment solicitat în totcursul anului, este apreciată în aceeaşi măsură şi pentru valoarea terapeutică.Fiind săracă în grăsimi şi bogată în fibre, se utilizează în diete, contribuind lamenŃinerea nivelului de calorii şi grăsimi la minimum. Cercetările efectuate în ultimii 20 de ani au confirmat faptul că unconsum regulat de varză are efect benefic în prevenŃia cancerului de colon, a celuide stomac, dar şi de plămâni şi esofag (cercetări realizate la Universitatea dinMinnesota şi J. Hopkins din SUA, în Grecia, Israel, Japonia, Norvegia).Cercetările au relevat că persoanele care consumă legume din familiaBrassicaceae, varză în special, sunt mult mai puŃin expuse ca celelalte canceruluide colon (studii efectuate de Institutul NaŃional American al Cancerului). Varza murată are un conŃinut ridicat de vitamina C şi grupul de vitamineB, care stimulează sistemul de apărare al organismului. NutriŃioniştii finlandeziau descoperit de curând că isotiocianaŃii stopează evoluŃia cancerului, şi aceştia semenŃin şi în timpul fermentaŃiei lactice (ANNE IBURG, 2006). 16
  • 13. 1.4. MASE PLASTICE UTILIZATE ÎN LEGUMICULTURA PROTEJATĂ łara noastră dispune de condiŃii pedo-climatice favorabile pentrucultivarea a numeroase specii legumicole, dar condiŃiile naturale pentru culturiledin liber sunt favorabile numai în anumite perioade ale anului, de aceea aparîntreruperi în aprovizionarea pieŃei cu produse proaspete. Completarea raŃieizilnice cu un sortiment variat în tot cursul anului şi nu numai în anumite perioadeprezintă un deosebit interes. Pentru a reduce perioadele deficitare, cultivatorii delegume apelează la anumite măsuri de protejare a culturilor (ELENA CIUCIUC şiBĂLAŞA, 2001). Legumicultura sub plastic sau plasticultura, prin specificul şiparticularităŃile ei, este o ramură exclusiv intensivă şi nu poate fi concepută fărăfolosirea judicioasă a terenului din construcŃiile destinate cultivării diferitelorspecii de legume în perioada rece a anului. Din datele literaturii de specialitaterezultă că, succesiunile culturilor asigură o apariŃie mai timpurie a producŃiei înprimăvară şi o prelungire a ei în toamnă (MIRON, 2004). Masele plastice utilizate în cultura legumelor sunt de diverse tipuri şiprezintă multiple îmbunătăŃiri. Primele experimentări privind utilizarea alemaselor plastice, în cultura legumelor, s-au făcut în anul 1929, la UniversitateaKentucky - SUA. ExperienŃele s-au efectuat folosind celofan, sub care s-a cultivatsalată. În 1932, la Institutul de Fizică Agricolă din Leningrad-Feinberg s-au iniŃiatcercetări cu adăposturi tot din celofan la o cultură de ridichi. ExperienŃele s-aureluat prin 1948, dar cu aplicare mai largă în legumicultură: 1950 în Japonia,1954 în Rusia şi SUA, 1956 în Anglia şi în FranŃa. 1.5. ALTE MATERIALE UTILIZATE ÎN ACOPERIREA DIRECTĂ A CULTURILOR Progresele ştiinŃei au permis perfecŃionarea tehnologiilor de cultură launele plante legumicole, fiind elaborate metode de mare randament (MIRON,RĂDOI şi VIRGINIA TEODORESCU, 1996). Astfel, utilizarea textilelor neŃesute înlegumicultură, ocupă un rol important în tehnologiile moderne. 17
  • 14. Textilele neŃesute fac parte din grupa materialelor folosite înhorticultură, denumite generic agrotextile. Aceste materiale sunt realizate printr-otehnologie specifică din fibre polimere de natură poliolefinică, cum ar fipolipropilena, poliesterii sau poliamidele. În horticultură, aceste materiale seutilizează sub diverse forme, cum ar fi mulciul şi ca material de acoperire însistem cuvertură. Polipropilena a fost introdusă pentru prima dată în 1957 de o companieitaliană Montecatini (combinat chimic) şi s-a dovedit a fi un material mai ieftindecât polietilena. Are o grosime de 10-30 microni reprezentând o transparenŃăfoarte ridicată, stabilitate dimensională foarte bună, rezistenŃă mecanică şichimică, faŃă de uleiuri, acizi, baze. Textilele neŃesute se prezintă ca o „stofă” în care fibrele constitutive nusunt Ńesute ci sunt suprapuse, prin lipire, într-un strat de grosime variabilă (0,1-0,2mm). Este un polimer termorezistent utilizat în preambalarea produ-selorlegumicole, confecŃionarea textilelor, frânghiilor, recipientelor reutilizabile.Tehnologia de fabricare a acestor materiale prevede dispunerea întâmplătoare înacelaşi plan a fibrelor într-un strat uniform ca grosime şi compoziŃie, urmată de opresare şi lipire termoadezivă între două role, proces denumit calandrare(MUNTEANU ŞI STAN, 2004). AGRYL P19 (Fig. 1.) - este un material uşor şi rezistent, are o greutate de 19 2g/m , protejează împotriva intemperiilor (frig, vânt) şi insectelor, amelioreazărandamentul şi calitatea producŃiei timpurii; creează un microclimat favorabilcreşterii plantelor; are o capacitate de transmisivitate a fluxului luminos de 85%(WATERER, 1992). Fig. 1. Materialul de acoperire Agryl P-19 18
  • 15. C a p i t o l u l 2 STUDIUL CONDIłIILOR PEDO-CLIMATICE DIN PODIŞUL TRANSILVANIEI 2.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ Pentru ca studiul să reflecte cât mai fidel condiŃiile climatice ale loculuiexperienŃei din perioada anului 2005-2007, am analizat datele preluate de la StaŃiaMeteorologică a Disciplinei de Fizică şi Agrometeorologie, din Universitatea deŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Municipiul Cluj - Napoca este situat în partea de nord-vest a Ńării, fiindreşedinŃa judeŃului Cluj. Municipiul este aşezat la altitudinea medie de 360 m,fiind intersectat de paralela 46°46 latitudine nordică şi meridianul 23°36longitudine estică. 2.2. CLIMA Din punct de vedere climatic, Podişul Transilvaniei se încadrează dupăsistemul W. Köppen, în provincia climatică Df, caracterizată prin climă borealăcu ierni friguroase şi umede, cu temperatura celei mai reci luni sub -3°C şi a celeimai calde peste 10°C; cantitatea de apă din precipitaŃii este mai mare decât aceeapierdută prin evapotranspiraŃie. Media multianuală la Cluj - Napoca este de 8,3°C oscilând între 6,9 şi9,9°C, luna cea mai rece este ianuarie (-4,4°C.....-4,2°C), iar luna cea mai caldă înzona montană, august şi în zona deluroasă, iulie. Datorită poziŃiei sale, judeŃul Cluj beneficiază de un climat continentalmoderat. Ca urmare, în timpul iernii predomină pătrunderile de natură maritim-polară sau maritim carpatică din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest.Relieful creează diferenŃieri climatice între regiunea muntoasă şi deluroasă ajudeŃului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente climatice. 19
  • 16. C a p i t o l u l 3 CERCETĂRI PROPRII PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII PRODUCłIEI TIMPURII DE VARZĂ 3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII Datorită faptului că, producŃiile timpurii de legume se valorificăîntotdeauna mai bine şi la preŃuri mai ridicate, decât producŃiile de vară sautoamnă, dar şi lipsa legumelor autohtone pe piaŃa românească în cantităŃisuficiente, ne-a determinat să investigăm posibilităŃile de sporire a producŃieitimpurii de varză. Scopul cercetărilor a fost acela de a perfecŃiona sub unele aspectetehnologia de cultură a verzei albe, în solarii şi în câmp. Pentru realizareascopului mai sus menŃionat, s-a utilizat materialul agrotextil neŃesut Agryl P-19,pentru acoperirea directă a culturilor atât în solarii cât şi în câmp, în sistemcuvertură. Obiectivele prin care s-a urmărit realizarea scopului propus au fosturmătoarele: • Studierea comportării în cultură a şase hibrizi de varză timpurie deorigine olandeză şi un soi de provenienŃă daneză (Golden Acre); • Stabilirea perioadei optime de utilizare a materialului textil de tipAgryl P-19; • Monitorizarea factorilor de vegetaŃie, temperatura aerului şi solului,în mediul de cultură şi sub Agryl P-19, precum şi a intensităŃii luminoase; • InfluenŃa hibrizilor studiaŃi asupra producŃiei extratimpurii şi totale devarză cultivată în solarii şi câmp; • InfluenŃa densităŃii plantelor asupra producŃiei extratimpurii şi totale devarza cultivată în solarii şi câmp; 20
  • 17. • InfluenŃa protejării suplimentare, cu Agryl P-19, asupra producŃiei extratimpurii şi totale de varza cultivată în solarii şi câmp; • InfluenŃa combinată a celor trei factori experimentali, asupra producŃiei extratimpurii şi totale de varză cultivată în solarii şi câmp. 3.2. CONDIłII DE DESFĂŞURARE A EXPERIENłEI ExperienŃa a fost amplasată în sectorul Disciplinei de Legumicultură, în solarul acoperit cu folie de polietilenă şi în câmpul didactic, din cadrul UniversităŃii de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (Tabelul 2.). Tabelul 2. Tabel centralizator cu datele privind perioadele de înfiinŃare şi desfiinŃare a culturilor experimentale Synoptic table with data on the periods of creation and dissolution of experimental cultures Locul de Anii experimentali / (Experimental years) amplasare 2005 2006 2007 a experienŃeiThe location of ÎnfiinŃare DesfiinŃare ÎnfiinŃare DesfiinŃare ÎnfiinŃare DesfiinŃarethe experience cultură cultură cultură cultură cultură culturăSOLAR / Film 24 martie 10 iunie 20 martie 5 iunie 9 martie 30 maitunnelCÂMP / Field 29 martie 7 iunie 22 martie 19 iunie 20 martie 4 iunie 3.3. MATERIAL ŞI METODĂ Materialul biologic utilizat în vederea înfiinŃării experienŃelor, a fost ales riguros, sub îndrumarea conducătorului de doctorat, în aşa fel încât hibrizii selectaŃi, să valorifice pe deplin condiŃiile climatice din zona Podişului Transilvaniei. În vederea înfiinŃării culturilor experimentale, s-a lucrat cu un sortiment variat de hibrizi de varză timpurie, de origine olandeză şi un soi de provenienŃă daneză (Golden Acre), după cum urmează: Musketeer F1, Resistor F1, Parel F1, Ballet F1, Surprise F1 şi Santorino F1. 21
