• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Thuja
 

Thuja

on

  • 3,142 views

 

Statistics

Views

Total Views
3,142
Views on SlideShare
3,142
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
20
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Thuja Thuja Document Transcript

    • ID hints Left: "eastern arborvitae" Female cones commonly present - Female cone subglobal - Scales gray, curved umbo present*** Right: "American arborvitae" Cones commonly absent most cultivars - Female cone ellipsoidal*Platycladus orientalis (on left), Thuja occidentalis (on right),ArborvitaeTuia, un conifer decorativ privilegiatVineri, 30 10 2009, 00:00Doina Mot | | | |Thuja apartine familiei Cupressaceae, originar din Alaska, din regiunile lacurilor nordamericane, din China si din Japonia. Numele sau provine dingrecescul thyia (tamaie) datorita mirosului caracteristic al lemnului. In America se numeste Arborvitae, de la latinescul Arborele vietii.
    • GeneralitatiThuja, cunosut la noi sub denumirea de Tuia, cuprinde specii de arbori si arbusti mereu-verzi, de dimensiuni medii si mari (pot ajunge si la 60 m inaltime). Are ocrestere destul de rapida, in mod obisnuit ajungand la o inaltime de 10-15 m. Trunchiul sau este drept, avand o terminatie piramidala sau alungita, sub forma de flacara. Scoartaconiferului are o culoare brun-portocalie, iar la exemplarele ce au implinit deja cativa ani tinde sa se rupa in solzi ce lasa rugozitati profunde pe suprafata.Frunzele sunt mici, foarte dese, ca niste aschii, foarte asemanatoare cu cele de chiparos. Au culoarea verde inchis, la unele specii devenind galbui in timpul iernii.Planta produce mici conuri rotunjite, de 1-2 cm, divizate in segmente plate, in centrul fiecareia fiind prezenta o protuberanta ascutita. Sunt de culoare neagru-albastruie sau foarte deschise, usor brumate, iar inainte de a se rupe pentru a-si elibera micile seminte devin maronii.
    • Aceste conifere sunt mult utilizate in gradini, fie ca exemplare singulare fie pentru formarea unui grad viu impenetrabil, cu rol important de protectie. Este unuldintre coniferele privilegiate, fiind extrem de decorativ, indiferent unde este amplasat. Este preferat si pentru faptul ca poate sa i se atrubuie forme diferite prinsimpla tundere a coroanei sale. ExpunereSe ajaza in gradina intr-un loc insorit. Acest conifer poate suporta fara probleme si umbra, dar se dezvolta mai bine daca beneficiaza de cel putin 3-4 ore de soaredirect pe zi. Nu se simte prea bine daca este pantat in zone invecinate cu marea, deoarece nu suporta aerul sarat.Tuia nu se teme de frig. Exemplarele tinere necesita o irigatie sistematica si un ingrasamant atribuit cu regularitate, in timp ce arborii adulti in general semultumesc cu ploaia, putand suporta fara probleme perioade lungi de seceta.TerenulSe planteaza intr-un pamant bogat, moale, profund si foarte bine drenat. Se teme de stagnarile hidrice, motiv pentru care este bine sa se amestece nisip inpamantul in care se asaza planta.Toamna si primavara se introduce la baza plantei ingrasamant organic matur sau ingrasamant granulat cu cedare lenta. Se poate dezvolta bine si in terenuriargiloase, demonstrand ca nu are probleme nici in terenuri destul de sarace.Inmultire
    • In general, se multiplica prin seminte, primavara, sau prin butasi semilemnosi, toamna sau primavara. Paraziti si boliTuia se teme de atacul acarienilor si al afidelor, destul de greu de reperat tinand cont de forma frunzelor. Tuia se mai teme si de atacul fulminant al bacteriilor, lafel ca celelalte conifere, care se trateaza cu dificultate: se manifesta prin aparitia petelor galbui pe „pletele” arborelui, care devin progresiv maronii, ducand in finalla pierderea frunzelor.Specii de tuiaCa plante ornamentale se cunosc:● Thuja occidentalis, originara din America de Nord;● Thuja orientalis (Platycladus orientalis), originara din China, un arbore sau arbust cu o inaltime de la 1 la 8 m, in timp de in tara de origine poate ajunge pana la20 de m, cu ramurile usor apaltizate, dispuse pe acelasi plan, formand structuri de evantai dispuse vertical sau oblic. Conurile sunt rosii spre brun, lungi de 1,5 cm,cu putini solzi incretiti la varf;● Thuja plicata, originara de pe coasta Pacificului, din Alaska pana in California. Un arbore mare, mereu-verde, ajunge la 30 m inaltime, cu scoarta ramurilorfibroasa, colorata in rosu spre maro sau spre gri;● Thuja standishii, ce prezinta diferite nuante galbui, aurii sau de bronz, conform varietatilor.
    • Thuja L. (Tuie)Luni, 27 August 2007 15:17Thuja L. (tuie) - familia Cupressaceae T. occidentalis - tuie de Canada Arbore american care la noi creste pana la 10-12 m. Formeaza o coroana conica, cu ramuri scurte sidese, orizontale, cu numerosi lastari cu ramificareaplatizata. Frunzele sunt solziforme, colorate verde matpe fata superioara si verde pal pe cea inferiora. Intimpul iernii capa uneori nuanta bronz; degaja un mirosplacut, aromatic. Conurile sunt mici ovoidale brunedeschis. Se cunosc urmatoarele forme horticole:Albospica, Variegata (verde spicat cu alb); Aureospica,Lutea, Rheingold (culoare aurie); Columna, Fastigiata
