Your SlideShare is downloading. ×
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Realizari
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Realizari

1,822

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
1,822
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
21
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. CZU [631/635 + 338.43] (036) R35Prezentul îndrumător cuprinde informaţia privind realizările ştiinţifice elaborate în perioada anilor1998-2002 de către savanţii instituţiilor de cercetări ştiinţifice din complexul agroalimentar, fiindo continuare a îndrumătorului realizărilor ştiinţifice pentru producătorii agricoli, editat în anul1998. în această ediţie sunt incluse elaborările ştiinţifice, aprobate de consiliile ştiinţifice aleinstituţiilor ramurale şi Consiliul Tehnico-Ştiinţific al Ministerului Agriculturii şi IndustrieiAlimentare şi recomandate pentru implementare în sectorul agroalimentar. îndrumătorul estedestinat managerilor, specialiştilor, consultanţilor în agricultură, fermierilor şi tuturorproducătorilor din sectorul agroalimentar. Generalizarea, sistematizarea informaţiei, parvenită de la instituţiile de cercetăriramurale, şi elaborarea îndrumătorului le-au efectuat doctorii în ştiinţe:Gheorghe Severin (redactor responsabil), Panfil Apruda, Vasile Deleu şi Igor Timofti.Redactor - Mircea Popa. Editarea acestei lucrări s-a efectuat cu aportul Proiectului TACIS "Suport la Dezvoltareaînvăţământului, Cercetări şi Serviciile de Consultanţă în Agricultura Moldovei" FD MOL 9901.ISBN 9975 - 78-223-X © Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, 2003
  • 2. CĂTRE UTILIZATORIîn cazul în care elaborările prezintă interes pentru D-voastră şi doriţi să Vă familiarizaţi cu elemai profund sau să le procuraţi, Vă propunem coordonatele elaboratorilor:Denumirea Adresa Telefoanele E-mail, Web pageInstitutul de Cercetări pentru MD-3001,mun.Bălţi, 0-231 3-31-51, 3- selecţia @beltsy.md,Culturile de Câmp str.Calea leşilor, 28 02-21 www.agriculture.md/selectiaInstitutul de Cercetări Ştiinţifice MD-4834,jud.Chişinău, 24-55-71, 24-45- porumbeni@agriculture.mdpentru Porumb şi Sorg sect.Criuleni, s.Paşcani 55 www.agriculture.md/porumbeni(I.C.Ş.P.S.)Filiala pentru Plante Aromatice şi MD-2018, mun.Chişinău, 55-46-15, 53-20- fpam@agriculture.mdMedicinale a I.C.Ş.P.S. str.Munceşti, 426 87 www.agriculture.md/fpamFILIALA din Cahul a I.C.Ş.P.S. MD-3901,or.Cahul, 0-239, 2-49-44, 2- str.Garoafelor, 1 18-95Institutul Naţional al Viei şi MD-2019, mun.Chişinău, 76-16-22, 76-27- invv@agriculture.mdVinului (I.N.V.V.) str.Grenoble, 128 22 www.agriculture.md/invvInstitutul de Cercetări pentru MD-2019, mun.Chişinău, 78-77-53, 79-39- icp@agriculture.mdPomicultură str.Costiujeni, 14 78 www.agriculture.md/icpInstitutul de Cercetări Ştiinţifice şi MD-2093, mun.Chişinău, 57-04-86, 57-04- tutunix@agriculture.mdConstrucţii Tehnologice pentru orăş.Grătieşti, str.Prieteniei, 8,8 www.agriculture.md/tutunTutun şi Produse din Tutun 1Institutul de Cercetări pentru MD-2070, mun.Chişinău, 46-04-86, 46-04- icpa_dimo@agriculture.mdPedologie şi Agrochimie "Nicolae str.Ialoveni, 100 87 www.agriculture.md/dimoDimo"Institutul Naţional de Zootehnie şi MD-6525, mun.Chişinău, 38-43-50, 38-43- tevit@agriculture.mdMedicină Veterinară "Tevit" sect.Anenii Noi, 51 www.agriculture.md/tevit s.MaximovcaFiliala pentru Creşterea Porcinelor MD-3500, or.Orhei, 0-235, 2-63-50, 2- fcp@orhei.moldtelecom.md str.Nistreană, 50 61-25Institutul de Cercetări Ştiinţifice MD-2068, mun.Chişinău, 49-86-38, 43-86- mecagro@agriculture.mdpentru Mecanizarea şi str.Miron Costin, 7 38 www.agriculture.md/meca groElectrificarea Agriculturii"Mecagro"Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi MD-2014, mun.Chişinău, 24-24-91, 24-16- icsptia@agriculture.mdProiectări Tehnologice pentru str.Mihail Kogălniceanu, 63 76 www.agriculture.md/icsptiaIndustria AlimentarăCentrul Ştiinţific de Producţie MD-2060, mun.Chişinău, 52-37-78, 52-11- tis@agriculture.md"Tehnologii Informaţionale şi bd.Cuza-Vodă, 5/1 90 www.agriculture.md/tis
  • 3. Sisteme"Institutul de Protecţie a Plantelor MD-2026, mun.Chişinău, 56-83-58, 77-96- icpp @ agriculture.md bd.Dacia, 58 41 www.agriculture.md/icppInstitutul de Economie şi MD-2005, mun.Chişinău, 22-69-86, 22-48- imdr @ agriculture . mdPerfecţionare în domeniul bd.Renaşterii, 10/1 42AgroalimentarStaţia de Cercetări Ştiinţifice MD-2014, mun.Chişinău, 24-15-47, 24-22- scsp@ agriculture.mdpentru Piscicultura str.Cosmonauţilor, 6 63Universitatea Agrară de Stat din MD-2049, , mun.Chişinău, 24-64-22, 24-62- uasm @ agriculture.mdMoldova str.Mirceşti, 44 80 www.uasm.mdStaţiunea de Stat pentru MD-2066, mun.Chişinău, 47-32-65, 47-32-încercarea Maşinilor str.Vadul-lui-Vodă, 100 93Centrul Ştiinţific de Producţie MD-2005, inun.Chişinău, 24-34-72, 24-30-pentru Deservire Agrochimică str.Cosmonauţilor, 6 66
  • 4. CUPRINS Către utilizatori............................................................................... 3I. Protecţia, ameliorarea şi sporirea fertilităţii solului.......................... 5II. Culturile de câmp............................................................................ 13III. Pomicultura.................................................................................... 40IV. Viticultura şi vinificaţia................................................................... 44V. Protecţia plantelor......................................................................... 53VI. Zootehnie şi medicină veterinară.................................................. 60VII. Industria alimentară....................................................................... 70VIII. Mecanizarea şi electrificarea......................................................... 74IX. Economie....................................................................................... 85
  • 5. I PROTECŢIA, AMELIORAREA Şl SPORIREA FERTILITĂŢII SOLULUI INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE Şl AGROCHIMIE "NICOLAE DIMO"Metodologia valorificării superioare a solului în noile condiţii de gospodărire a terenurilor agricoleAutori: S.Andrieş, V.Cerbari, A.Banaru ş.a.. (Chişinău, 1999) În "Metodologie..." sunt expuse succint, însă concret, modele şi prescripţii de executare alucrărilor de îmbunătăţiri funciare, tehnologii de ameliorare şi gospodărire eficientă a fonduluifunciar în unităţile agricole, diferite ca suprafaţă şi formă de proprietate, situate în zone cudiverse condiţii pedoclimatice, în baza cunoştinţelor profunde despre sol şi potenţialul săuproductiv se stabilesc diferenţiat tehnologii de exploatare a terenurilor agricole în vedereaobţinerii unor rezultate cât mai bune la valorificarea lor economică. O deosebită atenţie se acordă învelişului de sol şi reliefului ca factori principali deapreciere a pretabilităţii şi favorabilităţii terenurilor pentru diferite folosinţe şi culturi agricole.Contribuţii substanţiale s-au adus stabilirii tipurilor de asolamente, inclusiv celor antierozionale,sortimentului de culturi, în funcţie de diversitatea condiţiilor pedologice, de relief şisocioeconomice. Se prezintă modele integrate de fertilizare a culturilor agricole în asolamente,bazate, în special, pe aplicarea resurselor locale de substanţe organice şi nutritive. Se propunmodele, recent elaborate, privind înfiinţarea şi exploatarea raţională a plantaţiilor pomiviticole peterenuri cu diverse suprafeţe. Sunt argumentate modele de tehnologii avansate de cultivare aculturilor legumicole pentru obţinerea recoltelor scontate şi ecologic pure. În scopul dezvoltării bazei informaţionale a cadastrului şi Monitoringului funciar şi alexercitării controlului de stat asupra modului de folosire a terenurilor privatizate se prezintăCertificatul de calitate a solurilor şi al capacităţii de producţie a învelişului de sol. Tehnologiile incluse în "Metodologie ..." sunt destinate deţinătorilor de terenuri agricoleprivatizate, fermierilor, asociaţiilor de gospodării ţărăneşti, specialiştilor în agricultură, instituţiilorde cercetare şi învăţământ în domeniu, serviciului ecologic.
  • 6. Gestionarea şi protecţia resurselor de sol (Chişinău, 2000)Autor: V.Cerbar Sunt analizate problemele degradării pedodiversităţii Republicii Moldova, sub influenţaimpactului antropic cauzat de valorificarea intensivă şi incorectă a acestora timp îndelungat. Caurmare, starea de calitate a învelişului de sol s-a agravat considerabil: au crescut suprafeţele cusoluri erodate, afectate de alunecări de teren, salinizate, dehumificate, sărăcite de elementenutritive, poluate etc. Este elaborată şi propusă o strategie amplă de combatere a degradării solurilor,transpunerea în viaţă a căreia va fi realizată în cadrul activităţilor de amenajare teritorială, prinîntocmirea proiectelor respective şi realizarea programului de dezvoltare durabilă a agriculturiidin Moldova.Sistemul informaţional privind calitatea învelişului de sol al Republicii Moldova (banca de date). (Chişinău, 2000).Autori:A.Andrieş, A.Banaru, I.Burlacu, V.Cerbari ş.a Sistemul informaţional însumează datele de bază pentru stabilirea măsurilor de protecţie,ameliorare, utilizare durabilă a solurilor şi sporire a fertilităţii acestora. Ele constituie temeiulştiinţific pentru fundamentarea utilizării optime a terenurilor agricole, elaborarea proiectelor deîmbunătăţiri funciare şi organizarea teritoriului, aplicarea celor mai adecvate tehnologii învederea obţinerii de recolte sau rezultate optime, precum şi a conservării şi ameliorării solurilor.Acest sistem informaţional va favoriza exercitarea dreptului de acces al cetăţenilor la informaţiadespre starea de calitate a învelişului de sol al republicii. Programul Naţional Complex de Sporire a Fertilităţii Solului în 2001-2020, (Chişinău, 2001)Autori:S.Andrieş, V.Cerbari, A.Banaruş.a. Programul conţine o informaţie amplă despre problemele protecţiei, ameliorării, spoririifertilităţii, utilizării durabile a învelişului de sol al republicii şi serveşte drept material instructivpentru specialiştii în domeniul agriculturii, instituţiile de învăţământ, ministerele şidepartamentele corespunzătoare, administraţia publică judeţeană şi locală în vedereaimplementării în practică a întregului complex de măsuri privind lucrarea solului, introducereaîngrăşămintelor, combaterea eroziunii etc.
  • 7. Prin Program se stabilesc strategia generală şi orientările tactice ale politicii funciarepentru o perioadă de 20 de ani. Programul va contribui la promovarea şi realizarea scopurilorpreconizate. Sistemul de bonitare a solurilor pentru crearea cadastrului calităţii fondului funciar al Republicii Moldova şi elaborarea studiilor pedologice (Chişinău, 2001).Autor: V.Cerbari Lista sistematică cu notele de bonitare a tipurilor şi subtipurilor de sol ale RepubliciiMoldova este totodată şi o scară de bonitare a acestor unităţi taxonomice. Sunt redaţi indicatoriipedologiei, utilizaţi la clasificarea solurilor la nivel inferior (genuri, specii, varietăţi, variante),fiecare cu treptele scării valorice şi coeficienţii de bonitare pentru calcularea capacităţii deproducţie a solurilor. Elaborările propuse (lista sistematică a solurilor şi scara de bonitare a acestora) vorcontribui la crearea sistemului informaţional al calităţii solurilor Moldovei, ca fiind un sistemdeschis, care să poată fi modificat prin introducerea unităţilor taxonomice noi sau prinabandonarea celor vechi fără distrugerea integrităţii sistemului.Instrucţiuni metodice privind diagnoza complexă sol-plantă a nutriţiei minerale la porumb (Chişinău, 1994).Autori: S.Andrieş, V. Ţâganoc, V.Lungu, Tatiana Şaptefraţi Instrucţiunile metodice conţin metode perfecţionate de evaluare a regimurilor nutritiveale solurilor, de calculare a dozelor de azot, fosfor, potasiu şi zinc pentru încorporare la lucrareade bază a solului în condiţiile de irigaţie şi fără irigaţie, optimizarea nutriţiei cu azot în perioadade vegetaţie, controlul nutriţiei minerale în baza diagnozei vegetale. Aplicarea îngrăşămintelor în baza diagnozei complexe sol-plantă asigură obţinerearecoltelor scontate, profitului maxim de pe o unitate de teren agricol şi diminuarea poluăriimediului cu nutrienti.
  • 8. Diagnoza complexă sol-plantă a nutriţiei minerale pentru obţinerea recoltelor scontate de grâu de toamnă de calitate superioarăAutori: S.Andrieş, V.Ţâganoc, Ana Cojineţchi, N.Leah , 1. Toamna, în baza cercetărilor agrochimice, se calculează dozele de fertilizanţi pentruîncorporarea în sol la lucrarea acestuia. 2. Primăvara devreme se determină rezervele de umiditate şi azotul nitric în stratul de 0-60 cm, starea grânelor la ieşirea din iarnă. Beneficiarului i se propun doze optime deîngrăşăminte azotoase pentru obţinerea recoltelor înalte. 3. în faza "ieşirea în pai" se efectuează diagnoza vegetală. Se determină azotul nitric întulpina plantelor şi azotul total în frunze, în funcţie de gradul de asigurare a plantelor cu azot serecomandă dozele respective de îngrăşăminte azotoase pentru formarea recoltelor de calitateînaltă. Fertilizanţii se încorporează în sol cu semănătorile la adâncimea de 2-3 cm. 4. în perioada înspicare -începutul formării bobului se respectă diagnoza vegetală, înfuncţie de gradul de asigurare a plantelor cu azot şi de nivelul recoltei planificate beneficiarului ise recomandă dozele respective de îngrăşăminte azotoase. După necesitate, nutriţia foliară seefectuează cu uree dizolvată în 300 l de apă la 1 ha. 5. în faza coacerii depline a bobului se determină calitatea grâului de toamnă (conţinutulşi calitatea glutenului, masa a 1000 boabe, steclozitatea etc.) Instrucţiuni metodice privind cercetarea agrochimică a solurilor Autori: V.Ţâganoc, S.Andrieş În scopul evaluării stării fertilităţii efective, evidenţierii elementelor nutritive în prim mini-mum, optimizării regimurilor nutritive şi nutriţiei minerale ale culturilor de câmp este necesarăefectuarea o dată în 6-7 ani a cercetărilor agrochimice de bază ale solurilor. Se determinăhumusul, capacitatea de nitrificare, fosforul mobil, potasiul schimbabil, microelementele Zn, Mo,Cu, B etc. În baza investigaţiilor efectuate beneficiarului i se pun la dispoziţie următoarele produsetehnico-ştiinţifice:studiul agrochimie;paşaportul agrochimie al fiecărei sole (parcele);cartograme agrochimice;complexul de măsuri agrotehnice şi agrochimice pentru viitorii 6-7 ani în vederea spoririifertilităţii solului şi obţinerii recoltelor scontate.
  • 9. Instrucţiuni metodice perfecţionate pentru determinarea şi reglarea bilanţului deelemente biofile în solurile Moldovei (Chişinău, 2001).Autori: A.Donos, S.Andrieş Una din legile agriculturii constă în restituirea elementelor nutritive extrase din sol curecoltele obţinute şi formarea unui bilanţ echilibrat sau pozitiv. Actualmente, când în agricultura Moldovei s-a redus la minimum aplicareaîngrăşămintelor organice şi minerale, iar procesele de eroziune şi pierdere neproductivă aelementelor nutritive din sol continuă, se impun măsuri urgente de sporire a fertilităţii solurilor. În Instrucţiuni sunt expuse: baza normativă a articolelor de aport şi consum alelementelor nutritive; metodele de determinare a bilanţului de macro- şi microelemente însolurile arabile; evaluarea stării bilanţului elementelor nutritive şi aprecierea daunei cauzatefertilităţii solului prin dezechilibrarea acestuia la nivel de solă, asolament, gospodărie agricolă,comună; măsuri de administrare şi modele de creare a unui bilanţ echilibrat de elementenutritive în sol. Implementarea producţiei tehnico-ştiinţifice va permite sporirea fertilităţii solului,folosirearaţională a îngrăşămintelor şi diminuarea poluării mediului cu substanţe nocive.Recomandări privind aplicarea îngrăşămintelor pe diferite soluri în asolamentele de câmp în perioada postprivatizaţională (Chişinău, 2001).Autori: S.Andrieş, A.Donos; V.Ţâganoc, V.Lungu, N.Leah, Ana Gojineţchi În ultimii 10-12 ani volumul de îngrăşăminte locale, încorporate în sol, s-a micşorat de25-30 ori, al celor minerale - de 35-45 ori, bilanţul humusului şi elementelor nutritive esteprofund negativ, fertilitatea efectivă scade, recoltele obţinute fiind, prin urmare, foarte modesteşi de calitate joasă. Conform normativelor, încorporarea în sol a dozelor optime de îngrăşăminte organice şiminerale favorizează formarea unui spor de recoltă de 35-45 la sută, inclusiv 11,8 q/ha grâu detoamnă, 10,7 - orz, 14,0 - porumb pentru boabe, 138 - sfeclă de zahăr, 5,2 q/ha seminţe defloarea-soarelui. În recomandările propuse spre implementare sunt redate: V necesarul de elemente nutritive al culturilor agricole pentru formarea recoltelorscontate; V caracteristica agrochimică a solului; V complexul de măsuri privind stabilizarea şi sporirea fertilităţii solului;
  • 10. V eficacitatea economică a sistemelor de fertilizare a solului; V securitatea şi protecţia mediului. Utilizarea îngrăşămintelor chimice complexe (lichide şi solide)pentru fertilizarea culturilor agricoleAutori: A.Donos, S.Andrieş, V.Toma Îngrăşămintele chimice complexe sunt cele mai eficace, deoarece conţin 2 şi mai multeelemente nutritive într-o unitate fizică, ceea ce permite economisirea mijloacelor financiarepentru transportarea şi aplicarea acestora, asigurând un spor în recoltă nu mai mic decât lautilizarea îngrăşămintelor ordinare. S-au elaborat instrucţiuni metodice şi recomandări privind utilizarea raţională aîngrăşămintelor lichide complexe de marca N:P:K = 10:34:0; 10:37:0; 8:24:0 şi a celor solide:amofos (N+P=67%); amofosfat (N+P=63,1%); poliamofos (N+P+m/e=57,5%)M; amofosca(N:P:K = 17:17:17); nitroamofosca cu adaus de microelemente: zinc, bor, mangan, (N:P:K +me= 16:15,9:17:2+Mn 1,82% + B 0,18%), amofos cu zinc (N:P + Zn = 12,5:53,3+0,84%). Modul de utilizare a acestor asortimente de fertilizanţi sunt reflectate în publicaţiile:"Vremennâe rekomendaţii po ispolzovaniu jidkih kompleksnâh udobrenii v usloviah Moldavii"(Chişinău, 1989); "Rekomendaţii po ispolzovaniu novâh vidov i form mineralnâh udobrenii vusloviah SSR Moldova" (Chişinău, 1990). Recomandări perfecţionate pentru aplicarea îngrăşămintelor organice la înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi viticole (Chişinău, 2001).Autor: A.Banaru Elaborările sunt destinate folosirii eficiente a îngrăşămintelor locale la înfiinţareaplantaţiilor pomiviticole, referindu-se la toate felurile şi formele de îngrăşăminte organice deprovenienţă locală, valabile pentru aplicarea la desfundarea solului în cazul înfiinţării plantaţiilorde vii şi livezi. Se propune un principiu nou de apreciere a dozelor de îngrăşăminte organice, acesteafiind determinate în corespundere cu necesarul de fosfor pe un termen de 10-12 ani de laînfiinţarea plantaţiei, ţinând seamă de cerinţele de nutriţie ale culturii, de conţinutul de fosformobil din sol şi în îngrăşămintele încorporate. Recomandările prevăd folosirea cât mai deplină a tuturor surselor locale de materieorganică şi substanţe nutritive pentru fertilizarea solului.
  • 11. Avantajele constau într-o folosire mai raţională a îngrăşămintelor organice şi deşeurilororganogene de diferită provenienţă, cu consecinţe pozitive asupra productivităţii viilor şi livezilorşi a stării mediului. îndrumări metodice perfecţionate pentru determinarea bilanţului humusului în solurile arabile (Chişinău, 2002)Autor: A. Banaru La perfecţionarea metodicii pentru determinarea bilanţului humusului din solurileMoldovei au contribuit modificările privind coeficienţii de acumulare a resturilor vegetale din sol,cantitatea acestora fiind majorată cu 30 la sută. A fost precizat raportul dintre carbon şi azot,care în solurile Moldovei este egal cu 10,7, precum şi al altor indici mai puţin importanţi. Metoda elaborată şi propusă permite stabilirea cu o înaltă precizie a bilanţului humusuluiîn solurile arabile atât pentru terenuri mici, cât şi pentru întreaga suprafaţă arabilă a Moldovei,oferind posibilitatea elaborării unor măsuri adecvate în vederea conservării şi sporirii fertilităţiisolurilor aflate în circuitul agricol. Recomandări cu privire la optimizarea stării biologice a solurilor intensiv exploatate (Chişinău, 1998)Autori: Calina Marinescu, S.Andrieş, M.Ţurcanu, Elena Demcenco, Irina Sencovscaia Sunt prezentate modificările structurale şi funcţionale ale biotei solului, apreciate pe bazacercetărilor multianuale, cuprinzând soluri irigate, fertilizate pe parcursul multor ani cuîngrăşăminte chimice şi alte mijloace de chimizare, precum şi cu ape uzate de la complexelezootehnice. Datele obţinute au permis identificarea organismelor-test, ce pot fi folosite ca indicatori aigradului de poluare a solurilor. Se propun căile de optimizare a proceselor pedobiologice, careasigură îmbogăţirea solurilor cu humus, sporirea calităţii lor de autopurificare şi, prin urmare,obţinerea recoltelor înalte şi ameliorarea mediului. Utilizarea deşeurilor industriale la ameliorarea solurilor alcaliceAutori: V.Filipciuc, V.Chiriliuc i în calitate de amendament la ameliorarea solurilor alcalice este folosit pe scară largăgipsul.
  • 12. Extragerea, transportarea şi mărunţirea acestui material necesită cheltuieli considerabile.Actualmente 1t de gips costă 200-250 lei, ceea ce conduce la mărirea substanţială a termenuluide recuperare a cheltuielilor ameliorative. înlocuirea gipsului cu deşeuri industriale calcice, cumar fi nămolul de defecaţie de la fabricarea zahărului, activat cu deşeu gipsic, reduce costullucrărilor ameliorative şi rezolvă în mare măsură problema stocării acestui deşeu. Conform cercetărilor în condiţii de producţie, la folosirea nămolului de defecaţiecheltuielile se micşorează cu 700-800 lei/ha comparativ cu cheltuielile la încorporarea gipsului. Recomandări privind ameliorarea solurilor erodate prin aport de material pământos (Chişinău, 2001)Autori: I.Krupenikov, l. Constanţi nov, Lilia Boaghe Este acordată o atenţie cuvenită tehnologiilor şi succesiunii lucrărilor de decopertare şidepozitare a amendamentelor native cu aplicarea diverselor mecanisme. Se demonstrează căprin replantare se refac solurile erodate, atingându-se o fertilitate înaltă, comparabilă cucernoziomurile cu profil întreg. Se subliniază în mod deosebit importanţa ecologică, agronomicăşi economică pozitivă a recultivării solurilor erodate. Procedeu de ameliorare a solurilor sărateAutori: A.Rusu, A.Siuris (Brevet de invenţie nr.MD 1752 G2 2001, 10, 31) Se prezintă un procedeu specific, care, prin aplicare corectă, favorizează îmbunătăţiriesenţiale ale terenurilor ocupate cu soluri saline şi alcalice, creând cele mai bune condiţiiorientate spre intensificarea proceselor de desalinizare, dezalcalizare şi, prin urmare,contribuind la sporirea productivităţii solurilor ameliorate. Procedeu de sporire a fertilităţii solurilor erodateAutori: Calina Marinescu, l h na Senicovscaia (MD a.2001.0026) Este redată o metodă netradiţională, ecologic inofensivă de refacere a fertilităţii solurilorerodate. Procedeul de sporire a fertilităţii solurilor erodate este bazat pe aplicarea a 8 tulpini activede microorganisme din sol, care accelerează descompunerea resturilor vegetale ale culturilordin asolament, mobilizând fertilitatea potenţială a solului erodat şi favorizând acumularea în el asubstanţelor organice şi elementelor nutritive într-o formă accesibilă pentru plante superioare.
  • 13. Se deosebeşte de metodele tradiţionale prin faptul că pentru sporirea fertilităţii solurilorerodate se utilizează o incluziune microbiană pe fondul încorporării prin arătură a producţieiauxiliare din fitotehnie. Incluziunea, constând din genuri de bacterii de Pseudomonasfluorescenta şi Bacillus megaterium, se introduce din toamnă în formă lichidă în stratul arat, pefondul a 4 t/ha de resturi vegetale mărunţite ale culturilor din asolament. în condiţiile de mediunatural, asociaţia microbiană accelerează descompunerea resturilor vegetale de 2-3 ori,favorizează sporirea conţinutului de humus din sol cu 0,4 la sută şi a recoltei culturilor agricolecu 52-68 la sută. Metoda de construire a drenajului antialunecătorAutor: Gr.Dobrovolschi (MD a.20012.0027) Metoda propusă poate fi utilizată la ameliorarea şi valorificarea în scopuri agricole aterenurilor în pantă, alunecătoare, precum şi la consolidarea acestora la construcţii civile şirutiere. Construcţia drenajului antialunecător include săparea tranşeii în direcţia transversalăpantei, iar la fundul acesteia - a unui şanţ, plasarea în şanţ a tuburilor de drenaj şi a umpluturiifiltrante şi astuparea din nou a tranşeii. Totodată, înaintea efectuării şanţului, pe axa acestuia seformează adâncituri cu un diametru de 200-300 mm la o distanţă de 5-10 m una de alta, cuîncărcarea ulterioară a adânciturilor cu material filtrant, în adâncituri materialul filtrant se încarcăla un nivel cu 15 cm mai superior faţă de cota aflată la fundul tranşeii. Ca rezultat al construiriiadânciturilor, umplute cu material filtrant, şi cuplării acestora cu umplutura filtrantă a drenului,sporeşte capacitatea drenajului de captare a apei, iar din contul reducerii adâncimii tranşeii cese construieşte se micşorează volumul terasamentelor şi, prin urmare, costul drenajuluiconstruit. Paşaportul biologic al solurilorAutori: Elena Demcenco, Calina Marinescu, l rina Senicovscaia Fertilitatea solului şi starea mediului sunt strâns legate de activitatea biotei solurilor(nevertebratelor şi microorganismelor). Ele participă în procesele pedobiologice importante:transformarea substanţelor organice, formarea structurii, detoxicarea substanţelor de poluare asolurilor etc. Pierderile biotei reduc productivitatea şi stabilirea ecologică a solurilor. "Paşaportul biologic" al solurilor include indici de activitate, biomasa, diversitateanevertebratelor şi microorganismelor, activitatea enzimatică. Paşaportizarea biotei solurilor este necesară pentru:
  • 14. V evaluarea calităţii solurilor; V elaborarea măsurilor de refacere a productivităţii şi protecţia solurilor; V estimarea pretabilităţii solurilor pentru obţinerea producţiei pur ecologice. Aplicarea măsurilor biologice pentru soluri protejateAutori: Elena Demcenco, Calina Marinescu, /r/na Senicovscaia Este elaborat sistemul privind controlul biologic şi evaluarea calităţii solurilor protejate,degradate, care include indicii: V compoziţia biotei; V starea sanitaro-igienică; V fitotoxicitatea; V activitatea enzimatică; V conţinutul de substanţe organice; V densitatea. Sunt propuse măsurile biologice (vermicomposturi, preparate microbiologice etc.) învederea evitării fitotoxicităţii şi restabilirii însuşirilor solurilor protejate, degradate, până la niveloptim, în caz de utilizare a acestor măsuri conţinutul de nitraţi se reduce cu 30 la sută, iarrecolta sporeşte cu 32-51 la sută. Implementarea procedeelor de combatere a eroziunii soluluiAutor: l . Constantinov 1 . Aratul. Lucrările de bază ale solului pe terenurile arabile, situate pe pante, se executăpe direcţia curbelor de nivel, iar pe solele afectate de rigole, deplasarea agregatelor se face cuo înclinare suplimentară de până la 2° de la această direcţie. 2. Pentru terenurile arabile în pantă cu soluri erodate se prevăd două lucrări de bază -aratul fără răsturnarea brazdei şi afânarea superficială. 3. Pentru mulcirea solului se folosesc scormonitoare, care păstrează la suprafaţă ocantitate de resturi de plante suficiente pentru protecţia solului, sau aplicarea suplimentară aresurselor vegetale (paie) în cantitate de 2t/ha. 4. înierbarea suprafeţelor degradate reduce eroziunea solului şi îmbunătăţeşte calitateaapei prin reducerea cantităţii de sedimente, substanţe nutritive şi chimicale, ce se scurg de peterenurile agricole.
  • 15. 5. Pentru evacuarea apelor în surplus şi scurgerea apelor de suprafaţă, concentrate întimpul ploilor torenţiale de lungă durată, se proiectează debuşee, înierbate pe versanţi cupericol mare de eroziune. 6. Fisurarea solului la adâncime de 18-20 cm se efectuează concomitent cu cultivareaîntre rânduri la porumb şi alte culturi prăsitoare. Afânarea solului la semiogorşi subculturisemănate des se face în fâşii cu ajutorul fisuratorului SPC-3-70 la 50-60 cm. 7. Amplasarea culturilor în fâşii. Pentru minimalizarea procesului de degradare asolurilor prin eroziune, pe terenurile în pantă este necesară practicarea sistemului antierozionalde amplasare a culturilor în fâşii. Versantul se cultivă alternativ cu păioase şi prăsitoare.Dimensionarea fâşiilor se efectuează în funcţie de mărimea pantei, în general, pe versanţi cupante de 1-3°, 3-5° şi peste 5° lăţimea fâşiilor constituie corespunzător 120-112, 85, 57-25 m.Lăţimea fâşiilor trebuie să fie egală pe întreaga lungime. Sistemul de amplasare a culturilor înfâşii pe versanţi în multe cazuri anihilează manifestarea intensivă a eroziunii. 8. La plantaţiile viticole, în afară de amenajarea antierozională a teritoriului şiscarificarea solului, o eficacitate majoră de protecţie o are înierbarea spaţiului dintre rânduri,peste 3-5 rânduri, în funcţie de mărimea pantei terenului. 9. Structura culturilor agricole în asolamentele antierozionale pe terenurile arabile situatepe versanţi se stabileşte în funcţie de panta solei şi gradul de eroziune a solului. Culturileprotectoare sunt culturile semănate des, care protejează temporar solul, când câmpul nu esteapărat adecvat împotriva eroziunii solului. Structura culturilor pe terenuri în pantăPanta Proporţia culturilor, % Prăsitoare Culturi dese Ierburi<1° 50-60 25-30 10-251-3° 40-50 30-35 15-203-5° 30-40 35-40 20-255-7° 20-25 45-50 25-30>7° 30-35 65-70 Plantele cultivate cu o astfel de structură vor asigura protecţia solului de eroziune, princare pierderile de sol vor fi sub nivelul admisibil, şi obţinerea unor recolte stabile în acesteasolamente. 10. Managementul păşunatului - prevede păşunarea animalelor în rotaţie pe câtevaparcele pentru atingerea unui nivel maxim al producţiei, îmbunătăţirea stratului vegetal şicalităţii apei, prin reducerea gradului de eroziune a solului.