  • 18. 3.4. ORGANIZAREA ŞI AMPLASAREA EXPERIENłELOR ExperienŃele efectuate pe parcursul anilor 2005-2007, au fost organizateca experienŃe polifactoriale, atât în solar cât şi în câmp, iar factorii analizaŃi fiindhibridul, desimea de plantare şi sistemul de protejare. Din combinaŃia celor 3factori s-au obŃinut 12 variante experimentale (20 în anul experimental 2005) careau fost aşezate în blocuri randomizate, în câte 3 repetiŃii fiecare. SuprafaŃa parcelei experimentale a fost de 4.5 m2, atât în solar cât şi încâmp, cu 28 plante recoltabile la desimea de 62,5 mii pl/ha şi cu 32 planterecoltabile în variantele cu desimea de 71,5 mii pl/ha. 3.5.1 Tehnologia de cultură în solar Cultura experimentală a fost înfiinŃată în solarul acoperit cu folie depolietilenă dublă. Pregătirea terenului s-a făcut din toamnă, s-a fertilizat cu 40 t/ha gunoide grajd, care s-a încorporat cu motocultorul. Primăvara devreme (17.03.2005,15.03.2006, 07.03.2007) s-a acoperit solarul cu folie de polietilenă durabilă TVK. Terenul a fost modelat în straturi de 140 cm. Răsadurile au fost produse în sera încălzită, semănatul s-a efectuat în14.01.2005, 11.01.2006 respectiv în 10.01.2007. În data de 28.01.2005,30.01.2006 şi 26.01.2007 răsadurile au fost repicate în cuburi nutritive de 5x5 cm. Plantarea răsadurilor s-a realizat în 24.03.2005, 20.03.2006 şi 9.03.2007,atunci când în solul solarului s-au înregistrat 8ºC. DistanŃele de plantare au fosturmătoarele: 40 cm între rânduri şi 35 cm între plante pe rând, rezultând astfel odesime de 71.500 plante/ha respectiv 40 cm între rânduri şi 40 cm între plante perând, realizând o desime de 62.500 plante/ha. Imediat după plantare, variantele cudublă protejare au fost acoperite cu Agryl P-19. În anul experimental 2005, după o săptămână de la plantare s-aucompletat golurile cu răsad din acelaşi hibrid, apoi în data de 03.04.2005 s-afertilizat fazial cu Complex III 250kg/ha. În data de 16.05.2005 s-a mai efectuat ofertilizare foliară cu Fertitell 1,5 l/ha. 22
  • 19. În anul experimental 2006, fertilizarea cu Complex III s-a efectuat ladata de 29.03, iar în anul experimental 2007, fertilizarea s-au efectuat la data de21.03.2007. S-au efectuat 13 udări în anul 2005, 11 în anul 2006, cu cantităŃi de 200-250 m de apă. În anul 2007, s-au efectuat 6 udări cu cantităŃi de 200-250 m3 de 3apă, iar restul udărilor s-au făcut cu ajutorul unui sistem de irigaŃie prin picurare,cu un debit de 2 l/oră, prin aplicări intermitente. Pe parcursul perioadei de vegetaŃie, s-au efectuat 3 praşile manuale înperioada 12-28.04.2005, 2 în perioada 04-20.04.2006 şi o singură praşilă manualăîn perioada 22.03-06.04.2007. MenŃionez că nu s-a făcut nici un tratament fitosanitar în cei trei ani deexperienŃă. Îndepărtarea materialului de acoperire, de tip Agryl P-19, s-a făcut înfuncŃie de condiŃiile climatice din locul de cultură, după cum urmează: în data de16.05.2005, 20.04.2006 şi 23.04.2007. Acest material s-a menŃinut pe cultură 50de zile – 30 de zile – respectiv 25 de zile. Recoltările s-au efectuat în perioada 20.05-10.06.2005, când s-au obŃinutproducŃii care variază între 62,8-75,5 t/ha, în anul 2006 recoltările s-au făcut înperioada 15.05-5.06.2006 cu producŃii cuprinse între 59,1-78,0 t/ha, iar în anul2007, perioada recoltărilor s-a situat între 03.05-30.05.2007, obŃinându-seproducŃii cuprinse între 61,2-76,5 t/ha. 3.5.2. Tehnologia de cultură în câmp Pregătirea terenului a început încă din toamna, când s-a fertilizat cu 25t/ha gunoi de grajd, care s-a încorporat cu arătura adâncă, la 28-30 cm. Terenul a fost modelat în straturi de 140 cm. Răsadurile au fost produse în sera încălzită, semănatul s-a efectuat în14.01.2005, 11.01.2006 respectiv în 10.01.2007. În data de 28.01.2005,30.01.2006 şi 26.01.2007 răsadurile au fost repicate în cuburi nutritive de 5x5 cm. 23
  • 20. Plantarea răsadurilor s-a realizat în 29.03.2005, 22.03.2006, respectiv în20.03.2007 atunci când temperatura solului a atins 8ºC. DistanŃele de plantare aufost următoarele: 40 cm între rânduri şi 35 cm între plante pe rând, rezultând astfelo desime de 71.500 plante/ ha respectiv 40 cm între rânduri şi 40 cm între plantepe rând, realizând o desime de 62.500 plante/ha. Imediat după plantare, varianteleprotejate au fost acoperite cu Agryl P-19. Materialul de acoperire, de tip Agryl P-19, a fost îndepărtat, în urmamonitorizării condiŃiilor climatice din câmp, după cum urmează: în data de23.05.2005, 17.05.2006 şi 14.05.2007. Acest material s-a menŃinut pe cultură 55 dezile - 40 de zile - respectiv 30 de zile. În anii experimentali 2005-2006, după o săptămână de la plantare s-aucompletat golurile cu răsad din acelaşi hibrid şi s-a fertilizat fazial cu Complex III250 kg/ha. În anul 2007, după completarea golurilor, s-au făcut două fertilizărifaziale, una în data de 29.03, cu 150 kg/ha azotat de amoniu şi în data de 20.04 cuaceeaşi cantitate de îngrăşământ mineral. S-au efectuat 3 udări în anul 2005, 7 udări în anul 2006 şi 8 udări în anul2007, cu cantităŃi de 200-250 m3 de apă. MenŃionez că în 2005 a urmat o perioadaploioasă, din acest motiv nu s-au mai făcut irigări până la recoltare. Pe parcursul perioadei de vegetaŃie, s-au făcut 3 praşile manuale înperioada 08.04-10.05.2005, 2 în perioada 01.04-20.05.2006 şi 2 în perioada30.03-02.05.2007. În perioada de vegetaŃie s-au efectuat 2 tratamente fitosanitare,unul pentru Delia radicum L. cu Fastac 0,1 l/ha şi un tratament cu Optimol 15kg/ha pentru Deroceras agreste L. Atacul de musca verzei a depreciat o parte dinrecolta neprotejată, de aceea producŃia de varză timpurie din câmp a fost maiscăzută în anul 2005, decât în următorii ani de experienŃă. Recoltările s-au efectuat în perioada 06.06-14.06.2005, când s-au obŃinutproducŃii care variază între 38,4-59,1 t/ha, în anul 2006 recoltările, s-au făcut înperioada 8.06-19.06.2006 cu producŃii cuprinse între 48,3-58,4 t/ha, iar în anul2007 s-au obŃinut producŃii care variază între 53,4-61,7 t/ha, recoltarea s-aefectuat în perioada 25.05-04.06.2007. 24
  • 21. C a p i t o l u l 4 REZULTATE OBłINUTE ÎN EXPERIENłELE PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII PRODUCłIEI DE VARZĂ 4.1. EXPERIENłA I - CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI LA CULTURA DE VARZĂ ÎN SOLARII 4.1.1. EvoluŃia temperaturilor din aer şi sol În vederea caracterizării microclimatului din mediul de cultură, peparcursul experienŃelor, am urmărit evoluŃia temperaturilor solarului, în atmosferaşi sub Agryl, în solul neprotejat şi în solul protejat cu Agryl. Monitorizarea factorilor de vegetaŃie, s-a făcut pe o perioadă de 10 zile(05-19.04.2005) imediat după plantare, la ora 8oo şi la 12oo, cu ajutorul unuitermo-higrometru digital şi a unui luxmetru portabil. Sub materialul de protejares-au înregistrat temperaturi mai ridicate decât în atmosferă, în medie s-a constatato diferenŃa de 1,7°C la ora 8oo. La ora 12oo, temperatură de sub materialul de protejare a fost mai ridicatcu 1,3°C, decât în atmosferă. Analizând temperaturile din solul neprotejat şi cel protejat cu Agryl seconstată diferenŃe marcante, atât la ora 8oo cât şi la ora 12oo. În solul acoperit cuAgryl, diferenŃa a fost de 1,7°C (media) la ora 8oo şi 1,2°C (media) la ora 12oo,mai ridicată în comparaŃie cu solul neacoperit cu Agryl. 4.1.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol Pe parcursul desfăşurării experienŃelor, în anul 2007, am urmărit evoluŃiaumidităŃii atmosferice la variantele studiate, timp de 19 zile, pentru a evidenŃiaefectul protejării suplimentare cu Agryl P-19. 25
  • 22. În urma analizelor efectuate putem afirma că, la variantele protejate cuAgryl, atât la ora 8ºº cât şi la ora 12ºº, umiditatea aerului de sub Agryl, a fostridicată, a oscilat între 76,6-76,8%, în luna martie, respectiv între 75,7-80,2%, înluna aprilie. La sistemul protejat cu Agryl P-19, umiditatea solului a prezentat valorimai ridicate, cuprinse între 44,40-51,13% g, în cazul în care recoltarea probelor desol s-a făcut de la o adâncime cuprinsă între 0-10 cm, iar în cazul recoltăriiprobelor de sol de la o adâncime de 10-20 cm, valorile au fost mai scăzute,cuprinse între 44,94-46,95% g. La variantele protejate simplu umiditatea a evoluat în felul următor: înurma anali-zării probelor recoltate de la o adâncime de 0-10 cm, umiditatea dinsol a fost cuprinsă între 35,72-44,17% g, iar la probele recoltate de la o adâncimede 10-20 cm, umiditatea a fost: 40,66-44,35% g. 4.1.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase Pentru a evidenŃia efectul intensităŃii luminoase asupra unei culturi devarză timpurie protejată suplimentar cu Agryl P-19, am măsurat şi înregistrat timpde 10 zile, în anul 2007, intensitatea luminoasă din solar, cu ajutorul unuiluxmetru portabil HI97500 de la firma Hanna Instruments. În medie, variantele neprotejate au beneficiat de un plus de intensitateluminoasă mai mare de 2.079 lucşi, la ora 8°°, respectiv de 1.862 lucşi, la ora12°°, în luna martie. În luna aprilie, variantele protejate au avut o cantitate maimare de lumină cu 1.007 lucşi faŃă de variantele protejate, la ora 8°°, iar la ora12°°, variantele protejate au avut parte de o intensitate luminoasă de 3.210 lucşi. Acest deficit de lumină determină alungirea plantelor şi implicit formareaunor căpăŃâni laxe, iar pentru a elimina acest neajuns, se recomandă păstrareamaterialului de acoperire pe cultură doar o perioadă scurtă (30 zile), numai înzilele cu temperaturi foarte scăzute. 26
  • 23. 4.1.4. Determinarea gradului de îmburuienare a culturii de varză Cea mai exactă metodă de evaluare a gradului de îmburuienare, estemetoda numerică şi constă în numărarea buruienilor pe o suprafaŃă de 1m2.Determinarea acestora s-a efectuat, într-o singură etapă, în data de 26.04.2007 cuajutorul unei rame metrice cu latura de 1 m. Numărătoarea s-a făcut pe diagonalăparcelelor, în puncte reprezentative pentru condiŃiile de teren şi îmburuienareaculturilor. În urma cercetărilor efectuate şi a datelor înregistrate putem conchide că,materialul de acoperire a redus cu aproximativ 50% apariŃia buruienilor, încultura de varză timpurie. 4.1.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor Pe parcursul desfăşurării experienŃelor s-au făcut observaŃii asupracaracterelor morfologice ale plantelor. S-au analizat următoarele: diametrulrozetei (Fig. 2.), lungimea tulpinii, numărul de frunze din rozetă, greutateacăpăŃânii, greutatea frunzelor şi lungimea coceanului interior. Datele din tabelul 3 arată că, variantele protejate suplimentar, cu AgrylP-19, au beneficiat de un microclimat favorabil creşterii plantelor şi dezvoltăriicăpăŃânilor. În urma protejării, toate caracterele morfologice au fost influenŃatepozitiv, în afară de lungimea coceanului interior, care a suferit o uşoară alungire. Fig. 2. Diametrul rozetei 27
