Substante nutritive pentru pamant

2,781 views
2,654 views

Published on

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,781
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
187
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Substante nutritive pentru pamant

  1. 1. A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark Substante nutritive pentru pamant Afla mai multe despre: scoici, seminte, ciment, magazin, aplica, bucatarie mica, in gradina, verde, toate, animale, gips, bucatarie, seminte in, umezeala,culoarea verde In acest articol veti afla care sunt aceste substante si ce puteti adauga in pamant pentru a-l face mai bun din punct de vedere calitativ. Substantele nutritive de baza Plantele au nevoie de aceste substante intr-o cantitate echilibrata pentru a creste si a se dezvolta sanatos. Substantele fertilizatoare sau hrana completa pentru plante contin toate aceste elemente de baza: nitrogen (N), fosfor (P) si potasiu (K). Nitrogen - pentru dezvoltarea frunzelor si a tulpinii. Fosfor - pentru dezvoltarea radacinii, culoarea florilor si rezistenta la boli. Potasiu - pentru producerea de fructe si seminte. Iata cateva materiale organice care, adaugate in pamant, dau substantele nutritive specifice de care au nevoie plantele: Surse de nitrogen (N): balegar transformat in compost, compost din ciuperci, oase de peste macinate, teci de orez. Surse de fosfor (P): oase macinate, fosfat. Surse de potasiu (K): var, dolomita, scoici sfaramate, alge, talas si aschii de lemn. Ingrasamantul pentru pamant Toate solurile din gradina beneficiaza de ingrasaminte adaugate regulat de gradinari (sau ar trebui...). Acestea se aplica individual sau in combinatii, in fiecare sezon si de cate ori plantati cate ceva in gradina. Compostul, balegarul sau pietrisul trebuie imprastiate intr-un strat gros de 7,5 cm, dupa care se sapa pana la o adancime de 15 cm. Stratul de nisip, vermiculita, perlita sau gips trebuie sa aiba 1 cm, dupa care se sapa si mai adanc, pana la 20 cm. Iata in continuare materialele care va vor ajuta sa imbunatatiti calitatea si fertilitatea solului din gradina dvs., precum si capacitatea acestuia de a retine umezeala.
  2. 2. 1. Compost - format din frunzedescompuse, frunze taiate, resturide ierburi folosite in bucatarie si altemateriale organice. Este uningrasamant bugat in humus, bineechilibrat din punctul de vedere alcelor trei substante nutritive (NPK) sicu eliberare inceata. Transformasolurile grele in soluri usoare, iar pecele lipsite de substante nutritive leimbogateste.2. Nisip - folositi nisip cu grauntemai mari, dar in cantitati mai mici,pentru a imbunatati drenajul sipentru a aerisi pamantul lutos. Preamult nisip va transforma unele tipuride pamant in ciment. Nu continenutrienti, dar dureaza foarte mult.3. Balegar - fie ca e proaspat sauinvechit, putrezit (de la vaci, oi, cai,gaini sau alte animale), crestecantitatea de nitrogen din pamant.Aeriseste pamanturile grele siimbunatateste retentia de apa in celeusoare. Balegarul proaspat ardeplantele, asa ca acesta trebuie sastea un an inainte de a fi folosit.
  3. 3. 4. Turba - absoarbe umezeala, lucruimportant mai ales pentrupamanturile nisipoase. Aerisestesolurile lutoase sau grele. Daca estelasat sa se usuce va forma o crusta,se va intari si va fi dificil de umezit.Turba sau muschiul de turba sepoate cumpara din magazin sauprocura din locuri bogate in acestelement.5. Vermiculita - retine umezeala siaeriseste pamantul. E buna pentruorice tip de pamant si, la fel canisipul, dureaza foarte mult timp.6. Perlita - este reziduu vulcanic deculoare alba care aereaza pamantulsi dureaza la nesfarsit. O cantitatemica este buna pentru toate tipurilede sol.