  • 16. II. CULTURILE DE CÂMP INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CULTURILE DE CÂMP Soiul de grâu de toamnă Dumbrăviţa (Fig.1)Omologat în Republica Moldova din anuM 998. Varietatea - erythrospermum. Face parte din grupul soiurilor intensive semipitice (80-95cm) al grupului ecologic de stepă cu rezistenţă sporită la cădere (4,7 puncte), cu 1-2 zile maiprecoce decât martorul. După caracterele şi însuşirile biologo-economice este analog soiuluiDnestreanca, dar posedă spic cilindric alb, mai productiv, cu multe boabe. Numărul de boabe înspic constituie 27-35 unităţi şi masa a 1000 de boabe -42-48 g, semnificativ mai mari decât alemartorului Belceanca 5 şi ale unor alte soiuri semipitice. Rezistenţa faţă de bolile bacteriologice şi afecţiune de către tăciunele tare este la nivelulmartorului. Conţinutul de proteină în boabe al soiului Dumbrăviţa echivalează cu al martorului (13,8la sută), iar cel de gluten este în limita a 26-27 la sută. După nivelul de producţie se evidenţiază superioritatea soiului în diferite condiţii decultivare. Productivitatea medie a soiului pe ogor negru a constituit 6070 kg/ha, după mazăre -5330 kg/ ha, depăşind corespunzător martorul cu 910 şi, respectiv, 250 kg/ha. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri mai bogate în substanţe nutritive şi cuumiditate în sol suficientă. Soiul de grâu de toamnă Dana (Fig.2)Omologat în Republica Moldova din anul 1 999. Varietatea - erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologieisilvostepice. Nivelul de producţie în anii studierii în cultura comparativă principală pe ogor negru- 6980 kg/ ha, după mazăre - 6120 kg/ha, devierea de la martorul Dnestreanca constituind +280kg şi, respectiv, +470 kg/ha. Soiul este de tip semipitic (80-90 cm), posedă rezistenţă înaltă la cădere şi este cu 1-2zile mai tardiv decât martorul. Spicul - sub formă de prismă, dens (25 spiculeţe la 10 cm), numărul de boabe în spic-30-35, masa a 1000 de boabe - 43-48 g.Soiul Dana posedă rezistenţă bună la bolile bacteriologice şi la iernare.
  • 17. După conţinutul de gluten (24-26 la sută) şi conţinutul de proteină aparţine grupului de soiuripreţioase. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri medii şi înalte cu umiditate suficientă însol. Norma de însămânţare este de 5-6 mln boabe germinative la hectar S. Soiul de grâu de toamnă Izvoraş (Fig.3)Omologat în Republica Moldova în anul 2001. Varietatea erythrospermum. Soi de tip semiintensiv, aparţine grupului ecologic de stepă. Soiul Izvoraş aparţine grupului de soiuri cu talie medie, rezistent la cădere, puţin mai înaltdecât martorul (+0,3 puncte). După nivelul rezistenţei la iernare soiul Izvoraş este, practic, laacelaşi nivel cu soiul Belceanca 7 şi cedează puţin soiului Odescaia 51. Aparţine grupului desoiuri semitimpurii. După rezistenţă la bolile bacteriologice şi afecţiuni de către tăciune este la nivelulmartorului şi posedă rezistenţă orizontală, ce depăşeşte nivelul optim al eficacităţii graniţelor dedăunare. Conţinutul de proteină în boabe la soiul Izvoraş depăşeşte puţin martorul (+0,4 la sută),iar conţinutul de gluten cedează martorului (-0,7 la sută). Nivelul de producţie în anii studierii în cultura comparativă principală pe ogor negru - 6,6t/ ha, după mazăre - 5,9 t/ha, depăşind martorul cu 0,6 t/ha şi, respectiv, 1,5 t/ha. Soiul de grâu de toamnă ColumnaOmologat în zona de Centru a Republicii Moldova din anul 2002. Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologieisilvostepice. Nivelul producţiei în anii studierii în cultura comparativă principală (1993-1995) peogor negru şi ocupat constituie 64,1 şi, respectiv, 61,0 q/ha, depăşind soiul martor Odescaia117 cu 7,0 şi 6,3 q/ha. Soiul are talie medie (90-100 cm), dar posedă rezistenţă mai înaltă lacădere decât martorul (+2 puncte). Rezistenţa la iernare este puţin mai scăzută decât la soiulOdescaia 117 şi echivalează cu soiul Izvoraş. După precocitate este la nivelul martorului,aparţine grupului de soiuri semitimpurii. După conţinutul de gluten soiul Columna cedează puţin martorului (-2,5 la sută), darechivalează cu el după conţinutul de proteină şi indicele alveografic (i.a.).
  • 18. Bobul este mascat, masa a 1000 de boabe variază în funcţie de condiţiile de cultivare şi ani (44-54 g). Rezistenţa soiului la bolile bacteriologice echivalează cu indicele martorului, în unii anieste afectat mai puternic de tăciunele tare, pe fon artificial. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri cu umiditate suficientă în solNorma de însămânţare constituie 5-5,6 mln boabe germinative la ha. Soiul de grâu de toamnă MăguraOmologat în Republica Moldova din anul 2002. Varietatea lutescens. Aparţine grupului de soiuri semipitice. Nivelul producţiei în aniistudierii în cultura comparativă principală (1995-1997) pe ogor negru şi ocupat constituie 51,7q/ha şi 46,5 q/ha, depăşind soiul martor Belceanca 5 cu 3,5 q/ha şi, respectiv, 5,6 q/ha.Soiul Măgura este semipitic, puţin mai înalt decât martorul (+3,0 cm), se evidenţiază prinrezistenţă sporită la cădere. Nivelul de rezistenţă la iernare depăşeşte esenţial soiul iniţial(+24,0 la sută). Perioada vegetativă este, practic, egală cu a soiului Belceanca 5. După indicelealveografic şi conţinutul de proteină depăşeşte martorul, dar cedează după conţinutul de gluten(-2,5 la sută). Masa a 1000 boabe este medie (37-44 g). Rezistenţa la bolile bacteriologice este,practic, la nivelul martorului. Soiul se manifestă prin reacţie pozitivă la amplasarea peagrofonduri medii cu umiditate suficientă în sol. Soiul de grâu de toamnă Traian (Fig.4)Soi de perspectivă pentru anul 2002. Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri intensive ale ecologieisilvostepice. Nivelul de productivitate în anii studierii în cultura comparativă principală (1995-1997) pe ogor negru şi ocupat constituie 53,6 q/ha şi, respectiv, 46,7 q/ha, ce depăşeşte soiulmartor Belceanca 5 cu +5,4 şi +4,7 q/ha. Soiul are talie semipitică (60-98 cm) şi posedă rezistenţă sporită la cădere la nivelulmartorului (5 puncte). Gradul de rezistenţă la iernare depăşeşte martorul (+20 la sută). Dupăprecocitate este cu 1-2 zile mai tardiv decât martorul Belceanca 5, aparţine grupului de soiurisemitimpurii. După conţinutul de proteină soiul Traian cedează puţin martorului (-1 la sută), darechivalează şi depăşeşte după conţinutul de gluten indicele alveografice şi nota de panificaţie.Bobul este de mărime medie, masa a 1000 boabe variază între 39-44 g. Rezistenţa la bolilebacteriologice la soiul Traian este puţin mai scăzută decât la martor.
  • 19. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri cu umiditate suficientă în sol. Norma deînsămânţare constituie 5,5-6,0 mln boabe germinative la ha. Conform scopului este raţionalăstudierea în cadrul Comisiei de Stat, cu excepţia Republicii Moldova, în România şi regiunile desud şi medii ale Ucrainei. Soiul de grâu de toamnă AlunişSoi de perspectivă pentru anul 2002. Varietatea erythrospermum. Aparţine grupului de soiuri semiintensive ale ecologiei destepă. Nivelul de productivitate în anii studierii în cultură comparativă principală (1996-1998) peogor negru constituie 43,3 q/ha şi, respectiv, 40,7 q/ha, depăşind soiul martor Odescaia 117 cu+6,1 şi 1,7 q/ha. Soiul are talie medie (87-104 cm) şi posedă rezistenţă la cădere la nivelulmartorului (4,3 puncte). Gradul de rezistenţă la iernare este, practic, la nivelul martorului. Dupăprecocitate aparţine grupului de soiuri semitimpurii, cu o zi mai precoce decât martorul. Dupăconţinutul de proteină şi gluten soiul Aluniş este la nivelul martorului - 13,9 şi 27 la sută. Indicelealveografic şi calitatea de panificaţie - 238,8 dj. Bobul este de mărime medie, masa a 1000 deboabe variază între 36-46 g. Rezistenţa la bolile bacteriologice la soiul Aluniş este la nivelulsoiului Odescaia 117. Se recomandă pentru cultivare pe agrofonduri mai slabe şi dupăpredecesori tardivi. Norma de însămânţare constituie 5,5-6,0 mln boabe germinative la ha.Conform scopului este raţională studierea în cadrul Comisiei de Stat, cu excepţia RepubliciiMoldova în România şi în regiunile de sud şi medii ale Ucrainei. Soiul de orz de toamnă MugurelOmologat în zona de Nord a Republicii Moldova din anul 2002. Aparţine grupului de soiuri de toamnă semiintensive, varietatea - pallidum.în anii încercării de concurs (1992-1995) productivitatea medie după premărgătorul mazărea aconstituit 7290 kg/ha, depăşind soiul omologat Iarna cu 770 kg/ha.Datele Comisiei de Stat din 1998 confirmă că soiul Mugurel a avut o productivitate maximă pesectorul experimental Râşcani, depăşind standardul Osnova cu 1000 kg/ha. Pe sectorulexperimental laloveni soiul a depăşit acelaşi standard cu 200 kg/ha.Soiul se referă la varietatea pallidum, este o formă de toamnă. După înălţimea plantelor,perioada de vegetaţie şi rezistenţa la cădere soiul este la nivelul standardului Iarna. Indicele deiernare al soiului este înalt, iar rezistenţa la secetă - medie. Masa a 1000 de boabe este
  • 20. aproape de soiul Iarna (35,0-49,0 g), dar evident îl depăşeşte după numărul de tulpini produc-tive la 1 m2, ceea ce determină o productivitate mai înaltă în comparaţie cu standardul Iarna.Conţinutul de proteină este de 7,2-13,1 la sută. Soiul poate fi folosit pentru furaj şi la producereaberii. Rezistenţa la făinare şi helmintosporioză este medie.Epoca optimă de semănat este decada a treia a lunii septembrie, cu norma de însămânţare de4,0-4,5 mln seminţe germinative la ha. Soiul de orz de primăvară Sonor (Fig.5)Omologat pentru zonele l şi II ale Republicii Moldova din anul 1999. Aparţine variantei nutans. Talia plantelor este mijlocie (71 cm). Paiul este galben lamaturitate, relativ gros, elastic, rezistent la cădere. Spicul este, de asemenea, de mărimemijlocie (având în medie până la 9,0 cm), în faza coacerii în lapte - cu nuanţă antociană. Estecu densitatea mijlocie, aristat. La maturitate spicul stă în poziţia semiaplecată. Aristele suntlungi, de culoare galbenă, subţiri, zimţate, bine dezvoltate, puţin răsfirate. Boabele sunt mari(masa a 1000 boabe variază între 48,0-58,0 g), de culoare galbenă, rezistente la scuturare. Conţinutulde proteină (10,1-12,9 la sută) şi de amidon (40,4-52,2 la sută) variază în funcţie de condiţiile meteo.Greutatea litrică - peste 700 g/l. Soiul posedă o rezistenţă bună la boli, în deosebi la atacul de helmintosporioză. Este rezistent,de asemenea, la secetă, se deosebeşte prin plasticitate ecologică. După perioada de vegetaţie estesemitimpuriu. Soiul Sonor posedă productivitate majoră şi stabilă. Experimentat în perioada 1993-1998 lal.C.C.C., acest soi a realizat cea mai înaltă productivitate în anul 1993 - 6480 kg/ha, în anul secetos1993 producţia a constituit 2080 kg/ha (Odeschi 100 - 1680; Odeschi 115 - 1430 kg/ ha), în reţeauaexperimentală republicană în decurs de doi ani soiul Sonor a realizat o producţie de 3440 kg/ha,depăşind soiul-martor Odeschi 100 cu 310 kg/ha. Se recomandă cultivarea soiului la furaj şi fabricarea berii pentru toate zonele Republicii Moldovaşi alte regiuni cu condiţiile meteo asemănătoare. Termenul şi norma de semănat -obişnuite pentru orzulde primăvară: primăvara, cu prima ocazie a ieşirii agregatelor în câmp cu norrna de însămânţare de 4,5-5,0 mln seminţe germinative la hectar. Soiul de orz de primăvară Ionel Aparţine variaţiei nutans. Anii de încercare în cultura comparativă - 1993-1995; în cultura principală - 1996-1998. Taliaplantei - până la 70 cm. Paiul este prea gros, cu sistemul foliar bine dezvoltat, elastic, rezistent la
  • 21. cădere, de culoare galbenă. Spicul -cu două rânduri, de culoare galbenă, semiaplecat, cu densitateamedie (12-14 segmente la 4 cm de lungime a rahisului), aristat. Gluma spiculeţului - până la 1,0 cm.Ariste lungi, distanţate, subţiri, elastice, de culoare galbenă, se rup uşor la treierat. Bobul este de culoaregalbenă, forma bobului - lungită, rezistent la scuturare. Masa a 1000 boabe - 45,5 g. Nervaţia glumeifloriale bine pronunţată, trecerea glumei floriale în ariste este succesivă. Soiul semitimpuriu (perioada devegetaţie 84 zile, la nivelul soiurilor martori Odeschi 100 şi Odeschi 115). Rezistenţa la secetă, boli estela nivelul soiurilor-martori. în anii de studiere în l.C.C.C. (1996-1998) soiul Ionel a format o roadă de 31,1 q/ha, cu 2,2 q/hamai mult faţă de martorul Odeschi 100 (28,9 q/ha) şi cu 2,6 q/ha - faţă de Odeschi 115 (28,5 q/ha).Roadă maximă de 53,3 q/ha a fost obţinută în 1994. Soiul se caracterizează prin calitatea bună aboabelor, conţinutul de proteină, greutatea litrică (619 g/l). Soiul Ionel se recomandă pentru folosire în producţia furajeră şi pentru fabricarea berii în toatezonele Moldovei. Epoca de semănat şi norma de însămânţare - tradiţionale pentru orzul de primăvară:primăvara cât mai devreme, cu prima posibilitate de ieşirea în câmp, cu norma de însămânţare de 4,5-5,0 mln seminţe germinative la hectar. Soiul de mazăre Pitulice (Fig.6) Omologat în Republica Moldova din anul 1999. Aparţine varietăţii botanice seminanum, subspeciei seminanum-ecaducum. Soiul are talia micăspre mijlocie, înălţimea plantei variază între 36-60 cm, în unii ani - până la 80 cm. Poziţia tulpinii în timpulvegetaţiei este erectă. Numărul total al internodurilor la o plantă variază între 12-17, numărul deinternoduri până la prima păstaie-7-11. înălţimea inserţiei primei păstăi de la sol - 27-38 cm. Culoareafrunzelor este verde. Frunza este formată din 2, mai rar 3 perechi de foliole, terminată cu 5-6 cârcei.Inflorescenţa este racemă cu 2 flori de mărime mijlocie, cu corola albă, grupate în partea superioară atulpinii. Numărul de păstăi pe o plantă este în medie 6, maximum - 12-14. Păstăile sunt uşor curbate, cuvârf obtuz, de mărime mijlocie, cu strat pergamentos bine dezvoltat. Numărul de boabe în păstaie - 4-6,maximal - 9. Bobul este unghiular-oval sau rotund, parţial riguros, de culoare roz deschis sau roz.Lungimea bobului este de 6-8 mm, lăţimea de 5-7 mm, masa a 100 de boabe este 237-278 g. Hilul esteînvelit cu rămăşiţa funicului, care este concrescut cu tegumentul seminal şi bine dezvoltat. Soiul se maturizează uniform, este semitimpuriu, perioada de vegetaţie oscilând între 63-78 zile. Este rezistent la scuturare şi cădere, mijlociu de rezistent la bolile principale. Conţinutulde substanţe proteice variază între 18,9-24,0 la sută. Conţinutul de proteină brută - 470 kg/ha.Productivitatea medie în anii de testare a constituit 2780 kg/ha.
  • 22. Soiul de mazăre Omega (Fig-7) Soiul este omologat în Republica Moldova din anul 2000. Aparţine varietăţii botanice ecaducum, subspeciei - ecaducum-glaucum. Soiul are taliamijlocie (65-90 cm), frunza formată din 2-3 perechi de folioli, terminată cu 5-7 cârcei.Inflorescenţa este racemă, cu 2-3 flori de mărime mijlocie, cu corola albă. Numărul de păstăi peo plantă 6-14. Bobul este unghiulat-oval, de culoare verde-închisă. Hilul este învelit cu rămăşiţafuniculului. Masa a 1000 de boabe este de 255 g. Soiul Omega se maturizează uniform, este semitimpuriu, cu perioada de vegetaţie de 83-102 zile. Este rezistent la scuturarea boabelor. Rezistenţa la cădere şi la principalele boli este lanivel cu martorul. Conţinutul de substanţe proteice variază între 20,2-24,7 la sută. Producţia de boabedepăşeşte martorul cu 10-12,3 la sută. După datele Comisiei de Stat soiul Omega depăşeştesoiul Verde 1 cu 0,10 t/ha. Soiul de fasole Crizantema (Fig.8) Este omologat în Moldova în anul 1998. Soiul este creat prin selecţie individuală. Tufa-erectă, perioada de vegetaţie - medie,productivitate înaltă, pretabil la lucrările mecanizate, cu capacităţi de fierbere şi gustative bune.înălţimea tulpinii - 35-50 cm şi înălţimea de inserţie a primei păstăi - 12 cm. Boabele albe, demărime medie, masa a 1000 de boabe - 200-235 g. Conţinutul de proteină în boabe - 20,3 lasută, ceva mai scăzut decât la martor. Cantitatea de proteină de pe un hectar în medie pe treiani a fost de 387 kg, sau cu 60 kg mai mult decât la martor. Durata perioadei de vegetaţie, în funcţie de an este de 92 zile, cu 6 zile maiprecocedecât martorul. După datele cercetărilor în cadrul institutului productivitatea medie petrei ani a soiului Crizantema a constituit 2300 kg/ha, cu 470 kg/ha mai mult decât a martorului.Productivitatea maximă a soiului a fost de 3860 kg/ha. Rezistenţa plantelor la boli în condiţii de câmp şi pe fond provocator este la nivelulmartorului.
  • 23. Soiul de fasole Tatiana (Fig.9)Omologat în Republica Moldova din anul 2000. f : . ; Varietatea elipticus albuş. Tufa este erectă, cu tip de creştere determinat, înălţimeaplantei -45-54 cm. înălţimea de inserţie a primei păstăi - 12-14 cm. Perioada de vegetaţie - 84-91 zile, mai precoce cu 2-6 zile decât standardul - soiul Aluna. Boabele albe de mărime medie,masa a 1000 de boabe 225-246 g. Conţinutul de proteină în boabe - 17-23,1 la sută. Cantitateade proteină de pe un hectar în medie pe trei ani constituie 467 kg, cu 69 kg mai mult decât lamartor. Are calităţi gustative şi de fierbere bune. Producţia variază în funcţie de ani de la 1770 până la 3690 kg/ha. Media pe trei ani aconstituit 2360 kg/ha. Sporul faţă de martor este de 270 kg/ha. O productivitate maximă (3690kg/ha) a fost obţinută în anul 1997. Rezistenţa plantelor la boli în condiţii de câmp şi pe fond provocator este la nivelulmartorului. Soiul de soia pentru boabe Aura (Fig.10)Omologat în Republica Moldova din anul 1999. Este un soi creat prin selecţie individuală repetată. Aparţine varietăţii botanice LucidaEnk. Planta este erectă, cu înălţimea de 75-85 cm. Forma tufei - semicompactă, mijlociuramificată, înălţimea de inserţie a primei păstăi este de 15-18 cm. Pubescenţa este cenuşie.Frunzele au foliole oval-ascuţite, de culoare verde-închis. Florile - violacee, grupate îninflorescenţă racem a câte 6-8. Bobul are formă ovoidală de culoare galbenă cu hilul galben-surdeschis. MMB -160-180 g. Este un soi semitardiv, cu perioada de vegetaţie cuprinsă între 118-123 zile. Este mijlociu rezistent la secetă, având o rezistenţă bună la cădere şi scuturareaboabelor. Sub aspectul comportării în cultură soiul Aura se remarcă printr-o producţiepronunţată, în experienţele de concurs la l.C.C.C. în medie pe trei ani (1996-1998) a realizat oproducţie de 3580 kg/ha faţă de 2870 kg/ha realizată de soiul martor Bucuria. însuşirile sale de calitate sunt mai superioare celor ale soiului martor. Având un conţinutprocentual mai sporit de substanţe proteice, amino-acizi esenţiali şi un conţinut scăzut de hidraţide carbon, acest soi se recomandă pentru consum alimentar.
  • 24. Soiul de soia pentru boabe Colina (Fig.11)Omologat în Republica Moldova din anul 2001. Soiul este creat prin selecţie individuală. Aparţine varietăţii botanice Ucrainca Enk. Plantaeste erectă, cu tufă potrivit de ramificată, compactă, înălţimea între 70-80 cm, iar înălţimeainserţiei primei păstăi - între 19-25 cm. Pubescenţa este de culoare roşcată. Frunzele au formăoval-ascuţită, de culoare verde-închis. Florile sunt violacee, grupate în racem a câte 14-16.Păstaia este uşor curbată, de culoare roşcată cu dimensiuni de 4,0-4,4 cm x 06-0,7 cm. Bobuleste sferic, de culoare galbenă, cu hilul cafeniu-închis, cu dungă. MMB=120-175 g. Perioada devegetaţie este de 108-120 zile, încadrându-se în grupul soiurilor semitimpurii. Are o bunărezistenţă la scuturare şi cădere, medie la secetă. Este tolerant la boli. Conţinutul de proteină abobului a variat în anii 1996-1998 între 37,5-40,6 la sută, iar de grăsimi - între 18,5-20,7 la sută.S-a remarcat drept un soi productiv. Producţia medie de boabe pe parcursul anilor 1996-1998 în l.C.C.C. a constituit 32,3q/ha, depăşind semnificativ producţia martorului cu 3,6 q/ha. Are un potenţial de producţie cepoate atinge 40,0 q/ha.Se recomandă pentru cultură în Republica Moldova şi sudul Ucrainei. Soiul de soia pentru boabe Capriciu (Fig.12)Este un soi de perspectivă pentru anul 2002. Este creat prin selecţie individuală. Aparţine varietăţii botanice communis Enk. Tulpinaeste erectă, cu înălţimea de 80-89 cm. Pubescenţa este de culoare cenuşie, cu creşteresemideterminată. înălţimea inserţiei primei păstăi este de 15-20 cm. Frunzele au formă ovat-ascuţită, de culoare verde-închis. Florile, de culoare violacee, sunt grupate în inflorescenţăracem a câte 13-15. Păstaia - uşor curbată, de culoare cenuşie, are lungimea de 4,0-4,6 cm şilăţimea de 0,8-0,9 cm. Bobul are formă rotundă, este de culoare galbenă cu hilul galben.MMB=140-160 g. Face parte din grupul soiurilor semitimpurii, având o perioadă de vegetaţie, cevariază între 110-118 zile. Este rezistent la cădere, la scuturare şi la condiţiile nefavorabile alemediului. Este tolerant la bacterioze, sensibil la mană şi virusul mozaic. Conţinutul boabelor în substanţe proteice a oscilat în anii 1996-1998 între 38,8-40,3 lasută, iar de substanţe grase - între 20,3-23,4 la sută. Este un soi productiv. Producţia medie de
  • 25. boabe pe 3 ani (1996-1998) în CC de Concurs în cadrul I.C.C.C. a fost de 31,5 q/ha faţă de28,7 q/ha - producţie realizată de martor. Realizează producţii de până la 36,0 q/ha.Fiind un soi deosebit de soiurile omologate prin calităţile sale, se recomandă pentru folosire înindustria alimentară. Soiul de lucerna Avânta AS (Fig.15)În Republica Moldova este omologat din anul 1998. Aparţine speciei lucerna variabilă (Medicago varia), soi de tip albastru, hibrid(Cyanohybrida). Perioada de vegetaţie de la începutul vegetării până la maturizarea deplină -118-125 zile. Se deosebeşte prin creştere intensivă primăvara, conţinutul înalt de albumină înmasa uscată, rezistenţă înaltă la iernare, grad înalt de înfrunzire (51,1 la sută). Secaracterizează prin combinarea avantajoasă a producţiei de masă verde şi seminţelor. Numărulde coase - 3-4. în experienţele ICCC indicii maximi ai producţiei în condiţii fără irigare au constituit: masaverde - 69,6 t/ha, fân - 16,7 t/ha, seminţe - 583 kg/ha. Conform datelor Comisiei de Stat pentruOmologarea Soiurilor Noi Avânta AS depăşeşte soiul martor Raduga după producţia de masăverde cu 2,8 t/ha, masă urscată - 0,93 t/ha, seminţe - 30 kg/ha, proteină brută - cu 0,9 la sută,iar soiul standard Altuna - cu 2,7 t/ha, 2,0 t/ha, 27 kg/ha şi, respectiv, 0,7 la sută. Soiul de lucerna Ilan AS Soiul aparţine speciei Medicago varia Mart, soi de tip albastru hibrid (Cyanohybrid). înpopulaţia soiului Han AS se conţin 0,04 la sută plante cu caracterul multifolia. înălţimeaplantelor pentru furaj constituie în medie 59,7 cm, pentru seminţe - 81,5 cm. Perioada devegetaţie pentru obţinerea recoltei de fân de la începutul vegetaţiei de primăvară până la primacoasă este de 55-63 zile, de la prima coasă până la a doua coasă - 44-51 şi de ia a doua coasăpână la a treia - 40-44 zile. Perioada de vegetaţie pentru seminţe de la începutul vegetaţieidupă cosire în faza începutului îmbobociriî până la coacerea deplină a seminţelor- 105-127 zile.în masa absolut uscată a soiului Han S se conţine 16,7 la sută albumină brută şi 33,4 la sutăceluloză brută. Rezistenţa la iernare şi secetă este înaltă.
  • 26. Indicii potenţiali ai masei verzi a soiului Han AS au constituit 86,9 t/ha, fânului - 21,8 t/ha,seminţelor - 584 kg/ha. Indicii medii pentru caracterele remarcate pentru anii 1994-1998 auconstituit - 42,4 t/ha, 10,8 t/ha şi, respectiv, 434 kg/ha. Soiul de măzăriche de toamnă Viola (Fig.16)Omologat în Republica Moldova din anul 1998. Aparţine speciei Vicia villosa R. Planta este agăţătoare, cu talia de 150-220 cm, cu gradînalt de înfrunzire (45-50 la sută). Frunzele sunt compuse din 9-10 perechi de frunzuliţe lan-ceolate. Florile sunt mărunte, de culoare violetă, aşezate sub formă de racem compus: câte 25-28 pe peduncul lung. Seminţele au formă sferică, de culoare cafenie-închis sau neagră. Masa a1000 boabe - 25-30 g. Este un soi semitardiv, cu perioada de vegetaţie de 300-305 zile. în anii de testare lasectorul Donduşeni producţia medie de masă uscată a fost de 3,9 t/ha, seminţe - 670 kg/ha.Potenţialul maxim al soiului este de 51,7 t/ha masă verde, 9,9 t/ha masă uscată şi 880 kg/haseminţe. Se deosebeşte prin conţinutul înalt de albumină - 21,9-25,7 la sută. Rezistenţa lacondiţiile aspre de iernare este înaltă (98-100) la sută, rezistenţa la boli - medie.Masa verde este fină, maturizarea pentru cosire începe în decada l a lunii mai. Soiul de măzăriche de toamnă Violeta (Fig.17)Omologat în Moldova din anul 2000. Soiul creat la ICCC prin metoda selecţiei individuale.Aparţine speciei Vicia villosa R. Planta înaltă (130-230 cm), agăţătoare, are 8-10 perechi defrunzuliţe de formă alungită lineară cu vârful ascuţit. Păstăile sunt rombice, cu vârful încovoiat,de culoarea paiului. Seminţele sunt sferice, de culoare neagră. Masa a 1000 boabe - 28-30 g,în anii de testare la sectorul Donduşeni (1997-1999) producţia medie de masă uscată aconstituit 5,67 t/ha, de seminţe - 620 kg/ha. Producţia maximă de masă verde - 44,0 t/ha şiseminţe - 1000 kg/ha a fost înregistrată la ICCC în anii 1998 şi 1999.Soiul se distinge prin conţinut înalt de albumină în masă uscată (20-21 la sută), rezistenţă înaltăla iernare şi la boli.