  • 24. Tabelul 3.Tabel centralizator cu caracterele morfologice analizate, în perioada anilor 2005- 2007, la varza cultivată în solarCentralized table with the studied morphological characters, in a period of 2005- 2007, at the cabbage cultivated in film greenhouse Metoda de protejare Protecting method Caracterul analizat Protejare simplă Protejare dublă The analyzed character Simple protected Duble protected Media anilor Media anilor 2005-2007 2005-2007 Diametrul rozetei (cm) 36,6 43,6 Diameter of rosette (cm) ÎnălŃimea plantelor (cm) 5,93 7,40 Height of plants (cm) Număr frunze din rozetă 10,7 11,9 No. of leaves in rosette Greutatea căpăŃânilor (kg) 1,02 0,98 Weight of cabbage head (kg) Greutatea frunzelor din căpăŃână (kg) 0,60 0,70 Weight of leaves from cabbage head (kg) Numărul de frunze din căpăŃână 30,2 32,6 No. of leaves of cabbage head (kg) Lungimea coceanului interior (cm) 6,53 7,78 Lenght of stalk (cm) 4.1.6. Dinamica recoltărilor În cei trei ani experimentali, recoltările au început diferit, în anul 2005,prima recoltare s-a înregistrat în a treia decadă a lunii mai, în anul experimental2006, în a doua decadă a lunii mai, iar în anul 2007, primele recoltări s-auefectuat în prima decadă a lunii mai, datorită condiŃiilor climatice diferite. În urma datelor înregistrate, în cei trei ani experimentali, privinddinamica recoltă-rilor, putem conchide că, hibrizii cei mai productivi şi maitimpurii au fost Surprise (50,3 t/ha în anul 2007), urmat de Santorino (47,4 t/ha,în anul 2006), Parel (36,4 t/ha, în anul 2005), Musketeer (34,5 t/ha, în anul 2006)şi Resistor (29,9 t/ha, în anul 2005). ProducŃiile de mai sus au fost obŃinute în urmaprotejării duble cu Agryl P-19, pentru sporirea producŃiei extratimpurii, la varzacultivată în solar. 28
  • 25. Variantele protejate suplimentar au fost recoltate, în medie, cu 6 zile maidevreme decât variantele neprotejate. 4.1.7. ProducŃia extratimpurie ProducŃia extratimpurie la varza cultivată în solar, a fost considerată ceaînregistrată la primele trei recoltări. Analizând producŃia extratimpurie, concluzionăm că pe parcursul celor 2ani experimentali (2006-2007), cel mai timpuriu hibrid a fost Surprise, care aînregistrat o producŃie extratimpurie medie de 39,63 t/ha, practic egală cu ahibridului Santorino de 39,29 t/ha (Tabelul 4.). Tabelul 4. ProducŃia extratimpurie la varza cultivată în solar, sub influenŃa hibridului Early production of cabbage cultivated in film greenhouse under hybrid influence ProducŃia extratimpurie Hibridul ±D SemnificaŃia Early production Hybrid t/ha Significance t/ha % Musketeer-Mt 24,71 100,0 0,00 - Surprise 39,63 160,4 14,93 *** Santorino 39,29 159,0 14,58 *** DL (p 5%) 1,96 DL (p 1%) 3,24 DL (p 0,1%) 6,07 Cât priveşte influenŃa factorului desime asupra producŃiei extratimpurii,la varza cultivată în solar, constatăm că producŃia extratimpurie de 32,32 t/ha,obŃinută la o desime de 62.500 pl/ha, saltă la 36,77 t/ha la 71.500 pl/ha cunoscândo creştere foarte semnificativă, din punct de vedere statistic (Tabelul 5.). Media anilor 2006-2007 arată că, protejarea dublă cu Agryl P-19influenŃează pozitiv şi foarte semnificativ producŃia extratimpurie, care creşte dela 33,36 t/ha la 35,73 t/ha, realizând o diferenŃă de producŃie de 2,38 t/ha, foartesemnificativă faŃă de martor (Tabelul 6.). 29
  • 26. Tabelul 5.ProducŃia extratimpurie la varza cultivată în solar, sub influenŃa desimii plantelor Early production of cabbage cultivated in film greenhouse under density influence ProducŃia extratimpurie Desimea plantelor ±D SemnificaŃia Early production Plants density t/ha Significance t/ha % 62.500 pl/ha-Mt 32,32 100,0 0,00 - 71.500 pl/ha 36,77 113,8 4,46 *** DL (p 5%) 0,83 DL (p 1%) 1,26 DL (p 0,1%) 2,02 Tabelul 6. ProducŃia extratimpurie la varza cultivată în solar, sub influenŃa metodei de protejare Early production of cabbage cultivated in film greenhouse under protecting methods influence ProducŃia extratimpurie Metoda de protejare ±D SemnificaŃia Early production Protecting method t/ha Significance t/ha % simplă/simple-Mt 33,36 100,0 0,00 - dublă/double 35,73 107,1 2,38 *** DL (p 5%) 1,02 DL (p 1%) 1,43 DL (p 0,1%) 2,02 4.1.8. ProducŃia totală Analizând producŃia totală în medie pe cei doi ani experimentali 2006-2007, se constată că hibrizii Surprise şi Santorino înregistrează producŃii aproapesimilare cu valori cuprinse între 69,03-70,68 t/ha, distinct semnificative faŃă dehibridul Musketeer, considerat martorul experienŃei (Tabelul 7.). Cea mai adecvată desime de plantare, studiind media celor doi ani deexperienŃă, a fost cea de 71.500 pl/ha Atât în anul 2006 cât şi în anul 2007, aceastădesime a determinat producŃii ridicate, cuprinse între 71,26-74,23 t/ha, diferenŃede producŃie situate între 6,42-10,64 t/ha, foarte semnificative faŃă de martor,62.500 pl/ha (Tabelul 8.). 30
  • 27. Tabelul 7. ProducŃia totală la varza cultivată în solar, sub influenŃa hibridului Total yield of cabbage cultivated in film greenhouse under hybrid influence ProducŃia totală Hibridul ±D SemnificaŃia Total yield Hybrid t/ha Significance t/ha % Musketeer-Mt 66,03 100,0 0,00 - Surprise 69,03 104,6 3,01 ** Santorino 70,68 107,1 4,66 ** DL (p 5%) 1,57 DL (p 1%) 2,59 DL (p 0,1%) 4,85 Tabelul 8. ProducŃia totală la varza cultivată în solar, sub influenŃa desimii plantelor Total yield of cabbage cultivated in film greenhouse under density influence ProducŃia totală Desimea plantelor ±D SemnificaŃia Total yield Plants density t/ha Significance t/ha % 62.500 pl/ha-Mt 32,32 100,0 0,00 - 71.500 pl/ha 36,77 113,8 4,46 *** DL (p 5%) 0,83 DL (p 1%) 1,26 DL (p 0,1%) 2,02 Datele din tabelul 9 confirmă încă odată efectul protejării suplimentarecu Agryl P-19, în prisma mediei celor doi ani de experienŃă, însumând oproducŃie totală medie de 70,14 t/ha, şi o diferenŃă de producŃie de 3,13 t/ha. Tabelul 9. ProducŃia totală la varza cultivată în solar, sub influenŃa metodei de protejare Total yield of cabbage cultivated in film greenhouse under protecting methods influence ProducŃia totală Metoda de protejare ±D SemnificaŃia Total yield Protecting method t/ha Significance t/ha % simplă/simple-Mt 33,36 100,0 0,00 - dublă/double 35,73 107,1 2,38 *** DL (p 5%) 1,02 DL (p 1%) 1,43 DL (p 0,1%) 2,02 31
  • 28. 4.1.9. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză CompoziŃia chimică complexă a căpăŃânilor de varză (5-6% glucide, 1,2-1,5% protide, 0,2% grăsimi, săruri minerale, vitamine, provitamina A, caroten şifibre vegetale) favorizează digestia, stimulează apetitul şi funcŃiile intestinale,anihilează radicalii liberi şi alŃi agenŃi cancerigeni (LAZĂR, 2007). Pentru întocmirea analizelor fizice şi chimice, s-au folosit probe mediiobŃinute după metodologia specifică. Fiecare analiză a fost efectuată în treirepetiŃii, rezultatele au fost interpretate procentual. Valorile cele mai ridicate ale conŃinutului în substanŃă uscată solubilă, seînregistrează la variantele cultivate în sistem protejat dublu, la desimea de 62.500pl/ha, se remarcă hibridul Santorino care depăşeşte media experienŃei cu 10,8%. Analizând rezultatele privind conŃinutul în substanŃă uscată totală, seconstată că acest caracter a avut o evoluŃie similară cu cea înregistrată desubstanŃă uscată solubilă, remarcându-se variantele cultivate în sistem protejatsimplu, cu o desime de 62.500 pl/ha. Aciditatea căpăŃânilor de varză oscilează între 0,24% acid malic, lahibridul Santorino, în sistem protejat dublu, cu o desime de 71.500 pl/ha şi 0,47%acid malic, la aceeaşi variantă, cu desimea de 62.500 pl/ha, valoare care depăşeştemedia experienŃei cu 38,2%. În ceea ce priveşte conŃinutul de vitamina C a căpăŃânilor de varză, seconstată că în sistemul de cultură protejat simplu, cu o desime de 71.500 pl/ha,hibridul Surprise înregistrează cel mai ridicat conŃinut de vitamina C de 23,4mg/100 g substanŃă proaspătă, depăşind media experienŃei cu 24,5%. ConŃinutul în nitraŃi, la variantele analizate mai sus, oscilează între 63,29mg/kg la hibridul Musketeer, cultivat în sistem protejat dublu, cu o desime de62.500 pl/ha şi 110,7 mg/kg la hibridul Santorino, cultivat în sistem protejatsimplu, cu desimea de 71.500 pl/ha, valori ce sunt inferioare datelor din literaturade specialitate (30-580 mg/kg). 32
  • 29. 4.2. EXPERIENłA II - CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA SPORIRII TIMPURIETĂłII PRODUCłIEI LA CULTURA DE VARZĂ ÎN CÂMP 4.2.1. EvoluŃia temperaturilor din aer şi sol Pentru a caracteriza microclimatul format sub materialul de protejare detip Agryl P-19, utilizat pentru acoperirea plantelor din câmp, în anul 2005, laCluj-Napoca, am urmărit evoluŃia temperaturilor din atmosferă, a temperaturilorsub Agryl, în solul neprotejat şi în solul protejat de Agryl. Observarea factorilor de vegetaŃie, s-a făcut pe o perioadă de 10 zile înanul 2005, respectiv 19 zile în anul 2007, imediat după plantare, la ora 8oo şi la12oo. Datele înregistrate în câmp arată că, sub materialul de protejare s-auînregistrat temperaturi mai ridicate decât în atmosferă, în medie s-a constatat odiferenŃa de 1,8°C la ora 8oo. La ora 12oo, temperatură de sub materialul de protejarea fost mai ridicată cu 2,9°C, decât în atmosferă. Cât priveşte temperaturile din solul neprotejat şi cel protejat cu Agryl, seconstată diferenŃe evidente, atât la ora 8oo cât şi la ora 12oo. Astfel, în solulacoperit cu Agryl, temperatura medie a fost mai ridicată cu 1,5°C la ora 8oo şi cu3,2°C la ora 12oo, decât în solul neacoperit cu Agryl. 4.2.2. EvoluŃia umidităŃii atmosferice şi din sol Literatura de specialitate face referiri la faptul că, sub agrotextileleutilizate în sistem cuvertură, se formează un microclimat favorabil creşterii şidezvoltării plantelor. Aceste materiale neŃesute îmbunătăŃesc şi umiditatea relativăcare se realizează sub efectul acestora (GUTTORMSEN, 1990, HERNANDEZ,2004). Din datele înregistrate rezultă că, la variantele protejate cu Agryl, atât laora 8ºº cât şi la ora 12ºº, umiditatea aerului de sub Agryl, a fost mai ridicată faŃă de 33