  4. 4. 7. Nisipul verde - este un amestec special preparat care contine potasiu si alte elemente nutritive. Micsoreaza gradul de compactare al pamantului (acesta nu se mai stange la fel de repede in bulgari) si ajuta la retentia de umezeala. 8. Gips - este un minereu macinat care usureaza solurile grele si lutoase. De asemenea, ajuta la imbunatatirea drenajului.Pregatirea gradinii pentru iarnaAfla mai multe despre:plante perene, aplica, in gradina, toate, animale, vara, umezeala, plante de gradina, nivelaPregatirea gradinii pentru iarna este mai mult o problema de curatenie si "acoperire". Odata cuapropierea iernii si cu scaderea temperaturilor, plantele care nu au murit de inghet intra in perioada destagnare. Curatati florile anuale si legumele de frunzele si tulpinile uscate pentru ca in ele se pot adapostipeste iarna boli si oua de insecte. Vremea rece e o perioada potrivita si petru a face reparatii.Desi in aparenta toata activitatea din gradina a incetat, se petrec multe la nivelul solului pana cand acestaingheata. Copacii sau tufele nou transplantate, florile perene care au fost divizate, bulbii, toate isi dezvoltaradacini noi si trag din pamant substante nutritive si umezeala. Unele vietati din pamant inca maiproceseaza materialul organic pe care il gasesc si fara indoiala ca o parte din ingrasamantul pe care l-atiaruncat pe pamant in perioada de vara s-a descompus deja. Acum este foarte important sa maiimprastiati ingrasamant in gradina - un strat mai gros, pentru iarna - pentru a proteja pamantul si plantele.Scopul nu este numai de a mentine pamantul "cald", ci mai ales de a mentine o temperatura constanta.
  5. 5. - taiati tulpnile uscate ale plantelor perenepana la nivelul solului dupa primul inghet,pentru a nivela gradina si a inlatura oualedaunatorilor sau sporii purtatori de boli; putetilasa netaiate tulpinile interesante.- adunati partile uscate ale plantelor ca safaceti din ele ingrasamant natural pentrugradina dumneavoastra. Gramezilede frunze si tulpini uscate pot ucide semintelede buruieni si bolile patogene, insa in ele nutrebuie sa se afle parti de plante bolnave.- indepartati foliajul bolnav al plantelor mereuverzi si al tufelor, si aruncati-l la gunoi.Greblati si aruncati ingrasamantul vechi,purtator de boli.
  6. 6. - pentru ca rozatoarele sa nu isi faca cuib inpamantul din gradina dumneavoastra,asteptati pana cand ingheata solul si de abiaapoi imprastiati un strat de material organic(gros de cca. 15 cm), pe post de ingrasamantde iarna.- straturile de plante perene, si tufe pitice potfi acoperite cu frunzemaruntite sau crengi debrad (acolo unde e posibil). Acest lucruprotejeaza atat radacina plantelor cat sipamantul si modereaza efectele schimbarilorde temperatura din timpul inghetului sidezghetului. De asemenea, si straturilor debulbi li se pot aplica acelasi tratament pentruca pamantul sa nu crape iarna. Altfel, plantelemici si bulbii plantati la mica adancime ies lasuprafata.