  • 27. Soiul de măzăriche de primăvară Lia (Fig-18)Omologat în Republica Moldova din anul 2000. Soiul este creat prin metoda selecţiei individuale. Varietatea immaculată. Talia plantei -60-100 cm. Numărul mediu de păstăi pe plantă - 7-8, numărul maxim - 26. Numărul de boabe înpăstaie - 7,2, maxim - 10. Seminţele sunt rotunde, fără desen, de culoare surie-liliachie. Hilul deculoare deschisă, linear. Masa a 1000 boabe - 55,6 g.După rezultatele testării în anii 1997-1999 producţia medie de masă uscată a fost de 3,661/ ha,boabe - 1760 kg/ha. Indicii maximi au fost înregistraţi după producţia de masă uscată - 7,0 t/ha(la sectorul Taraclia, 1999), seminţe - 4120 kg/ha (la sectorul Donduşeni, 1998).Soi semitardiv cu perioada de vegetaţie de 100-119 zile. Boabele conţin 27,8-31,2 la sutăalbumină, putând fi utilizate ca nutreţ concentrat. Este rezistent la boli, la secetă.Omologat din 1999. Hibridul de floarea-soarelui Speranţa (Fig.19)Omologat din 1999. Hibrid simplu. Perioada de vegetaţie - 100-102 zile. înălţimea plantelor - 160-170 cm.Conţinutul de coji - 22-24 la sută, de grăsimi în seminţe - 50-53 la sută, masa a 1000 seminţe -60-70 g. potenţialul de producţie - 3,4-4,2 t/ha. Are un surplus de seminţe de 350-400 kg/ha faţăde hibridul Sanbred-254. Posedă rezistenţă genetică la mană, rugină, lupoaie, toleranţă laatacul putregaiului alb şi cenuşiu şi Phomopsis la capitul şi talie. Densitatea plantelor- 50-55 miila hectar.Poate fi cultivat în Moldova, Ucraina, Rusia şi ţările Balcanice. Hibridul de sfeclă de zahăr Vilia (Fig.20)Omologat în Moldova din anul 1998. Hibrid monocarp, diploid, creat prin metoda hibridării simple. Hibrid în bazaandrosterilităţii de tipul N-Z, destinat pentru termene târzii de recoltare, densitatea recomandată- 90-100 mii/ ha. După nivelul de producţie echivalează sau cedează nesemnificativ hibriduluiPerla (Germania). Superioritatea hibridului Vilia constă în rezistenţa la secetă şi la bolileaparatului foliar, rizocarpii, practic, nu se afectează de boli (Fuzarium), are o semenologie
  • 28. garantată. Semincerii liniei androsterile sunt uniformi după indicii morfologici, nu se polignesc,au perioada de coacere semitimpurie. La sectoarele încercării de Stat (1995-1997) hibridul a demonstrat un nivel mediu deproducţie de rizocarpi de 48,2 t/ha, 16,7 la sută - conţinutul de zahăr şi 8,0 t/ha - cantitatea dezahăr. Nivelul biologic de producţie pe terenuri nefertilizate constituie 69,9 t/ha producţie derizocarpi, 18,8 la sută - conţinutul de zahăr şi 11,8 t/ha - cantitatea de zahăr. Hibridul de sfeclă de zahăr Manuela (Fig.21)Omologat în Republica Moldova din anul 1999. Hibridul de sfeclă de zahăr Manuela a fost crea prin colaborare cu KWS (Germania) caprodus al încrucişării hibridului androsteril simplu F1 (A x B) al firmei KWS şi a liniei tetraploidepluricarpe C a ICCC. Este un hibrid triliniartriploid monocarp pe bază de androsterilitate de tipul extensiv (E).Hibridul Manuela are o capacitate de producţie înaltă, realizând în medie pe 3 ani 58,3 t/ha derizocarpi, un conţinut de zahăr de 16,7 la sută şi o roadă de zahăr de 9,741 la ha, depăşindmartorul Perla cu 9,7 la sută. Potenţialul biologic de producţie este de peste 80 t/ha de rizocarpicu conţinutul de zahăr de 19,4 la sută. Rizocarpii au formă conică, se scot uşor din sol, cu obună curăţenie, coletul este amplasat uniform în sol. Se recomandă pentru termene medii şitârzii de recoltare. Hibridului Manuela îi sunt caracteristice culoarea antociană a hipocotilului, toleranţaînaltă la cereosporoză şi alte boli. Soia şi fasolea (îndrumar), Chişinău, 2002 Îndrumarul constă din două părţi absolut de sine stătătoare. Prima parte este consacratătehnologiei de cultivare a soiei, iar a doua - tehnologiei de cultivare a fasolei.La ambele culturi expunerea materialului începe cu importanţa economică şi particularităţilebiologice ale dezvoltării şi creşterii, ce includ cerinţele soiei şi fasolei faţă de temperatură,umiditate şi fertilitatea solului. Caracteristicile soiurilor omologate de soia şi fasole suntprezentate succint în formă de tabele compacte şi foarte informative. Tehnologia de cultivare include descrierea amplasării culturilor în asolament, aplicăriiîngrăşămintelor, lucrării solului, semănatului, îngrijirii plantelor, protecţiei contra bolilor şidăunătorilor şi recoltării.
  • 29. în baza fişei tehnologice sunt prezentate devizele de cheltuieli la cultivarea soiei şifasolei.Un interes deosebit prezintă cultivarea soiei şi fasolei în cultura succesivă şi a fasolei în culturaintercalată. Floarea-soarelui (îndrumar), Chişinău, 2002 Îndrumarul prezintă o sinteză a cercetărilor l.C.C.C., altor instituţii de cercetare şi aîncercărilor de producţie în domeniul tehnologiei de cultivare a florii-soarelui.în primele două compartimente sunt descrise importanţa culturii pentru economia republicii,morfologia, biologia şi ecologia florii-soarelui. Sunt descrise pe larg cerinţele culturii faţă decăldură, umiditate, lumină, fertilitatea solului. În compartimentele 3-11 este prezentată tehnologia de cultivare. Ea începe cuamplasarea culturii în asolament. Lucrarea solului e divizată în lucrarea de bază şi pregătireasolului înainte de semănat. Urmează descrierea aplicării îngrăşămintelor minerale şi organice, aefectului de remanentă. Sunt descrise foarte detaliat normele de consum şi epocile de aplicarea erbicidelor contra diferitelor grupuri de buruieni, semănatul şi lucrările de îngrijire a plantelor,inclusiv sistemul de maşini agricole, protecţia contra bolilor şi dăunătorilor. Caracteristicahibrizilor şi soiurilor omologate permite producătorului să se orienteze şi să aleagă hibridulpotrivit, în funcţie de condiţiile pedoclimatice concrete. Îndrumarul se încununează cu descrierea lucrărilor de recoltare, cerinţele faţă deproducţia marfă de floarea-soarelui şi devizul de cheltuieli la ha, efectuat în baza fişeitehnologice. Cultura sfeclei de zahăr (îndrumar), Chişinău, 2002 Îndrumarul este destinat conducătorilor de gospodării ţărăneşti, asociaţii, întreprinderi deprelucrare şi fermierilor. El este elaborat în baza experienţelor multianuale ale I.C.C.C. şipracticii agricole avansate. În prima parte a îndrumarului este expusă informaţia cu privire la particularităţile biologiceale sfeclei de zahăr şi relaţiile ei cu factorii de vegetaţie, caracteristica soiurilor şi hibriziloromologaţi este expusă succint în formă de tabel. În partea a doua a îndrumarului este descrisă pe compartimente tehnologia de cultivare asfeclei de zahăr, care include problemele amplasării culturii în asolament, lucrării solului,fertilizării semănatului, lucrărilor de îngrijire a plantelor, combatere a bolilor şi dăunătorilor,recoltare.
  • 30. Compartimente speciale sunt dedicate cultivării sfeclei de zahăr la irigare şi produceriiseminţelor de calitate.în baza fişei tehnologice este prezentat devizul de cheltuieli la cultivarea sfeclei de zahăr.îndrumarul este însoţit de un material ilustrativ foarte bogat sub formă de desene grafice şidiagrame cu rezultatele investigaţiilor ştiinţifice multianuale. Tehnologia de cultivare a grâului de toamnă în Republica Moldova (îndrumar), Chişinău, 2002 Îndrumarul a fost elaborat în baza investigaţiilor ştiinţifice, efectuate la I.C.C.C., şi apracticii agricole avansate în domeniul cultivării grâului de toamnă. El este destinat fermierilor,specialiştilor şi conducătorilor de gospodării cu diferite forme de proprietate. Expunerea materialului începe cu descrierea particularităţilor biologice ale grâului detoamnă şi cerinţele plantelor faţă de condiţiile de creştere. De la general se trece la particular şise prezintă detaliat caracteristica agrobiologică a soiurilor omologate în Republica Moldova. Uncapitol aparte este consacrat problemei cultivării grâului de primăvară în condiţiile republicii. Oatenţie deosebită este acordată problemei producerii seminţelor de calitate ale soiuriloromologate şi problemei calităţii boabelor-marfă. Tehnologia de cultivare cuprinde descrierea următoarelor elemente tehnologice:amplasarea grâului în asolament, lucrarea solului, fertilizarea, semănatul, irigarea plantelor,protecţia contra bolilor şi dăunătorilor, combaterea buruienilor, irigarea şi recoltarea, în final esteprezentată eficacitatea economică a cultivării grâului de toamnă. INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE PENTRU PORUMB Şl SORG Hibridul de porumb Porumbeni 170 ACRf (Fig.22) Porumbeni 170 ACRf-hibrid simplu modificat, ultratimpuriu, FAO 170. Perioada devegetaţie în condiţiile Moldovei - 90-92 zile. Planta are înălţimea de 230-250 cm, tulpina subţire,trainică, inserţia ştiuletelui - la 90-100 cm. Ştiuletele este de formă uşor conică, cu lungimea de20-22 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82 lasută. Rahisul - alb şi roşu. Bobul - sticlos, galben, MMB - 260-280 g. Conţine 11,0 la sutăproteină, 4,8 -grăsimi, 79,2 - amidon.
  • 31. Potenţialul de producţie. Este unul dintre cei mai productivi hibrizi din această grupă dematuritate, în regiunile nordice de cultivare a hibridului producţia de boabe atinge 10-12 t/ha, amasei pentru însilozare - 40-50 t/ha. însuşiri specifice. Rezistent la temperaturi scăzute de primăvară, la cădere şi frângere atulpinilor, tolerant la boli şi dăunători, se distinge printr-o bună creştere la etapa iniţială şi o pierdererapidă a apei la maturizarea boabelor. Densitatea optimă de cultivare la boabe în arealele nordice de cultură a porumbului - 80-90mii plante/ha.Omologat în Belarus şi Rusia pentru cultivare la boabe şi la siloz, în Moldova -producerea seminţelor şi cultivare în cultura succesivă. . Hibridul de porumb Bemo 172 CRf (Fig.23) Bemo 172 CRf- hibrid triplu, timpuriu, FAO 170. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei -98-100 zile. Planta are înălţimea de 180-210 cm, tulpina trainică, inserţia ştiuletelui - la 55-65 cm.Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 15-16 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi.Randamentul în boabe - 83-85 la sută. Rahisul - roz. Bobul - semidentat, galben, MMB - 250-300 g.Conţine 11,5 la sută proteină, 4,7 - grăsimi, 68,6 la sută amidon. Potenţialul de producţie, în arealele de cultivare a hibridului producţia de boabe constituie 9-11 t/ha, a masei de însilozare - 40-45 t/ha. însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, rezistent la temperaturiscăzute de primăvară, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimăde cultivare la boabe în regiunile nordice de cultură a porumbului - 80-90 mii plante la hectar.Omologat în Belarus pentru cultivare la boabe şi la siloz, în Moldova - producerea seminţelor şicultivare în cultura succesivă. Hibridul de porumb Moldavschi 215 AMRf (Fig.24) Hibrid dublu, timpuriu, FAO 190. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 98-103 zile.Planta are înălţimea de 190-210 cm, 14-15 frunze late de culoare verde-închis, tulpina de grosimemedie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 70-80 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 14-16 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu.Bobul - semidentat, galben, MMB - 270-280 g. Conţine 11,2 la sută proteină, 4,2 - grăsimi, 71,8 lasută amidon. În regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabe -10-11 t/ha, a masei pentru însilozare-40-50 t/ha.
  • 32. Însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, este rezistent latemperaturi scăzute de primăvară, are o rezistenţă medie la căderea şi frângerea tulpinilor, estetolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare la boabe - 80-90 mii plante la hectar.Omologat în Moldova, Rusia, Belarus, Kîrgîzstan, Lituania, Letonia şi Kazahstan pentru cultivare laboabe şi la siloz. Hibridul de porumb Porumbeni 212 CRf (Fig.25) Hibrid triplu, timpuriu, FAO 210. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 95-105 zile.Planta are înălţimea de 220-228 cm, 15-16 frunze de culoare verde-închis, tulpina - de grosimemedie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 80-85 cm. Ştiuletele-cilindric, cu lungimea de 17-20 cm, 12-14rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 82-83 la sută. Rahisul -roşu.Bobul-de consistenţă sticloasă, galben, MMB-240-280 g. Conţine 10,8 la sută proteină, 4,3 -grăsimi, 72,3 la sută amidon. Potenţialul de producţie, în regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabeconstituie 8-10 t/ha, a masei pentru însilozare - 45-50 t/ha. Însuşiri specifice. Posedă un ritm intens de creştere la etapa iniţială, este rezistent ttemperaturi scăzute de primăvară, are o rezistenţă medie la cădere şi frângere a tulpinilor, estetolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare la boabe - 70-80 mii plante/ha.Omologat în Moldova, Belarus, Rusia şi Ucraina pentru cultivare la boabe şi la siloz. Hibridul de porumb Porumbeni 348 NRf (Fig.26) Hibrid simplu modificat, cu epoca de maturitate medie, FAO - 400. Perioada de vegetaţieîn condiţiile Moldovei - 110-116 zile. Planta are înălţimea de 230-250 cm, 17-18 frunze, tulpina-de grosime medie, trainică, fără lăstărire, inserţia ştiuletelui - la 100-110 cm. Ştiuletele - cilindriccu lungimea de 18-21 cm, 16-18 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul înboabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul este de consistenţă sticloasă, oranj-închis, MMB-250-280 g. Conţine 11,0 la sută proteină, 4,2 - grăsimi, 70,0 la sută amidon, 4,2 mg/kg caroten. Potenţialul de producţie, în condiţii optime de cultivare producţia de boabe atinge 10-12t/ha Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şidăunători. Densitatea optimă de cultivare - 50-65 mii plante/ha.Omologat în Moldova şi Rusia pentru utilizare în industria alimentară (făină, crupe, fulgi deporumb) şi furajarea animalelor.
  • 33. Hibridul de porumb Porumbeni 351 MRf (Fig.27) Hibrid simplu, cu epoca de maturitate medie, FAO - 350. Perioada de vegetaţie încondiţiile Moldovei -113-116 zile. Planta are înălţimea de 220-260 cm, 16-17 frunze, tulpina - degrosime medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 85-95 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de18-20 cm, 14-18 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe-83-84 lasută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben, MMB-250-350 g. Conţine 11,9 la sută proteină, 4,6- grăsimi 69,7 la sută amidon. Potenţialul de producţie. Este unul dintre cei mai productivi hibrizi din această grupă dematuritate. Producţia de boabe constituie 11-12, a masei de însilozare 40-50 t/ha. Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă în faza de umplere a boabelor, la cădere şifrângere a tulpinilor, tolerant la boli şi dăunători. Posedă un ritm intens de creştere în fazainiţială şi de pierdere a umidităţii boabelor la maturizare. Densitatea optimă în zonele cu umiditate insuficientă - 50-60 mii plante/ha, în zonele cudeficit de umiditate şi la irigare - 70-90 mii plante/ha.Omologat în Moldova, Ucraina şi Kîrgîzstan pentru cultivare la boabe şi la siloz. Hibridul de porumb Porumbeni 359 AMRf (Fig.28) Hibrid simplu modificat, cu epoca de maturitate medie, FAO - 350. Perioada de vegetaţieîn condiţiile Moldovei - 115-117 zile. Planta are înălţimea de 205-210 cm, 16-17 frunze, tulpina-de grosime medie, trainică, inserţia ştiuletelui - la 95-100 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimeade 17-18 cm, 15-16 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-82la sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben, MMB - 285-292 g. Conţine 10,3 la sută proteină,4,3 - grăsimi, 72,6 la sută amidon. Potenţialul de producţie. Producţia de boabe constituie 10-13 t/ha, a masei de însilozare38-42 t/ha. Însuşiri specifice. Rezistent la secetă, tolerant la boli si dăunători.Densitatea optimă în zonele cu deficit de umiditate - 55-60 mii plante/ha.Omologat în Moldova şi Ucraina pentru cultivare la boabe şi la siloz.
  • 34. Hibridul de porumb Moldavschi 450 MRf (Fig.29) Hibrid simplu, semitardiv, FAO 450. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 119-121 zile. Planta are înălţimea de 224-245 cm, 18-20 frunze relativ scurte, de culoare verde-închis, tulpina de grosime medie, foarte trainică, inserţia ştiuletelui - la 90-100 cm. Ştiuletele -cilindric, cu lungimea de 19-21 cm, 14-16 rânduri de boabe, bine împănuşat. Randamentul înboabe -80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul - dentat, galben-aprins, MMB - 270-290 g. Conţine10,5 la sută proteină, 4,1 - grăsimi, 69,4 la sută amidon. Producţia de boabe - 15-17 t/ha, amasei pentru însilozare - 45-50 t/ha. Însuşiri specifice. Rezistent la secetă, căderea şi frângerea tulpinilor. Tolerant la boli şidăunători. Suportă îndesirea semănăturilor, valorifică bine fondul agrotehnic sporit.Reacţionează negativ la doze sporite de erbicide, la aplicarea lor cu întârziere. Este predispusla formarea câte doi ştiuleţi la o plantă. Densitatea optimă de cultivare la boabe în Zona de Nord - 60-65 mii plante/ha, Zoneleîentrală şi Sudică ale Moldovei - 55-60, la irigare - 70-80 mii plante/ha.Omologat în Moldova pentru cultivare la boabe şi la siloz în condiţii obişnuite şi la irigare. Hibridul de porumb Porumbenî 393 MRf (Fig.30) Hibrid simplu, cu epoca de maturitate medie, FAO 390. Perioada de vegetaţie încondiţiile Moldovei - 111-116 zile. Planta este viguroasă, are înălţimea de 230-240 cm, 15-16frunze, tulpina - de grosime medie, trainică, fără lăstărire, inserţia ştiuletelui la 100-120 cm.Ştiuletele -conic, cu lungimea de 18-20 cm, 12-14 rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi.Randamentul în boabe - 80-82 la sută. Rahisul - roşu. Bobul este de consistenţă sticloasă,oranj-închis, MMB - 280-295 g. Conţine 10,6 la sută proteină, 4,0 - grăsimi, 68,9 la sută amidon,4,6 mg/kg caroten. Potenţialul de producţie. Producţia de boabe -10-12 t/ha, a masei pentru însilozare 40-50t/ha. Însuşiri specifice. Este rezistent la secetă, cădere şi frângere a tulpinilor, tolerant la boli şidăunători.Densitatea optimă de cultivare - 50-60 mii plante/ha.Omologat în Moldova pentru cultivare la boabe. Boabele sunt recomandate pentru utilizare înindustria alimentară (făină, crupe, amidon) şi la furajarea animalelor.
  • 35. Hibridul de porumb Porumbeni 457 MRf (Fig.31) Hibrid simplu, semitardiv, FAO 450. Perioada de vegetaţie în condiţiile Moldovei - 125-130 zile. Planta are înălţimea de 215-240 cm, 16-18 frunze, tulpina - 2,2-2,4 cm grosime,trainică, inserţia ştiuletelui - ia 85-95 cm. Ştiuletele - cilindric, cu lungimea de 18-20 cm, 13-14rânduri de boabe, bine acoperit cu pănuşi. Randamentul în boabe - 80-85 la sută. Rahisul -roşu. Bobul - dentat, de culoare galben-aprins, MMB -250-290 g. Conţine 11,0 la sută proteină,4,7 -grăsimi, 71,3 la sută amidon. . Potenţialul de producţie, în regiunile de cultivare a hibridului producţia de boabeconstituie 7-10 t/ha, a masei pentru însilozare - 40-45 t/ha. Însuşiri specifice. Posedă rezistenţă înaltă la căderea tulpinilor şi mijlocie la secetă, estetolerant la boli şi dăunători. Valorifică foarte eficient agrofondurile înalte şi apa la irigare.Densitatea optimă de cultivare la boabe - 50-60 mii plante/ha. Omologat în Moldova şiKazahstan pentru cultivare la boabe şi la siloz. Hibridul de sorg Pişcevoi 1 (Fig.3) Hibrid simplu de sorg (soriz) pentru boabe, cu epoca de maturitate medie - 112-117 zile.Planta are înălţimea de 105-120 cm, 9-10 noduri la tulpina principală, frunzele lungi (65-70 cm) şi late (6-8 cm). Paniculul - erect, bine ieşit din teaca ultimei frunze, oval. Bobul - biconvex, galben-deschis, sticlos, golos. MMB - 26-32 g. Boabele conţin 13,6-14,4 la sută proteină, 65,2 72,3 - amidon şi 3,73-3,80 la sută grăsimi. Bobul posedă o umplere şi uscare intensă.Este rezistent la secetă, se atacă slab de boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare 140-160 mii plante la hectar. Se cultivă mecanizat.Potenţialul de producţie -10-121 boabe la hectar. Boabele sunt recomandate pentru utilizare înindustria alimentară (crupe, făină, bere etc.) şi la furajarea animalelor. Crupele de soriz potînlocui orezul la prepararea diferitelor produse alimentare, iar făina poate fi folosită ca adaos de25-30 la sută la coacerea pâinii.Omologat în Moldova.
  • 36. Hibridul de sorg Porumbeni 5 . (Fig.36) Hibrid simplu de sorg zaharat, cu epoca de maturitate semitardivă -121-127 zile. Plantaare înălţimea de 250-280 cm, tulpina viguroasă, erectă, suculentă, cu conţinutul de zahăr depână la 14 la sută, 16-18 frunze. Paniculul este erect, elipsoidal, cu lungimea de 20-23 cm,culoarea brună-deschis. Potenţialul de producţie - 80-85 t/ha masă verde sau 20-21 t la hectar masă uscată.Este tolerant la boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare - 120-130 mii plante la1 hectar.Se recoltează mecanizat.Omologat în Moldova. Hibridul de sorg Porumbeni 7 (Fig.37) Hibrid simplu de sorg pentru boabe, cu epoca de maturitate semitimpurie - 102-110 zile. iPlanta are înălţimea de 125-135 cm, 8-9 noduri, frunzele alungite (45-49 cm) şi late (5-6 cm).Paniculul - erect, elipsoidal, răsfirat, ieşit din teaca ultimei frunze cu 8-12 cm. Bobul - rotunjit,golos, ovoidal, cafeniu-deschis, cu endospermul făinos. Boabele conţin până la 12,9 la sutăproteină, 66,3 - amidon şi 4,54 la sută grăsimi. Umplerea şi uscarea bobului - intensă. La etapa iniţială hibridul posedă un ritm bun de creştere, este rezistent la secetă, seatacă slab de boli şi dăunători. Densitatea optimă de cultivare -140-160 mii plante/ha. Serecoltează mecanizat.Potenţialul de producţie - 7,5 t boabe la hectar.Omologat în Moldova. Hibridul de sorg MSS 10 (Fig.38) Hibrid simplu de sorg x iarbă de Sudan, cu epoca de maturitate medie. Planta areînălţimea de până la 270 cm, înfrăţire înaltă (5-7 tulpini la o plantă), este bine înfrunzită (8-11frunze la tulpina principală). Este destinat pentru masă verde şi siloz, pregătirea fânului,fânajului şi la crearea păşunilor. Masa verde se recoltează cu 10-15 zile înainte de înmăturire.După cosire otăveşte bine, formând fără irigare 2-3 coase. Calitatea masei verzi este înaltă(10,7-11,2 la sută - proteină brută şi 5 la sută - glucide). Potenţialul de producţie -13-14 t/hamasă uscată sau 78-80 t/ha rnasă verde.
  • 37. Este rezistent la cădere. Se atacă slab de bacterioze şi în medie de afide.Omologat în Moldova. Soi de pătlăgele vinete Rada (Fig.39) Soi de pătlăgele vinete timpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare afructelor -108 zile, cea fiziologică -136 zile. Planta are tulpină semicompactă sau răsfirată, cuînălţimea de 45-60 cm. Formează 8-15 fructe mijlocii de culoare violet-albastru cu luciu puternicla maturitate. Forma fructelor - cilindrică sau pară alungită, cu vârful rotund şi lungimea de 10-24 cm, diametrul - 5-10 cm. Fructele se utilizează în alimentaţia curentă şi în industriaprelucrătoare. Potenţialul de producţie - 30,0-55,0 tone la hectar. Seminţele în fructe constituie1,4 la sută.Este rezistent la atacul de verticiloză şi păianjenului comun.Omologat în Moldova. Soi de pătlăgele vinete Laura (Fig.40) Soi de pătlăgele vinete cu epoca de maturitate medie. Perioada de la răsărire până laprima recoltare a fructelor- 115 zile, cea fiziologică -143 zile. Planta este compactă, cu înălţimeade 45-70 cm, formează 8-12 fructe mijlocii de culoare violet-albastru întunecat, cu luciu puternicla maturitatea tehnică. Fructele alungite de 15-25 cm, cu diametrul de 6-14 cm şi formăcilindrică. Potenţialul de producţie - 30,0-55,0 tone la hectar. Seminţele în fructe constituie 1,4 lasută.Soiul este rezistent la atacul de verticiloză, stolbur, putregaiul fructelor, gândacul de Colorado şipăianjenul comun.Fructele se utilizează în alimentaţia curentă şi în industria prelucrătoare.Omologat în Moldova. Soi de ardei Zodiac (Fig.41) Soi de ardei gras, semitimpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltare afructelor-110 zile, cea fiziologică -142 zile. Fructul este de formă prismoidală, cu 3-4 muchii, deculoare crem în perioada coacerii de consum şi roşie - la maturitatea biologică. Masa medie afructului este de 150 g. Fructele conţin 8,6-9,6 la sută substanţă uscată, 145-170 mg - vitamina
  • 38. C şi 3,5-4,1 la sută zahăr. Potenţialul de producţie - 25,0-40,01 la hectar. Seminţele în fructeconstituie -1,0 la sută.Soiul este rezistent la atacul de verticiloză şi alternarioză.Fructele se utilizează în stare proaspătă şi în industria alimentară.Omologat în Moldova. Soi" de ardei Argo (Fig.42) Soi de ardei gras (gogoşar), semitimpuriu. Perioada de la răsărire până la prima recoltarea fructelor-133 zile, cea fiziologică -145-155 zile. Planta are tulpină semicompactă sau răsfirată,înălţimea de 40-60 cm. Formează 8-15 fructe mijlocii de culoare verde-deschis în perioadacoacerii de consum şi roşie - la maturitate biologică. Masa medie a fructului este de 160 g,Forma fructului - rotundă-întinsă, cu 3-4 camere şi slab crestată. Fructele conţin 9,5-9,6 la sutăsubstanţă uscată, 170-178 mg la sută vitamina C şi 3,8-4,1 la sută zahăr. Potenţialul deproducţie - 35,0-40,0 t/ha. Seminţele în fructe constituie - 1,0 la sută.Fructele se utilizează în stare proaspătă şi în industria alimentară.Soiul este rezistent la atacul de verticiloză şi păianjenul comun.Omologat în Moldova. Hibridul de castravete Icar (Fig.43) Hibrid de castravete, semitimpuriu. Perioada de vegetaţie până la maturitatea de consuma fructelor - 48-52 zile. Fructele sunt scurte - 9,8-11,0 cm, de formă cilindrică. Hibridul secaracterizează printr-o perioada îndelungată de fructificare. Potenţialul de producţie - 34-361 lahectar. i Hibridul este rezistent la secetă, tolerant la mană (perenosporoză), bacterioză,putregaiul radicular.Calităţile gustative şi comerciale sunt înalte. Hibridul de tomate Lira (Fig.45) Hibrid de tomate timpuriu. Perioada de la răsărire până la recoltare a fructelor - 100-103zile. Planta este semideterminată, viguroasă, cu foliaj bogat. Florile sunt obişnuite, adunate îninflorescenţe simple. Pe ciorchine sunt plasate 6-10 fructe, rotunde, slab aplatizate, cuarticulaţie geneculată a pedunculului. Masa fructului - 80-110 g. Fructul este rotund, cu 4-5 loje
  • 39. seminale, cu colet verde, care la coacere devine de culoare roşie. Potenţialul de producţie - 14-16 kg/m2.Este rezistent la alternarioză şi VMT, tolerant la mană, cladosporioză şi bacterioză.Se recomandă pentru cultivare în solarii. Recomandări privind cultivarea porumbului în Moldova Recomandările propuse spre implementare sunt elaborate în baza cercetărilor ştiinţificeşi practicii avansate de mai mulţi ani, efectuate de colaboratorii Institutului de CercetăriŞtiinţifice pentru Porumb şi Sorg.în recomandări sunt expuse însemnătatea culturii porumbului în economia republicii drept ocultură importantă şi universală sub aspectul utilizării produsului finit (boabe, furaj, siloz,amidon, ulei etc.). Sporirea producţiei la porumb prevede respectarea strictă a hibriziloromologaţi în republică, perfecţionarea premergătorilor, reducerea cotei de amplasare aporumbului pe terenurile de pantă, respectarea recomandărilor ştiinţifice de însămânţare,îngrijire, fertilizare, combatere mecanică şi chimică a buruienilor, recoltare şi condiţionare aproducţiei. De rând cu aceasta recomandările sunt completate cu particularităţile cultivăriiporumbului la irigare, în zonele de protecţie a apelor şi sanitare şi sectoarele de hibridare. UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA C Hibridul de porumb special Chişinău 307 PL (Fig.32)Autori: A.Palii, V.Ţiganaş, D.Ţiganaş : Chişinău 307 PL - hibrid de porumb cu bobul bogat în proteină şi lizină, are perioada devegetaţie în condiţiile Republicii Moldova de 115-120 zile. Planta are înălţimea de 200-225 cm,ştiuletele principal - la 80-85 cm, formează 1,0-1,1 ştiuleţi, 16-18 frunze. Ştiuletele - de formăcilindrică, cu masa de 300-350 g, cu 16-18 rânduri şi 40-45 boabe în rând, coceanul alb. Bobul -dentat, cu structura făinoasă a endospermului, rnasa a 1000 boabe - 290-310 g, randamentulde boabe - 81-82 la sută. Conţinutul de proteină în bob - 12,5-13,5 la sută, de lizină în proteină -3,85-4,20 la sută, grăsime - 4,5-5,3 la sută, amidon - 71-72 la sută. Potenţialul de producţie constituie în medie de la 70-85 q/ha până la 149,3 q/ha boabe.Producţia de proteină - 762-800 kg/ha, de lizină - 27-33 kg/ha. însuşiri specifice. Hibridul este rezistent la fuzarioza ştiuletelui, alte boli, dăunători,rezistent la cădere şi secetă; se cultivă cu densitatea de 50 mii plante la ha.