  • 30. variantele neprotejate, şi a prezentat o medie de 75,8%, în luna martie, respectiv72,5%, în luna aprilie, faŃă de numai 67,9% şi respectiv 60,2% în liber. Utilizând sistemul de protejare cu Agryl P-19, se constată că umiditateadin sol s-a păstrat mai bine decât în sistemul neprotejat. Astfel, în primul caz,umiditatea solului a prezentat valori mai ridicate, media a fost de 26,0%g, caz încare recoltarea probelor de sol s-a făcut de la o adâncime cuprinsă între 0-10 cm,iar în cazul recoltării probelor de sol de la o adâncime de 10-20 cm, umiditatea afost mai ridicată 37,5%g. La variantele neprotejate umiditatea a evoluat în felul următor: laadâncimea de 0-10 cm, media a fost de 20,1%g, iar la adâncimea de 10-20 cm,umiditatea a fost mai ridicată: 29,2%g, în ambele cazuri sensibil mai scăzutădecât în cultura acoperită cu Agryl. 4.2.3. EvoluŃia intensităŃii luminoase Asemănător cu testele efectuate şi urmărite în solar, în experienŃelerealizate în câmp am monitorizat şi înregistrat timp de 10 zile, în anul 2007,intensitatea luminoasă, cu ajutorul unui luxmetru portabil (Fig.3.). Rezultatele obŃinute, arată că, variantele cultivate în câmp deschis, fărăprotejare, beneficiază de o cantitate mai mare de lumină, în medie zilnică la odiferenŃă de 1.347 lucşi la ora 8°°, respectiv de 2.016 lucşi, la ora 12°°. În primele zile din luna aprilie, variantele neprotejate au beneficiat de ocantitate mai mare de lumină cu o medie zilnică de 1.480 lucşi faŃă de varianteleprotejate, la ora 8°°, iar la ora 12°°, variantele protejate au avut parte de ointensitate luminoasă medie zilnică, mai redusă cu 2.081 lucşi decât varianteleneacoperite. Fig. 3. Luxmetru portabil HI97500 34
  • 31. 4.2.4. Determinarea gradului de îmburuienare a culturii de varză În anul experimental 2007, am studiat şi înregistrat numărul de buruienipe specii şi grupă biologică, din cultura de varză timpurie, cu scopul de aevidenŃia efectul materialului de acoperire asupra gradului de îmburuienare aculturii. Cât priveşte efectul protejării asupra gradului de îmburuienare a culturiide varză timpurie din câmp, din tabelul 4.73. se desprind următoarele constatări:în cultura neprotejată, numărul de buruieni/m2 a fost de 26, în cultura protejatăam identificat 21 de buruieni/m2; rezultă că variantele neprotejate au avut un gradde îmburuienare mai ridicat cu 23,8%, decât variantele neprotejate. 4.2.5. Creşterea plantelor şi formarea căpăŃânilor Rezultatele obŃinute în urma măsurătorilor biometrice arată că,materialul utilizat pentru protejarea culturii de varză timpurie, a influenŃat pozitivtoate caracterele morfologice şi că diferenŃele pot fi atribuite atât specificuluimorfologic al cultivarurilor, cât şi avansului în creştere al plantelor determinat demicroclimatul favorabil (Tabelul 10.). Lungimea coceanului interior a prezentat o uşoară alungire a plantelorcultivate în solar, datorită acoperirii cu Agryl P-19, dar în câmp, acest caracter n-afost influenŃat atât de mult de către materialul de protejare (Fig. 4.). Desimea sporită a plantelor în cultură determină o reducere a vigorii decreştere, mai accentuată în variantele neacoperite cu Agryl. Varianta Varianta neprotejată protejată Fig. 4. Lungimea coceanului interior la variantele neprotejate şi protejate 35
  • 32. Tabelul 10.Tabel centralizator cu caracterele morfologice analizate, în perioada anilor 2005- 2007, la varza cultivată în câmpCentralized table with the studied morphological characters, in a period of 2005- 2007, at the cabbage cultivated in field Metoda de protejare Protecting method Caracterul analizat Neprotejat Protejat The analyzed character Unprotected Protected Media anilor Media anilor 2005-2007 2005-2007 Diametrul rozetei (cm) 23,2 30,4 Diameter of rosette (cm) ÎnălŃimea plantelor (cm) 3,65 4,25 Height of plants (cm) Număr frunze din rozetă 10,5 13,5 No. of leaves in rosette Greutatea căpăŃânilor (kg) 0,75 0,80 Weight of cabbage head (kg) Greutatea frunzelor din căpăŃână (kg) 0,32 0,33 Weight of leaves from cabbage head (kg) Numărul de frunze din căpăŃână - - No. of leaves of cabbage head (kg) Lungimea coceanului interior (cm) - - Lenght of stalk (cm) 4.2.6. Dinamica recoltărilor Hibrizii cei mai productivi, în cultura de varză timpurie din câmp, aufost Resistor (41,6 t/ha în anul 2005), Surprise (58,4 t/ha, în anul 2006) şiSantorino (62,3 t/ha, în anul 2007). ProducŃiile de mai sus au fost obŃinute subinfluenŃa protejării plantelor cu Agryl P-19 şi a desimii de plantare de 71.500pl/ha. Sub raportul dinamicii de recoltare comportarea cea mai bună au avut-ohibridul Surprise cu acoperire cu Agryl, în anul 2006 şi Santorino F1 neacoperit înanul 2007, cultivaŃi la desimea de 71.500 pl/ha. Literatura de specialitate menŃionează că Agryl-ul sporeşte timpurietatearecoltelor din câmp, însă nu precizează concret numărul de zile de timpurietate. Înurma cercetărilor întreprinse la varza cultivată în câmp, subliniez că efectul 36
  • 33. propriu-zis al materialul de protejare, s-a evidenŃiat cel mai bine în aniiexperimentali 2006 şi 2007, atunci când la variantele protejate Agryl-ul a asiguratproducŃii mai timpurii cu 4 zile, decât variantele neprotejate, în ambii aniexperimentali. 4.2.7. ProducŃia de varză timpurie ProducŃiile de varză timpurie din câmp, variază în funcŃie de condiŃiileclimatice şi de tehnologia de cultură aplicată. Conform Anuarului Statistic FAO,producŃiile de varză timpurie din câmp se situează între 25-30 t/ha, dar subinfluenŃa unor condiŃii climatice favorabile şi a unor măsuri tehnologice moderne,aceste producŃii pot atinge 50-85 t/ha (http://www.fao.org/). Studiind producŃia de varză timpurie, în medie pe cei doi aniexperimentali 2006-2007 (Tabelul 11.), se constată că hibrizii Surprise şiSantorino înregistrează producŃii aproape similare cu valori cuprinse între 56,78-56,99 t/ha, foarte semnificative faŃă de hibridul Musketeer, considerat martorulexperienŃei. Tabelul 11. ProducŃia totală la varza cultivată în câmp, sub influenŃa hibridului Total yield of cabbage cultivated in field under hybrid influence ProducŃia totală Hibridul ±D SemnificaŃia Total yield Hybrid t/ha Significance t/ha % Musketeer-Mt 52,46 100,0 0,00 - Surprise 56,78 108,2 4,32 *** Santorino 56,99 108,6 4,53 *** DL (p 5%) 1,21 DL (p 1%) 2,01 DL (p 0,1%) 3,76 Cea mai adecvată desime de plantare, cât priveşte media celor doi ani deexperienŃă, a fost cea de 71.500 pl/ha (Tabelul 12.). Această desime a determinatproducŃii ridicate, cuprinse între 57,20 t/ha, cu un spor mediu de 6,7%, diferenŃefoarte semnificative faŃă de martor, desimea de 62.500 pl/ha. 37
  • 34. Tabelul 12. ProducŃia totală la varza cultivată în câmp, sub influenŃa desimii plantelor Total yield of cabbage cultivated in field under density influence ProducŃia totală Desimea plantelor ±D SemnificaŃia Total yield Plants density t/ha Significance t/ha % 62.500 pl/ha-Mt 53,62 100,0 0,00 - 71.500 pl/ha 57,20 106,7 3,58 *** DL (p 5%) 1,12 DL (p 1%) 1,69 DL (p 0,1%) 2,72 Datele din tabelul 13. confirmă încă odată efectul protejării suplimentarecu Agryl P-19, prin prisma mediei celor doi ani de experienŃă, însumând oproducŃie medie de 56,50 t/ha, şi un spor de producŃie de 4,0%, foartesemnficiativ. Tabelul 13. ProducŃia totală la varza cultivată în câmp, sub influenŃa metodei de protejare Total yield of cabbage cultivated in field under protecting methods influence ProducŃia totală Metoda de protejare ±D SemnificaŃia Total yield Protecting method t/ha Significance t/ha % simplă/simple-Mt 54,32 100,0 0,00 - dublă/double 56,50 104,0 2,18 *** DL (p 5%) 0,65 DL (p 1%) 0,91 DL (p 0,1%) 1,284.2.8. CompoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză Analizând compoziŃia chimică a căpăŃânilor de varză timpurie din câmp,se pot trage următoarele concluzii: valorile cele mai ridicate ale conŃinutului însubstanŃă uscată solubilă, se înregistrează la variantele cultivate în sistemulneprotejat, la desimea de 71.500 pl/ha, atât la hibridul Surprise (6,40%) cât şi lahibridul Santorino (6,33%) care depăşesc media experienŃei cu 9,2 şi 8,0%. 38
  • 35. Analizând rezultatele privind conŃinutul în substanŃă uscată totală, seconstată că valorile cele mai ridicate ale acestui caracter, se înregistrează însistemul protejat,în cazul hibridului Surprise (7,15%) şi Santorino (6,97%), ladesimea de 71.500 pl/ha. Aciditatea căpăŃânilor de varză oscilează între 0,11% acid malic, lahibridul Surprise, în sistemul de cultură neprotejat, cu o desime de 71.500 pl/ha şi0,19% acid malic, la hibridul Santorino, în sistemul protejat, la desimea de 62.500pl/ha, valoare care depăşeşte media experienŃei cu 26,7%. În ceea ce priveşte conŃinutul de vitamina C a căpăŃânilor de varză, seconstată că, valoarea cea mai ridicată (31,68 mg/100 g substanŃă proaspătă) seînscrie, la hibridul Santorino, în sistemul neprotejat, la o desime de 71.500 pl/ha,depăşind media experienŃei cu 44,5%. ConŃinutul în nitraŃi oscilează între 42,15 mg/kg la hibridul Surprise,cultivat la desimea de 62.500 pl/ha, în sistemul neprotejat şi 82,60 mg/kg la acelaşhibrid, cultivat în sistemul protejat, cu desimea de 62.500 pl/ha, valori ce seîncadrează la limitele inferioare datelor din literatura de specialitate (30-580mg/kg). 39
  • 36. C a p i t o l u l 5 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI Analizând rezultatele obŃinute, în urma cercetărilor efectuate, în perioada2005-2007, în cadrul UniversităŃii de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii producŃiei de varză, încondiŃiile specifice Podişului Transilvaniei, se desprind următoarele concluzii: 1. Acoperirea culturii de varză timpurie cu prelate textile influenŃeazămult micro-climatul spaŃiului de cultură. Temperaturile din solar şi câmp au celemai ridicate valori, în primele 10 zile de la plantare, sub materialul de acoperire.Astfel, în solar media tem-peraturii aerului este mai ridicată cu 1,75ºC la ora 8ooşi cu 2,25ºC la ora 12oo, sub mate-rialul de acoperire, iar în câmp, diferenŃa dintretemperatura aerului în liber şi cea de sub Agryl, prezintă o medie 2,15ºC la ora 8ooşi de 2,40ºC la ora 12oo . Acoperirea culturii de varză timpurie, cu agrotextile a influenŃat pozitivşi evoluŃia temperaturilor din sol, cu diferenŃe medii de 2,15ºC între solulacoperit, la ora 8oo şi de 2,50ºC la ora 12oo, la cultura din solar şi de 1,37ºC la ora8oo şi 1,70ºC la ora 12oo, la cultura din câmp. Analizând efectul materialului de protejare, asupra umidităŃii atmosferice, seconstată că, acest parametru a prezentat valori mai ridicate, atât în solar cât şi încâmp. Astfel, diferenŃa medie, dintre cele două metode de protejare, cât priveşteumiditatea relativă atmosferică este de 16,2%, la ora 8°° şi de 24,3% la ora 12oo,iar la cultura din câmp diferenŃa medie de 11,0%, s-a înregistrat la ora 8°° şi de17,4% la ora 12oo. Umiditatea solului, din solar, a evoluat astfel: la o adâncime cuprinsăîntre 0-10 cm, în medie, umiditatea a fost mai ridicată cu 7,82%, în cazulacoperirii cu Agryl, iar la adâncimea cuprinsă între 10-20 cm, diferenŃa medie aumidităŃii a fost de 3,44%, faŃă de cultura neacoperită. La cultura din câmp,diferenŃa medie a umidităŃii din sol, a fost de 5,1%, la o adâncime cuprinsă între 40