  7. 7. - imprejmuiti trunchiurile fragile ale copacilortineri cu un gard de sarma sau alte produsede acest gen pentru a-i feri de animale. i- protejati plantele mereu verzi, mai ales pecele care au frunze mari, de vantul uscat carebate iarna si de soare.Calendarul gradinii de legumeAfla mai multe despre:distanta de plantare, pomi fructiferi, spanac, seminte, sfecla rosie samanta, patrunjel, lumina, hartie, in gradina, verde, fructe si legume, toate, incaperi, seminte in rosie, incaperiFEBRUARIE- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ortireaascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acoperacu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa lse pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.MARTIE- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,vinete)- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,tomate)- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarel gulioarelor
  8. 8. - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, austuroiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sautriangulatie- fertilizarea suplimentara cu azot- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face ostropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenulpentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii,se pot planta.APRILIE- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;- de la mijlocul lunii incepe:- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, laadancimea de 10 cm;- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;- semanatul porumbului;- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanatealternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea.Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;- � n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.MAI- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie,conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante:Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie deCarbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed,la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta sidupa plantare;- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor apareaparaziti: purici, fluturi, muste.IUNIE- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul luniiiunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza deBruxelles, gulia de toamna si broccoli;
  9. 9. - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare.� n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poticultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturorlastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aibamai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu voravea lumina si nu se vor coace;- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.IULIE- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartareafructelor stricate.AUGUST- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturatsuficient;- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte dedepozitare;- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltareapiersicilor si a caiselor tarzii;- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti,caci altfel sunt acri;- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul luniioctombrie;- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.SEPTEMBRIE- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specificesoiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine.Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spalabine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie �la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). Laardei, pentru extragerea semintelor setaie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana sedesprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor inapa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din candin cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta.La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-unvas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune suntgrele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune sespala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene,care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinalfructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea sedesprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, seusuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, seminteleajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru
  10. 10. uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samantabuna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentrua nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scuturacapsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in stratsubtire.OCTOMBRIE- se scot cartofii de toamna;- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si sedepoziteaza in pivnita;- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;- se recolteaza varza si se pune la murat;- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi maicalduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numaigogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde(de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: seplanteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul,mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;- se aduna porumbul care este copt;- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vomacoperi tulpinile cu saci.NOIEMBRIE- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;- varza se recolteaza tot acum;- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bunerezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceastalucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor invegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cmsi lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cupamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kgsuperfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajdsubtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomiibatrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor setaie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarearamurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde seface taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normalede fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre eleeste de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele maibune.Insecte benefice pentru gradinaAfla mai multe despre:plante perene, daunatori, in gradina, verde, negru, pete, casa din busteni, casa ecologica, covor, plante de gradina, pentru casa,covor
  11. 11. Una din cele mai bune metode de a tine sub control insectele daunatoare pentru plante este sa fim"prieteni" cu inamicii lor naturali. Plantarea in gradina a unor speci de flori cu polen si nectar precum siprotejarea insectelor sunt unele din principiile de baza ale gradinaritului organic si in acelasi timp un modde a mari diversitatea ecologica din gradina dvs. Mai jos am adunat informatii referitoare la cele mai desintalnite insecte benefice, precum si cateva sfaturi pentru a le atrage in gradina.Gargaritafoto: www.freedigitalphotos.net Chrysopa foto: www.uky.eduGargaritaBine-cunoscuta insecta mica, rotunda, rosie sau portocalie si cu pete negre este numai una din cele maimult de 400 de specii de coleoptere. Majoritatea gargaritelor adulte, dar si larvele, se hranesc cu afidesau alte insecte asemanatoare musculitelor. Adultii sunt atrasi de florile cu mult polen si nectar, pe caretrebuie sa il consume pentru a se reproduce.ChrysopaAdultii de culoare verde-pal sau maronii au aripi deosebite, mari, cu vinisoare si se hranesc mai ales cunectar de flori. Larvele insa sunt pradatori avizi ai afidelor, fluturilor, puricilor de plante, tripsului, oualelorde molii si omizilor mici.SyrphidaGaza adulta arata ca o albina mica, pentru ca abdomenul e negru cu dungi galbene; larva se aseamanacu limaxul si are capul ascutit. O caracteristica dupa care este foarte usor de recunoscut este ca eapluteste in aer deasupra/in jurul plantelor sau florilor, pe care le cauta pentru nectar si polen. Larvele deSyrphida se hranesc cu afide. Odata ajunsa la maturitate, Syrphida ajuta la polenizarea soiurilor decapsuni.