  • 40. Hibridul Chişinău 307 PL este sursă biologică de proteină şi lizină ecologic pure.Producţia de boabe este destinată hrănii animalelor monogastrice (porci, păsări ş.a.), camaterie primă pentru industria producătoare de furaje combinate. Hibridul Chişinău 307 PL este omologat în Republica Moldova. Hibridul de porumb amilopectinic Chişinău 297 wx (Fig.33) Autori: V.Ţiganaş, D.Ţiganaş, A.Palii Chişinău 297 wx - hibrid simplu de porumb, în condiţiile Republicii Moldova se coace întimp de 110-115 zile. Planta are înălţimea de 200-220 cm, a ştiuletelui principal 70-75 cm,numărul deştiuleţi pe plantă- 1,1-1,2, de frunze- 15-17. Ştiuletele are formă cilindrică, lungimea-20-23 cm, 14-16 rânduri şi 40-45 boabe în rând, masa ştiuletelui - 250-260 g, randamentulboabe de 84-85 la sută. Bobul - varietate ceratină, cu consistenţa dură şi cornoasă aendospermului, cu aspect ceros, culoarea galbenă, masa a 1000 boabe - 250-280 g, cuconţinut de amidon de 71-72 la sută, amilopectină în amidon - 98,8-99,8; amiloză - 0,2-1,2,proteine - 10,0-11,0, grăsime - 4,5-5,0 la sută. Potenţialul de producţie constituie în medie de la 65-75 q/ha până la 134,0 q/ha boabe,amidon amilopectinic - 40-90 q/ha. însuşiri specifice. Hibridul este rezistent la secetă, cădere, boli şi dăunători. Se cultivă cudensitatea de 52-55 mii plante la ha. Producţia boabe este materie primă pentru industriaproducătoare de amidon şi melasă, alte produse zaharoase, poate fi utilizată ca hrană furajerăpentru animale. Omologat în Republica Moldova. Hibridul de porumb special Chişinău 401 L (Fig.34)Autori: V.Ţiganaş, D.Ţiganaş, A. Pal ii Chişinău 401 L - hibrid simplu de porumb bogat în lizină, în condiţiile Moldovei se coaceîn timp de 115-120 zile. Planta are înălţimea de 210-225 cm, formează ştiuletele la 85-90 cm,numărul de ştiuleţi - 1,1-1,2, de frunze- 16-17. Ştiuletele are formă conică, lungimea de 22-24cm, 14-16 rânduri şi 48-50 boabe în rând, randamentul de boabe - 81-82 la sută. Bobul custructura modificată a endospermului, culoarea galbenă, masa a 1000 boabe - 250-270 g,conţinutul de proteină - 11,0-11,5 la sută, lizină - 3,92-3,98 , amidon - 71-72 la sută.
  • 41. Potenţialul de producţie constituie în medie 87-90 q/ha până la 159,0 q/ha boabe.Producţia de proteină-717-800 kg/ha, de lizină-28-30 kg/ha. însuşiri specifice. Hibridul Chişinău 401 L este rezistent la boli, dăunători, secetă, cădere.Se cultivă cu densitatea de 50-55 mii plante la ha pentru boabe, hrana animalelormonogastrice, producerea furajului combinat. Recunoscut pentru cultivare în toate zonele Republicii Moldova în anul 2001. Soiul de soia Chişinău 16 (Fig.13)Autori: M.Micu, D.Damaschin, V. Si minei Soi pentru boabe. Aparţine subspeciei Gliycine manshurica, varietatea flavidă. Grupamaturitate după FAO (l) - 110-120 de zile. Planta: Tulpina erectă, tip de creştere determinat, rezistentă la polignire, cu pubescentâdeasă de culoare sură. înălţimea plantei - 75-80 cm, înălţimea de inserţie a primei păstăi -12-14cm. 3 frunze foliate ovale, caduce la coacerea boabelor. Gradul de ramificare - mic. r Floarea şi păstaia: Flori mici în racem compus din câte 6-8 floride de culoare violetă.Pastă medii, slab încovoiate, de culoare brună, a câte 2-3 boabe.Bobul: Boabele de formă ovală, de culoare galbenă, hilul mediu galben. Masa a 1000 boabe-140-160 gr. Potenţialul mediu de producţie de boabe în anii efectuării încercării de stat (1983-1985) aconstituit 25,8 q/ha sau cu 2,1 q/ha mai mult decât soiul martor Bucuria. Conţinutul mediu deproteine în boabe - 38-39 la sută, de ulei 21,4 la sută. însuşiri specifice - soi mediu precoce, înalt productiv, mediu rezistent la secetă,bacterioză, putregaiul tulpinii. La cultivare necesită un agrofond superior. Omologat în Republica Moldova în anul 1986. Soiul de soia MIDA (Fig.14)Autori: M.Micu, D.Damaschin, A.Palii Soi pentru boabe. Aparţine subspeciei Glycine manshurica, varietatea flavidă. Grupa de|maturitate după FAO (00) 100-105 zile.
  • 42. Planta: Tulpina erectă, tip de creştere determinat, rezistentă la polignire cu pubescenţăde culoare! brună, înălţimea plantei - 70-80 cm, înălţimea de inserţie a primei păstăi -13-16 cm.Aparatul foliarj bine dezvoltat, cu 3 frunze foliate ovale de culoare verde. Gradul de ramificare -mediu. Floarea şi păstaia: Flori mici de culoare violetă la subţioara frunzei. Păstăi medii, slab]încovoiate, de culoare brună, a câte 2-3 boabe. Bobul - de formă ovală, galben, încins cu tegumentul seminal neted. Hilul - mediu,galben.j Masa a 1000 boabe - 150-170 gr. Potenţialul mediu de producţie de boabe în anii efectuării încercărilor de concurs (1993-j1996) a constituit de 23,3 q/ha (22,3-24,7), depăşind cu 1,9 q/ha soiul martor Bălţi 82.Conţinutul j mediu de proteine în boabe - 40,1 la sută, de ulei - 20,7 la sută. însuşiri specifice. Soi precoce, înalt productiv, cu o creştere viguroasă până la începutul)înfloririi. Rezistent la bacterioză, virusul mozaicului tutunului, fuzarioză, mediu rezistent lasecetă. Serveşte ca premergător bun pentru cerealierele de toamnă. Omologat în Republica Moldova în anul 2001. Ciuperca de bălegar albă, crem, brună sau Şampinionul -Agaricus bisporus (J. Lge) Imbach.Autori: V. Andrieş Este una din cele mai frecvent cultivate în lume şi la noi în ţară ciuperci. Are tulpini deculoare albă, crem şi brună, în laborator se produce miceliu comercial de şampinion al tulpiniloralbe Sylvan A15, Corona 23 şi altele. Productivitatea pe compost nepasteurizat este de 6-8 kg/m2. Pălăria de 5-10 cm în diametru. Sporii de culoare brună, au formă, în general, rotundă sauovală. Piciorul de 3-6 cm lungime, 1-2 cm grosime, neted, cilindric, la bază îngustat, gol saucompact, sub pălărie - roşietic, cu inel. Păstrăvul obişnuit sau Păstrăvul de fag - Pleurotus ostreatus ; (Jacq.: Fr.) Kumm.Autori: V. Andrieş Este cosmopolit, după modul de nutriţie - xilofag, se întâlneşte larg pe toate continenteleglobului, cu excepţia Antarctidei. în flora spontană creşte pe lemn mort de plop, mesteacăn,salcie, fag, ulm, anin. în parcuri şi grădini publice poate fi mai des întâlnit pe plop, tei şi arţar, înbanca laboratorului sunt tulpini cu fructificare atât criofilă cât şi termofilă ca 40A, 41 D, 18, SIN
  • 43. şi altele, care prezintă un randament de 18-24 la sută de ciuperci de la 100 kg de substratnutritiv. Basidiofructele sunt gimnocarpe, cu lamelele basidiale neacoperite, cresc în buchetecompacte a câte 30 şi mai mulţi carpofori. Dimensiunile pălăriei sunt foarte variate, de la 6-8până la 20-30 cm în diametru. Fructifică la temperaturi moderate (15-17°C) în perioada de toamnă-iarnă şi iarnă-primăvară. în natură poate apărea şi în zilele calde ale iernii. Carpoforii rezistă la temperaturinegative de până la - 5 - 7°C. Shii-take sau Ciuperca parfumată - Lentinus edodes (Berk.) Sing.Autori: V. Andrieş Are carpoforul bine dezvoltat, 6-11 cm în diametru, şi este de culoare brună.în laboratoreste reprezentat prin tulpinile Le 10.63, Le fin D şi altele. Creşte pe trunchiuri sau buturugi delemn de diferite specii, iar în sistemul intensiv se cultivă pe rumeguş de foioase. Productivitateaeste de 30 kg ciuperci de la 100 kg de lemn, sau 20-24% la 100 kg de substrat nutritiv. Picioruleste înalt de 5-8 cm şi are 1,5-2,5 cm în diametru, mai gros spre pălărie şi puţin curbat sprebază, de culoare brună-cenuşie. INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE Şl CONSTRUCŢII TEHNOLOGICE PENTRU TUTUN Şl PRODUSE DIN TUTUN Soiul de tutun Moldavschi 272 Soiul de tutun Moldavschi 272 este obţinut prin hibridarea soiurilor Peremogeţ 83 xImunîi 580 x Crupnolistnîi 3 - dublu cu selectarea ulterioară din populaţii de către E.Petrova,A.Grosu, E.Calchei şi N.Culicov. Soi de tutun cu un conţinut scăzut de nicotină. Plantele soiului au forma elipsoidală, cufrunze ridicate şi inflorescenţă rămuroasă. înălţimea plantelor (fără inflorescenţă) constituie 135-170 cm. Numărul mediu de frunze tehnic utile este de 29-30 buc. Lungimea frunzelor de laetajul mediu este de 39-43 cm, lăţimea 20-22 cm. Soiul este de coacere medie. Perioada de vegetaţie, de la plantarea răsadului până laprimul cules constituie 56-61 zile. Roadă medie de frunze uscate este de 3,5-4,1 t/ha,randamentul soiurilor-marfă fiind de 2,9-3,8 t/ha sau 83-91 la sută . Procentul de nicotinăconstituie 0,5-1,2 la sută. Coeficientul Şmuc - 0,8-1,0. Cantitatea de hidraţi de carbon - 3,6-8,0la sută. Este tutun de tărie medie, cu gradul gustativ 38,5-39,0.
  • 44. Pe fond rigid creat artificial soiul de tutun Moldavschi 272 manifestă o rezistenţăcomplexă de câmp la viroza petelor bronzate şi Y-viroza cartofului. Pe frunze petele foculuisălbatic ocupă 3,0-4,0 la sută. în perioada de creştere a răsadului plantele nu se afectează deputregaiul negru al rădăcinii şi tulpinii. Recomandări "Protecţia tutunului de boli, dăunători şi buruieni", Chişinău, 2001 Recomandările sunt elaborate în baza rezultatelor experimentelor, în ele fiind descrisemăsurile de combatere integrală a dăunătorilor şi bolilor care afectează tutunul. După cum ne demonstrează practica, strategia şi tactica de combatere a bolilor şidăunaţi în plantaţiile de tutun este posibilă numai prin aplicarea raţională a tuturor metodelor, înfui» de imunitatea şi susceptibilitatea soiurilor la boli şi dăunători, în condiţiile republicii un pedeosebit pentru tutun îl constituie putregaiul negru al rădăcinii (Thielaviopsis bascola Berk: Br.),mucegaiul tulpinilor (ciuperci din genul Pythium, Rhizictonia şi Fusariu), mana tutunul(Peronospora tabacina Adam.), petele bacteriene (focul sălbatic (Pseudomonas tabaci WolfiFoster), pătarea unghiulară Pseudomonas angulata (Fromme et Murray) Holl), viroza petei;bronzate (Licopersicum virus 3 (Brittleb), Y-viroza cartofului (Solanum virus 2); tripsul tutunul a(Thrips tabaci Lind.), păduchele piersicului (Myzus persicae Sulz.), buha semănăturilor (Era tisegetum Schiff.), viermele-sârmă (Agriotes liniatus L.), omida capsulelor (Heliothis obsolei F.) şiun număr enorm de mare de aphide (circa 48 de specii). Se recomandă aplicare diferenţiată acombaterii chimice, în primul rând se recomandă alternarea pesticidelor şi tratară tutunului cusoluţie insecto-fungicidă în funcţie de densitatea critică a dăunătorilor şi graduld infectare cuboli. în scopul prevenirii poluării mediului şi păstrării entomofaunei utile, tratări chimice la tutunse efectuează cu pesticide autorizate şi indicate în îndrumarul "Preparai chimice şi biologice deprotecţie şi stimulare a creşterii plantelor", Chişinău, Ştiinţa, 1997 sil "Listele preparateloraprobate pe parcursul anilor 1997-2002". Astăzi la tutun sunt autorizate 25 pesticide, inclusiv: 10 insecticide (Actellic, 50% c.e., 0,&n 1,0 l/ha; Bi-58 Nou, 40% c.e., 0,8-1,0 l/ha; Decis, 2,5% c.e., 0,25-0,5 l/ha; Mavric, 2F, 22,3!n FLO, 2,0 l/ha; Sumithion, 50% c.e., 1,0-1,4 l/ha; Zolone, 35% c.e., 1,6-2,0 l/ha; Zolone, 30Îc.e., 2,0-2,2 l/ha, Bazudin 600 EM, 1,0-1,5 l/ha; Pirimor25% WG 0,5-0,75 kg/ha şi DiazolS EW2,0 l/ha; 7 fungicide (Avixil, 70% p.u., 1,8-2,4 kg/ha; Benlate, 50% p.u., 1,5-3,0 g/rtf Fundazol,50 WP, 1,5-3,0 g/m2; Bromură de metil, 98,5% (gaz tehnic), 60 g/m2 (pentru tratare! soluluicontra agenţilor patogeni, dăunătorilor şi buruienilor); Previcur 607 AS, 1,0 l/ha; Ridomil goldMZ 68 WP 2,5 kg/ha şi Cuproxat SC 3,0-4,0 l/ha) şi 8 erbicide (Dual, 96% c.e., 2,1-3,1 i ha;Roundap, 36% s.a., 2,0-4,0-4,0-8,0 l/ha; Stomp, 35% s.a., 3,0-4,0 l/ha; Treflan, 24% c.e, 3,0-4,0
  • 45. l/ha, Treflurex, 24% c.e., 3,0-4,0 l/ha; Frontier 900 EC 1,3-1,6 l/ha, Devrinol 45F2,5I ha şiValpanida 330 3,0-4,0 l/ha) contra bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în sere şi câmp. Şopron de uscare naturală a tutunuluiInventatori: T. Zagorneanu, lu.Molotcov, V.Prisacari, F.Muhamedjanov 1. Destinaţia: Prelucrarea frunzelor de tutun după recoltare. Poate fi utilizat pentruuscarea naturală a frunzelor de tutun proaspăt culese, înşirate pe sfori, ace, permiţând accesulliberal aerului spre frunze. Producător: Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru Tutun şiProduse din Tutun.2. Asigurări: V acoperişul cu doi versanţi este realizat în formă de jumătăţi, care se acoperă reciprocla diferite niveluri, formând astfel un joc de ventilare, având o formă aerodinamică şi constituindun sistem reversibil natural de ventilare; V realizarea suporturilor cu posibilitatea reglării pe înălţime asigură accelerarea montăriişopronului pe teren cu relief complicat fără lucrări minuţioase de nivelare a şantierului deconstrucţie. .3. Avantaje: V permite reducerea investiţiilor capitale pentru construcţia şopronului de uscarenaturală a tutunului pe teren cu relief complicat; V jumătăţile acoperişului cu doi versanţi, care se acoperă reciproc, protejează în modsigur tutunul de precipitaţiile atmosferice.4. Protejată prin brevet de invenţie al Republicii Moldova.5. Verificarea prin experimentare de proporţii în gospodăriile cultivatoare de tutun. 326. Modalitatea de aplicare:Contract de licenţă cu titularul de invenţie pentru dreptul neexclusiv de aplicare a invenţei Procedeu de prelucrare a frunzelor de tutun după recoltareInventatori: T. Zagorneanu, lu.Molotcov, T.Jitcu, F.Muhamedjanov, V.Prisacari. 1. Destinaţia: prelucrarea tutunului după recoltare, incluzând înşirarea frunzelor de tutunpe ace duble. Poate fi aplicat în gospodăriile de cultivare a tutunului pentru prelucrarea primarăa tutunului recent recoltat. .2. Asigurări:
  • 46. V înşirarea frunzelor pe ace duble cu capacitatea de 3,5-5,0 kg/metru liniar şiamplasarea lor în construcţia de uscare cu capacitatea de 25-38 kg/m3 V uscarea lentă şi prelucrarea plăcii frunzei în condiţii naturale; V fixarea culorii, uscarea definitivă a nervurii centrale, umectarea şi ventilarea activă,efectuate artificial.3. Avantaje:materia primă obţinută, conform parametrilor principali (culoarea frunzelor, conţinutul dematerial, elasticitatea, gustul şi aroma fumatului) corespunde materiei prime uscate în condiţiinaturale.4. Protejată prin brevet de invenţie al Republicii Moldova.5. Verificată prin experimentare de proporţii în gospodăriile cultivatoare de tutun.6. Modalitatea de aplicare:Contract de licenţă cu titularul de invenţie pentru dreptul neexclusiv de aplicare a invenţiei. Ciclul de invenţii l Brevet de invenţie nr.278 MD (nr. depozit 95-0275, data depozit: 30.05.1995) cu titlulProcedeu de prelucrare a tutunului"; V Brevet de invenţie nr.516 MD (nr. depozit 95-0375, data depozit: 24.10.1995) cu titlul"Procedeu de prelucrare a frunzelor de tutun"; V Brevet de invenţie nr.654 MD (nr. depozit 96-0136, data depozit: 06.05.1996) cu titlul"Procedeu de prelucrare a tutunului"; V Brevet de invenţie nr.674 MD (nr. depozit 95-0165, data depozit: 10.06.1996) cu titlul"Linia de prelucrare a frunzelor de tutun"; în baza acestui ciclu de invenţii s-a elaborat şi se implementează în producţie centreletehnico-tehnologice multifuncţionale tip "Fluturaş" pentru prelucrarea aprofundată postrecoltare(uscarea combinată şi fermentarea accelerată într-un ciclu unic) a tutunului cu o capacitateanuală de producţie de 250 tone tutun-marfă. Este posibilă creşterea plantulelor de răsad prinutilizarea utilajului centrelor. Tehnologia centrelor menţionate asigură reducerea consumului de energie la uscare de3,..4 ori şi la fermentare - de 4...5 ori. Reţeaua unor astfel de centre va crea o infrastructură tehnico-tehnologică la nivel local şiteritorial la cultivatori, adecvată noilor realităţi din mediul rural, care va încuraja şi va atrageproducătorul mic şi mijlociu la cultivarea tutunului şi prin asigurarea cu răsad şi prinachiziţionarea neplafonată a frunzelor proaspăt recoltate de tutun, produse de el, la preţuri deasigurare a rentabilităţii activităţii cultivatorilor.
  • 47. Avantajele ciclului de invenţii folosit în crearea centrului tehnico-tehnologic: V organizarea procesului de producţie în flux complet prin schema: : V frunză proaspăt culeasă------tutun fermentat; V reducerea consumului de energie la uscare de 3...4 ori în comparaţie cu tehnologia defabrică; V reducerea pierderilor de materie primă ca urmare a friabilităţii tutunului uscat, datoriţioptimizării operaţiunilor de încărcare-descărcare şi transportare. A fost menţionat cu diplome şi premii la expoziţiile "lnfoinvent-1998", "lnfoinvent-1999"ş"Mexagroteh-1998". Se recomandă şi se exploatează prin contracte de licenţă. Ciclul de invenţii II V Brevet de invenţie nr.931 MD (nr. depozit 97-0293, data depozit: 14.08.1997) cu titlul"Şopron de uscare naturală a tutunului"; V Brevet de invenţie nr.1264 MD (nr. depozit 98-0217, data depozit: 09.08.1998) cu titlul"Procedeu de prelucrare a frunzelor de tutun după recoltare"; V Brevet de invenţie nr.1337 MD (nr. depozit 98-0216, data depozit: 09.08.1998) cu titlul"Dispozitiv pentru înşirarea frunzelor de tutun" în baza folosirii soluţiilor tehnico-tehnologice ale ciclului de invenţii s-au elaborat un setde utilaje, mijloace tehnice şi tehnologia de uscare combinată a frunzelor de tutun pe andrele(ace) duble de oţel cu capacitatea anuală de producţie între - 100 tone tutun uscat. înşirarea manuală a frunzelor pe sfoară consumabilă şi costisitoare este substituită prin ifixarea mecanizată pe andrele (ace duble) refolosibile şi transportabile în zonele de prelucrare i(br. nr.1264) în orice fază de uscare a tutunului. Dispozitivul de fixare mecanizată a frunzelor de tutun pe andrele duble (br. nr.1337) cu ilungimea de până la 1500 mm, productivitatea 2500-3000 kg/zi, asigură unul din cele mainefavorabile şi mai dificile procese la uscarea tutunului - înşiratul, sporind productivitatea munciide 3-4 ori. Construcţia uşor asamblabilă pe teren a şopronului de uscare prealabilă naturală atutunului (br. nr.931) cu o încărcătură unică de 2,5-3,0 tone frunze de tutun proaspăt recoltate,amplasate pe andrele (ace) duble, asigură în esenţă funcţionarea unui sistem de ventilarereversivă a tutunului şi reducerea lucrărilor de nivelare pentru montarea construcţiilor pe teren.Avantajele ciclului de invenţii: V reducerea consumului de energie de 3-4 ori; V reducerea cheltuielilor manoperă de 2-3 ori;
  • 48. V rapiditatea recuperării investiţiilor - 0,5 ani; V compatibilitatea cu tehnica şi utilajul existent de uscare. Se promovează şi se implementează prin contracte de licenţă şi economice în cadrulretehnologizării prelucrării postrecoltare a tutunului. Ciclul de invenţii III V Brevet de invenţie nr.932 MD (nr. depozit 97-0294, data depozit: 14.08.1997) cu titlul"Procedeu de uscare a tutunului"; V Hotărârea de acordare a brevetului de invenţie nr.1900 din 15.10.1999 (nr. depozit 99-0194, data depozit: 02.03.1999) cu titlul "Procedeu de fermentare a tutunului în baloturi şiinstalaţie de realizare a lui"; V Hotărârea de acordare a brevetului de invenţie nr.1860 din 17.09.1999 (nr. depozit 98-0243, data depozit: 03.12.1998) cu titlul "Procedeu de fermentare a tutunului în baloturi şi liniapentru realizarea lui". Soluţiile tehnico-tehnologice brevetate în acest ciclu de invenţii, esenţa cărora constă înaplicarea tratării tutunului cu microunde şi maturarea lui în tuburi izotermice cu un grad deîncărcare a lor au creat un suport inovaţional pentru elaborarea şi implementarea unuiechipament tehnologic nou de fermentare a tutunului. Capacitatea echipamentului tehnologic este atractivă pentru utilizatori, iar tehnologiaspecială şi inedită asigură fermentarea tutunului într-un regim economicos şi înalt productiv,prezentându-se drept un salt calitativ nou în tehnica şi tehnologiile de prelucrare industrială atutunului fără analogi în practica mondială în acest domeniu. Avantajele ciclului de invenţii: Vsimplificarea infrastructurii şi reţelelor inginereşti auxiliare pentru asigurarea funcţionăriiechipamentului tehnologic;V reducerea consumului de energie de 8-10 ori comparativ cu tehnologiile asimilate de industriade prelucrare industrială a tutunului. Se promovează şi se implementează prin contracte delicenţă şi acţiuni publicitare.
  • 49. FILIALA PENTRU PLANTE AROMATICE Şl MEDICINALE A INSTITUTULUI DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE PENTRU PORUMB Şl SORG Soi de levănţică Ametistic (C110) Soi creat prin metoda selectărilor individuale din încrucişarea soiurilor Ranneaia şiChişinău 21, timpuriu, durata vegetaţiei până la maturizarea tehnică - 90-95 zile. Plantele, înformă de tufă, sunt de talie compactă, semisferică, florile - de culoare violetă-intens. Duratafazei înfloririi în masă constituie 10-13 zile. Potenţialul biologic al recoltei de materie primă este de 190-200 q/ha, conţinutul deacetat de linalil -42 la sută. Este bine adaptat la condiţiile pedoclimatice locale, rezistent la frig şi peronosporioză,pretabil la recoltarea mecanizată. Soi de levănţică Chişinău 32 (C32) Soi creat prin metoda selectărilor individuale din descendenţii generativi ai soiuluiVoznesensk-34, semitardiv, perioada de vegetaţie până la maturizarea tehnică a materiei primeeste de 95-107 zile. Are tufa compactă, semisferică, florile - de culoare albastră. Durata fazei deînflorire în masă - 11-13 zile. Potenţialul de producţie constituie 62-65 q/ha materie primă, conţinutul în ulei volatil -1,48-1,53 la sută, conţinutul acetatului de linalil - 48 la sută. Este rezistent la frig şi la atacul de septerioză. Soi de levănţică Chişinău 90 (C90) Soi creat prin metoda selecţiei individuale din descendenţii generativi ai soiuluiVoznesensk 34, semitimpuriu, cu perioada de vegetaţie până la maturizarea tehnică a materieiprime de 95-100 zile. Formează tufe foarte viguroase, florile de culoare albastru-deschis. Fazaînfloririi depline a florilor este de 6-8 zile. Potenţialul biologic al recoltei de materie primă constituie 130-140 q/ha. Către anii IV-Vde vegetaţie asigură obţinerea unei producţii de ulei volatil de 100 kg/ha. Este rezistent laseptorioză, suportă temperaturile scăzute ale iernii, pretabil la recoltarea mecanizată. Soi de levănţică Chişinău 100 (C100) Soi-clonă semitardiv, cu forma tufelor semicompactă. Potenţialul de producţie este de 90q/ha inflorescenţe proaspete, conţinutul de ulei volatil în materia primă proaspătă este de 1,6 lasută.
  • 50. Potenţialul biologic al producţiei de ulei volatil este de 125 kg/ha. Acetatul de linalil înuleiul volatil constituie 45 la sută. Soi de şerlai Dacia 50 Soi obţinut prin încrucişarea liniei sterile C 14 şi linei fertile O 20. Este un soi timpuriu,bienal, în anul doi de vegetaţie înălţimea plantelor atinge 150-155 cm, tulpina este erectă,lungimea inflorescenţei atinge 58-65 cm, florile sunt grupate în inflorescenţe mari, puternicramificate, de culoare roz-deschis. Recolta de materie primă constituie cea 150 q/ha, conţinutul de ulei volatil în anul întâi devegetaţie este de 0,630 la sută, în anul doi - 0,761 la sută, producţia de ulei volatil - 27,5 kg/ ha,iar în anii favorabili ea atinge 35-39 kg/ha. Conţinutul de acetat de linalil este de 68,2-69,5 lasută, MMB constituie 4,0-4,2 g. Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil. Soi de şerlai Moldovensc 404 (M 404) Soi creat prin metoda selecţiei individuale, semitardiv, bienal. La anul doi de vegetaţieplantele ating înălţimea de 112-120 cm, lungimea inflorescenţei-57-61 cm. Recolta de materieprimă atinge 142,8 q/ha, conţinutul de ulei volatil în anul întâi de vegetaţie este de 0,588 la sută,în anul al doilea - 0,728 la sută, producţia de ulei volatil - 25,4 kg/ha. Conţinutul de acetat delinalil -66,8 la sută. Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil. Soi de şerlai Chişinău 14 (K 14) Soi creat prin încrucişarea liniei sterile O 21 şi liniei fertile O 34, care, la rândul lor, suntdescendente ale soiurilor S 1122 şi V 24. Soi semitardiv, bienal, rezistent la frig. în anul doi devegetaţie înălţimea plantelor atinge 1,20-1,50 cm, tulpina este erectă, în 4 muchii, lungimeainflorescenţei - 55-63 cm. Recolta de materie primă în anul doi de vegetaţie este de 139,8 q/ha, conţinutul de uleivolatil în primul an de vegetaţie constituie 0,550 la sută, în anul al doilea - 0,760 la sută,producţia de ulei volatil atinge 28,2 kg/ha. Conţinutul de acetat de linalil este de 63-67 la sută,MMB = 4,4-4,6 g. Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil.
  • 51. Soi de şerlai Moldovenesc 69 (M 69) Soi creat prin metoda selectărilor individuale, tardiv, bienal, rezistent la frig. înălţimeaplantelor în anul doi de vegetaţie atinge 109-120 cm. Tulpina este dreaptă, în patru muchii,lungimea inflorescenţei constituie 53-62 cm, MMB = 4,1-4,3 g. Recolta de materie primă atinge 140,2 q/ha, conţinutul de ulei volatil, producţia de uleivolatil -22,4 kg/ha. Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producţia de concret şi uleivolatil. Soi de şerlai Dacia 43 Soi creat prin metoda hibridării formelor androsterile cu o linie consangvinizată,semitimpuriu, bienal, în anul doi de vegetaţie înălţimea plantelor atinge 125-140 cm, lungimeainflorescenţei -58-62 cm. Recolta de materie primă constituie 154,5 q/ha. Conţinutul de ulei volatil în anul întâi devegetaţie este de - 0,615 la sută, în anul doi - 0,750 la sută, producţia de ulei volatil -32,8 kg/ha.Conţinutul de acetat de linalil este de 66-69 la sută, MMB = 4,0 - 4,2 g. Este recomandat spre cultivare în toate zonele ţării pentru producţia de ulei volatil. Soi de lofant Luceafărul 100 Soi creat prin metoda selecţiei individuale din populaţia de la Grădina Botanică aAcademiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Se evidenţiază faţă de populaţia iniţială după recoltasuperioară de materie primă şi conţinutul de ulei volatil. Soiul reprezintă plante ierbacee perene,tulpina -erectă, înaltă de 150-180 cm, ramificată, înfloreşte din luna iulie până la sfârşitul verii,florile sunt mărunte, corola variind de la liliachiu la albastru-violet. MMB = 0,7-0,9 g. Seînmulţeşte prin seminţe semănate în pragul iernii sau primăvara devreme. Componenţii principali ai uleiului volatil sunt metilhavicolul (36-50 la sută) şi cariofilenul(29-42 la sută). Recolta de materie primă -132 q/ha, producţia de ulei volatil -31,6 kg/ha. Se recomandăspre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil. Soi de mătăciune Aroma 1 Soi creat prin metoda selectării individuale din populaţia locală. Reprezintă planteerbacee anuale, cu miros plăcut de lămâie. Tulpina erectă, tetramuchiată, florile de culoarealbastru-violaceu, grupate în verticilii, se înmulţeşte prin seminţe. Perioada de vegetaţie a
  • 52. plantelor este de 120-135 zile. Se utilizează materia primă recoltată în faza înfloririi depline(ultima decadă a lunii iulie-prima decadă a lunii august) şi durează 6-8 zile. Recolta de materie primă constituie 151,7 q/ha, conţinutul de ulei volatil -0,144 la sută,producţia de ulei volatil - 21,8 kg/ha. Uleiul volatil conţine citral, geraniol, acetat de linalil,linalool, precum şi alte componente. Conţinutul compuşilor carbonilici (recalculaţi în citral) înuleiul volatil constituie până la 47,4 la sută. Se recomandă spre cultivare pentru producerea uleiului volatil şi materiei prime, folositeîn parfumerie, cosmetică, farmaceutică. Soi de mătăciune Aroma 2 Soi creat prin metoda selectării individuale din populaţia locală. Soiul reprezintă planteerbacee anuale, cu înălţimea de 60-80 cm, tulpina - erectă, tetramuchiată, florile - de culoarealbă, grupate în verticilii, se înmulţeşte prin seminţe. Perioada de vegetaţie este de 120-135zile. Pentru producerea uleiului volatil se utilizează herba, recoltată în faza înfloririi depline(sfârşitul lunii iulie - începutul lunii august) şi durează 6-10 zile. Recolta de materie primă constituie 140-145 q/ha, conţinutul de ulei volatil - O, 153 lasută, producţia de ulei volatil-22,2 kg/ha. Uleiul volatil conţine citral, genaniol, acetat de linalil,linalool ş.a. Conţinutul compuşilor carbonilici (recalculat în citral) în uleiul volatil constituie pânăla 52,9 la sută. Se recomandă spre cultivare pentru producerea uleiului volatil şi materiei prime, folositeîn parfumerie, cosmetică, farmaceutică. Soi de isop Safir Soi creat prin metoda selecţiei individuale repetate din populaţia locală. Semitimpuriu,perioada de vegetaţie până la coacerea tehnică a materiei prime constituie 120-125 zile. Tufaeste compactă, înălţimea de 62-65 cm, diametrul de 65-69 cm, formată din 220-230 lăstarianuali. Florile au culoarea violetă. Este rezistent la secetă, suportă temperaturile scăzute aleiernii. Se înmulţeşte vegetativ şi generativ. Poate fi cultivat atât pe soluri fertile, cât şi pe solurierodate, cu fertilitate redusă. Recolta de materie primă atinge 66-70 q/ha, conţinutul de ulei volatil - 0,26 la sută,producţia de ulei volatil -17,2 kg/ha. Se recomandă spre cultivare în toate zonele ţării pentru producerea uleiului volatil şimateriei prime.