  • 37. 0-10 cm şi de 8,3% la adâncimea de 10-20 cm, în avantajul culturii acoperite şi s-a păstrat mai constantă în cursul vegetaŃiei. În urma observaŃiilor efectuate asupra intensităŃii luminoase, atât lacultura expe-rimentală din solar cât şi la cea din câmp, se reliefează faptul că,variantele acoperite cu Agryl P-19, beneficiază de o cantitate de lumină mairedusă, decât cele neacoperite, astfel că în medie se constată o diferenŃă zilnică de1.544 lucşi, la ora 8°° şi de 2.536 lucşi, la ora12°°. La cultura de varză timpuriedin câmp, se înregistrează o diferenŃă medie zilnică de 1.347 lucşi, la ora 8°°, iarla ora 12°°, între cele două sisteme de cultură, se constată o diferenŃă medie de2.016 lucşi, în avantajul plantelor neacoperite. 2. Acoperirea culturii de varză timpurie încă de la plantare cu prelateagrotextile are efecte favorabile asupra creşterii şi dezvoltării plantelor, astfel cătoate caracterele morfologice (diametrul rozetei, înălŃimea plantelor, numărul defrunze din rozetă, greutatea căpăŃânii, greutatea frunzelor) au fost influenŃatepozitiv şi au înregistrat valori mai ridicate, atât în solar cât şi în câmp, faŃă deculturile neacoperite. ObservaŃiile biometrice au fost efectuate la 19-28 zile de laplantare. În cultura înfiinŃată în solar, diametrul rozetei frunzelor înregistreazăvalori medii de 43,6 cm sub influenŃa acoperirii cu Agryl şi numai 36,6 cm, laplantele neacoperite. La culturile din câmp, acoperirea directă sporeşte diametrulrozetei la 30,4 cm faŃă de numai 23,2 cm, la martor. Lungimea tulpinii înregistrează o uşoară alungire în culturile acoperite,prezentând în medie, o talie de 7,4 cm, faŃă de 5,93 cm, la martor. Aceastăalungire se pune pe seama deficitului de lumină, la plantele cultivate în spaŃiulacoperit cu Agryl. În câmp, lungimea tulpinii este mai redusă decât în solar; lacele protejate cu Agryl, acest caracter a avut o medie 4,25 cm, iar la varianteleneacoperite o medie de 3,65 cm. Acoperirea plantelor cu Agryl influenŃează în mai mică măsură numărulde frunze din rozetă, la plantele cultivate în solar. La variantele acoperite planteleau în medie 11,9 frunze, iar la variantele neacoperite, un număr de 10,7. În câmp, 41
  • 38. diferenŃele sunt mai mari de 13,5 frunze în rozetă, iar la variantele neacoperite10,5 frunze. Acoperirea culturii de varză timpurie cu Agryl influenŃează mai puŃingreutatea medie a căpăŃânilor, în solar fiind 0,98 kg, la variantele acoperite şi de1,02 kg, la cele neacoperite. În cultura din câmp, greutatea medie a căpăŃânilorînregistrează valori foarte apropiate de 0,80 kg, la variantele protejate şi de 0,75kg, la variantele neprotejate. Greutatea totală a plantei şi a frunzelor exterioare, sunt mult mai ridicateîn cultura acoperită cu Agryl şi ajunge la 1,94 kg, respectiv 0,99 kg, iar la varianteleprotejate simplu 1,84 kg, respectiv 0,79 kg, la cultura din solar. La cultura din câmpvalorile sunt mai reduse de 1,46 kg respectiv 0,39 kg la variantele acoperite şi 1,38kg, respectiv 0,38 kg, la variantele neacoperite. S-au determinat 32,6 frunze în căpăŃână, la variantele protejate dublu şi30,2 frunze, la variantele protejate simplu. Alungirea coceanului interior, la plantele acoperite, se datorează deficitul delumină, de sub prelata de acoperire, care imprimă o uşoară tendinŃă de alungire atulpinii în perioada de creştere şi înregistrează următoarele valori medii: 7,78 cm, lavariantele protejate dublu şi 6,53 cm, la variantele protejate simplu din solar şi5,70 cm, respectiv 5,12 cm la cultura în câmp. 3. Gradul de îmburuienare al culturilor de varză, din cele două variantede cultură a verzei, atât în solar cât şi în câmp, este mai redus când se foloseştematerialul de acoperire de tip Agryl. În solar, protejarea a redus cu aproximativ50% numărul de buruieni, iar în cultura din câmp, acoperirea directă a determinatun grad mai redus de îmburuienare cu aproximativ 23,8%. 4. Dinamica recoltărilor la cultura de varză timpurie din solar, arată căcel mai bun start al recoltărilor, în anul 2005, s-a înregistrat în a treia decadă alunii mai, în cazul în care s-a utilizat o desime de 71.500 pl/ha, cu protejaresimplă. În anul 2006, recoltele cele mai timpurii, s-au obŃinut în a doua decadă alunii mai, la desimea de 62.500 pl/ha, iar în anul 2007, beneficiind şi de condiŃii 42
  • 39. climatice favorabile, recoltele au început în prima decadă a lunii mai, la variantelecu o desime de 71.500 pl/ha. Dinamica recoltărilor la cultura din câmp, arată că, producŃiile cele mairidicate, la primele recoltări, se înregistrează la variantele acoperite cu Agryl,cultivate la o desime de 71.500 pl/ha. La culturile neacoperite cu prelate textile,recoltarea întârzie cu 4-7 zile faŃă de culturile acoperite. 5. În ceea ce priveşte influenŃa hibridului asupra producŃiei extratimpurii, seconstată că, cele mai ridicate producŃii s-au înregistrat la hibrizii Surprise şiSantorino, care au obŃinut producŃii medii de 39,63 t/ha, respectiv 39,29 t/ha. ProducŃii extratimpurii foarte bune se obŃin în cazul în care se utilizeazăo desime de plantare de 71.500 pl/ha. Această desime de plantare a determinat, înmedie, producŃii extratimpurii de 39,29 t/ha, cu un spor foarte semnificativ de13,8% faŃă de cultura cu o desime mai redusă. Acoperirea cu Agryl P-19, îşi arată efectul în anii 2006-2007, cândaceastă măsură tehnologică de sporire a timpurietăŃii generează producŃiiextratimpurii medii de 35,73 t/ha cu o diferenŃă foarte semnificativă de 2,38 t/ha,faŃă de variantele protejate simplu. Aceste rezultate pot fi atribuite şi faptului căîn aceşti ani cultura a rămas acoperită o perioadă de numai 30 zile de la începutulvegetaŃiei. 6. ProducŃiile totale cele mai ridicate, la unitatea de suprafaŃă, în anul2005, s-au obŃinut obŃin la hibrizii Resistor şi Parel, iar în anii 2006-2007, cuvalori foarte apropiate, la hibrizii Santorino (70,68 t/ha) şi Surprise (69,03 t/ha),producŃii mai ridicate la o desime de 71.500 pl/ha. Metoda de protejare suplimentară cu prelate de Agryl a verzei în solarsporeşte producŃia totală în medie cu 4,7%, determinând o diferenŃă de producŃiefoarte semnificativă de 3,13 t/ha, faŃă de variantele protejate simplu. La cultura din câmp, cei mai productivi au fost hibrizii Santorino (56,99t/ha) şi Surprise (56,78 t/ha), la desimea de 71.500 pl/ha, în variantele acoperitecu agrotextile, o perioadă de 30-40 de zile. 43
  • 40. 7. Factorii cercetaŃi influenŃează într-o măsură mai mică sau mai mare şicompo-ziŃia biochimică a căpăŃânilor de varză. Astfel, în culturile acoperite cu Agryl conŃinutul de substanŃă uscatăsolubilă este mai scăzut datorită condiŃiilor de lumină reduse, în special în solariiunde aceasta este filtrată prin două straturi de acoperire. ConŃinutul de vitamina C este influenŃat în acelaşi sens, valorile cele mairidicate de 31,68 mg/100 g substanŃă proaspătă înregistrându-se la cultura dincâmp, în varianta neacoperită cu Agryl, iar cele mai scăzute, la cultura în solar, laplantele acoperite cu Agryl (21,2 mg/100g s.p). Hibridul Santorino se remarcă printr-un conŃinut mai ridicat de substanŃăuscată şi vitamina C, faŃă de celelalte cultivaruri. În general, toate caracterele biochimice, la varza cultivată în câmp, auprezentat valori mai ridicate decât la varza cultivată în solar, iar conŃinutul denitraŃi a fost mai redus, faŃă de căpăŃânile analizate din solar. În spaŃiile protejate,datorită condiŃiilor de luminozitate mai redusă varza acumulează cantităŃi mairidicate de nitraŃi (110,7 mg/kg), valori ce se găsesc la limita inferioară aconŃinutului specificat în literatura de specialitate (30-580 mg/kg) şi mult sublimita maximă admisă pentru acest produs alimentar. Pe baza rezultatelor obŃinute, în urma cercetărilor întreprinse şi aconcluziilor des-prinse se pot face următoarele recomandări: 1. Cultivarea în continuare pe suprafeŃe mai mari acoperite cu solarii şi în câmp a hibrizilor Surprise şi Santorino având în vedere buna lor comportare în sistemul de cultură de acoperire cu Agryl şi datorită producŃiilor ridicate, timpurietăŃii şi conŃi-nutului de substanŃe utile. 2. Folosirea în cultură a unor desimi mai mari de plantare de până la 71.500 pl/ha, atât în culturile acoperite cu Agryl cât şi în cele neacoperite. 3. Aplicarea, materialului neŃesut de tip Agryl P-19, la culturile în solarii şi în câmp, în scopul protejării plantelor, la începutul perioadei de vegetaŃie, ca urmare a influenŃei favorabile asupra creşterii şi dezvoltării plantelor şi a protecŃiei împotriva dăunătorilor, pentru crearea unui 44
  • 41. microclimat favorabil proceselor fiziologice a plantelor şi pentru reducerea gradului de îmburuienare a culturilor;4. Se recomandă ca materiale de acoperire să se utilizeze în condiŃii climatice nefavorabile şi să menŃină aproximativ 30 de zile la culturile înfiinŃate în solar şi între 30-40 zile la culturile înfiinŃate în câmp.5. Verificarea şi introducerea altor materiale neŃesute, pentru acoperirea directă a culturilor legumicole, cum ar fi Agribon AG-15 şi Reemay, materiale cu capacitate mai ridicată de transmisivitate a fluxului luminos (90%). 45