  12. 12. sus: Carabide stanga: SyrphidaCarabideAceste insecte coleoptere sunt destul de mari, au picioare lungi si culoare maro sau negru-albastruie; casa va dati seama despre care gandaci este vorba, va mai spun ca ei se ascund in timpul zilei sub pietre,lemne sau busteni si, atunci cand sunt deranjati fug repede in orice directie. Carabidele se hranesc culimax, melci, omizi si larve de gandaci de Colorado. Pentru a-i atrage in gradina, plantati un covor verdeperen sau asezati pietre sau busteni.PaianjenulToti paienjenii se hranesc cu insecte si din acest punct de vedere sunt ideali pentru a stapani o invazie dedaunatori. Paienjenii care se gasesc in gradina nu sunt veninosi si nici nu se muta in casa, asa ca nutrebuie sa ii alungati. Zonele cu flori perene si straturile de mulci (mai ales daca au si paie) ofera unadapost bun si acolo ii veti gasi, cel mai probabil.TachinideMustele din famia Tachinidae arata la fel ca mustele de casa, insa sunt arme foarte importante in luptaimpotriva omizilor, viermelui verde de varza, etc. Sunt atrase de plantele cu polen si nectar. musca din familia TachinidaeScoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector pentru pamantul din gradina si ofera multeavantaje. Daca este utilizat corespunzator, ingrasamantul naturalusureaza munca din gradina si scadeconsumul de apa, destinata udarii plantelor.Ce gradinar nu-si doreste sa ude mai putin sau sa smulga buruiana mai rar? In anotimpurile calde crescatat legumele si florile cat si ierburi si buruieni nedorite. Imediat dupa ce terminam de curatat gradina,
  13. 13. trebuie sa o luam de la inceput pentru ca acestea isi fac din nou aparitia. Impotriva acestor "plagi" existasi solutii, iar cuvintele magice sunt:ingrasamantul natural.AvantajeIn general, in natura pamantul este rareori "liber" sa respire. Aceasta problema o regasim in special inpadure, astfel sub brazi crescand foarte putine plante. Un efect asemanator este si in cazulingrasamantului. Scoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector si are mai multe avantaje:cresterea plantelor nedorite este vizibil diminuata din cauza substantelor si a rasinii lemnului. Astfel,plivitul este necesar doar din cand in cand. Aproape ca nici nu mai trebuie efectuat. In acelas timp, stratulprotector mentine umiditatea in pamant, astfel ne mai fiind nevoie de udatul zilnic, doar daca afara sunttemperaturi extrem de ridicate. Astfel puteti economisi apa si timp. Iarna, aceasta "patura" din scoartacopacilor protejeaza pamantul impotriva inghetului.In cazul in care in anumite perioade ale anului exista caderi masive de ploaie, scoarta maruntitaimpiedica aparitia eroziunii. Prin descompunerea materialului care acopera pamantul se formeaza si maimulte microorganisme, astfel se formeaza mai mult humus, iar pamantul respira mult mai bine.DezavantajePe langa multele avantaje, ingrasamantul are si un mare dezavantaj: nu toate plantele suporta acest stratcare acopera pamantul. Acest lucru este valabil in special pentru plantele cu radacina plata (mac). Inaceste cazuri este indicat sa folositi scoarta maruntita de copac in locul ingrasamantului natural. Deasemenea, evitati ingrasamantul daca aveti in gradina zmeura, legume sau capsuni, in schimb trandafiriisi diferitele plante si tufe cu tulpina lemnoasa suporta excelent acest strat.Mod de utilizareInainte de a aduce si imprastia ingrasamantul natural, pamantul din gradina trebuie sapat, iar buruianadeja crescuta taiata imediat, altfel mai tarziu va veti lovi din nou de ea. Pentru ca plantele sa nu sufere de"foame", iar cresterea si dezvoltarea lor sa fie optima, este bine sa adaugati ingrasamant pamantului.Acesta se gaseste in bulgari mari,iar la inceput nu are un aspect sau miros placut. In schimb, scoartacopacului se gaseste gata maruntita, dar se strica, se mucegaieste mult mai repede. Ar trebui sa fieasternut un strat cel putin la fel de gros cat un pumn, cu alte cuvinte 5 - 7 cm. Bucatile de ingrasamantnatural nu se dizolva atat de repede, astfel raman mai mult pe suprafata pamantului. Partea negativa esteca acest strat protector reprezinta un bun adapost pentru melci.Chiar si cand este vorba despre calitatea ingrasamantului natural se vorbeste despre diferente. In cazulin care exista multe resturi de lemn are o influenta negativa asupra plantelor, deaoarece in procesul demucegaire retine foarte mult azot. Foarte important este ca acest produs sa nu fie tratat chimic.

×