  • 53. RECOMANDĂRI Plante medicinale pentru sănătatea dumneavoastră, 2002Autori: G. Musteaţă, l. Brânzilă . Recomandări pentru cultivatorii de plante medicinale, specialişti, cercetători. Sunt expuseparticularităţile biologice, compoziţia chimică, principiile de bază ale cultivării, lucrările deîntreţinere, combaterea bolilor şi dăunătorilor, procesarea materiei prime şi utilizarea unor speciimedicinale importante - gălbenelele (Calenduia officinalis), nalba mare (Althaea officinalis),sunătoarea (Hypericum perforatum), busuiocul (Ocimum basilicum). Plante medicinale valoroase, 2002Autor: G. Musteaţă Recomandări pentru cultivatorii de plante medicinale, specialiştii în domeniu, cercetătoriiştiinţifici. Conţin particularităţile biologice, tehnologia de cultivare, lucrările de întreţinere, bolileşi dăunătorii, recoltarea şi păstrarea materiei prime a armurariului(Silybum marianurn),anghinarei (Cynara scolymus) şi muşeţelului (Matricaria chamomilla). Tehnologia de cultivare a plantelor aromatice, 2000Autor: G. Musteaţă Recomandări destinate specialiştilor în domeniu, fermierilor, ţăranilor interesaţi decultivarea plantelor aromatice. Includ descrierea particularităţilor biologice, tehnologiei decultivare la levănţică (Lavandula angustifolia Mill.) şi şerlai (Salvia sclarea L.), producereamaterialului săditor de levănţică, particularităţile cultivării serialului pentru seminţe, precum şicultivarea şerlaiului în cultură ascunsă. Plante aromatice şi medicinale cultivate din familia apiaceae, 2002Autor: G. Musteaţă Recomandări destinate cultivatorilor de plante aromatice şi medicinale, cercetătorilor,specialiştilor în domeniu. Sunt descrise particularităţile biologice, compoziţia chimică, modul deutilizare şi tehnologia de cultivare, bolile şi dăunătorii, recoltarea la mărar (Anethumgraveolens), fenicul (Foeniculuim vulgare), chimion (Carum carvi), coriandru (Coriandrumsativum), anason (Pimpinella anisum), ami (Ammi visnaga).
  • 54. DOCUMENTAŢIE NORMATIV-TEHNICĂ Standard moldovean: SM 220:2001 Ulei volatil de lavandă. Condiţii tehniceAutori: C.Timciuc, G.Musteaţă Prezentul standard este elaborat prima dată şi se referă la uleiul volatil de lavandă,obţinut prin metoda de distilare cu vapori de apă din inflorescenţele de lavandă. Standardulstabileşte condiţiile tehnice de calitate, marcare, ambalare, transport, depozitare şi termenelede păstrare a uleiului volatil de lavandă.Standardul este elaborat pe baza examinării caracteristicilor de calitate ale uleiului volatil de lavandă, obţinut pe parcursul mai multor ani la fabricile locale de ramură. Standard moldovean: SM 230:2002 Ulei volatil de mărar. Condiţii tehniceAutori: C.Timciuc, G.Musteaţă, A.Cotorobai Standardul este elaborat prima dată şi se referă la uleiul volatil de mărar obţinut prinmetoda de distilare cu vapori de apă din materia primă de mărar. Standardul stabileşte condiţiiletehnice de calitate, marcare, ambalare, transport, depozitare şi termenele de păstrare a uleiuluivolatil de mărar. Standardul este elaborat pe baza sistematizării rezultatelor evaluării caracteristicilor decalitate ale uleiului volatil de mărar, obţinut pe parcursul mai multor ani la fabricile locale deramura.
  • 55. III. POMICULTURA INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU POMICULTURĂ (I.C.P.) Soiul de măr Coremodet (Fig.45) Este obţinut la I.C.P. din Republica Moldova (în colaborare cu Institutul Selecţie PomicolăDresden-Pillnitz din Germania) de către V.Bucarciuc, I.Borozneţ şi Christa Fischer prinhibridarea soiurilor OR33T90 x Mantuaner. Pomul. Vigoarea: mijlocie. Intrarea pe rod: anii 3-4. Productivitatea: înaltă, 30-35 t/ha.Polenizatori: Generos, Coredana, Coredar, Florina. Rezistenţa: imun la rapăn în baza genei VFşi nu se stropeşte cu fungicide contra acestei boli, rezistent la făinare, ger şi secetă. Zona decultivare: pe republică. Fructul. Mărimea: medie, masa: 150-170 g. Forma: Sferoconică. Pieliţa: semitare, fină,netedă, verde-gălbuie, acoperită cu roşu-portocaliu striat aproape pe întreaga suprafaţă şipruină intensă. Pulpa: albă-verzuie, crocantă, semitare, fină, suculentă, dulce-acidulată. Epocarecoltării: decadele 2-3 ale lunii septembrie. Păstrarea: 175-195 zile. Utilizarea: industrializare şiconsum în stare proaspătă. Soiul de măr Coredar (Fig.46) Este obţinut la I.C.P. din Republica Moldova (în colaborare cu Institutul Selecţie PomicolăDresden-Pillnitz din Germania) de către V.Bucarciuc, I.Borozneţ şi Christa Fischer prinhibridarea soiurilor Slava Peremojţiam x OR32T41. Pomul. Vigoarea: mijlocie. Intrarea pe rod: anii 3-4. Productivitatea: 30-35 t/ha.Polenizatori: Florina, Generos, Coredana, Coremodet. Rezistenţa: imun la rapăn în baza geneiVF şi nu necesită stropiri cu fungicide contra acestei boli, rezistent la făinare, ger şi secetă.Zona de cultivare: pe republică. Fructul. Mărimea: medie, masa: 150 g. Forma: Sferoconică. Pieliţa: semitare, fină,netedă, verde-gălbuie, acoperită cu roşu striat aproape pe întreaga suprafaţă şi pruină intensă.Pulpa: albă-verzuie, crocantă, semitare, fină, suculentă, dulce-acidulată. Epoca recoltării:decadele 2-3 ale lunii septembrie. Păstrarea: 140-160 zile. Utilizarea: industrializare şi consumîn stare proaspătă.
  • 56. Soiul de măr Coredana (Fig.47) Este obţinut la I.C.P. din Republica Moldova (în colaborare cu Institutul Selecţie PomicolăDresden-Pillnitz din Germania) de către V.Bucarciuc, I.Borozneţ şi Christa Fischer prinhibridarea soiurilor Mantuaner x OR33T90. Pomul. Vigoarea: mică. Intrarea pe rod: anii 3-4. Productivitatea: 25-35 t/ha. Polenizatori:Prima; Generos, Coredar, Coremodet, Florina. Rezistenţa: imun la rapăn în baza genei VF şi nuse stropeşte cu fungicide contra acestei boli, rezistent la făinare, ger şi secetă. Zona decultivare: pe republică. Fructul. Mărimea: mare, masa: 160-180 g. Forma: Sferică, slab aplatizată. Pieliţa:semitare, fină, netedă, verde-gălbuie, acoperită cu roşu, uneori striat, pe 60 la sută dinsuprafaţă -pruină slabă. Pulpa: albă-crem, fină, suculentă, dulce-acidulată, cu gust foarte bun.Epoca recoltării: decadele a 3-a ale lunii august - prima decadă a lunii septembrie. Păstrarea:120-130 zile. Utilizarea: industrializare şi consum în stare proaspătă. Soiul de măr Coredem (Fig.48) Este obţinut la I.C.P. din Republica Moldova (în colaborare cu Institutul Selecţie PomicolăDresden-Pillnitz din Germania) de către V.Bucarciuc, I.Borozneţ şi Christa Fischer prinhibridarea soiurilor Slava Peremojţiam x OR33T90. Pomul. Vigoarea: mică. Intrarea pe rod: anii 3-4. Productivitatea: 30-40 t/ha. Polenizatori:Prima; Generos, Coredar, Coremodet, Florina, Remo, Reglindis. Rezistenţa: imun la rapăn înbaza genei VF şi nu se stropeşte cu fungicide contra acestei boli, rezistent la ger şi secetă. :Zona de cultivare: pe republică. Fructul. Mărimea: mare, masa: 150-170 g. Forma: Sferică, slab aplatizată. Pieliţa:semitare, fină, netedă, verde spre verde-gălbuie, acoperită cu roşu, striat, pe 80 la sută dinsuprafaţă cu pruină pronunţată. Pulpa: albă-verzuie cu nuanţă galbenă, fină, suculentă, dulce-acidulată, cu gust foarte bun. Epoca recoltării: decada a 3-a a lunii august- prima decadă a luniiseptembrie. Păstrarea: 60-90 zile. Utilizarea: pentru industrializare şi consum în stareproaspătă.
  • 57. Tehnologia de producere a merelor pentru industria prelucrătoare Pentru industria prelucrătoare sunt selectate merele de soiurile: Papirovca, Melba,Mantet, Guinte, Slava Pobediteleam, Hibridul 1-11-157, Calvil de zăpadă, Renet Simirenco,Renet de Champagner, Idared, Calvil de Moldova, lanvarscoie, Red Boscoop, Redfree, Prima,Golden Rezistent, James Griewe Red, lonafree, Florina (ultimele 6 soiuri sunt rezistente la boli).Aceste soiuri oferă posibilitatea asigurării fabricilor de conserve cu materie primă în continuu dinluna iulie până în luna noiembrie. Pentru obţinerea unei producţii de calitate superioară, cu cheltuieli energetice reduse,sunt preferabile soiurile rezistente la boli. Ponderea lor în livadă trebuie să sporească lamaximum. Pentru acest tip de livezi cele mai eficiente sunt portaltoaiele M-4, M-7 şi MM-106.înfiinţarea livezilor se efectuează, conform proiectelor, de instituţiile autorizate. Soiurile se amplasează în blocuri, ţinându-se seamă de necesitatea polenizăriiîncrucişate şi cerinţele agrotehnice, în scopul organizării mai eficiente a lucrului, reduceriitraficului în livezi la executarea lucrărilor de protecţie a pomilor de boli şi vătămători, soiurilerezistente se plantează în blocuri aparte. Pomii se formează după sistemul semiaplatizat. Conduşi după această formă decoroană, pomii prezintă un trunchi de 0,6-0,7 m înălţime, cu un ax puternic, pe care suntformate şarpante, perechi, în ambele părţi ale rândului, cu mărimea unghiului de inserţie de 40-50°. Mărimea unghiului de divergenţă al ramurilor, în raport cu linia rândului, constituie 40-75° înfuncţie de soi şi portaltoi. Distanţa dintre ramurile perechi pe axul central este de 40-50 cm. Peaxul central şi pe şarpante se formează ramurile de rod, care se reînnoiesc o dată în 3-5 ani înfuncţie de soi şi formarea mugurilor floriferi în condiţii climatice diferite. După anul patru în coroana pomilor altoiţi pe MM-106 şi M-7 sunt formate patru şarpantecu lungimea de 1,7-2,3 m şi axul central cu înălţimea de 2,7-2,8 m. Pe ax, şarpante şisubşarpante sunt amplasate uniform, în proporţii egale, ramuri de unu, doi şi trei ani. Ramurilede trei ani fructifică. Pe ramurile de doi ani se formează muguri de rod şi ele fructifică în anulurmător. Din cepurile după scurtarea ramurilor de un an şi, care deja au fructificat, se formeazăo nouă generaţie de lăstari, în anii următori în procesul de tăiere a pomilor se "înlătură la cer"numai ramurile care au fructificat, cu lungimea de 4-6 cm. întreţinerea, fertilizarea solului în livezi şi protecţia pomilor se efectuează conformîndrumărilor agrotehnice în vigoare. Pentru recoltarea mecanizată a fructelor se recomandă maşina MPU-1A, care seproduce la comandă la uzina "Agromaşina" din Chişinău.
  • 58. Prezenta tehnologie are următoarele avantaje: V asigură o livrare continuă către întreprinderile de prelucrare a materiei prime de calitateînaltă din iulie până în noiembrie; V oferă posibilitatea ridicării gradului de mecanizare a procedeelor tehnologice până la16-18 la sută faţă de 8-10 la sută în tehnologia tradiţională, reduce cheltuielile totale cu 16-23 lasută, îmbunătăţeşte calitatea, sporeşte recolta şi reduce preţul de cost al materiei prime; V prevede o diminuare cu 25-30 la sută a consumului de substanţe chimice la protecţiaplantelor, ceea ce contribuie esenţial la protecţia mediului. Recomandări privind cultura repetată a pomilor fructiferi Posibilităţile de plantare a pomilor pe terenuri noi în ţara noastră sunt extrem de reduse.Pomicultorii sunt constrânşi în alegerea terenului şi de multe ori recurg la folosirea ulterioară aterenurilor fostelor livezi. De aceea, problema evitării efectelor negative ale "oboselii" solului seplasează pe prim plan, stând la baza procedeelor tehnologice de proiectare, înfiinţare şi îngrijirea plantaţiilor pomicole noi. în condiţiile Republicii Moldova cea mai eficace direcţie pentru înlăturarea consecinţelornegative ale "oboselii" solului este schimbul de culturi pe unul şi acelaşi teren cu perioada de"odihnă" a solului şi cultivarea diferitelor culturi de câmp, ce favorizează îmbunătăţireaînsuşirilor fizico-chimice şi fitosanitare ale solului. După defrişarea pomilor trebuie eliberat cât mai bine solul de rămăşiţele de rădăcini.Este importantă şi stârpirea buruienilor perene - pirul, pirul gros şi altele. Nu se admite plantarea mărului după măr. După măr poate fi plantat prunul, piersicul,vişinul, cireşul, caisul şi, numai în cazuri deosebite, părul. Mărul poate fi plantat după prun,vişin, cireş, cais, piersic şi, în cazuri deosebite, după păr. Perioada de "odihnă" a solului, după defrişarea pomilor şi plantarea repetată pe acelaşiteren a uneia şi aceleiaşi specii, trebuie să fie de 4-5 ani, iar pentru piersic - 5-7 ani. în cazul încare se schimbă specia, perioada de "odihnă" se reduce până la 1-2 ani, cu excepţia speciilorsămânţoase. în acest caz perioada de "odihnă" a solului trebuie să fie de 2-3 ani. în perioada de "odihnă" a solului trebuie cultivate culturi furajere, lucerna, sparcetă,măzăriche cu ovăz, mazăre, porumb sau ierburi perene. Aceste plante au altă natură chimicăfaţă de plantele pomicole şi contribuie esenţial la structurarea şi imobilizarea solului cumicroorganisme utile. Se interzice cultivarea culturilor, a căror producţie se foloseşte în stareproaspătă sau în industria alimentară, în ultimul an, înainte de plantarea repetată a pomilor,trebuie cultivate culturi prăsitoare. Un efect pozitiv mai pronunţat îl are cultivarea plantelor
  • 59. anuale, ce formează mari cantităţi de masă vegetală, care spre sfârşitul vegetaţiei sefărâmiţează şi se încorporează în sol. în cazul în care masa vegetală a predecesorilor nu se încorporează în sol, dupădefrişarea pomilor, conform recomandărilor în vigoare, în sol trebuie încorporate îngrăşăminteorganice-100-120 t/ha în raza de 100 cm a viitoarelor rânduri de pomi. Concomitent se introducîngrăşăminte minerale cu microelemente, dozele cărora se stabilesc, conform diagnosticuluisolului şi al plantelor, pentru evitarea acumulării lor în surplus în sol şi a poluării mediului. "Oboseala" solului se manifestă mai pronunţat pe solurile cu reacţia bazică pH - 8 şi maimult. Prin urmare, la plantarea pomilor în cultura repetată trebuie introduse forme acidice deîngrăşăminte minerale, cum sunt sarea de pucioasă cu potasiu (K2SO4), sulfatul de potasiu cufosfor, sărurile amoniacale etc. în primii ani după plantarea pomilor în cultura repetată nu se recomandă încorporareaerbicidelor, care agravează şi mai mult starea fitosanitară a solului. în cazul plantării mărului după măr sau mărului după păr, chiar şi după perioadarecomandată de "odihnă" a solului, pentru diminuarea efectului negativ al "oboselii" solului,rândurile viitoarei plantaţii trebuie amplasate în mijlocul intervalelor dintre rândurile fostei livezi.în livezile tinere trebuie cultivate cât mai mult culturi ce pot fi folosite ca îngrăşăminte siderale. Recomandări cu privire la producerea perelor pentru consum în stare proaspătă şi păstrare pe timp îndelungat în livezile altoite pe gutui Potenţialul înalt de rodire, precum şi condiţiile climatice prielnice din Moldova oferăposibilitatea obţinerii unor roade înalte de calitate bună de pere. Pentru cultura părului trebuie alese terenuri cu o circulaţie bună a aerului. Cel mai binecreşte şi fructifică părul pe plantele cu expoziţie nord-vestică, sud-vestică, sud-estică, cu un solbogat şi bine alimentat cu apă, având o cantitate mică de carbonaţi activi în sol, pentruprevenirea clorozei. Este de dorit ca livezile de păr altoite pe gutui să fie irigate. Pentru sădire se folosesc pomii altoiţi de un an, de o înaltă calitate. Schema de plantareeste de 4,0 x 1,0 m, pomii formându-se după sistemul de formare sub formă de V de tip "tatura". Baza coroanei de tip "tatura" o constituie trunchiul cu înălţimea de 50 cm, pe care seformează 2 ramuri de schelet îndreptate oblic în direcţia dintre rânduri, sub un unghi de 25-30°faţă de verticală. Pe ramurile de schelet se amplasează uniform ramurile de garnisire, orientateîn direcţia dintre rânduri, precum şi în rând, lăsând liber, pentru pătrunderea luminii, spaţiuldintre ramurile de schelet, înălţimea pomilor ajunge la 2,0-2,1 m. Lucrările de îngrijire, protecţie
  • 60. a livezii de boli şi vătămători, recoltarea şi ambalarea roadei se efectuează conformrecomandărilor în vigoare în Republica Moldova. Recomandări privind combaterea integrată a buruienilor în livezi Recomandările au fost elaborate în baza rezultatelor experimentelor de lungă durată şiinclud: Pentru întreţinerea solului în intervalele dintre rânduri - aplicarea în alternanţă a ogoruluinegru cu înierbarea solului sau semănatul culturilor pentru îngrăşăminte verzi.Pentru combaterea buruienilor în fâşii (0,8-1,0 m) se aplică îmbinarea a trei metode: mecanică(lucrarea solului timp de 1-2 ani); biologică (înierbarea solului pentru o perioadă scurtă de 1-2ani) sau muicirea solului cu diverse materiale; limitat chimică (tratarea cu erbicide, în caz denecesitate, în diverse îmbinări prin aplicarea strictă a metodei de bandă). Prezentele recomandări permit îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-chimice ale solului,reducerea gradului de îmburuienire şi reducerea cheltuielilor energetice. Condiţiile de iernare şi amplasare a sâmburoaselor termofile (sfaturi pentru fermieri), Chişinău, 2002Autori: T.Constantinov, M.Nedealcov, M.Rapcea ; Ca rezultat al cercetărilor a fost evidenţiat rolul condiţiilor de iernare asupra formăriirecoltei sâmburoaselor şi particularităţile regionale ale productivităţii lor naturale. S-a determinatarealul de "înaintare" spre nord a liniei-limită de vătămare a coroanei culturilor sâmburoasetermofile în legătură cu procesul de încălzire a iernilor. A fost creată baza de date în cadrulsubsistemului "Clima" al sistemului Informaţional Geografic, cu ajutorul căruia a fost efectuatămodelarea spaţială a indicilor ce caracterizează condiţiile de iernare a culturilor multianuale peteritoriul Republicii Moldova şi care permite evaluarea oricărui teritoriu concret la solicitareaorganelor de stat sau a producătorilor de fructe. Lucrarea prezintă interes atât pentru cercetători, cât şi pentru specialiştii din domeniulagriculturii, agrometeorologiei, climatologiei, studenţilor instituţiilor superioare de învăţământ şifermierilor, de care depinde în mare măsură rezolvarea problemelor legate de sporireaproducţiei de fructe.
  • 61. IV. VITICULTURA Şl VINIFICATIA INSTITUTUL NAŢIONAL AL VIEI ŞIVINULUI Soi de viţă de vie Riton(Fig.49) Autori: N.Guzun, T.OIaru, M.Ţâpco, P.Nedov, B. Găină. Cerere de brevet nr.0005 din 28.11.2000. Esenţa soiului de plantă: Riton - soi nou creat de viţă de vie prin hibridarea soiului SeyveVillard 12375 cu soiul Riesling de Rhin. Productivitatea - 10,0-12,0 t/ha. Strugurii sunt folosiţipentru obţinerea vinurilor spumante, de consum curent şi de calitate. Avantaje: Rezistenţă sporită la iernare, mană, oidium, antracnoză, putregaiul cenuşiu, producţie ecologic pură. Soi de viţă de vie Legend (Fig.50) Autori: N.Guzun, T.OIaru, M.Ţâpco, P.Nedov, B.Găină. Cerere de brevet nr.0006 din 28.11 .2000. Esenţa soiului de plantă: Legenda - soi nou creat de viţă de vie prin încrucişareainterspecifică a soiului Seyve Villard 12375 cu soiul Traminer roz. Productivitatea - 10,0-13,0t/ha. Strugurii sunt folosiţi pentru obţinerea vinurilor albe de consum curent şi de calitate. Avantaje: Rezistenţă sporită la iernare, mană, făinare, antracnoză, putregaiul cenuşiu,producţie ecologic pură. Soi de viţă de vie Muscat de laloveni (Fig.51)Autori: A. Conovalova, P.Nedov, I.Naideonova Cerere de brevet nr.0003 din 28.11 .2000. Esenţa soiului de plantă: Muscat de laloveni - soi nou creat de viţă de vie prin hibridareasoiului Seibel 13666 cu soiul Aleatico. Productivitatea - 10,0-12,0 t/ha. Strugurii sunt folosiţipentru obţinerea vinurilor albe, aromate, de consum curent şi de calitate. Avantaje: Rezistenţă sporită la iernare, mană, oidium, putregaiul cenuşiu etc., producţieecologic pură.
  • 62. Soi de viţă de vie lubilei Juravelea (Fig.52)Autori: M. Juraveli, I.Gavrilov, G.Borzicova, I.Naideonova, E.Jucenco Cerere de brevet nr.0004 din 14.03.2001. Esenţa soiului de plantă: lubilei Juravelea - soi nou creat de viţă de vie prin încrucişareainterspecifică a hibridului Vll-12-2 (Nimrang x Carmanâi) cu soiul Muscat de Sen Valie (SeyveVillard 20473). Productivitatea - 10,0-12,0 t/ha. Strugurii au o greutate de 420 g, boabe roze,pentru consum curent, posedă o rezistenţă înaltă la păstrare până în aprilie-mai, sunt foartetransportabili. Avantaje: Rezistenţă sporită la mană, făinare, antracnoză, putregaiul cenuşiu, producţieecologic pură. Soi de viţă de vie lalovenschi ustoicivâi (Fig.53)Autori: N.Guzun, T.OIaru, M.Ţâpco, V.Djurii, I.Naideonova, P.Nedov. Cerere de brevet nr.0001 din 28.11.2000. Esenţa soiului de plantă: lalovenschi Ustoicivâi - soi nou creat de viţă de vie prinîncrucişarea interspecifică a soiului Seyve Villard 20366 cu soiul Roiali Viniard. Productivitatea -12,0-14,0 t/ha. Strugurii sunt folosiţi pentru consum curent, masa strugurelui - 400-500 g, boabealbe, pot fi păstraţi până în ianuarie-februarie, sunt transportabili. Avantaje: Rezistenţă sporită la iernare, mană, făinare, antracnoză, putregaiul cenuşiu,producţie ecologic pură. Soi de viţă de vie Alb Apiren (Fig.54)Autori: Gh.Savin, A.Popov, V.Cornea. Cerere de brevet nr.v2002 0009 din 13.02.2002. Esenţa soiului de plantă: Apiren alb - soi nou creat de viţă de vie prin încrucişarea elitelorVI-39-93 şi IV-1-45. Productivitatea - 11,0-13,0 t/ha. Soi apiren (fără seminţe), strugurii seconsumă în stare proaspătă, se păstrează bine, se folosesc în industria alimentară, pentru vinde consum curent. Masa strugurelui - 400 g. Avantaje: Calităţi şi însuşiri igienico-terapeutice înalte (lipsa seminţelor); acumulareafructozei (necesară bolnavilor de diabet) mai sporită faţă de soiurile cu seminţe, producţie
  • 63. ecologic pură datorită rezistenţei sporite la factorii biostresogeni (mană, făinare, antracnoză,putregaiul cenuşiu). Eficienţă economică înaltă graţie rezistenţei la factorii abiodefavorabili(iernare). Randament înalt de must datorită lipsei seminţelor - 170-200 l suplimentar la 1 ha.Graţie numărului restrâns de tratamente chimice economia la 1 ha constituie circa 150 dolari. Soi de viţă de vie Roz Apiren (Fig.55)Autori: Gh.Savin, A.Popov, V.Cornea. Cerere de brevet nr.v2002 0010 din 13.02.2002. Esenţa soiului de plantă: Apiren roz - soi nou creat de viţă de vie prin încrucişarea eliteiVII-25-3 cu soiul Kiş-miş moldovenesc. Productivitatea - 12,0-14,0 t/ha. Soi apiren (fărăseminţe), strugurii se consumă în stare proaspătă, se păstrează bine, sunt folosiţi în industriaalimentară, sunt transportabili. Masa strugurelui - 450-500 g. Avantaje: Calităţi şi însuşiri igienico-terapeutice înalte (lipsa seminţelor); acumulareafructozei mai sporită faţă de soiurile cu seminţe (benefic pentru bolnavii de diabet); producţieecologic pură datorită rezistenţei sporite la factori biostresogeni (mană, făinare, antracnoză,putregaiul cenuşiu). Eficienţă economică înaltă datorită rezistenţei la factorii abiodefavorabili(iernare). Graţie numărului restrâns de tratamente chimice economia la 1 ha constituie circa 150dolari. Procedeu de obţinere a vinurilor spumante naturale MuscatAutori: N.Taran, L.Feiger Cerere de brevet: nr.A2002 0170 din 07.2002. Procedeul prevede cupajarea vinurilor seci, destinate producerii vinurilor spumante cu vinsec Muscat, fermentat pe suşa de levuri Saccharomyces cervisiae Rara Neagră-2 cu decantareimediată de pe sedimentul de drojdie, în proporţie de 40+10 - 60+90, tratarea cupajului,totodată fermentarea secundară se produce în primele 1-4 luni, după obţinerea componentelorde cupaj utilizând suşa de levuri Saccharomyces cerevisiae Rcaţiteli-6, iar licoarea de expediţiese obţine pe bază de vin sec sau mistelă Muscat.
  • 64. Schema tehnologică de fabricare a vinului Spumant Muscat 1. Clei de peşte 0,1 g/dm3+ tannin 0,1 g/dm3 Cupaj 2. Clei de peşte 0,1 g/dm3+ sihatanin 0,6 ml/dm3 3. Sihatanin 0,6 ml/dm3 Fermentarea secundară Biostimulatori (în primele 1-4 luni după Biostimulatorifermentare secundară obţinerea componentelor fermentare secundară de cupaj), t=15oC; Refrigerare t=3-4oC, =24h Vin de Muscat Licoare de expediţie Mastelă de muscat Filtarare izobaro - izotermică la temperatura 0 – minus 2o C Îmbutiliere Menţinere de control t = 17 – 205o C; = 10 d
  • 65. Factorii tehnologici optimali ai procesului de fabricare a vinului Spumant Muscat: V tratările tehnologice atenuante ale cupajului; clei de peşte 0,1 g/dm3 + tanin 0,1 g/dm3;clei de peşte 0,1 g/dm3 + sihatanin 0,1 g/dm3; refrigerarea; V efectuarea fermentaţiei secundare în primele 1-4 luni; V utilizarea suşei de levuri Saccharomyces cerevisiae Rcaţiteli-6 la fermentareasecundară; V fabricarea licorii de expediţie în baza vinului sec sau mistelei Muscat.Rezultatul tehnic constă în ameliorarea calităţii produsului finit, sporind concentraţia terpenelor.Efectul economic la implementarea noii tehnologii de fabricare a vinului Spumant Muscatconstituie pentru demisec 350 lei, pentru demidulce -1300 lei la 1000 butelii. Procedeu de stabilizare a vinurilor C12 G1/06 spumanteAutori: N. Ţăran, L.Feiger Cerere de brevet: nr.0133 din 02.05.2002. Procedeul constă din administrarea licorii de expediţie în vinurile spumante naturale, 1/3din volumul căreia a fost tratată preventiv cu sorbent sub formă de sare în doză de 0,8-1,1g/dm3 şi omogenizarea ei cu partea remanentă, administrarea ulterioară a acidului sorbic îndoză de 150-200 mg/dm cu adaos de acid citric. Avantajele procedeului: substituirea tratării termice a buteliilor cu vin spumant natural cuutilizarea acidului sorbic; reducerea preţului de cost al produsului finit cu 350 lei; ameliorareacalităţii vinurilor spumante. Metodă de purificare a vinurilor spumanteAutori: N.Ţăran, L.Feiger Cerere de brevet: nr.0399 din 07.12.2001. Esenţa procedeului: în vinul spumant, obţinut prin metoda clasică sau de rezervor, şicare se caracterizează prin izuri străine, se adaugă licoarea de expediţie, 1/3 - 2/3 din volumulcăreia se tratează în prealabil cu sorbent sub formă de sare în doză de 1 g/dm3 cu durata de 3zile. Prezenta invenţie rezolvă problema eliminării izurilor străine din aromă şi gust (deşoareci, mucegai, geraniu etc.) din vinurile spumante în scopul obţinerii unui produs cu o aromăşi un gust pur.