  • 42. BIBLIOGRAFIE1. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, 1995, Lucrări practice de legumicultură, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca.2. APAHIDEAN, AL. S., 1996, Cercetări privind consumul de apă şi regimul de irigare al culturilor de ceapă şi varză semănate direct în câmp, în condiŃiile Podişului Transilvaniei, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.3. APAHIDEAN, AL.S., MARIA APAHIDEAN, 1999 - Materialele plastice în legumicultură - o alternativă la utilizarea produselor chimice de combatere, Rev. ProtecŃia plantelor, 35.4. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, 2000, Legumicultură specială, Vol. I, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.5. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, MANIUłIU D., GANEA RODICA, PAVEN I., 2001 - InfluenŃa soiului şi desimii plantelor la cultura verzei în solarii, Lucrări ştiinŃifice, Vol. I, 44, USAMV Iaşi, 39-42.6. APAHIDEAN, AL. S., 2003, Cultura legumelor, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.7. APAHIDEAN, MARIA, 2003, Cultura legumelor, suport curs, USAMV, C-N rule, Proiect finanŃat prin Phare.8. APAHIDEAN, AL. S., 2004, Cap. 14 - Plante legumicole din grupa verzei, din „Tratat de legumicultură” de RUXANDRA CIOFU şi colab., Editura Ceres, Bucureşti.9. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, 2004, Cultura legumelor şi ciupercilor, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.10. APAHIDEAN, AL. S., MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA GANEA, I. PAVEN, DIANA FICIOR, MARIANA BOBĂILĂ, 2004, InfluenŃa metodei de protejare la varza cultivată în solar, Buletinul USAMV-CN nr. 61/2004.11. APAHIDEAN, AL.S., MARIA APAHIDEAN, F. PĂCURAR, 2005, Experimental results on the possibilities of vegetable growing in the area of Western Carpathian mountains from Romania, Lucrări ŞtiinŃifice, seria Horticultură, anul XLVIII (48), 2005, vol.. 1 si 2. ISSN 1454-7376, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, USAMV Iaşi.12. APAHIDEAN, AL. S., 2007, CAP. XII - Legumele din grupa verzei, din „Cultura legumelor” de D. INDREA şi colab., Editura Ceres, Bucureşti.13. ARDELEAN, M. ŞI R., SESTRAŞ 1999, Ameliorarea plantelor horticole, Ed. Osrama, Cluj - Napoca.14. ARDELEAN, M., R., SESTRAŞ, MIRELA CORDEA, 2002, Tehnică experimentală horticolă, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.15. BĂLAŞA, M., 1973, Legumicultură, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.16. BENOIT, F., N., CEUSTERMANS, K., VLASSAK, J., ROUCHAUD, 1984, Influence of direct plastic covering upon the quality of carrots and lettuce, ISHS Acta Horticulturae 154: II International Symposium on Plastics in Mediterranean Countries, ISBN 978-90-66054-11-0, Hammamet, Tunesia.17. BENOIT, F., N., CEUSTERMANS, 1994, Ecological leek growing with plastic, ISHS Acta Horticulturae 371: International Symposium on Timing Field Production of Vegetables; ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.18. BECKER-DILLINGEN, J., 1956, Handbuch des gesamten gemüsebaues, Paul Parey, v., Berlin.19. BERAR, V., şi colab., 1997, Vademecum Horticol, Ed. de Vest, Timişoara.20. BERAR, V., 1998, Legumicultura, Ed. Mirton, Timişoara.21. BERAR, V., MARIA BĂLA, E. DRĂGĂNESCU, M. GOIAN, A. MOISUC, G. NEDELEA, I.P. 46
  • 43. OTIMAN, I. PĂLĂGEŞIU, F. SALA, N. SÂNEA, 2002, Horticultură, Ed. De Vest, Timişoara.22. BERAR, V., MARIA BĂLA, E. DRĂGĂNESCU, 2005, Ghid practic de horticultură, Ed. de Vest, Timişoara.23. BERAR, V., 2006, Legumicultura, Ed. Mirton, Timişoara.24. BIELKA, R., 1965, Feldgemüsebau, Berlin.25. BÎLTEANU, GH., şi colab., 1967, Manualul inginerului agronom, Ed. AgroSilvică, Bucureşti, Vol. II.26. BLAGA, GH., 2004, Pedologia, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.27. BRACY, REGINA, R.L., PARISH, W.A., MULKEY, 1991, High-density planting in a precision cultural system for vegetable production, HortTechnology 1, pp. 54 - 58.28. BUNESCU, V. şi colab., 2005, CondiŃii ecologice şi solurile din Podişul Transilvaniei, Ed. AcademicPres, Cluj.29. BUTA (CSOK), ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, M. BUTA, 2008, Studies concerning the influence of „non woven” cover on early cabbage production cultivated in plastic tunnels, Bulletin USAMV of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Vol. 65 (1), pag. 470, ISSN 1843-5254.30. BUTA (CSOK), ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, MIHAI BUTA, IOAN PAVEN, 2008, Influence of the protecting method on early cabbage (Brassica oleracea L. var. capitata) Production, 43rd Croatian 3rd International Symposium on Agriculture, ISBN 978-953-6135-66-0.31. BUTNARIU, H. şi colab., 1992, Legumicultură, EDP, Bucureşti.32. CALANCEA, L., 2002, NitraŃi, nitriŃi şi nitrozamine, Ed. Casa cărŃii de ştiinŃă, Cluj- Napoca.33. CARABULEA, VERA, 2007, DicŃionar botanic - Cele mai cunoscute plante din flora României, Ed. Ametist 92, Bucureşti.34. CEAUŞESCU, I., 1973, Producerea industrială a legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti, pag. 34-39.35. CERNE, M., 1994, Different agrotextiles for direct covering of pickling cucumber ISHS Acta Horticulturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.36. ČERVENSKI, J., DJ. GVOZDENOVIĆ, D. BUGARSKI, M. VASIĆ, 2007, Combining abilities for head height and head width in cabbage (Brassica oleracea var. capitata L.), ISHS Acta Horticulturae 729: III Balkan Symposium on Vegetables and Potatoes, ISBN 978-90-66057-39-5, Bursa, Turkey.37. CEUSTERMANS, N., BENOIT F., CALUS A., 1981, Optimization of covering time with perforated plastic on early carrots (Daucus carota L.). ISHS Acta Horticulturae 122: Symposium on timing on field production vegetables, ISBN 978-90-66050-01-3, Nyborg, Denmark.38. CHABLE, V., CONSEIL, M., SERPOLAY, E., LE LAGADEC, F., 2008, Organic varieties for cauliflowers and cabbages in Brittany: From genetic resources to participatory plant breeding, Euphytica 164 (2), pp. 521-529.39. CHILOM, PELAGHIA, 1991, Legumicultură generală, EUC, Craiova.40. CHILOM, PELAGHIA, BĂLAŞA, M., MARIA DINU, POŞTALIU GHE., SPIRESCU C., 2000, Îngrăşământ biologic complex cu stimulatori de creştere pentru fertilizarea foliară, Revista Sănătatea plantelor, nr. 6-9, Bucureşti.41. CHILOM, PELAGHIA, MARIA DINU, 2002, Ghid practic de legumicultură, Ed. Reprograph, Craiova.42. CHILOM, PELAGHIA, 2002, Legumicultură generală, Ed. Reprograph, Craiova.43. CHILOM, PELAGHIA, 2005, ProtecŃia ecosistemului legumicol, Ed. Sistech, Craiova. 47
  • 44. 44. CHIŞ, MARGARETA, ELENA MERCE, 1999, Agricultura spre economia de piaŃă, Ed. Altheia, BistriŃa.45. CHUNNASIT, B., HADLEY, P., 2006, Determination of the optical properties of plastic films used as cladding materials in novel energy efficient greenhouses, ISHS Acta Horticul-turae 710: International Symposium on Greenhouses, Environmental Controls and In-house Mechanization for Crop Production in the Tropics and SubTropics, ISBN 978-90-66055-19-3, Cameron Highlands, Pahang, Malaysia.46. CIOFU, RUXANDRA, BURZO, I., BULIGA A., CHIRIAC V., MIHĂILĂ MARIANA, 1996, Preli-minary studies regarding the influence of photoselective PEJD foils on protected lands, International Conference on Environmental Impact of polymeric Materials, May 12-16, Israel.47. CIOFU, RUXANDRA, şi colab., 1999, Utilizarea foliilor fotoselective PEJD - metodă posibilă de îmbunătăŃire a calităŃii răsadurilor de legume, Lucrări ştiinŃifice, USAMV, Timişoara.48. CIOFU, RUXANDRA şi colab., 2004, Tratat de legumicultură, Ed. Ceres, Bucureşti.49. CIUCIUC, ELENA, BĂLAŞA M., 1999, Cercetări privind stabilirea unor metode pentru obŃinerea de producŃii extratimpurii la pepene galben cultivat pe soluri nisipoase. Revista Hortinform, nr:10/86, Bucureşti.50. CONOVALI, V., 2007, InfluenŃa materialului de acoperire „Agryl” asupra precocităŃii şi eficienŃei economice la varza timpurie, Simpozionului ştiinŃific internaŃional “Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaŃie şi silvicultură” consacrat aniversării a 100 ani de la naşterea profesorului universitar Gherasim RUDI, Lucrări ştiinŃifice vol. 15 (2), pag. 279-282, Chişinău, Rep. Moldova.51. CRĂCIUN, T. - Geniul genetic şi ameliorarea plantelor, Ed. Ceres, Bucureşti, 1987.52. CROITORU, FLORICA, SCURTU I., 1998, “Hibridul” - Factor important de producŃie în cultura tomatelor timpurii, Revista Hortinform, nr:3/67, Bucureşti.53. CSOK, ERZSEBET, 2005, Măsuri tehnologice privind sporirea producŃiei timpurii la unele specii legumicole, Referat nr. 1 (bibliografic)54. CSOK, ERZSEBET, 2006, Studiul condiŃiilor pedoclimatice specifice zonei Podişului Transilvaniei, Referat nr. 255. CSOK, ERZSEBET, 2007, Rezultate parŃiale privind posibilitatea sporirii timpurietăŃii producŃiei de varză, în condiŃiile specifice Podişului Transilvaniei, Referat nr. 356. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, M. BUTA, 2007, Research concerning the influence of temperature and protecting methods on morphological characters at early cabbage (Brassica oleracea L.), Conservation of horticultural germplasm achievements and prospects, pag. 244, Editura Todesco, Cluj-Napoca.57. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, M. BUTA, 2007, Studies concerning the influence of environmental conditions and protecting method on early cabbage production cultivated in open field, Bulletin USAMV of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Vol. 64 (1-2), pag. 729, ISSN 1843-5254.58. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, RODICA SIMA, M. BUTA, 2007, Research concerning the influence of temperature and protecting methods on morphological characters and chemical composition at early cabbage cultivated in polyethylene film greenhouse, Proceedings of the International Conference „Research people and actual task on multidisciplinary sciences”, Lozenec, 6-8 June, Bulgaria, Vol. 1, p. 47-52.59. CSOK, ERZSEBET, APAHIDEAN, AL. S., APAHIDEAN MARIA, BUTA, M., 2007, Cercetări privind sporirea producŃiei timpurii de varză în zona Podişului Transilvaniei, Simpozio-nului ştiinŃific internaŃional “Realizări şi perspective în 48