    • (forma columnara); Globosa, Danica, Woodwardii(forma sferica); Pyramidalis compacta, Wareana (formaconica).T. orietalis - tuie, arborele vietii Arbore de 8-10 m, originara din Extremul Orient.Coroana larg-conica, ramificata la baza, adeseamultitulpinala. Frunzele sunt solzoase, alipite delujeriverzi sau verzi galbui. Iarna devin vineti-brune.Conurile sunt mai mari 1-2 cm, carnoase, cu solzirasfranti, la inceput verzui-albastrui brumate, apoibrune. Si aceasta specie are numeroase formehorticole: Aurea, Conspicua, Elegantissima (cu frunzeaurii); Juniperoides, Rosedalis compacta (cu frunzeaciculare); Aurea nana, Densa glauca, Minima (formepitice).T. plicata - tuie Arbore american. cu tulpina dreapta si puternica,latita la baza. Coroana este piramidala cu varful ascutitsi ramificatie bogata, pornind de la sol. Frunzelesolziforme, foarte aromate, au pe dos dungi albicioase-albastruii. Conurile ovoidale, sunt mai mari decat laT.occidentalis. Cele mai apreciate forme horticole sunt:Excelsa (forma ingusta piramidala); Atrovirens (folositapentru garduri vii); Zebrina (frunze striate cu galben).Caractere biologice Dintre tui, creste mai rapid T.plicata. Toatespeciile suporta tunderea. Mai putin bun la taieri esteT.orientalis.Cerinte ecologice Rezista la ger T.occidentalis, moderat T.plicatasi destul de slab T. orientalis. Tuiele cresc bine pe solurile revene, binedrenate, calcaroase. T.plicata este mai pretentioasa laumiditate, urmata de T.ocidentalis. Tuiele suporta semiumbra; conduse in garduri
    • vii, se obtin rezultate mai bune in conditii deluminozitate buna.Folosire In general tuile nu lipsesc din amenajarilepeisagistice, fiind utilizate ca exemplare solitare,grupuri, aliniamente si garduri vii. Se preferaT.occidentalis (Fastigiata, Pyramidalis compactasi Wareana) si T.plicata (Atrovirens)Inmultire <!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-- >prin seminte - conuletele se recolteaza in septembrie (T.occidentalis, T.plicata) si octombrie (T.orientalis). Semanatul se face primavara, pe straturi, si se lasa doi ani. <!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-- >prin butasi - in rasadnite - toate varietatile, din plante mama tinere.la Thuja se disting doua tipuri de inmultire: prin seminte si prin butasi (nimic nou pana acum nu?)1. inmultirea prin seminte sincer nu v-o recomand la Thuja occidentalis deoarece plantele rezultate nu sunt uniforme la maturitate; eventual daca doriti sa le folositi inziduri verzi sau curtine, masive, da, asa merita insa ca exemplare izolate sau aliniamente nu prea au valoare. In cazul speciilor Thuja plicata si T. orientalis (sauPlatycladus) puietii din seminte sunt mai uniformi. La Thuja orientalis Aurea (sau Pyramidalis aurea) puietii sunt in proportie de 75-80% identici cu parintii, eventual potavea un coronament mai neregulat. In oricare dintre cazuri semintele se recolteaza in oct cu conuri cu tot si se pastreaza in sticle ermetice unde ele se deschid. Se potsemana in ghivece sau chiar si afara pe straturi bine pregatite acoperite cu nisip si umbrite in primul an de viata. Puietii de T orientalis si T plicata sunt mai sensibili inprimul an la ger deci tb protejati toamna (cu frunze, paie sau talaj)2. inmultirea prin butasi este cea care v-o recomand deoarece are avantajul ca plantele rezultate sunt identice cu parintii. Butasirea se poate face in iulie-august sau indec-ian. In sezonul de vara se va folosi perlit cu granulatie mare, nisip (0.3mm, min) sau un amestec de perlit si turba in proportii egale. Se poate aseza in ghivece sauladite cu adancimea de 10cm. Ramurile pentru butasi se aleg din partile cele mai insorite (terminale) ale plantelor, preferabil fara conuri. Se confectioneaza butasi cucalcai de 10-15cm, obtinuti prin detasarea unor ramificatii de 1-2 ani de la punctul unde ele sunt deja lemnificate. Operatiunea de butasire se face repede pentru a nuse deshidrata; alegeti de preferinta zilele mai noroase. Dupa confectionare butasii se infig in substratul prealabil umezit in randuri la3-5 cm distanta intre ei astfel incatsa nu se atinga prea mult. Dupa plantare giveciul sau ladita se "trage" intr-un cornet (punga) de plastic formandu-se o microsera. Lasati partea de sus libera si evitatica plasticul sa atinga butasii. Puneti vasele cu butasi intr-unloc umbrit dar calduros si stropiti butasii cu apa zilnic in primele doua saptamani apoi odata pe saptamana.In cca 1-1.5 luni ei vor avea radacini. Recomand ca inainte de plantare sa "caliti" plantele prin indepartarea plasticului si expunerea la aer. Butasii inradacinati insusbtrat cu turba nu trebuie transplantati decat in primavara. Protejati buatsii peste iarna cu frunze sau ace de brad.In cazul butasilor de iarna se procedeaza la fel numai ca ramurile pot fi ceva mai lungi. Vasele cu butasi se amplasaza undeva la cald si semiumbra; daca este posibilasigurati caldura mai multa la baza butasilor decat in aer (asezati laditele pe o scandura pe calorifer) si lasati partea de sus a pungii de folie deschisa. Stropiti frecventcu apa in primele 2 saptamani apoi saptamanal. Inradacinarea se produce in 1-1.5 luni iar plantele rezultate se pot planta in ghivece cu pamant prin aprilie -- nu uitatisa le caliti inainte de expunerea in aer liber.