  • 66. Avantajul procedeului constă în obţinerea unui vin spumant (obţinut prin metoda derezervor sau "champenoise") de calitate, în urma eliminării izurilor străine. Procedeu de dezactivare a sedimentelor ce conţin Albastru de PrusiaAutori: P.Parasca, E.Rusu, E.Scorbanov, N.Dubăsaru Brevet MD 1944 Cerere A 2001 0295 Esenţa invenţiei: înainte de filtrare sedimentul se amestecă cu materiale inerte - deşeuriale industriei prelucrătoare în cantitate de 10-30 la sută masă, iar după filtrare, până laumiditatea de 45-60 la sută se fărâmiţează până la dimensiunile masei de 3-5 mm şi setratează termic la temperatura de 500-700°C timp de 10-30 min. Avantaje: Sporeşte randamentul proceselor de filtrare în obţinerea unei mase cuumiditatea uniformă şi tratarea termică. Procesul tehnologic oferă posibilitatea lichidăriideşeurilor toxice de la întreprinderile vinicole, alte întreprinderi, ce dispun de deşeuri cu conţinutde cianuri -substanţe toxice. Compoziţie de băutură tareAutori: P.Parasca, V.Dragancea, V.Masner Cerere: A 2001 0257 Esenţa invenţiei: Compoziţie de băutură tare, ce conţine macerat de nuci în ceară, pelinlămâios, pelin amar şi hamei de scurgerea 1 şi 2, macerat de struguri de scurgerea 1, 2 şi 3,sirop de zahăr, caramelă şi soluţie hidroalcoolică. Avantaje: Crearea unei băuturi tari, cu unbuchet bogat de substanţe aromatice, având proprietăţi tonifiante, precum şi curative. Este unprodus bogat în iod activ, necesar organismului uman. Compoziţie de băutură tareAutori: P.Parasca, V.Dragancea, S. Pal ii Brevet: MD 1944 Cerere: A 2001 0272 Esenţa invenţiei: Conţine macerate din următoarele ingrediente de origine vegetală:struguri aromatici, nuci în ceară, coajă verde de nuci coapte, hamei, pelin lămâios, armurariu,sovârf, levănţică, zahăr, alcool etilic şi apă declorizată; restul - până la tăria de 28% voi.
  • 67. Avantaje: Crearea unei băuturi tari cu calităţi organoleptice înalte, cu proprietăţi tonice şicurative pronunţate. Este un produs bogat în iod activ, exercită acţiuni tonice stimulatorii, efectde relaxare, restabileşte forţele fizice, influenţează pozitiv asupra sistemului digestiv. Compoziţie de lichiorAutori: P.Părăsea, S.Panuş Cerere: A 2002 0207 Esenţa invenţiei: Compoziţia conţine petale şi butoane de trandafir în vin cu aromănaturală îi Avantaje: Produsul finit, înnobilat cu substanţe organice nutritive de calitatesuperioară, este o băutură cu o aromă bogată şi fină, are o acţiune antisclerotică, profilacticăasupra sistemului digestiv, intensifică şi reglează funcţia lipidică a ficatului, are efect stimulatoriuasupra organismului. Procedeu de obţinere a colorantului natural roşuAutori: P. P a raşca, B. D u ca Cerere: A 2002 055 Esenţa invenţiei: Producerea colorantului prin utilizarea ca materie primă a materialuluinou a porumb negru. Avantaje: Productivitate sporită (1500-2000 kg/h), colorant stabil, culoare constantă înspectrul s larg de variaţie a mediului, produs ecologic pur, dezintoxicant de metale grele şiradioactive al organismului, proprietăţi antioxidante protectoare şi rentabilitate înaltă în procesultehnologic de fabricare.
  • 68. Schema tehnologică principală de producere a colorantului natural roşu Fărămiţarea masei Extracţia substanţelor Presarea masei cu vegetale colorante extragentDemetalizare, filtrare Limpezire şi Extract de Masa presată filtrare colorantConcentrare în vacum Băuturi nealcolizate şi Însilozarea ca hrană alcoolice, produse şi la animale adaosuri alimentare
  • 69. DOCUMENTAŢIE NORMATIV-TEHNICĂSM "Vinuri de struguri şi produse vinicole. Terminologie"SM "Struguri proaspeţi recoltaţi manual, destinaţi prelucrării industriale. Condiţii tehnice"SM "Vinuri de struguri şi vinuri - materie primă de struguri tratate. Condiţii tehnice generale"SM "Vinuri de struguri. Marcare"SM "Divin. Condiţii tehnice generale"SM "Vinuri - materie primă, vinuri, divinuri, băuturi tari, distilate de vin şi alcooluri din fructe.Metoda gaz-cromatografică de determinare a alcoolurilor superiori"SM "Struguri de masă. Condiţii tehnice"SM "Vinuri de struguri spumante. Condiţii tehnice generale"SM "Brendy. Condiţii tehnice generale"SM "Material de înmulţire viticol. Condiţii tehnice"SM "Material săditor viticol. Condiţii tehnice"SM "Vinuri materie primă, vinuri, băuturi şi sucuri. Metoda gaz-cromatografică de determinare aacidului sorbic"PT MD "Vinuri de struguri, impregnate cu dioxid de carbon de origine exogenă (spumoase şispumoase aromatizate)"PT MD "Vinuri de struguri spumante cu grad alcoolic scăzut demidulci şi dulci albe"PT MD "Vinuri de struguri perlante (frizante)"PT MD "Vinuri-materie primă de struguri de consum curent brute"PT MD "Vinuri-materie primă de struguri pentru vinuri spumante"PT MD "Vinuri-materie primă de struguri naturale de calitate superioară seci (tinere) brute"PT MD "Vinuri-materie primă de struguri speciale alcoolizate de calitate superioară (tinere)brute"PT MD "Vinuri-materie primă de struguri brute seci, destinate pentru distilare în distilat de vin(crud)"PT MD "Vinuri de struguri vinuri-materie primă de struguri tratate de consum curent alcoolizatede desert demidulci cu concentraţia alcoolică scăzută"PT MD "Vinuri de struguri vinuri-materie primă de struguri tratate naturale de calitate selectată(fără maturare) seci şi demiseci"PT MD "Vinuri de struguri vinuri-materie primă de struguri tratate speciale de consum curentaromatizate demideserte"PT MD "Vinuri-materie primă de struguri seci alcoolizate"PT MD "Vinuri-materie primă de struguri slab alcoolizate"PT MD "Vinuri-materie primă de mere"
  • 70. PT MD "Vinuri de struguri ambalate în pachete"PT MD "Vinuri ambalate în containere manuale"PT MD "Vinuri de struguri ambalate în butoaie din stejar cu capacitatea de 5, 8,15,25 şi 50 dm"PT MD "Alcooli etilici de struguri brut şi rafinat"PT MD "Alcool de vin pentru fabricarea băuturilor tari de struguri"PT MD "Alcooli etilici de mere brut şi rafinat"PT MD "Distilate de vin"PT MD "Cornpoziţii-macerate de ingrediente vegetale destinate pentru industria alimentară"PT MD "Extract de stejar"PT MD "Extracte din seminţe de struguri"PT MD "Băutură de struguri tare "Struguraş"PT MD "Băutură tare din mere "Fluieraş"PT MD "Rachiuri şi rachiuri speciale"PT MD "Băuturi, inclusiv cu grad alcoolic scăzut, spumoase şi plate pe bază de vin, de fructe şide fructe şi pomuşoare"PT MD "Băuturi de vin (din struguri, din fructe şi din struguri şi fructe)"PT MD "Must de struguri sulfitat"PT MD "Musturi concentrate în vid"PT MD "Mistele brute şi tratate albe, roze şi roşii"PT MD "Suc de struguri alcoolizat"PT MD "Produse secundare vinicole destinate pentru fabricarea alcoolului etilic de struguri brut,tartratului de calciu şi extractului colorant de struguri primar"PT MD "Colorant roşu de struguri"PT MD "Bentonite şi bentonite activate pentru industria vinicolă"PT MD "Levuri active uscate pentru industria vinicolă"IC MD "Instrucţiune pentru controlul microbiologic al producerii vinurilor spumante"Metode de testare a Divin şi brandy la casările coloidale reversibileIT MD "IT referitoare la tratarea mustuielii, musturilor şi vinurilor-materie primă de struguri cupreparate enzimatice"IT MD "IT referitoare la tratarea musturilor, vinurilor-materie primă şi vinurilor cu bentonite"IT MD "IT referitoare la tratarea vinurilor-materie primă de struguri şi vinurilor de struguri cusubstanţe de cleiere de provenienţă vinilpirolidonă"IT MD "IT ramurală referitoare la tratarea vinurilor-materie primă de struguri şi vinurilor destruguri cu ferocianură de potasiu"IT MD "IT ramurală referitoare la tratarea musturilor şi vinurilor-materie primă cu gelatină"
  • 71. IT MD "IT ramurală la efectuarea procesului de filtrare prin plăci filtrante a vinurilor-materieprimă, vinurilor şi sucurilor de fructe, băuturilor tari"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă destruguri tratate naturale de consum curent tinere seci albe, roze, roşii "Tinerel"IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă de struguritratate naturale de consum curent obişnuite seci"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă destruguri tratate de calitate superioară mature naturale seci albe de soi"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă destruguri tratate de calitate superioară mature naturale seci roşii de soi"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă destruguri tratat de calitate superioară mature seci roşii "Codru"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri de calitate superioară decolecţie"IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă de struguritratate naturale de consum curent obişnuite demiseci şi demidulci"IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri de consum curent alcoolizate tari tratatetermic cu acces de oxigen în doze mici cu denumirea comercială "Prometeu"IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri şi vinurilor-materie primă de struguritratate de consum curent alcoolizate de desert demidulci şi dulci albe cu denumirea comercială"Nectar"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă tratat destruguri de calitate superioară mature alcoolizate de desert dulci albe "Auriu"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă tratat destruguri de calitate superioară mature alcoolizate de desert dulci albe "Muscat"IT MD "IT referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă de struguri tratat deconsum curent alcoolizat de desert dulce roşu "Roşu de desert" cu denumirea comercială"Pastoral"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă tratat destruguri de calitate superioară mature alcoolizate de desert dulci roşii "Roşu de desert"IT MD "IT referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă de struguri tratat deconsum curent aromatizat tare alb "Poleana"50IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri de consum curent obişnuite sec,demisec şi demidulce roşii "Isabella moldovenească"
  • 72. IT MD "IT referitoare la fabricarea vinurilor de struguri de consum curent obişnuite sec,demisec şi demidulce roze "Lidia moldovenească"IT MD "IT referitoare la fabricarea vinului de struguri şi vinului-materie primă tratat de struguride consum curent alcoolizat tare "Zemfira"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri spumante roşii brut, sec,demisec, dulce "Spumant clasic special roşu "Kodrinskoe igristoe"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri spumante albe brut, sec,demisec, demidulce. Dulce "Spumant natural alb "Moldavskoe igristoe"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vinurilor de struguri spumante albe sec, demisec,demidulce, dulce "Spumant natural special alb "Muskatnoe igristoe"IT MD "IT de ramură pentru fabricarea Divin categoria "Trei steluţe"IT MD "IT de ramură pentru fabricarea Divin categoria "Cinci steluţe"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea brandy de struguri "Admirai"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea brandy de mere "Zolotaia oseni"IT MD "IT de ramură referitoare la fabricarea vodcii "Moldovenească"
  • 73. UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA Soiul de viţă de vie pentru struguri de vin alb Bianca Producător: Institutul Naţional al Viei şi Vinului, Catedra de viticultură, UASM. Bianca. Este un soi de provenienţă ungară, obţinut prin încrucişarea soiurilor Villardblanc x Chasselas Burie. Butucii sunt de vigoare medie. Strugurele mic sau mediu, lax, deformă cilindrică sau cilindro-conică. Bobul sferic sau slab oval, de culoare verde-gălbuie cu unstrat de pruină, cu bronzare dinspre soare. Pieliţa medie. Pulpa crocantă. Datele medii ale desfăşurării fenofazelor de vegetaţie ne demonstrează că dezmuguritulochilor de iarnă se declanşează la 19 aprilie, maturarea boabelor-la 5-10 septembrie. Durataperioadei de vegetaţie - scurtă. Peroada de la dezmugurit până la maturarea boabelor aconstituit 145 zile. După gradul de atac soiul Bianca se referă la clasele superioare, unde gradul de ataceste mai mic. Gradul de maturare a coardelor este înalt, deoarece conţinutul de amidon este înlimitele a 11-15 la sută, având o maturare a viţelor foarte bună, sporind rezistenţa la condiţiilenefavorabile de mediu. Fertilitatea embrională este sporită în ochii de la nodurile 3-8 (între 75-100 la sută).Coeficienţii de fertilitate au valori de: absolut - 1,79 şi relativ - 1,56, greutatea strugurilor este decea 120 g. Recolta calculată a constituit cea 15 t/ha. Randamentul în must constituie 72,47 dal/tsau 79,04 la sută din greutate. Strugurii acumulează peste 200 g/dm3 zaharuri şi 8,97 g/dm3aciditate titrabilă. Graţie acestor condiţii de calitate vinul a obţinut la degustare nota 7,7. Soiul de viţă de vie pentru struguri de vin alb Ciugai - 21 Producător: Institutul Naţional al Viei şi Vinului, Catedra de viticultură, UASM. Ciugai-21. Este un soi introdus în colecţia l.N.V.V. din colecţia ampelografică a ICŞVV"Tairov" din Odessa în anul 1971. Autor Kondraţki A.A. (1959). Este o clonă a unui hibridinterspecific, obţinut prin încrucişarea speciilor V.vinifera L. cu V.amurensis, care a obţinut titlulde soi. Strugurele este mic, cu greutatea de 75,16 g, conic, cilindric sau cilindro-conic, este lax.Bobita este mică, sferică, cu greutatea de 1,12 g. Maturarea coardelor este bună, conţinutul deapă fiind în limitele a 48-52 la sută, iar conţinutul de amidon - 10-15 la sută. Recolta calculată la o unitate de suprafaţă a constituit 9,56 t.
  • 74. Calitatea strugurilor la maturarea tehnologică (7.09) a avut următorii indici: conţinutul dezahăr - circa 220 g/dm3 şi aciditate titrabilă totală - circa 6,0-6,5 g/dm3. Randamentul în mustconstituie cea 74,57 la sută. Vinul obţinut s-a evidenţiat prin calităţi gustative foarte bune, acumulând la degustareaoficială o notă de peste 7,7. Tehnologia de producere a materialului săditor viticol prin oculare în verde Producător: Catedra Viticultură, UASM. în plantaţia portaltoi ocularea se efectuează în lunile iunie-iulie. Butaşii altoiţi serecoltează toamna, înrădăcinarea se poate realiza în şcoala de viţe sau în ghivece nutritive.Eficacitatea economică: randamentul - 80-85 la sută, perioada de altoire se prelungeşte cu 1,5-2,0 luni, nu este necesar atelier pentru altoit.
  • 75. V. PROTECŢIA PLANTELOR INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PROTECŢIA PLANTELOR Tehnologia de producere a entomofagului Trichogramma sp. pentru protecţia biologică a plantelorAutor: L.Gavriliţa. Elaborarea ţine de protecţia biologică a plantelor de dăunători cu entomofagulTrichogramma sp. Scopul principal îl constituie perfecţionarea tehnologiilor şi reducereacheltuielilor pentru producerea entomofagului Trichogramma sp. Procedeele de producere aacestui entomofag includ înmulţirea lui pe ouăle de molia cerealieră, iradiate preventiv cu razegama. Rezultatul tehnic constă în creşterea esenţială a indicilor biologici (de 2-3 ori), ouăle demolie iradiate putând fi păstrate 4-5 luni, pentru înmulţirea ulterioară a entomofagului pe ele. Carezultat pot fi economisite Trichogramma sp. şi ouăle de molie cu 20 -25 la sută, eficacitateabiologică în câmp crescând cu 15-20 la sută, iar roadă la hectar - cu 10-15 la sută. Tehnologii de înmulţire şi utilizare a entomofagilor în sereAutori: N.PopovJ. Zabudscaia, E.Şiico.lu. Belousov, V.Şevcenco, O.Hudiacova, A.Abaşchin,V.Gorban Recomandările includ biologia principalilor dăunători ai culturilor de seră şi solarii,precum şi a entomofagilor lor, sunt descrise modurile de înmulţire în masă a acarienilorprădători (fitoseiulus, ambliseiulus), a paraziţilor păduchilor (afidimiza şi liziflebus), a paraziţilormusculiţei albe de seră (encarsia). Pentru toate aceste specii de entomofagi sunt recomandatetehnologiile, utilajul pentru creşterea şi utilizarea lor în serele industriale la protecţia culturilorlegumicole şi dendricole. în recomandări mai sunt expuse şi rezultatele testărilor în practică, încomplexele de sere, în diverse zone climatice. Concluziile privind utilizarea în complex amijloacelor biologice permit asigurarea protecţiei plantelor, cu reducerea concomitentă avolumului de utilizare a preparatelor insectoacaricide. Recomandările sunt menite să acorde ajutor specialiştilor laboratoarelor biologice deproducţie, pentru însuşirea tehnologiilor de creştere în masă a insectelor benefice şi utilizarea înpractică a acestor mijloace aprobate pentru combaterea dăunătorilor culturilor legumicole şidecorative în condiţiile de sere şi solarii. Recomandările metodice au fost revăzute şirecomandate pentru utilizare în practică.
  • 76. Recomandări metodice privind combaterea biologică a acarienilor dăunători la viţa de vieAutor: E.lordosopol în recomandările nominalizate sunt expuse tehnologia de înmulţire în masă aprădătorilor, metodele de depistare a focarelor de acarieni dăunători la viţa de vie, perioadelede observări, utilizarea speciilor de acarieni prădători fitoseizi, normele de lansare pe hectar,modul de lansare, numărul de repetări. Recomandări metodice privind sterilizarea populaţiilor naturale ale artropodelor dăunătoare cu ajutorul capcanelor feromonal-sterilizatoareAutori: V.Bradovschi, V.Voineac, M.Batco Succesele obţinute în ramura sintezei feromonilor sexuali ai insectelor au permisameliorarea metodei genetice de combatere a unui şir de artropode dăunătoare prin îmbinareaîn capcane a atractanţilor cu agentul sterilizator. Această îmbinare permite sterilizareapopulaţiei naturale nemijlocit în cadrul agrocenosei, evitându-se costisitoarea înmulţire în masăa insectelor, transportarea, lansarea, soldată cu reducerea considerabilă a cheltuielilor prinsimplificarea modului de combatere a unor astfel de dăunători răspândiţi ca molia strugurilor,viermele mărului şi buha verzei. Aceste recomandări conţin descrierea modului de pregătire a capcanelor feromonal-sterilizatoare, normele şi schema de amplasare a acestora pe teren în diferite agrocenose,cantitatea de suporturi sterilizatoare, periodicitatea schimbării lor, măsurile de precauţie şideterminarea eficienţei biologice şi economice.
  • 77. Fig.1. Schema pregătirii capcanei feromonale şi a suportului sterilizator pentrulucru (V.Bradovschi) Recomandări practice pentru producerea şi utilizarea entomofagului gărgăriţei mazării Uscana senex GreseAutori: A.Progorleţchoi, V.Gorban Protecţia mazării contra gărgăriţei Bruchus pisorum L are un caracter specific datorităfaptului, că stadiul dăunător al bruhusului este larva, care se hrăneşte în interiorul seminţei, fiindinaccesibilă pentru pesticide. Tehnologiile actuale de protecţie a mazării sunt orientate sprecombaterea stadiului adult, prin utilizarea fumiganţilor şi insecticidelor cu spectru larg deacţiune. Sistemul de protecţie, elaborat de noi, include metoda biologică, bazată pe colonizareasezonieră a entomofagului Uscana senex Grese, care parazitează ouăle de gărgăriţă,înmulţirea în masă a uscanei este adaptată la ouăle gazdei alternative - gărgăriţa fasoleiAcanthoscelides obtectus Say. Implementarea practică a demonstrat, că eficienţa biologică alansărilor entomofagului în raportul parazit: gazdă 1:5 a constituit peste 50 la sută ouăparazitate, asigurând o scădere considerabilă a dăunării mazării de către bruhus.
  • 78. Combaterea biologică a bolilor şi dăunătorilor la viţa de vieAutor V.Voineac Această tehnologie reprezintă un sistem ecologic inofensiv de combatere a bolilor şidăunătorilor principali la viţa de vie în baza aplicării preparatelor microbiologice (Trihodermin,Rizoplan, Pentofag, Ibefunghin, Bitoxibaţilin, Forei), care sunt totodată şi stimulatori airezistenţei plantelor la boli (Imunocitofit, DKC), inhibatori de creştere a chitinei (Insegar, Nomolt,Dimilin), substanţelor biologic active (feromonilor sexuali). Toate acestea se utilizeză încombinaţie cu fungicidele chimice (număr limitat de tratamente în cazuri de epifitotii) sau fiindcombinate între ele (în funcţie de gradul de atac al patogenilor şi dăunătorilor). Recomandări de utilizare a preparatului biologic TrichoderminAutor: L.Buimistru în Recomandări sunt expuşi parametrii preparatului biologic Trichodermin. Acesta esteprodus în baza micozei Trichoderma lignorum (Tode) Harz. în calitate de substrat se utilizeazăresturi de orz, resturi de floarea-soarelui. litrul preparatului este de 20 mlrd de spori /gram depreparat. Termenul de păstrare - 1 an. Trichoderminul se utilizează pentru combatereaputregaiurilor radiculare la culturile legumicole, decorative şi leguminoase, putregaiurilor albe laculturile legumicole şi floarea-soarelui, putregaiului cenuşiu la căpşune, viţa de vie, ascohitozeila castraveţi. După utilizarea acestui preparat se observă stimularea creşterii şi dezvoltăriiplantelor, se micşorează de 2-3 ori infecţia bolilor sus-numite. Recomandări de utilizare a preparatului biologic MicafAutor: T.Şerbacova în Recomandări sunt expuşi parametrii preparatului biologic Micaf, care este produs înbaza micozei entomopatogene Verticilium lecani (Zimm) Viegas, pe substrat lichid. Preparatuleste recomandat pentru combaterea diferitelor specii de afide ce dăunează culturile legumicoleşi decorative în sere. Activitatea biologică a preparatului este de 80-85 la sută la o umiditate aaerului de până la 75 la sută. La umiditatea aerului de peste 90 la sută eficacitatea preparatuluiconstituie 90-95 la sută şi mai mult. Termenul de păstrare a preparatului - 3 săptămâni învolumele în care este crescută ciuperca (borcane de 3 litri) la temperatura de 4 - 6°C. r
  • 79. Recomandări de utilizare a preparatului biologic Nematofagin-BLAutor: L.Coroban în Recomandări sunt expuşi parametrii preparatului biologic Nematofagin, care este unpreparat micotic ce conţine conidii şi micelii ale ciupercii prădătoare Arthobotrys şi substratul dehrană. Baza acestui preparat este ciuperca Arthobotrys oligospora. Acest preparat este utilizatîn lupta contra nematodelor galicele în câmp deschis şi în sere la culturile legumicole, floricele,căpşune, usturoi. Infecţia se micşorează de 1,5-3 ori, iar roadă sporeşte cu 2 kg la metru pătrat. Capcană feromonală cu preparatul ArmigaliAutor: G.Roşea Preparatul Armigali, elaborat în baza feromonului sexual al omizii buhei bumbacului, estedestinat pentru monitoringul dezvoltării dăunătorului, depistarea lui şi combaterea prin metodade captare în masă a masculilor. Utilizarea capcanelor feromonale cu preparatul Armigali- la 2-3ha la înălţimea de 20 cm deasupra plantelor permite optimizarea termenelor de tratare chimicăcontra dăunătorului, iar instalarea a 10-12 capcane la hectar pentru captarea în masă amasculilor permite combaterea lui. Aplicarea preparatului Armigali pentru optimizareatermenelor de tratare chimică permite reducerea cu 25-30 la sută a tratamentelor chimice.Folosirea preparatului pentru captarea în masă a masculilor ca metodă de combatere, excludetratamentele chimice în combaterea omizii buhei bumbacului. Capcană feromonală cu preparatul FeroSegAutor: G.Roşea Capcanele feromonale cu preparatul FeroSEG, în baza feromonului sexual al buheisemănăturilor, permit ţinerea unei evidenţe precise a începutului zborului şi zborului în masă almasculilor, pontării maxime a ouălorşi apariţiei larvelor. Pentru aceasta se utilizeză capcanelecu preparatul FeroSEG, precum şi pentru captarea în masă a masculilor cu 13-15 capcane lahectar. Aplicarea capcanelor feromonale cu preparatul FeroSEG permite reglarea densităţiidăunătorului de până la nivelul pragului economic de daună în cadrul populaţiilor cu dezvoltarelatentă. Pentru populaţiile eruptive se efectuează lucrarea de combatere cu insecticide.Capcana feromonală reprezintă o prismă triunghiulară cu dimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4funduri -22,5x10,5 cm cu clei şi un pachet de polietilenă cu 2 capsule cu preparatul FeroSEG.
  • 80. Capcană feromonală cu preparatul FeroBRASAutor: G.Roşea Preparatul FeroBRAS, elaborat în baza feromonului sexual al buhei verzei, permiteurmărirea dezvoltării dăunătorului, depistarea lui şi combaterea prin metoda de captare în masăşi dezorientarea masculilor. Aplicarea capcanelor feromonale cu preparatul FeroBRAS -1 la 1-3ha la înălţimea de 0,8 m permite optimizarea termenelor de tratare chimică contra dăunătorului,iar instalarea a 10-12 capcane feromonale la hectar pentru captarea în masă a masculilorpermite combaterea lui. Utilizarea a 30 g de preparat la hectar pentru fiecare generaţie conducela dezorientarea masculilor dăunătorului. Aplicarea preparatului FeroBRAS pentru optimizareatermenelor de tratare chimică permite reducerea lor de 1,5-2 ori, în timp ce utilizând preparatulpentru captarea în masă şi dezorientarea masculilor ca metodă de combatere, excludetratamentele chimice în combaterea buhei verzei. Capcană feromonală cu preparatul "GrozdemonAutor: G.Roşea Capcanele feromonale cu preparatul "Grozdemon", în baza feromonului sexual al molieistrugurilor, se folosesc pentru determinarea densităţii populaţiei moliei strugurilor, fazelor dedezvoltare, arealului de răspândire a dăunătorului şi optimizarea termenelor de tratare chimică,în aceste scopuri se instalează câte 1 capcană la 3-5 ha, iar 9-10 capcane feromonale pehectar permit captarea în masă a masculilor sau sterilizarea dăunătorului ca metodă decombatere. Distribuirea uniformă a preparatului în doză de 20 g/ha pentru fiecare generaţiepermite reducerea populaţiei moliei prin dezorientarea masculilor. Aplicarea capcanelorferomonale cu preparatul "Grozdemon" în combaterea moliei strugurilor permite reducereatratărilor chimice de 1,5 -2,0 ori. Capcana feromonală prezintă o "prismă triunghiulară" cudimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4 funduri cu clei de 22,5x10,5 cm şi un pachet de polietilenă cu2 capsule cu preparatul "Grozdemon" de 8x5 cm. Capcană feromonală cu preparatul "Merenol"Autor: G.Roşea Capcanele feromonale cu preparatul "Merenor, în baza feromonului sexual al viermeluimărului, se utilizează pentru optimizarea termenelor de tratare chimică contra dăunătorului.Pentru aceasta se instalează câte 1 capcană feromonală pe 2-3 ha, pe pomi, la înălţimea de 2m. Pentru combaterea viermelui mărului prin captarea în masă sau sterilizarea masculilor se
  • 81. instalează 10-20 capcane feromonale la hectar. Aplicarea preparatului "Merenor în doză de 10-15 g/ha, conduce la dezorientarea masculilor. Capcana feromonală reprezintă o "prismătriunghiulară" cu dimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4 funduri cu clei de 22,5x10,5 cm şi un pachetde polietilenă cu 2 capsule cu preparatul "Merenor de 8x5 cm. Capcană feromonală cu preparatul "FeroFUNAutor: G.Roşea Capcanele feromonale cu preparatul "FeroFUN", în baza feromonului sexual al viermeluiprunului, se utilizează pentru stabilirea densităţii populaţiei dăunătorului, fazelor de dezvoltare şiarealului de răspândire a acestuia. Capcanele feromonale se instalează pe pomi la înălţimea de2 cm câte 1 pe 2-3 ha, pentru optimizarea termenelor de tratare chimică contra viermeluiprunului şi câte 9-10 pe hectar pentru captarea în masă a masculilor, ca metodă de combatere.Utilizarea a 5 g de preparat pe hectar pentru fiecare generaţie conduce la dezorientareamasculilor dăunătorului. Aplicarea capcanelor feromonale "FeroFUN" pentru optimizareatermenelor de tratare chimică permite reducerea de 1,5-2,0 ori a numărului lor, iar utilizareacapcanelor feromonale pentru captarea în masă şi dezorientarea masculilor ca metodă decombatere, exclude tratamentele chimice în combaterea viermelui prunului. Capcanaferomonală reprezintă o "prismă triunghiulară" cu dimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4 funduri cuclei şi un pachet de polietilenă cu 2 capsule cu preparatul "FeroFUN" de 8x5 cm. Capcană feromonală cu preparatul "FeroMOL1Autor G.Roşea Capcanele feromonale cu preparatul "FeroMOL", în baza feromonului sexual al viermeluimoliei orientale, se folosesc pentru determinarea densităţii populaţiei dăunătorului. Capcaneleferomonale se instalează pe pomi la înălţimea de 2 m, câte 1 pe 2-3 ha pentru optimizareatermenelor de tratare chimică contra dăunătorului şi câte 9-10 pe hectar pentru captareamasculilor, ca metodă de combatere. Aplicarea feromonului cu preparatul "FeroMOL" pentruoptimizarea termenelor de tratare chimică permite reducerea de 1,5-2 ori a tratamentelorchimice, iar utilizarea lor pentru captarea în masă a masculilor ca metodă de combatere excludetratamentele chimice în combaterea viermelui moliei orientale. Capcana feromonală reprezintăo "prismă triunghiulară" cu dimensiunile de 23x11x11,5 cm, 4 funduri cu clei de 22,5x10,5 cm şiun pachet de polietilenă cu 2 capsule cu preparatul "FeroMOL" de 8x5 cm.
  • 82. Utilaj tehnologic pentru creşterea în masă a insectelor beneficeAutori: V.Gorban, A.Abaşchin, B.Chicu Utilajul elaborat este destinat creşterii în masă a insectelor benefice, utilizate la protecţiaculturilor de seră şi solarii, precum şi a celor de câmp. Sunt elaborate instalaţii pentru colectareamumiilor de Enarsia formosa, a diferitelor faze de dezvoltare a acarienilor, fasonarea lor înambalaje speciale pentru transportarea şi lansarea lor pe suprafeţele protejate. Sunt elaboratede asemenea dispozitive şi capsule pentru lansarea în câmp a entomofagului Trichogramma ladiferite faze de dezvoltare. Testările efectuate în condiţii de producţie şi rezultatele obţinute nepermit să recomandăm acest utilaj laboratoarelor de producţie spre utilizare, asigurând oproductivitate înaltă a procesului prin calitatea sporită a mijloacelor biologice. Combaterea microbiologică a bolilor răsadului de tutunAutori: V.NicoIaev, S.NicoIaev, E.Calchei Preparatul microbiologic trichoderminul lichid este elaborat în baza tulpinii originaleTricho-derma harzianum Th-7F. Preparatul este recomandat pentru combaterea bolilorrădăcinoase la răsadul culturilor legumicole, tehnice, medicinale şi ornamentale, în anul 2002,împreună cu Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru Tutun şi Produsedin Tutun, preparatul a fost recomandat pentru combaterea bolilor răsadului de tutun.Preparatul este inclus în lista "Preparatele chimice şi biologice de protecţie şi stimulare acreşterii plantelor". De asemenea, pentru combaterea bolilor răsadului de tutun a fostrecomandat preparatul microbiologic Rizoplan. Eficienţa tehnică a recomandărilor - 87,2 la sutăîn comparaţie cu sistemul actual recomandat. Ambele preparate se produc şi secomercializează la Secţia de Producere a Preparatelor Microbiologice a Institutului de Protecţiea Plantelor. Preparatul VIRIN-MBAutori: L.Voloşciuc, P.Zavtoni Destinat combaterii Mamestra brassicae la varză, tomate, culturile legumicole. Preparatuleste bazat pe virusul poliedrozei nucleare a buhei verzii. litrul - 3 mlrd pol./g, norma de utilizare -0,1-0,2 kg/ha.A fost înregistrat la Centrul de Stat pentru Atestarea Produselor Chimice şi Biologice deProtecţie şi Stimulare a Creşterii Plantelor.