  • 45. horticultură, viticultură, vinificaŃie şi silvicultură” consacrat aniversării a 100 ani de la naşterea profesorului universitar Gherasim RUDI, Lucrări ştiinŃifice vol.15 (2), pag. 275-278, Chişinău, Rep. Moldova.60. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA SIMA, DIANA FICIOR, V. LAZĂR, M. BUTA, 2006, Cercetări privind sporirea timpurietăŃii la varza cultivată în câmp, Analele UniversităŃii din Craiova, Vol. nr. XI (XLVII).61. CSOK, ERZSEBET, MARIA APAHIDEAN, AL. S. APAHIDEAN, V. SINGUREANU, 2007, Techno-logical measurement aimed at increasing cabbage yield on the Transylvanian Plateau, 42nd Croatian and 2nd International Symposium on Agriculture, Proceedings, pag. 369-372, Opatija - CroaŃia.62. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA GANEA, DIANA FICIOR, I. PAVEN, YANMING GAO, 2005, The influence of plant protection on cabbage cultivated in open field, Buletinul USAMV Cluj-Napoca „Prospects of the Agricul-ture of the 3rd Millenium Science” Vol. 62, p. 135.63. CSOK, ERZSEBET, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, DIANA CENARIU, V SINGUREANU, G. MOLDOVAN, M. BUTA, 2006, InfluenŃa protejării la varza cultivată în solar, Buletin USAMVCN vol. 63/2006, Cluj-Napoca.64. DAVIES, J.S., J.K. HEMBRY, 1994, Weed control strategies under film crop covers, ISHS Acta Horticulturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.65. DICKERMAN, J. M., S. LIBERMAN, 2006, Studies on the chemical nature of an antibiotic present in water exteacts of cabbage, Journal of Food Sciences, Volume 17 Issue 1-6, Pages 438-441.66. DUMITRESCU, M. şi colab., 1998, Producerea legumelor, Ed. Artprint, Bucureşti.67. ECHIM, T., 1996, Soiul hotărăşte competivitatea pe piaŃa europeană cu legume, Revista Hortinform, nr.7, Bucureşti.68. FERNANDEZ, GINA, E., 2001, Fall-applied rowcovers enhance yield in plasticulture straw-berries, HortTechnology, 11, pp. 440 - 444.69. FILIPOV, F., TOMIłĂ O., LUPAŞCU ANGELA, 2004, Procese de degradare a solurilor din sere. Factorii şi procese pedogenetice din zona temperată, Ed. UniversităŃii „Al. I. Cuza” Iaşi. Vol.3, Serie nouă, pag. 219, 224, ISBN 1582, 4616.70. FLOREA, N., MUNTEANU I., şi colab., 2003, Sistemul Român de Clasificare a Solurilor, Ed. Estafalia, Bucureşti.71. FLOREA, N. I., 1967, Solurile din Podişul Transilvaniei, Revista Natura nr. 1.72. FOURY, C., 2003, Direct cover: Actual status and prospects, ISHS Acta Horticulturae 614: VI International Symposium on Protected Cultivation in Mild Winter Climate: Product and Process Innovation, ISBN 978-90-66053-00-7, Ragusa-Sicily, Italy.73. FRANTZ, J. M., WELBAUM, G. E., SHEN Z., MORSE, R., 1999, Comparison of cabbage seedling growth in four transplant production systems, HortTechnology, 9 pp. 133.74. GIMENEZ, C. R.F. OTTO, N. CASTILLA, 2002, Productivity of leaf and root vegetable crop under direct cover, Scientia Horticulturae, vol.94, Issues 1-2, p.1-11.75. GLĂMAN, GH., NICULINA POPA, 2005, Comportarea unor soiuri/hibrizi de varză albă în condiŃiile pedoclimatice de la ferma Ciolpani-Ilfov. Revista Hortinform, nr. 2/150.76. GOGOCI, I., N. TRANDAFIR, 1997, Măsuri pentru obŃinerea de răsaduri sănătoase, Revista Hortinform nr. 1, Bucureşti.77. GRUDZIEN, K., 1994, Timing of early carrots by means of direct covers, ISHS Acta Horti-culturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland. 49
  • 46. 78. GUTTORMSEN, G., 1990, Effect of various types of floating plastic films on the tempera-tures and vegetable yield, ISHS Acta Horticulturae 267: VI Symposium on the Timing of Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66051-34-8, Wageningen, Netherlands.79. GUŞ, P., T. RUSU, ILEANA BOGDAN, 2003, Agrotehnică - Îndrumător de lucrări practice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.80. GYÖRGY, S., 1996, Fóliasátrak, Revista Erdélyi Gazda, nr.2, Cluj-Napoca.81. HARRISON, HELEN C., 1990, Growth, yield, quality, and insect control of cabbage as influenced by floating row covers, mulch, and color, HortScience 25, pp. 1131.82. HERNANDEZ, J., T. SORIANO, M. I. MORALES, N. CASTILLA, 2004, Row covers for quality improvement of Chinese cabbage (Brassica rapa var. pekinensis), New Zealand Journal of Crop and Horticultural Science, Vol. 32, p. 379.83. HOZA, GHEORGHIłA, 2003, Sfaturi practice pentru cultura legumelor, Ed. Nemira, Bucureşti.84. HOYT, G. D., 1999, Tillage and cover residue affects on vegetable yields, HortTechnology 9, pp. 351 - 358.85. HSU, J., JAYASHREE ARCOT, N., ALICE LEE, 2009, Nitrate and nitrite quantification from cured meat and vegetables and their estimated dietary intake in Australians Food Chemistry, Volume 115, Issue 1, Pages 334-339.86. HUMMEL, RITA L. , W. C. ANDERSON, 1991, Effect of row covers on winter hardiness and seed yield of Brunswick and Golden Acre cabbage (Brassica oleracea L. var. capitata), Hortscience 26, pp. 759.87. IBURG, ANNE, 2006, Remedii naturiste, Ed. Allfa, pag. 262-263, Bucureşti.88. INDREA, D., 1992, CAP. III - RelaŃia plantelor legumicole cu factorii de mediu, din „Legu-micultură” de BUTNARIU şi colab., Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti.89. INDREA, D. şi colab., 1979, Legumicultură, EDP, Bucureşti.90. INDREA, D., 1965, Cercetări privind regimul de călire şi vârsta răsadului de varză timpurie, Lucrări ştiinŃifice, Seria Agricultură, Vol. XXI, Cluj-Napoca.91. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, 1997, Cultura legumelor timpurii, Ed. Ceres, Bucureşti.92. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, 2004, Ghidul cultivatorului de legume, Ed. Ceres, Bucureşti.93. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUłIU, RODICA SIMA, 2007, Cultura legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti.94. JITĂREANU, G., TOMIłĂ O., FILIPOV F., 2004, SoluŃii posibile pentru ameliorarea solurilor degradate din seră Copou, Iaşi prin măsuri hidroameliorative şi agrotehnice. PublicaŃie SNRSS, nr. 34 A Ed. Solness Timişoara.95. KARMACSI, B., 1955, A káposztafélék termesztése, Mezıgazdasági Kiadó, Budapest.96. KARUS, A., KARUS, V., LEIS, L., LEPIKU, T., NÕMM, V., DRIS, R., 2000, Influence of storage conditions on vitamin C content of white cabbage, Refrigeration Science and Technology Proceedings, 1, 272-275.97. KOLE, CH., 2007, Genom mapping and molecular breeding in plants-Vegetables, vol. 5, Springer-Verlag Berlin, Heidelberg.98. KOLOTA, E., K., ADAMCZEWSKA-SOWINSKA, 2002, Cover plants in leek production and their residual effects on cabbage yields, ISHS Acta Horticulturae 571: Workshop Towards and Ecologically Sound Fertilisation in Field Vegetable Production, ISBN 978-90-66058-15-6, Wageningen, Netherlands.99. KUNICKI, E., S. CEBULA, 1996, The influence of row cover on the development and 50
  • 47. yield of broccoli in spring production. ISHS Acta Horticulturae 407: ISHS Brassicas Symposium-IX Crucifer Genetics Workshop, ISBN 978-90-66057-48-7, Lisbon, Portugal.100. LAMONT, W. J., 2005, Plastics: Modifying the microclimate for the production of vegetable crops, HortTechnology, 15, pp. 477 - 481.101. LAROUSSE, 2007, Medicini alternative, Enciclopedia Rao, Bucureşti.102. LAZĂR, V., 2007, Efectul unor măsuri tehnologice asupra valorii alimentare la trei hibrizi de varză, cultivaŃi în solar, Simpozionului ştiinŃific internaŃional “Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaŃie şi silvicultură” consacrat aniversării a 100 ani de la naşterea profesorului universitar Gherasim RUDI, Lucrări ştiinŃifice vol.15 (2), pag. 283-286, Chişinău, Rep. Moldova.103. LIBIK, A., P. SIWEK, 1994, Changes in soil temperature affected by the application of plastic covers in field production of lettuce and water melon, ISHS Acta Horticulturae 371: VII International Symposium on Timing Field Production of Vegetables, ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.104. LORENZ, O.A., 1988, Handbook for vegetables growers, SUA.105. MA, C.H., KALB, T., 2006, Development of starter solution technology as a balanced fertilization practice in vegetable production, Acta Horticulturae 700, pp. 167-172.106. MAIER, I., 1969, Cultura legumelor, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti.107. MARCA, GH., V. LAZĂR, ADELINA DUMITRAŞ, 2001, Tehnologia produselor horticole, Lucrări practice, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.108. MASAMBA, K.G., NGUYEN, M., 2008, Determination and comparation of vitamin C, calcium and potassium in four selected conventionally and organically grown fruits and vegetables, African Journal of Biotechnology 7 (16), pp. 2915-2919.109. MĂNIUłIU, D., 2006, Produse legumicole, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca.110. MICELI, A., F. D’ANNA, 2003, Effect of different plastic cover films on the production of some vegetable crops. ISHS Acta Horticulturae 614: VI International Symposium on Protected Cultivation in Mild Winter Climate: Product and Process Innovation, ISBN 978-90-66053-00-7, Ragusa-Sicily, Italy.111. MIHALACHE, M., 2003, Consumul de legume proaspete, o necesitate pentru sănătatea omului, Revista Hortinform nr. 10/134, Bucureşti.112. MIHALACHE, M., 1999, Un îndemn pentru cultivatorii de legume individuali, folosiŃi pentru culturi, numai seminŃe selecŃionate, Revista Hortinform, nr:6/82.113. MIHALACHE, M., 2001, Ce aşteaptă consumatorii, de la producătorii de legume în anul 2001. Revista Hortinform nr:2/10, Bucureşti.114. MIHU, G., 2000, Cercetări privind elaborarea tehnologiei de producŃie a seminŃelor hibride de varză albă, Brassica oleracea var. capitata forma alba D.C. Teză de doctorat, USAMV Iaşi.115. MIRON, V., V. RĂDOI, 1994, Legume proaspete în perioada toamnă-iarnă-primăvara timpurie, Revista Horticultura, nr.8-9.116. MIRON, V., V. RĂDOI, VIRGINIA TEODORESCU, 1996, SubstanŃe biostimulatoare în sprijinul legumiculturii, Revista Fermierul, nr. 4, Bucureşti.117. MIRON, V., 2004, Cultura legumelor în solarii, Revista Horticultura nr.1.118. MIRON, V., 2004, Cultura legumelor în solarii. Revista Hortinform nr: 3.119. MOCHIZUKI, M.J., RANGARAJAN A., BELLINDER R.R., BJÖRKMAN T., VAN ES, H.M., 2007, Overcoming compaction limitations on cabbage growth and yield in the transition to reduce tillage, HortScience 42 (7), pp. 1690-1694.120. MONTERO, J.I., A. ANTÓN, J. HERNÁNDEZ, N. CASTILLA, 2001, Direct and diffuse light transmission of insect-proof screens and plastic films for cladding greenhouses, ISHS Acta Horticulturae 559: V International Symposium on 51
  • 48. Protected Cultivation in Mild Winter Climates: Current Trends for Sustainable Technologies, ISBN 978-90-66059-34-4, Cartagena, Spain.121. MORARIU, I., 1973, Botanică generală şi sistematică, Ed. Ceres, Bucureşti.122. MOURÃO, I., M., BRITO, 2001, Effects of direct film crop cover and top dress nitrogen on earliness and yield of broccoli crop (Brassica oleracea var. italica Plenk), ISHS Acta Horticulturae 563: International Conference on Environmental Problems Associated with Nitrogen Fertilisation of Field Grown Vegetable Crops, ISBN 978-90-66059-74-0, Potsdam, Germany.123. MUNTEANU, N., TIMOFTE, VALENTINA, 1987, Rezultate experimentale privind comportarea unor soiuri de varză şi conopidă în vederea utilizării acestora şi în procesul de ameliorare, Analele I.C.L.F.Vidra, vol.VIII.124. MUNTEANU, N., SAVIłCHI, P., 1992, Studiu bibliografic privind cercetări ştiinŃifice la plantele legumicole din grupa verzei în Romania, USAMV Iaşi.125. MUNTEANU, N., T. STAN, 2004, Folosirea textilelor neŃesute în horticultură, Rev. Hortinform nr. 6/142, Bucureşti.126. MURAKAMI, K., S. INOUE, H. KUMAKURA, Y. ARAKI, 2001, Effect of plastic films and row covers on growth and quality of winter spinach, ISHS Acta Horticulturae 559: V International Symposium on Protected Cultivation in Mild Winter Climates: Current Trends for Sustainable Technologies, ISBN 978-90-66059-34-4, Cartagena, Spain.127. MURAKAMI, K., K., OKADA, H., IKOMA, 2006, Effect of fertilization technique and cultivar on uniformity of cabbage, ISHS Acta Horticulturae 700: International Symposium Towards Ecologically Sound Fertilization Strategies for Field Vegetable Production, ISBN 978-90-66052-60-4, Perugia, Italy.128. NISSEN, D.I.A., 1966, The choice of covering material for greenhouses in connection with the geographical situation, ISHS Acta Horticulturae 4: Symposium On Vegetable Growing Under Glass, Vol. I., ISSN 0567-7572, The Hague, The Netherlands.129. OROIAN, I., V. FLORIAN, L. HOLONEC, 2006, Atlas de fitopatologie, Ed. Academiei Române, Bucureşti.130. ORZOLEK, M.D., J.H., MURPHY, L. OTJEN, 1996, Nonchemical weed control in cabbage, HortScience 31, pp. 577.131. PÂRVU, C., 2006, Universul plantelor, Editura ASAB, Bucureşti.132. PETRESCU, C., 1999, Legumele, aliment şi medicament (II), VARZA, Revista Fermierul, nr.1.133. POPESCU, V., 1996, Legumicultură, Ed. Ceres, Bucureşti.134. POPESCU, V., ANGELA POPESCU, 1997, Grădina de legume, Vol. I, II, Ed. Grand, Bucureşti.135. POPESCU, V., ATANASIU N., 2000, Legumicultură vol.2, Ed. Ceres, Bucureşti.136. POPESCU, V., ANGELA POPESCU, 2003, Cultura tomatelor în câmp şi solarii, Ed. MAST, Bucureşti.137. POŞTA, GH., V. BERAR, 2006, Researches concerning the yield performances of the early cabbage hybrid cultivated in the field production, Buletinul USAMV Cluj- Napoca, Vol. 63, p. 101-105.138. POŞTA, GH., V. BERAR, 2007, Researches concerning the yield performances of the early cabbage hybrids cultivated in the field conditions, Buletinul USAMV Cluj- Napoca, Horticultura Vol. 64 (1-2), p. 113-117.139. POŞTA, GH., V. BERAR, 2008, Studies of the analysis of morphological characters from a range of late cabbage hybrids cultivated in the field conditions, Bulletin UASMV Cluj-Napoca, Horticulture Vol. 65 (1), p. 153-156. 52
  • 49. 140. RADOVICH, T.J.K., M.D., KLEINHENZ, J.G., STREETER, M.A., BENNETT, 2004, Irrigation timing effects on cabbage (Brassica oleracea, L. capitata Group) head traits and sugar concentrations, HortScience 39, pp. 763.141. RADU, GR., 1984, Folosirea peliculei de polietilenă perforată pentru obŃinerea legumelor timpurii, Revista Horticultură şi Viticultură, nr.1.142. RADU, GR., 1992, Legumele din grupa verzei din „Legumicultură” Cap. VII, de BUTNARIU şi colab., Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti.143. RADU, GR., CHILOM PELAGHIA, 1993, Îndrumător pentru lucrări practice, EUC, Craiova.144. RĂVĂRUł, M., şi colab., 1967, Botanică, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti.145. REINERS, ST., J., P., NITZSCHE, 1993, Rowcovers improve early season tomato production, HortTechnology 3, pp. 197-199.146. ROSA, E., DAVID, M., GOMES, M.H., Glucose, fructose and sucrose content in broccoli, white cabbage and Portuguese cabbage grown in early and late season, Journal of Science and Food and Agriculture 81 (12), pp. 1145-1149.147. RUMPEL, J., 1994, Plastic and agrotextile covers in pickling cucumber production, ISHS Acta Horticulturae 371: International Symposium on Timing Field Production of Vegetables; ISBN 978-90-66052-66-6, Skierniewice, Poland.148. SALVADOR, F.R., G., SCARASCIA, MUGNOZZA, G., VOX, E., SCHETTINI, M., MASTRORILLI, M., BOU JAOUDÉ, 2008, Innovative photoselective and photoluminescent plastic films for protected cultivation, ISHS Acta Horticulturae 801: International Sympo-sium on High Technology for Greenhouse System Management: Greensys 2007, ISBN 978-90-66056-21-3, Naples, Italy.149. SANTOS, G.M., L.T. BRAZ, G.V.G. GRILLI, C.C. COSTA, 2003, Effects of protecting broccoli plants with nonwoven polypropyleno, ISHS Acta Horticulturae 607: IX Interna-tional Symposium On Timing of Field Production in Vegetable Crops, ISBN 978-90-66059-86-3, Piracicaba, Sao Paulo, Brazil.150. SAVIłCHI, P. şi colab., 1995, Studiul bibliografic privind cercetări ştiinŃifice la plantele legumicole din grupa verzei pe plan internaŃional. Centrul de multiplicare, Institutul Agro-nomic, Iaşi.151. SCURTU, I., CROITORU FLORICA, 1996, Folosirea intensivă a solariilor acoperite cu folie cu durată lungă de exploatare, Revista Hortinform nr. 5/46, Bucureşti.152. SCURTU, I., 1996, Folosirea maselor plastice în legumicultură, Revista Hortinform nr. 3/44, Bucureşti.153. SHÖNFELDER, P., SHÖNFELDER INGRID, 2001, Gyógynövényhatározó, Holló és Társa, Budapest.154. SIMA, RODICA, MĂNIUłIU D., 2006, Practicum de legumicultură, Ed. Accent, Cluj- Napoca.155. STAN, N., STAN T., 1999, Legumicultură, vol.I, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.156. STAN, N., MUNTEANU, N., 2001, Legumicultură, vol.II, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.157. STAN, N., MUNTEANU, N., T. STAN, 2003, Legumicultură, vol.III, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.158. STEPANOVIC, MARINA V., V., BJELIC, D., VESNA DRAGICEVIC, 2000, Effect of crop density on morphological characteristics and yield of cabbage, ISHS Acta Horticulturae 533: VIII International Symposium on Timing Field Production in Vegetable Crops, ISBN 978-90-66059-42-9, Bari, Italy.159. SUCIU, Z., PLEŞCA T., GOIAN M., 1987, Cultura legumelor în grădină, seră şi solar, Ed. Facla, Timişoara.160. TĂTARU, 1985, ContribuŃii la studiul biologic al verzei timpurii în vederea îmbunătăŃirii tehnologiei de producere a seminŃelor la varza timpurie. Teză de 53
  • 50. doctorat, Institutul Agronomic, Bucureşti.161. THORUP-KRISTENSEN, K., 2001, Root growth and soil nitrogen depletion by onion, lettuce, early cabbage and carrot, ISHS Acta Horticulturae 563: International Conference on Environmental Problems Associated with Nitrogen Fertilization of Field Grown Vegetable Crops, Potsdam, Germany.162. THORUP-KRISTENSEN, K., 2006, Root growth and nitrogen uptake of carrot, early cabbage, onion and lettuce following a range of green manure, Soil Use and Management 22 (1), pp. 29-38.163. TRDAN, S., DRAGAN ŽNIDARČIČ, MILICA KAČ, MATEJ VIDRIH, 2008, Yield of early white cabbage grown under mulch and non-mulch conditions with low populations of onion thrips (Thrips tabaci Lindeman), International Journal of Pest Management, Volume 54, Issue 4, pages 309-318.164. VALNET, J., 1986, Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi cereale, Ed. Ceres, Bucureşti.165. VAUGHN, E.A., 1992, Nonwoven fabric primer and reference sampler, INDA Association of Nonwoven Fabrics Ind., Carey, North Carolina.166. VERESS, I., INDREA D., TÜZES K., 1961, Zöldségtermesztés, Mezıgazdasági és Erdészeti Könyvkiadó, Bukarest, 131-139 oldal.167. VIMALA, P., M.K., ILLIAS, H., SALBIAH, 2006, Effect of rates of organic fertilizer on growth, yield and nutrient content of cabbage (Brassica oleracea var. capitata) grown under shelter, ISHS Acta Horticulturae 710: International Symposium on Greenhouses, Environmental Controls and In-house Mechanization for Crop Production in the Tropics and Sub-Tropics, ISBN 978-90-66055-19-3, Cameron Highlands, Pahang, Malaysia.168. VLĂDUł, M., 2003, Minunata legumă - Varza şi neamurile ei, Rev. Hortinform nr. 12/136, Bucureşti.169. VOICAN, V., LĂCĂTUŞ V., 2002, Cultura protejată a legumelor în sere şi solarii, Ed. Ceres, Bucureşti.170. VOINEA M., 1983, Cultura legumelor în zonele premontane şi montane, Ed. Ceres, Bucureşti.171. VOINEA, M. şi colab., 1977, Criterii pentru zonarea legumiculturii, Ed. Ceres, Bucureşti.172. VOX, G., E., SCHETTINI, L., STEFANI, M., MODESTI, E., UGEL, 2008, Effects of agroche-micals on the mechanical properties of plastic films for greenhouse covering, ISHS Acta Horticulturae 801: International Symposium on High Technology for Greenhouse System Management: Greensys 2007, ISBN 978-90- 66056-21-3, Naples, Italy.173. WATERER, D., 1992, Demonstration of multirow floating covers for vegetable crops, University of Saskatchewan, Canada.174. WATERER, D., 2000, Effect of soil mulches and herbicides on production economics of warm season vegetable crops in a cool climate, HortTechnology, 10, pp. 154 - 159.175. WENNBERG, M., GABRIELE ENGQVIST, MARGARETA NYMAN, 2002, Effects of harvest time and storage on dietary fiber components in various cultivars of white cabbage (Brassica oleracea var. capitata), Journal of the Science of Food and Agriculture, Volume 82, Issue 12, pp. 1405-1411.176. YASUTAKA K., HIROSHI NAKAGAWA, MASAMI SEKINE, HIDEYUKI GOTO, AKIRA SUGIURA, 2007, Effect of nitrogen fertilizer on cell size and sugar accumulation in the leaves of cabbage (Brassica oleracea L.), HortScience 42, pp. 1490-1492. 54
  • 51. 177. http://en.wikipedia.org/wiki/Brassica178. http://static.howstuffworks.com179. http://en.wikisource.org/wiki/1911_Encyclopdia_Britannica/Cabbage180. http://images.google.com181. http://aic.ucdavis.edu/profiles/Cabbage_2006.pdf182. http://istis.ro/files/folders/catalog_istis_2008/entry394.aspx183. http://www.evenimentul.ro184. http://www.Food and Agriculture Organization of the United Nations, 2007185. http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap14.pdf186. http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Cabbage187. http://www.plasticulture.org/history_season_extension.htm188. http://www.ziarulgorjului.ro/ar/magazin/totul-despre-varza/189. http://www.terapii-naturiste.com/190. http://www.phoenixorganics.com/191. http://www.agriculturesolutions.com/Row-Covers/Agribon-AG-15192. http://www.southernexposure.com/193. http://www.fao.org/ag/AGL/aglw/cropwater/cabbage.stm194. http://urbanext.illinois.edu/veggies/cabbage1.html195. *** 1987 - Metodologia elaborării studiilor pedologice, Partea I - p. 192, Partea II - p. 349, Partea III - p. 226, ICPA Bucureşti.196. StaŃia meteorologică a Disciplinei de Fizică şi Agrometeorologie a FacultăŃii de Horticultură din Cluj-Napoca.197. Disciplina de Pedologie din cadrul FacultăŃii de Agricultură, Cluj-Napoca. 55