  • 83. Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelorde baculovirusuri cu indici biologici sporiţi.Elaborarea preparatelor solide sub formă de praf umectabil măreşte termenul de păstrare ainsecticidelor baculovirotice. Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 100g/ha şi cu20-30 la sută a cheltuielilor de muncă pentru obţinerea biomasei baculovirotice. Preparatul baculoviral VIRIN-CPAutori: L.Voloşciuc, V.Chitic Destinat combaterii viermelui-mărului (Cydia pomonella) în livezi. Este bazat pe virusulgranulozei viermelui mărului. litrul este de 3 mlrd gr/g, norma de utilizare - 0,2 kg/ha. Eficienţa tehnică: Elaborarea preparatelor solide sub formă de praf umectabil măreştetermenul de păstrare a insecticidelor baculovirotice. Eficienţa economică: Reducerea cu 25-35 la sută a cheltuielilor de muncă pentruobţinerea biomasei baculovirotice.Protecţia culturilor pomicole împotriva dăunătorilor ce nu pot fi combătuţi cu alte mijloacealternative şi obţinerea producţiei ecologic pure. Preparatul baculovirotic VIRIN-ABB-3Autori: L.Voloşciuc, V.Chitic, V.Gârlea, A.Ababii Destinat pentru combaterea insectei dăunătoare Hyphantria cunea Drurym livezi,plantaţiile silvice şi parcuri. Preparatul este bazat pe virusurile poliedrozei nucleare şi granulozeicu acţiune cumulativă şi sinergistă. litrul este de 5 mlrd poliedre şi granule/g. Norma de utilizare-0,1-0,2 kg/ha. Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelorde baculovirusuri cu indici biologici sporiţi. Sporireacu 30-40 la sută a activităţii biologice şi reducerea cu 2-3 zile a perioadei de incubare a suşelorde baculovirusuri aplicate la constituirea preparatelor biologice. Elaborarea preparatelor solidesub formă de praf umectabil măreşte termenul de păstrare a insecticidelor baculovirotice. Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 100g/ha şi cu20-30 la sută a cheltuielilor de muncă pentru obţinerea biomasei baculovirotice.Protecţia culturilor agricole şi silvice împotriva dăunătorilor ce nu pot fi combătuţi cu altemijloace alternative şi obţinerea producţiei ecologic pure.
  • 84. Preparatul biologic VERTICILINAutori: I.Popuşoi, L.Voloşciuc, T.Şcerbacova Baza o constituie ciuperca Verticillium lecanii (cn) Vilgas. Preparatul, sub formă depulbere umectabilă, este utilizat pentru combaterea Musculiţei-albe-de-seră. Eficienţa biologicăconstituie 95 la sută şi poate fi atinsă în condiţii de umiditate înaltă (85 la sută) a aerului şi latemperatura de 20-28°C. Eficienţa tehnică: Aplicarea tulpinilor de ciuperci şi bacterii antagoniste cu indicibiologici sporiţi. Sporirea cu 20-30 la sută a activităţii biologice a suşelor de ciuperci. Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului şi cu 30 la sută acheltuielilor de muncă pentru obţinerea preparatelor.Protecţia culturilor agricole contra dăunătorilor culturilor de seră. Preparatul baculovirotic VIRIN-OSAutor: V.Chitic Destinat pentru combaterea Agrotis segetum şi a buhelor din genul Agrotis (Ypsilon,Exclamatoare) la culturile legumicole, tehnice, bostănoase şi ierburile medicinale. Este bazat pevirusurile granulozei şi poliedrozei nucleare cu acţiune sinergistă. Titrul- 3 mlrd pol.şi gr/g,norma de utilizare - 0,1 kg/ha. Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelor de baculovirusuri cu indici biologici sporiţi.Elaborarea preparatelor solide sub formă de praf umectabil măreşte termenul de păstrare ainsecticidelor baculovirotice. Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 100 g/ha.Protecţia culturilor agricole împotriva dăunătorilor ce nu pot fi combătuţi cu alte mijloacealternative şi obţinerea producţiei ecologice. Preparatul baculovirotic VIRIN-HS-2Autori: L. Voloşciuc, P.Zavtoni Destinat combaterii Omizii capsulelor de bumbac şi buhelor din genul Heliothis.Preparatul modificat este bazat pe virusul poliedrozei nucleare a gazdei nespecifice. Titrul - 3mlrd pol ./g. în condiţiile Moldovei este recomandat pentru combaterea buhelor la tomate, ardei,porumb zaharos ş.a., norma de utilizare - 0,2 kg/ha.
  • 85. Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelor de baculovirusuri cu indici biologici sporiţi. Sporireacu 30-40 la sută a activităţii biologice şi reducerea cu 2-3 zile a perioadei de incubare a suşelorde baculovirusuri, aplicate la constituirea preparatelor biologice. Elaborarea preparatelor solidesub formă de praf umectabil măreşte termenul de păstrare a insecticidelor baculovirotice. Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 100 g/ha şi cu30-35 la sută a cheltuielilor de muncă pentru obţinerea biomasei baculovirotice.Protecţia culturilor agricole împotriva dăunătorilor ce nu pot fi combătuţi cu alte mijloacealternative şi obţinerea producţiei ecologice. Preparatul bacteriofagic PENTAFAGAutori: L.Afanasiev, L. Voloşciuc Destinat combaterii agenţilor patogeni ai bacteriozelor la culturile pomicole şi legumicole.Preparatul este elaborat în baza bacteriofagilorce stopează dezvoltarea bacteriozelor,îndeosebi a celor din genul Pseudomonas. Eficienţa tehnică: Aplicarea suşelor de bacteriofagi cu indici biologici sporiţi. Sporirea cu20-25 la sută a activităţii biologice şi reducerea perioadei de cultivare a biomasei bacteriofagice. Eficienţa economică: Reducerea dozei de consum a preparatului până la 4-5 l/ha şi cu30-35 la sută a cheltuielilor de muncă pentru obţinerea biomasei bacteriofagice şi a formeipreparative.Protecţia culturilor pomicole şi legumicole în tehnologiile de obţinere a producţiei ecologice. VI. ZOOTEHNIE Şl MEDICINĂ VETERINARĂ INSTITUTUL NAŢIONAL PENTRU ZOOTEHNIE Şl MEDICINĂ VETERINARĂ "TEVIT" Programul activităţii de selecţie şi prăsită cu ovinele de rasă Tigaie în Republica f Moldova pentru anii 1996-2005 în program sunt expuse lucrările de selecţie şi prăsilă a oilor de rasa Tigaie în scopulcreării tipului nou intrarasial Tigaie de lapte prin metoda de creştere în rasa pură şi metodaîncrucişării, Implementarea acestui program va contribui la perfecţionarea calităţilor de prăsilă şiproductive ale rasei Tigaie şi crearea tipului nou intrarasial de rasă Tigaie.
  • 86. Ameliorarea albinelor înmulţite în Republica Moldova Recomandările elaborate sunt destinate tuturor categoriilor de apicultori şi conţin un şirde îndrumări de ordin atât practic, cât şi ştiinţific, purtând un caracter metodologic şi tehnologic,în baza acestor recomandări, indiferent de forma de proprietate, ramura poate fi dezvoltată cuprofit dublu - sporirea producţiei şi obţinerea unor produse agricole specifice. Prin urmare, sededuce concluzia că ele vor constitui un ajutor preţios în activitatea selecţionerilor, inginerilor-zootehnist! şi tuturor celor care practică apicultura în ţara noastră. Profilaxia colibacteriozei şi salmonelozei la viţei şi purcei Scopul acestor recomandări îl constituie reducerea morbidităţii şi mortalităţii viţeilor şipurceilor nou-născuţi din cauza colibacteriozei şi salmonelozei tractului digestiv, prin realizareaunor măsuri tehnico-organizatorice, zooigienice şi sanitare veterinare complexe.Măsurile luate asigură sporirea rezistenţei organismului mamei şi a noii generaţii, igiena fătării şiprevin contaminarea nou-născuţilor cu microorganisme patogene.Recomandările includ compartimentele cu privire la modul cum decurge boala, diagnosticul,profilaxia specifică, inclusiv folosirea vaccinului şi a serului. Aceasta asigură reducereagastroenteritei şi mortalităţii la viţei de 2-3,5 ori şi la purcei de 2,5-5,7 ori. Măsurile de profilaxie şi combatere a leucozei la taurine Aceste recomandări sunt elaborate în scopul unificării tacticii de combatere şi profilaxie aleucozei taurinelor în Republica Moldova şi sunt aplicate într-un şir de gospodării din republică.Durata asanării gospodăriilor depinde de efectivul de animale contaminate cu virusul leucozei,precum şi de gradul de completare a cirezii cu junei necontaminate de leucoză.în contextul celor expuse procesul de asanare a efectivului durează de la 2-3 până la 5 ani, Recomandări metodice pentru selecţia şi testarea taurilor reproducători după descendenţă, Chişinău, 1997 Recomandările nominalizate includ metodele de selecţie şi testare a taurilor autohtoni,obţinuţi prin împerecherea vacilor Bălţată cu negru de tip Moldovenesc cu cota genelor raseiHolstein,
  • 87. Recomandările cuprind următoarele etape:V selecţia vacilor-mame de tauri;V împerecherea taurilor cu vacile-mame de tauri;V aprecierea şi selectarea tăuraşilor de rasă;V testarea şi selectarea taurilor după descendenţă. Sistemul de raţii tipice pentru taurine, Maximovca, 1996 Scopul elaborării acestui sistem îl constituie sporirea eficacităţii folosirii nutreţurilor,reducerea consumului de furaje la o unitate de producţie, echilibrarea raţiilor pe un număr câtmai mare de indici. Sistemul este elaborat în baza studierii compoziţiei chimice şi a valoriinutritive a furajelor din trei zone (nord, centru, sud) ale republicii, raţiile sunt echilibrate înfuncţie de productivitate, starea fiziologică a animalelor şi perioada anului. Folosirea raţiilor tipice a favorizat sporirea productivităţii vacilor de lapte de la 14,6-17,7până la 15,1-18,8 kg de lapte pe zi. Concomitent a sporit de la 3,47-3,56 până la 3,61-3,62 lasută şi grăsimea laptelui. A crescut eficacitatea folosirii nutreţurilor, fapt confirmat prin sporirea digestibilităţiisubstanţelor nutritive: de la 59,3-84,8 până la 61,7-85,8 la sută a coeficientului digestibilităţiisubstanţelor uscate, de la 38,8-68,2 până la 13,8-74,4 la sută - a celulozei brute, de la 58,8-74,3 până la 59,5-78,4 la sută - a proteinei brute.Rezultate similare au fost obţinute şi la viţelele de prăsilă. Metoda biologică de prelucrare a deşeurilor vităritului (recomandări, Maximovca, 1997) în recomandările elaborate sunt expuse principiile de bază ale metodei biologice(viermiculturii) de prelucrare a deşeurilor din sectorul zootehnic, ce permit soluţionareaurmătoarelor probleme:V ameliorarea situaţiei ecologice în locurile de concentrare maximă a animalelor;V obţinerea biohumusului - îngrăşământ organic preţios, administrarea căruia în sol genereazăameliorarea lui şi obţinerea unor culturi şi produse alimentare ecologic pure. Metoda biologică de prelucrare a deşeurilor organice cu ajutorul viermiculturii (râmeiHibridul Roşu de California) este o metodă ieftină şi accesibilă de obţinere a îngrăşămintelororganice preţioase - biohumusul. Biohumusul sporeşte fertilitatea solului, productivitatea culturilor agricole, rezistenţa lor lasecetă şi îngheţuri.
  • 88. Creşterea dirijată a tineretului taurin destinat reproducţiei în recomandări sunt expuse principiile de bază ale creşterii taurinelor de prăsilă pentrugospodării cu diverse forme de proprietate. în funcţie de particularităţile etapelor de dezvoltare a tineretului la diferite faze aleontogenezei se expun metodele şi procedeele de creştere, indicii particularităţilor fiziologice decreştere şi dezvoltare ale taurinelor de prăsilă, rolul factorului de nutriţie la întreţinerea şiformarea reflexelor condiţionate necesare. Este expus sistemul ştiinţific fundamentat depregătire a juncilor pentru fătare şi lactaţie. Toate metodele de creştere a tineretului taurin aufost aprobate în cadrul numeroaselor cercetări ştiinţifice şi practice ale institutului, obţinându-serezultate pozitive în condiţii de producţie prin creşterea sporului zilnic al masei corporale şi aproductivităţii vacilor la prima lactaţie cu circa 12-18 la sută. Metoda de sporire a capacităţilor reproductive ale vacilor şi juncilor Aceste recomandări sunt destinate specialiştilor zooveterinari, tehnicienilor înînsămânţarea artificială, posesorilor particulari, pentru acordarea ajutorului practic în problemareproducţiei şeptelului şi sporirii fecundităţii vacilor şi juncilor.Metoda a fost aprobată în zonele de nord, centru şi sud ale Republicii Moldova, favorizândobţinerea a minimum 96 viţei la 100 de vaci. Bioconversia deşeurilor organice şi protecţia mediului înconjurător (Recomandări, Chişinău, 2002) Prezentele recomandări sunt destinate fermierilor, proprietarilor din sectorul privat,zootehnicienilor, medicilor veterinari şi altor categorii de lucrători ai sectorului agrar, fiindaprobate şi propuse de Consiliul Tehnico-Ştiinţific al Ministerului Agriculturii şi IndustrieiAlimentare a Republicii Moldova. Bioconversia deşeurilor organice cu ajutorul viermiculturii are drept scop: V prelucrarea deşeurilor organice şi obţinerea îngrăşămintelor cu acţiune îndelungată; V reanimarea solurilor degradate şi sporirea producţiei culturilor agricole; V obţinerea producţiei agricole ecologic pure; V protecţia mediului şi ameliorarea situaţiei ecologice. Importanţa bioconvensiei organice cu ajutorul viermiculturii constă în faptul, că ea poatefi
  • 89. organizată în toate gospodăriile - şi mari, şi mici. Ea nu necesită mari cheltuieli, fiindconvenabilădin punct de vedere economic. Tipul nou de ovine Karakul Moldovenesc, corpolent, pentru pielicele-lapte (Recomandări, Chişinău, 2002) Informaţia este prezentată pentru fermieri, crescători de ovine Karakul, gospodării şi]întreprinderi specializate în această ramură. Utilizarea berbecilor-reproducători de rasă Karakul Moldovenesc asigură sporirea indicilcproductivi - calitatea pielicelelor, cantitatea de lapte şi masa corporală. Tipul de taurine Bălţat cu negru Moldovenesc (Recomandări, Chişinău, 2002) Aceste recomandări sunt destinate fermierilor din sectorul privat şi crescătorilor de taurinipentru lapte.Avantajele tipului de taurine Bălţat cu negru Moldovenesc: V vacile produc cantităţi mari de lapte (6000 kg) deja după prima fătare, intensitateamulsului-1,8-2,5 kg/min, termenul de intrare în exploatare - 25-27 luni, termenul de exploatareefectivă-4-6 fătări, greutatea viţeilor la naştere - 30-35 kg; V viţelele de prăsilă la vârsta de 6 luni cântăresc 165 kg, la 12 luni - 270 şi la 18 luni -375 kg| tineretul taurin rebutat pentru îngrăşare creşte intensiv cu un spor zilnic în greutate deSOC 1200 g, randamentul la sacrificare atinge 55 la sută. Folosirea raţională a furajelor concentrate în nutriţia animalelor agricole (Recomandări, Chişinău, 2002) Recomandările sunt destinate specialiştilor zooveterinari, fermierilor, deţinătorilor deanimalei îndeplinirea prevederilor acestor recomandări va determina sporirea considerabilă aeficacităţii] folosirii concentratelor în raţiile animalelor. Cititorii vor face cunoştinţă cucaracteristica detaliat; a furajelor concentrate, metodele de preparare preventivă a acestora,reţete de nutreţurij combinate, adaosuri proteino-mineralo-vitaminice şi premixuri pentruanimale.
  • 90. Alimentaţia animalelor domestice (Recomandări, Chişinău, 2002) Această lucrare este dedicată fermierilor, deţinătorilor de animale, precum şiconsultanţilorj centrelor de extensiune. în lucrare sunt expuse cele mai importante momente din alimentaţia taurinelor, ovinelor,caprinelor, porcinelor, cabalinelor şi păsărilor. La alcătuirea ei s-a luat în consideraţie experienţaavansată din domeniu, atât din ţara noastră, cât şi de peste hotare, rezultatele investigaţiilorştiinţifice ale autorului, particularităţile bazei furajere, tradiţiile de creştere a unei sau a alteispecii de animale şi păsări, posibilităţile reale ale fermierilor. Porcine de carne "Sudic" (Sus) de prăsi la tip moldovenesc (brevetul nr.168, autori: V. Aramă, l. Arhirii, Gh. Berdos, F. Guci şi alţii) Invenţia se referă la creşterea porcinelor şi propune porcine de prăsilă de tipulMoldovenesc de Carne "Sudic", destinat folosirii ca formă maternă şi paternă pentrureproducere de rasă pură şi încrucişare în scopul obţinerii hibrizilor cu productivitatea de carne.Indicii dezvoltării vierilor maturi constituie, conform greutăţii vii, 320-350 kg, scroafelor - 240-270kg. Productivitatea scroafelor constituie: profilicitatea 10-11 purcei, greutatea lotului la 2 luni -182 kg. Animalele sunt premature cu înclinaţie pronunţată a productivităţii de carne: greutateavie de 100 kg se atinge la 182 zile, la 1 kg adaos zilnic se consumă 3,46 unităţi nutritive. Adaos furajer pentru vaci de lapte (brevetul nr.563, autori: S.Coşman, M. Bahcivanji, V. Caraceban, P. Liuţcanov) Invenţia se referă la domeniul de producere a nutreţurilor şi descrie structura adaosuluifurajer nou, din componenţa căruia fac parte vitamine, aminoacizi, microelemente, biostimulatorişi antioxidant!, ce stimulează activitatea biochimică a sistemului fermentativ la rumegătoare şiridică nivelul de asimilare, contribuind la sporirea productivităţii animalelor. Microelementele sefolosesc sub formă de compuşi helatici cu acizi organici.
  • 91. Linia uşoară a subrasei de găini moldoveneşti "Gât-golaş" (brevetul nr.829, autori: I.Socican, B. Socolnicov, l. Bîzgu şi alţii) Linia de găini propusă este orientată spre producţia ouă-carne, adaptată la nutreţurilocale şi imună la bolile indigene. Manifestă o capacitate înaltă de combinare la încrucişareindustrială cu alte rase, linii de găini. Linia grea a subrasei de găini moldoveneşti "Gât-golaş" (brevetul nr.830, autori: I.Socican, B. Socolnicov, l. Bîzgu şi alţii) Linia de găini propusă este orientată spre producţia carne-ouă, adaptată la nutreţurilocale şi imună la bolile indigene. Manifestă o capacitate înaltă de încrucişare în calitate deformă paternă cu rase producătoare de ouă şi cu rase producătoare de carne şi ouă şi încalitate de formă maternă la încrucişarea cu rase şi linii producătoare de carne. Adaosul furajer pentru tauri-reproducători (brevetul nr.1288, autori: M.Bahcivanji, S. Coşman, V.Caraceban şi alţii) Invenţia se referă la domeniul de producere a nutreţurilor pentru tauri-reproducători şidescrie structura adaosului furajer propus, componenţa căruia include suplimentar vitamina "C",ce sporeşte cantitatea şi calitatea materialului seminal, iar oxidantul prelungeşte termenul devalabilitate al adosului. STANDARDE NAŢIONALE Sm 108:1995 Siloz din plante verzi. Condiţii tehnice (elaboratori: S. Coşman, M. Bahcivanji, N. Moloşniuc, V. Coşman) Standardul se referă la silozul preparat din plante anuale şi perene, proaspăt cosite sauvestejite. Cerinţele de calitate, metodele de recepţie şi depozitare a silozului, determinate deacest standard sunt obligatorii pentru producătorii acestui nutreţ.
  • 92. Sm 142:1997 Fân. Condiţii tehnice (elaboratori: M. Bahcivanji, S. Coşman, N. Moloşniuc, V. Coşman) Standardul se referă la fânul preparat din ierburi cultivate şi de pe fâneţe naturale.Cerinţele de calitate, regulile şi metodele de verificare şi depozitare a fânului, stabilite prin aceststandard sunt obligatorii pentru producătorii şi furnizorii acestui nutreţ. Sm 171:2001 Fânaj. Condiţii tehnice (elaboratori: M. Bahcivanji, S. Coşman, N. Moloşniuc şi alţii) Standardul se referă la fânajul preparat din plante anuale, perene veştejite şiamestecurile" lor şi stabileşte condiţiile de calitate, metodele de preparare, verificare şidepozitare a fânajului, Aceste condiţii sunt obligatorii pentru producătorii şi furnizorii acestuinutreţ. : Sm 204:2001 Taurine tinere de rasa Bălţată cu negru Moldovenesc. Condiţii tehnice (elaboratori: Gh. Munteanu şi l. Miron) Standardul se referă la taurinele tinere de rasă Bălţată cu negru Moldovenesc în vârstăde peste 6 luni şi juncile destinate înnoirii şi reproducţiei ulterioare a efectivelor de taurine delapte şi stabileşte cerinţele minimale pentru greutatea corporală, dimensiunile corporale,constituţional şi originea tăuraşilor, vitelelor, juncilor şi taurilor selectaţi pentru prăsilă. PRESCRIPŢIILE TEHNICE PT MD 65-00820967-004-98 Adaos furajer pentru tauri-reproducători (elaboratori: S. Coşman, C. Caraceban, N. Moloşniuc şi alţii) Prescripţiile tehnice se referă la adaosurile furajere pentru tauri-reproducători şi stabilesccondiţiile de calitate, metodele de preparare, verificare şi depozitare a adaosului.
  • 93. PT MD 65-00820967-005:2002 Viermicultura. Hibridul Roşu de California (elaboratori: V. Abramova, L Cremeneac, A. Tutunaru)Prescripţiile tehnice stabilesc condiţiile de utilizare a râmei Hibridul Roşu de California pentru1bioconversia deşeurilor din diferite domenii de activitate a omului şi prevăd condiţiile pentruasigurarea vitalităţii optime şi accelerarea reproducerii ei. FILIALA PENTRU CREŞTEREA PORCINELOR A INSTITUTULUI NAŢIONAL PENTRU ZOOTEHNIE Şl MEDICINĂ VETERINARĂ "TEVIT" Linia specializată paternă de suine "Manoileun" Linia specializată paternă de suine „Manoileun" este creată în gospodăria SRL „Rentier -Agro", com. Manoileşti, jud. Ungheni, prin metoda de infuzie a sângelui rasei Landrace filandezla Tipul Moldovenesc de carne „Sudic". Suinele noii linii se deosebesc prin constituţie robustă, lungime a trunchiuluiexcepţională, rezistenţă la stres şi performanţe de îngrăşare şi carcasă înalte: vârsta atingeriimasei corporale 100 de kg - 182,4 zile, sporul mediu zilnic - 698 g, consumul specific de nutreţ -3,7 unităţi nutritive, lungimea carcasei - 98,6 cm, grosimea slăninei - 2,7 cm şi masa jambonului- 11,4 kg. Porcinele liniei specializate paterne se recomandă spre utilizare în întreprinderile deproducere a cărnii de porc şi gospodăriile - marfă, indiferent de forma de proprietate, pentruobţinerea hibrizilor comerciali. Linia specializată paternă "Niconia" Linia specializată paternă „Niconia" este creată în gospodăria SRL „Sens - Prim", com.Zaim, sect. Căuşeni, jud. Tighina, prin metoda de infuzie a sângelui Landrace belgian la tipulMoldovenesc de carne. Linia specializată paternă „Niconia" se caracterizează prin capacităţi înalte de îngrăşareşi carcasă: vârsta atingerii masei corporale de 100 kg - 183 zile, consumul specific de nutreţ la1 kg de adaos - 3,9 unităţi nutritive, lungimea carcasei - 96,8 crn, grosimea stratului de slăninăla 6 - 7 vertebre toracale- 2,6 cm, masa jambonului - 11,7 kg.
  • 94. Suinele liniei specializate paterne „Niconia" au combinalitate sporită la încrucişareaindustrială cu alte genotipuri de porcine, în special cu rasa Marele alb, metişi bi - şi trirasiali şilinia specializată maternă „Buchet" în scopul obţinerii hibrizilor comerciali. Linia specializată paternă "Uniset" Linia specializată paternă „Uniset" este creată în gospodăria SRL „Rentier-Agro",Manoileşti, jud. Ungheni, prin încrucişarea metişilor tipului Moldovenesc de carne „Sudic" xLandrace filandez cu tipul Moldovenesc de carne x Landrace belgian. Linia specializată paternă „Uniset" se caracterizează prin capacităţi înalte dereproducere, îngrăşare şi carcasă: prolificitatea - 10,7 purcei, masa lotului la înţărcare la vârstade 60 zile-182,6 kg, vârsta atingerii masei de 100 kg - 176 zile, consumul specific de nutreţ la 1kg adaos -3,78 unităţi nutritive, grosimea stratului de slănina la 6-7 vertebre toracale - 26,8 mm,lungimea carcasei - 98,7 cm, masa jambonului - 11,8 kg. Suinele se utilizează în calitate de formă paternă la încrucişarea cu rasele materneMarele alb, scroafe bi- şi trirasiale, linia specializată maternă „Buchet" în scopul obţineriihibrizilor comerciali. Prescripţii tehnice "Premixe mineralo-vitaminice pentru porcine" Premixul mineralo-vitaminic este destinat optimizării raţiilor porcinelor în microelemente şivitamine în corespundere cu normele de nutriţie existente. Folosirea premixului mineralo-vitaminic asigură un spor mediu zilnic de greutate de 550 - 650 cu un consum specific la 1 kgde spor de 4,25 unităţi nutritive, mărind digestibilitatea proteinelor de la 77,5 până la 83,1 lasută. Nivelul de microelemente şi vitamine produs pentru scroafe măreşte prolificitatea cu 8 -10 la sută, capacitatea de alăptare - cu 10 la sută, asigurând un efect economic stabil. Recomandări privind utilizarea reziduurilor industriale în alimentaţia porcinelor Recomandările cuprind următoarele capitole: prefaţă, caracteristica deşeurilor şisubproduselor primite în industria prelucrătoare, eficacitatea folosirii reziduurilor industriale înalimentaţia porcinelor, condiţiile optime de introducere a deşeurilor industriale în raţiileporcinelor.
  • 95. Folosirea reziduurilor industriale în mărime de 15 - 25 la sută din valoarea nutritivă araţiei măreşte sporul mediu zilnic cu 10 - 15 la sută, micşorând consumul de concentrate cu 7-9la sută. Sistem de raţii tipice pentru porcine Sistemul cuprinde următoarele capitole: prefaţă, nutriţia de valoare a diferitor grupefiziologice de porcine, metodele de îmbunătăţire a valorii nutritive a raţiilor, raţii tipice pentruporcine, normele zilnice de hrănire. Folosirea sistemului de raţii tipice oferă posibilitatea elaborării raţiilor maximal apropiatede cerinţele de hrănire a porcinelor în funcţie de productivitate şi starea fiziologică. Metoda tehnologică de reducere a mortalităţii perinatale la scroafe Metoda tehnologică de reducere a mortalităţii perinatale prevede utilizarea unei dozereduse de oxitocină cu scop de profilaxie a anoxiei purceilor în timpul parturiţiei, micşorăriiprocentului de purcei neviabili, morţi şi mumificaţi cu 2,95 la sută şi permite obţinerea unui efecteconomic la o scroafă de 138,54 lei. Tehnologia de creştere a scroafelor de prăsilă cu o capacitate de 50 de scrofiţe anual în gospodării de fermieri Elaborarea tehnologiei unei miniferme de creştere a 50 de scrofiţe de prăsilă pentru1gospodăriile de fermieri oferă posibilitatea îmbunătăţirii lucrului de selecţie în sectorul privat,aprovizionării cu animale de reproducere a fermierilor din toate localităţile, evitând pierdericolosale de la transportarea animalelor din alte localităţi şi utilizarea animalelor cu un nivel deproductivitate scăzut.
  • 96. STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL PISCICULTURII Recomandările privind creşterea peştelui de vara a doua Polyodon spathula ca obiect pentru obţinerea producţiei de marfă, Chişinău, 1998 Recomandările conţin descrierea operaţiilor biotehnice de creştere a peştelui de vara adoua Polyodon spathula în diferite heleşteie şi bazine acvatice, sunt prezentate normativelepiscicolo-biologice de bază. Recomandările sunt destinate specialiştilor piscicultori.Recomandările privind diagnosticul, epizootologia, profilaxia eimeriozei, schulmanelozei şi altor maladii parazitare ale crapului şi peştilor fitofagi, Chişinău, 1998 Recomandările conţin analiza stării epizootologice a gospodăriilor Republicii Moldova înanul 1998 în ceea ce priveşte schuimaneloza, eimerioza şi alte maladii parazitare ale peştilor.Este arătată corelaţia dintre epizootologia maladiilor, situaţia economică şi epizootologică apopulaţiilor de peşti din bazinele acvatice naturale. Se face o analiză sistematică a agenţilorpatogeni actuali ai peştilor, descrierea lor succintă, metodologia de tratare şi profilaxie. Seexaminează căile de ameliorare a situaţiei epizootologice, se descriu materialele necesarepentru organizarea profilaxiei bolilor peştilor din Republica Moldova. Recomandările sunt destinate specialiştilor piscicultori din Republică, ihtiopatologilor şimedicilor veterinari, precum şi serviciilor şi colaboratorilor ministerelor, care sunt preocupaţi deproblema utilizării raţionale a resurselor acvatice şi serviciilor sanitare epidemiologice.Metodele de folosire a deşeurilor agricole şi ale industriei alimentare la sporirea naturală a productivităţii piscicole a heleşteielor de creştere, Chişinău, 1998 Metodele permit sporirea volumului de creştere a peştelui în bazinele acvatice interneprin îmbunătăţirea compoziţiei de specii şi sporirea cantitativă a bazei naturale de hrană prinutilizarea deşeurilor agricole şi ale industriei alimentare în calitate de îngrăşăminte şi suplimenteîn raţia alimentară a peştelui.Metodele sunt destinate specialiştilor gospodăriilor piscicole.
  • 97. Tehnologia perfecţionată de reproducere, creştere a materialului piscicol de populat şi Polyodon spathula industrial în diferite bazine acvatice, Chişinău, 1999 în tehnologie sunt prezentate operaţiile de reproducere, creştere a materialului depopulat şi de peşte-marfă Polyodon spathula în diverse bazine acvatice ale Republicii Moldova.Sunt perfecţionate operaţiunile de determinare a gradului de maturitate a femelelor de Polyodonspathula, incubaţie a icrelor, obţinere a larvelor, creştere a materialului de populat şi peştelui-marfă. Tehnologia este destinată specialiştilor din piscicultura. Tehnologia formării orientate a bazei de hrană naturală în heleşteie, Chişinău, 1999 în tehnologie sunt indicate metodele de formare orientată a bazei de hrană naturală prininfluenţa asupra mediului înconjurător a hidrobionţilor (îngrăşarea mineralo-organică aheleşteielor, inclusiv cu deşeuri ale sectorului zootehnic şi industriei alimentare, precum şiinfluenţa asupra biocenozelor (cultivarea diferitelor specii de zooplancton în heleşteie, viviere,introducerea culturii pure şi a policulturii organismelor furajere în heleşteie). Sunt indicatemetodele de bază ce sporesc volumul de productivitate a peştelui din contul folosirii compoziţieide specii şi a creşterii cantitative a bazei furajere naturale. Tehnologia este destinată specialiştilor gospodăriilor piscicole. Normativele de exploatare a loturilor noi de reproducători peşti fitofagi, Chişinău, 2002 în normativele elaborate sunt expuse măsurile biotehnice de bază la formarea loturilornoi de reproducători: sânger, novac, cosaş, sunt prezentate normativele piscicole principaleprivind exploatarea acestor loturi în condiţii de piscicultura extensivă şi pregătirea lor pentrureproducerea industrială. Normativele sunt destinate specialiştilor gospodăriilor piscicole active din RepublicaMoldova.
  • 98. UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA Zarul colostral conservat cu fenol Preparatul respectiv se foloseşte pentru profilaxia şi combaterea diareei neonatale latineret în doză de 0,5 ml/kg masă corporală. Se administrează zarul colostral o dată în 24 ore îndecurs de 2-3 zile, asigurând o înaltă eficacitate.Cantitatea de zar colostral obţinută constituie 50 la sută din cantitatea iniţială de colostru. Eficacitatea lactoglobulinei şi retinolului în corecţia imunodeficitului la viţeii nou-născutitAutor: N.Josan Eficacitatea terapeutică optimă a tratamentului colibacilozei se atinge la administrareaintramusculară la viţei a retinolului în doză de 100 000-150 000 UI o dată în zi, timp de 2-3 zile,în combinaţie cu lactoglobulina, în doză de 75-80 ml, o dată în zi, timp de 1-2 zile. Un astfel detratament al colibacilozei la viţei asigură o eficacitate în proporţie de 95 la sută. Instalaţie cu vacuum cu electromotor - 3800, pentru filtrarea lichidelor biologiceAutor: N.Josan Instalaţia cu vacuum este destinată filtrării lichidelor biologice. O astfel de filtrare încondiţii de laborator se efectuează cu pompa Komovski, care reprezintă o pompă manuală cupiston. Folosirea pompei Komovski pentru crearea unei presiuni negative este un proces foartegreu. Prin urmare, s-a impus necesitatea modernizării pompei Komovski, fiind acţionată de unelectromotor- 3800 şi curea de transmisie. La rotirea electromotorului 220 V, cu 1350 rot/min,rotaţiile instalaţiei cu vacuum sunt în limitele a 400-450 rot/min. Diametrul roţii de cureaconducătoare - 65 mm, al celei conduse - 280 mm, diametrul sântului roţii de transmisie - 13mm.
  • 99. Aparat ultrasonor pentru determinarea grosimii stratului de slănină la porcine ISG-01Autori: I.Rotaru, V.Crivoborodov, V.Şapovalov Destinat pentru determinarea grosimii stratului de slănină la porcine în diferite regiunicorporale. Se utilizează în fermele de selecţie la aprecierea producţiei de carne pe animalul viu.Producător: Universitatea Agrară de Stat din Moldova, SA "Intrascop". Caracteristica tehnicăMasa 0,5 kgDimensiunile de gabarit 90 x 150 x 50 mmFuncţionează între 10-50°CAlimentaţie autonomă (baterie de acumulatoare 9V sau tip "Krona").Controlează stratul de grăsime între 10-99 mm, cu o eroare mică ± (0,05+0,5) mm. Dispozitiv pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale toracale la bovineAutor: Gh, Donica. Invenţia se referă la medicina veterinară şi poate fi utilizată în practica chirurgicalăveterinară. Dispozitivul include un corp cu două manşoane elastice, fixate ermetic şi situate sub ununghi de 60 grade unul faţă de altul, un manşon de reducţie cuplat ermetic la corp printr-un tubflexibil, o pompă de vid amplasată în interiorul corpului şi executată în formă de pară elastică,dotată cu supapă contrapresiune şi un vacuummetru. Corpul conţine un colector pentru exudat,executat în formă de adâncitură în peretele inferior al corpului şi echipat cu un ştuţ. Rezultatul tehnic constă în mobilitatea corpului dispozitivului faţă de câmpul operator, înefectuarea intervenţiei chirurgicale cu ambele mâini, precum şi reducerea infectării organelorcavităţii toracice.
  • 100. Propuneri privind utilizarea microelementelor chelatate în hrana tineretului porcin supus îngrăşăriiAutor: V. Vrancian. în baza experienţelor s-a stabilit că microelementele chelatate în hrana tineretului porcinsupus îngrăşării asigură reducerea consumului specific de furaj cu 6,27 la sută, creştereasporului în greutate cu 18,9 la sută faţă de lotul martor.Recomandăm următoarea compoziţie a microelementelor chelatate (mg/g compoziţie): mangan- 35, zinc - 35, fier - 40, cupru - 10, cobalt - 0,3 şi sticlă fosfatică - 879,7. Doza de administrare -0,25 g/kg NC.
  • 101. VII. INDUSTRIA ALIMENTARA INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE Ş/ PROIECTĂRI TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ (LC.Ş.P.T.I.A.) Conserve noi din prune uscate Una din cele mai esenţiale căi de sporire a eficacităţii întrebuinţării fructelor şi legumeloro constituie prelucrarea lor profundă. Din produsele nou elaborate pe baza prunelor uscate facparte conservele sterilizate, ce reprezintă prune uscate, pregătite cu sâmbure sau fărăsâmbure, turnate cu sirop şi închise ermetic. Prunele uscate conservate se toarnă cu sirop dediferite concentraţii de zahăr şi, în funcţie de concentraţia dată, se marchează ca prune uscatede desert în sirop slab, tare sau extra tare. Marcarea primită permite indicarea locului produsului respectiv pe piaţa internaţională. în procesul de producere a conservelor prunele uscate se îmbibă cu sirop de zahărpentru îmbunătăţirea gustului lor, dat fiind faptul că prunele moldoveneşti uscate au o aciditateînaltă. Fructele capătă o consistenţă delicioasă, păstrându-şi miezul dens, corespunzătorprunelor uscate. Conţinutul de fructe în produsul finit depăşeşte 60 la sută. Folosirea siropuluide diverse tipuri şi concentraţii oferă posibilitatea satisfacerii gustului diferitelor întrebuinţări aleacestui produs. Tehnologia poate fi realizată la liniile simple de producere a conservelor de fructe. A fost elaborată documentaţia normativă. Prin comandă individuală pot fi elaborateregimurile de sterilizare a conservelor în diverse tipuri de ambalaj. Tehnologii de fabricare a produselor lactate, obţinute prin utilizarea prepara telor bacteriene A fost creată o colecţie de circa 50 de tulpini şi combinaţii de tulpini bacterieneacidolactice, care au fost aplicate la elaborarea documentaţiei tehnico-ştiinţifice referitor la 7tipuri de maiele bacteriene, în baza cărora au fost produse loturi experimentale de maielebacteriene liofilizate, Sunt elaborate tehnologii pentru următoarele produse: brânză şismântână, maioneză, produse lactate combinate. O parte din aceste tehnologii seimplementează la întreprinderea S.A. "Lapte", Chişinău, şi la Combinatul de ProduseAlimentare, Bălţi.
  • 102. Tehnologiile de prelucrare a materiei prime agricole pentru obţinerea noilor tipuri de produse alimentare Conserve cu pectină pentru alimentarea curativă şi profilactică (Standardele interstatale "Conserve din legume şi fructe pentru alimentarea curativă şiprofilactică" GOST 30707-2001; "Sucuri din fructe şi pomuşoare cu miez şi zahăr pentrualimentarea curativă şi profilactică" GOST 30708-2001). Asortimentul conservelor include diverse feluri de conserve: aperitive de legume, sucurişi băuturi din legume şi fructe, sosuri din legume cu tomate, magiun, peltea, chisel de fructe şipomuşoare. Destinaţia curativ-profilactică este determinată de conţinutul adaosului specific-pectină cu diferit grad de eterificare. Recomandările pentru întrebuinţarea acestora în zonele ecologic poluate cu elementetoxice şi radioactive au fost elaborate de LC.Ş.P.T.I.A. în comun cu Centrul de Medicină pentruStudierea Substanţelor Radiante al Academiei de Ştiinţe a Ucrainei. Conserve de păstăioase (PT MD 67-00411795-160:2002) Se fabrică din materie primă cu conţinut înalt de proteine - soia, năut, linte, fasole, şi suntdestinate compensării deficitului de proteine în alimentaţia populaţiei.în funcţie de tehnologie se produc următoarele feluri de conserve: V Boabe naturale; V Boabe cu legume; V Boabe cu sos de tomate; V Boabe cu carne în bulion. Sortimentul de conserve include 12 denumiri. în funcţie de materia primă utilizată, conservele conţin 6-12 la sută proteine, 3-10 la sutăglucide, 1,5-12 la sută grăsimi. Valoarea energetică a conservelor variază între 53 şi 192 kkal la100 gr produs. Se ambalează în borcane de sticlă cu capacitatea maximă de 1 dm3. Termenul devalabilitate al conservelor - 24 luni din data fabricării şi se recomandă ca produs culinarnemijlocit pentru consum, precum şi în calitate de garnitură pentru salate. O cerere tot mai mare în timpul de faţă, mai ales peste hotare, o au conservele dinfasole, care se produc în perioada toamnă-iarnă. A fost elaborată documentaţia tehnico-normativă, instrucţiunea tehnologică şi PT MD pentru conservele: "Fasole moldoveneşti";
  • 103. Fasole moldoveneşti în sos de ardei; Fasole moldoveneşti în sos de tomate. Fabricarea acestor conserve este destul de uşoară, componentele de bază fiind fasolea,sosul, ceapa prăjită şi condimentele. Aspectul exterior şi calităţile gustative sunt plăcute. Acesteconserve sunt preparate culinare gata. Totodată, ele pot fi folosite ca garnitură pentru bucatereci şi pentru felul întâi. Morcov marinat Conservele se fabrică din morcov proaspăt după o metodă anumită, cu verdeaţă şimirodenii, ambalat în recipiente, turnat cu marinadă, închis ermetic şi sterilizat. După metoda de pregătire morcovul se prepară întreg şi tăiat bucăţi. Pentru morcovulîntreg lungimea maximală este de 70 mm, diametrul maxim - 20-25 mm. Morcovul tăiat poate fisub formă de jumătăţi, pătrimi, rolete, stinghii, plăcuţe tăiate de-a lungul morcovului. Morcovulare consistenţă densă şi nu este răsfiert. Se recomandă în calitate de aperitiv şi garnitură lacarne şi peşte, ca ingredient în salate, semifabricat pentru industria de prelucrare a peştelui şiîn alimentaţia publică. Se fabrică următoarele feluri de conserve: "Grădina Moldovei", "Picant","Iute", "Delicates", "Original", "Auriu", "Toamna". Morcovul se ambalează în recipiente metalice cu capacitatea maximă de 1 dm3 şi înborcane de sticlă cu capacitatea maximă de 3 dm3. Deserturi naturale de fructe şi cereale "Fru-Cere" Este un produs nou, fabricat din fructe şi pomuşoare şi germeni de grâu, conformregimurilor de prelucrare, ce asigură păstrarea compoziţiei de vitamine şi minerale, valoareabiologică şi naturală înaltă a materiei prime. Produsul se fabrică fără conservant, în recipiente de sticlă sterilizate. Germenii de grâu,"activi", extraşi din grăunţe de înaltă calitate, sunt un produs deosebit, preţios, din punct devedere fiziologic - cantitatea totală a substanţelor nutritive şi fiziologic active depăşeşte cifra de50, inclusiv proteină embrionară, acizi graşi nesaturaţi, vitaminele solubile A şi E, hormonivegetali, tot ce este necesar şi corespunde "codului vieţii". Produsul conţine (la 100 g) 30 la sută substanţe uscate, inclusiv 15-18 la sută fructoză şiglucoza, circa 2 g amidon, 1,6 g fibre dietetice (pictină şi celuloză), 2,5-2,8 g proteine vegetale,1,5 g acizi graşi nesaturaţi, hormon vegetal ergosterin-vitamina P2. Investigaţiile în clinica oncologică au demonstrat efectul curativ al produsului.
  • 104. Tehnologie modernă de obţinere a umpluturilor din fructe şi pomuşoare (congelate, conservate aseptic şi sublimate) şi aplicarea lor în produse lactate A fost elaborată tehnologia de producere prin diverse metode (congelare, deshidratareconservare aseptică "bag in box" a umpluturilor din fructe şi pomuşoare şi tehnologia defabricare a iaurturilor prin aplicarea acestor umpluturi. S-au elaborat recomandări de organizare a procesului industrial în vederea produceriilumpluturilor la întreprinderile din ramura industriei conservelor din ţară. S-au efectuat calculele!necesare întru fundamentarea economică a preţului producţiei tehnico-ştiinţifice elaborate, înjscopul organizării implementării ulterioare a tehnologiei elaborate şi fabricării în condiţiiindustriale! a umpluturilor. Tehnologii de fabricare a produselor alimentare în baza boabelor de soia Au fost elaborate tehnologiile de producere (PT şi IT) a produselor alimentare funcţionalesub aspect de brichete de legume, fructe şi proteine, predestinate persoanelor cu boli de ficat şirinichi. A fost produs un lot experimental de bastonaşe din caise, dovleac, morcov şi sfeclă.Bastonaşele "Voinic" constituie un produs nou, original, apetisant, care a fost înalt apreciat decătre specialiştii Centrului Mamei şi Copilului şi recomandat în calitate de produs alimentar cuefect curativ. Maioneze cu conţinut caloric redus Este elaborată tehnologia de producere a maionezei cu valoarea calorică scăzută -produs cu conţinut scăzut de grăsimi în comparaţie cu maioneza tradiţională "Provensal", încazul utilizării în calitate de emulgator a proteinei de soia, produsul nu conţine holesterină,Documentaţia elaborată PT MD 67-0041795-139:2002 "Maioneze cu conţinut caloric redus"prevede fabricarea maionezelor cu partea masică de grăsime de 40, 30 şi 20 la sută. S-aselectat combinaţia de conservanţi ce permit păstrarea maionezelor la temperatura de 25°Cfără schimbări ale indicilor fizico-chimici şi microbiologici în decurs de trei luni. Durata păstrării maionezelor la temperatura de 0-10°C fără conservant nu depăşeşte 45de zile.
  • 105. Tehnologia de producere a pateurilor pentru tartine Este elaborată tehnologia de producere a pateurilor pentru tartine cu vaioarea caloricăscăzută, pe bază de unt sau amestecurile lui cu ulei vegetal sau margarina, cu adaos dejproteine de origine animalieră sau vegetală, stabilizator, adaosuri gustative. Produsul posedă oconsistenţă plastică omogenă şi se întinde bine la temperatura frigiderului de casă. Pateurilepentru tartine sunt echilibrate după componenţa acizilor graşi, îmbogăţite cu vitamine-b-carotinaşi acid ascorbic în cantitate de 0,0003 şi, respectiv, 0,02 la sută. Este elaborată documentaţia normativă IT şi PT MD 6700411796-103E-98 "Paste pentrutartine". Tehnologia de producere a gemurilor dietetice Gemurile dietetice sunt fabricate din fructe şi pomuşoare proaspete sau semifabricate cuadaos de zahăr sau îndulcitor, pectină, proteină de origine animală sau vegetală şi acidalimentar, Consistenţa gelificatoare a produsului se obţine din contul amestecului gelificator,indiferent de concentraţia zahărului, ce face parte din componenţa produsului ca adaosgustativ, şi poate fi înlocuit cu îndulcitor de natură neglucidică. în acest caz partea masică asubstanţelor uscate este determinată de baza fructiferă şi astfel de gem poate fi inclus înraţionul diabeticilor. Tehnologia de producere a gemurilor se deosebeşte prin reducerea esenţială acheltuielilor de energie, a consumului de materie primă. Este elaborată documentaţia normativă: PT MD 6700411795-126:2002 "Gemuridietetice". Metode de determinare a caracterului natural şi inofensiv al sucurilor Conform datelor Asociaţiei Mondiale a Producătorilor de Sucuri circa 30-40 la sută dinvolumul produs de sucuri concentrate se falsifică prin diluarea cu sirop de zahăr, cupajare cusucuri, care au preţ mai mic pe piaţă, insuficienţa acidităţii se înlătură prin adaosuri de acid citricsau malic etc. S-au stabilit indicatorii necesari pentru evaluarea naturaleţii şi inofensivităţii sucurilor şianume: conţinutul de substanţe uscate în concentrat şi în sucul normalizat; densitatea relativă asucului normalizat până la valoarea respectivă a substanţelor uscate; conţinutul de acizi
  • 106. organici volatili şi nevolatili; conţinutul de alcool etilic; concentraţia metalelor; numărul formalic şiconcentraţia pralinei. Au fost determinate intervalele devierilor indicilor de calitate şi normele acestora, conformstandardelor europene. în baza materialelor obţinute au fost elaborate Indicaţii metodice privind stabilireagradului de naturalitate şi inofensivitate al sucurilor de fructe concentrate de import şi al celorproduse în Moldova.
  • 107. VIII. MECANIZARE Şl ELECTRIFICARE INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU MECANIZAREA Şl ELECTRIFICAREA AGRICULTURII "MECAGRO" Maşina pentru curăţirea şi decortificarea cerealeleor ACD-1,0 (Fig.56) Destinată curăţirii cerealelor de praf şi impurităţi şi înlăturării tegumentului boabelorînainte de măcinare. Productivitatea, kg/h, cel puţin 1000 Puterea instalată a acţionării electrice, kW a maşinii 5,5 a ventilatorului 2,2 Masa, kg, cel mult 600 Dimensiuni de gabarit, mm lungimea 1900 lăţimea 1800 înălţimea 2150 Utilaj destinat pregătirii boabelor de porumb zaharat pentru conservare (Fig.57) Utilajul se include în liniile pentru producerea conservelor din mazăre verde şi estedestinat pregătirii porumbului zaharat în faza de lapte-ceară pentru conservare. Componenţa complexului: Depănuşător -1 buc. (2400x1200x2300) Transportor-distribuitor -1 buc. (3200x850x1000) Maşină pentru tăierea boabelor de pe ştiuleţi, 3 buc. (1200x650x1050) Dispozitiv pentru ascuţirea cuţitelor-1 buc. Productivitatea complexului, t/schimb 12 Puterea instalată, kW 7,5 Suprafaţa ocupată, m2 14
  • 108. Depănuşător (Fig.58)Destinat curăţirii ştiuleţilor de porumb în faza de lapte de pănuşi.Productivitatea, kg/h 4000Puterea instalată, kW 4,4Debitul de apă, m3/h 1,0Dimensiuni de gabarit, mm:lungimea 2580lăţimea 1450înălţimea 2050Masa, kg 700 Maşină pentru tăierea boabelor de pe ştiuleţii de porumb zaharat MTBP-500 (Fig.59)Destinată tăierii boabelor de porumb în faza de lapte-cearăProductivitatea, kg/h 500Puterea instalată, kW 1,5Dimensiuni de gabarit, mm 1200x650x1050Masa utilajului, kgv 130 Fabrica pentru prepararea nutreţurilor combinate (Fig.60)Destinată preparării nutreţurilor combinate pentru zootehnie.Productivitatea, kg/h 400Puterea instalată, kW 8,25Personal de deservire, persoane 1Masa, kg 2750Suprafaţa ocupată, m.p. 36înăţimea paravanului, m 6
  • 109. Agregat pentru prepararea nutreţurilor combinate ANC-100 (Fig.61) Destinat preparării nutreţurilor combinate friabile din grăunţe furajere şi adaosuri deproteine, vitamine, minerale şi premixuri de producţie industrială Tipul stationar Productivitatea kg/h 500 Puterea instalată, Kw a concasorului 5.5 a malaxorului 1.1 Capacitatea malaxorului, dm3 250 Dimensiuni de gabarit, mm 1130x1010x1930 Masa, kg 330 Agregat pentru prepararea nutreţurilor APN-50 (Fig.62) Destinat mărunţirii cerealelor şi a plantelor rădăcinoase furajere pentru animale şi păsări. Productivitatea la prepararea, kg/h cerealelor furajere 50-100 plantelor rădăcinoase furajere 150-200 Puterea instalată, kW 1.5 Capacitatea buncărului, kg: cerealelor furajere 50 plantelor rădăcinoase furajere 40 Dimensiuni de gabarit, mm 740x620x1070 Masa, kg 70 : Concasorul DC-500 (Fig.63) Destinat măcinării nutreţurilor concentrate pentru diferite specii de animale. Productivitatea, kg/h (sita cu diametrul orificiilor 3 mm) 400
  • 110. Frecvenţa turaţiilor organului de lucru, min"1 2840Puterea instalată, kW 5.5Masa, kg 187Dimensiuni de gabarit, mm Lungimea 1080 Lăţimea 810 Înălţimea 1095 Malaxorul SC-1 (Fig.64)Destinat preparării nutreţurilor combinate.Capacitatea, m3 0,331Frecvenţa turaţiilor organului de lucru, min1 387Puterea instalată, kW 1,1Masa, kg 192Dimensiuni de gabarit, mm lungimea 2100 lăţimea 940 înălţimea 1210 Maşina de belonat (Fig.65)Destinată formării beloanelor şi îngrijirii între rânduri a plantaţiilor de cartofiProductivitatea, ha/h 0,63...1,1Viteza de lucru, km/h 5...9Distanţa între beloane, cm 70Numărul de rânduri 2Adâncimea de afânare, cm 0...10Personalul de deservire, persoane 1Parametrii geometrici ai beloanelor, cm lăţimea bazei 60...65 lăţimea vârfului 12...14
  • 111. înălţimea 18...25Dimensiuni de gabarit, mm 2300x2300x950Masa, kg 700Se agregatează cu tractoarele de clasa 0.6...1,4 Maşina de stropit tractată pentru vii şi livezi SLV-2000 (Fig.66)Destinată protecţiei chimice a livezilor şi viilor.Productivitatea, ha/h: livadă 2,4...6,4 vii 3,6...7,2 3Capacitatea rezervorului, m 2,0Dimensiuni de gabarit, mm 3700x2100x1800Consumul de lichid, l/ha 200... 1000Masa netă, kg 820Viteza de lucru, km/h 6...8Se agregatează cu tractoarele de clasa 1,4...2 Echipament cu rampă pentru maşini de stropit în livezi şi vii DR-12 (Fig.67)Destinat protecţiei chimice a culturilor de câmp şi legumelor.Se montează la maşina de stropit SLV-500Productivitatea, ha/h 7,2Se agregatează: după stropitoareViteza de lucru, km/h 6...10Lăţimea de lucru, m 12Debitul de lichid, l/ha 100...500Masa netă, kg, max 200
  • 112. Maşina de stropit pneumatică purtată SPP-500 (Fig.68) Destinată protecţiei chimice a livezilor şi viilor. Productivitatea, ha/h: pentru vii 3,6...4,2 pentru livezi 2,4...3,2 Lăţimea de lucru, rânduri: pentru vii 2 pentru livezi 1 Capacitatea rezervorului, m3 0,5 Consumul de lichid, l/ha 100...800 Masa, kg 320 Maşină pentru curăţirea lânii de scaieţi (Fig!69) Destinată curăţirii mecanice de scaieţi a lânii spălate, destrămate în condiţiilegospodăriilor individuale şi de fermieri. Productivitatea, kg/h, cel puţin: lână aspră 5 lână semiaspră . 4 lână semifină 3 lână fină 2 Masa, kg, cel mult 700 Dimensiuni de gabarit, mm: lungimea 1700 lăţimea 800 înălţimea 1350 Puterea instalată a acţionării electrice, kW 3 Conţinutul de impurităţi greu separabile rămase, %, cel mult 5
  • 113. INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU POMICULTURĂ Freza FM – 1,6 (Fig. 70)Destinaţia - lucrarea solului în marcotieră pomicolă.Agregatarea tractor T-70 CProductivitatea 0,3 ha/hIntervalul dintre rânduri 1,6 mAdâncimea de lucru până la 16 cmMasa maşinii 450 kg Cositoarea CS-3 (Fig.71)Agregatarea tractor ci. 14-20 kNCapacitatea de lucru 2,0 ha/hînălţimea miriştii 5 - 15 cmMasa maşinii 450 kgViteza de lucru până la 6,0 km/hPersonalul 1 (tractorist) Cositoarea CSI-3,2 (Fig.72)Agregatarea tractor ci. 14-20 kNCapacitatea de lucru 2,5 ha/hînălţimea miriştii 5 - 15 cmMasa maşinii 420 kgPersonalul 1 (tractorist)
  • 114. Semănătoarea de ierburi şi siderate SPS-3,2 (Fig.73) Tipul montată pe tractor Productivitatea 1,5-3,5 ha/h Viteza de lucru 5,0 - 7,0 km/h Lăţimea de lucru 3,2 m Norma de încorporare a seminţelor 12,0 - 100,0 kg/ha Capacitatea buncărelor 1,4 m3 Masa maşinii 530 kg Agregatarea tractoare ci. 14-20 kN Personalul de deservire 1 (tractorist) UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA Semănătoarea universală pentru culturi prăsitoare SU-6 (Fig.74)Autori: V. Bumacov, V. Serbin, R. LâsâiDestinaţia: semănatul porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui.Producător: SA "Rezonanţa", or. Otaci, cat. "Maşini agricole" - UASM Caracteristica tehnică Lăţimea de lucru 4,2 m Viteza de lucru 8...10 km/h Productivitatea 2,94 ha/h Preţul de livrare 18000 lei Linia tehnologică pentru semănatul culturilor legumicole în paleteAutori: V. Bumacov, V. Serbin, R. LâsâiDestinaţia: Semănatul în palete celulare a culturilor legumicole, tutunului.Producător: Uzina "Tehnovin", or. Chişinău, cat. "Maşini agricole"-UASM Caracteristica tehnică Productivitatea 6 palete/min Preţul de livrare 50 000 lei
  • 115. Semănătoarea manuală SUM - 1 (Fig.75)Autori: V. Bumacov, V. Serbin, R. LâsâiDestinaţia: Semănatul porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui.Producător: I.C.M.E.A. "Mecagro", or. Chişinău, cat. "Maşini agricole"-UASM Caracteristica tehnică Lăţimea de lucru 0,7 m Viteza de lucru 4 km/h Productivitatea 0,22 ha/h Preţul de livrare 350 lei Semănătoarea hipomobilă SUA - 2A (Fig.76)Autori: V. Bumacov, V. Serbin, R. Lâsâi Destinaţia: Semănatul porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui. Producător: I.C.M.E.A. "Mecagro", or. Chişinău, cat. "Maşini agricole"-UASM Caracteristica tehnică Lăţimea de lucru 1,4 m Viteza de lucru 4 km/h Productivitatea 0,5 ha/h Preţul de livrare 800 lei Freza automată pentru livezi FA-1Destinaţia: lucrarea solului în livezi. Se agregatează cu tractoare de clasele 1,4 şi 2,0 (MTZ -;80, MTZ-82, T-70V). Caracteristica tehnică Productivitatea într-o oră timp util, ha/h 0,59 Lăţimea de lucru, m 2,7 Adâncimea lucrării, cm 8-12 Viteza deplasării, km/h 3,2 Masa maşinii, kg 610 Personalul 1 persoană
  • 116. Producător: facultatea de mecanizare şi automatizare a agriculturii, UASM Cultivatorul pentru vii VIL - 3Destinaţia: lucrarea solului între rândurile viilor şi dintre tufe. Se agregatează cu tractoare declasele 0,9; 1,4; 2,1 (T-40A, MTZ-80, MTZ-82, T-70V). Caracteristica tehnică Productivitatea, ha/h: - lucrarea solului între rânduri 1,5-1,8 - lucrarea solului între rânduri şi tufe 1,2 - 1,5 Lăţimea între rânduri, m 2,5 - 3,0 Adâncimea lucrării, cm 8-12 Viteza de lucru, km/h 7 Masa maşinii, kg 300 Personalul 1 persoană Producător: facultatea de mecanizare şi automatizare a agriculturii, UASM. Cultivatorul pentru livezi CL — 5 Destinaţia: lucrarea solului între rânduri şi trunchiuri în livezi. Se agregatează cutractoarele de clasele 0,9; 1,4; 2,0. Caracteristica tehnică Productivitatea, ha/h 1,8 - 3,0 Adâncimea lucrării, cm 8-12 Viteza de lucru, km/h 7 Masa maşinii, kg — 650Producător: facultatea de mecanizare şi automatizare a agriculturii, UASM. Cultivatorul pentru vii VIL-2,2 > Destinat lucrării solului în intervalele dintre rândurile viţei de vie şi în rând dintre butuci.Se agregatează cu tractoare de clasa 6-9 kN (V - 445, T-30Â, T-40A, T-70V). Caracteristica tehnică Productivitatea, ha/h 0,9 - 1,4 Adâncimea lucrării, cm 8-12
  • 117. Viteza de lucru, km/h 7 Masa maşinii, kg , 250Elaborat: catedra "Exploatarea PMT", UASM ;; Maşină de frecare modernizatăAutor: Gh. Lâşco Destinaţia: Determinarea proprietăţilor antiuzură ale uleiurilor lubrifiante.Pentru aprecierea calităţilor de exploatare ale unsorilor consistente: Solidol, Litol, Constalin,Unsoare de grafit. Instalaţie pentru purificarea uleiurilor uzateAutor: I. Lăcusta Destinaţia: Pentru purificarea uleiurilor uzate de motor şi de transmisii. Producător: Catedra "Exploatarea PMT", UASM. Productivitatea, //m/n Măsurătorul parametrilor utilajului de muls EXITEST-2 Destinaţia: Măsurătorul este destinat diagnosticării rapide şi controlului complex alparametrilor ansamblurilor principale, ale sistemelor utilajului de muls în procesul prestăriiserviciilor sau testării, conform cerinţelor standardelor ISO 5707 şi ISO 6690-83. Aparatulpermite aprecierea nivelului presiunii vacuumetrice pentru regimurile dinamice şi statice,parametrii de frecvenţă (temporari) ai ciclurilor de pulsaţii ale vacuumului, care sunt transmisede pulsator la intrare în camerele interparetale ale paharelor de muls, efectuează controlul şireţine informaţia despre fluctuaţiile vacuumului în sistemele lapte-vacuum şi alte ansambluri aleutilajului de muls (cu reglarea frecvenţei de scanare de la 30 până la 500 de măsurări pesecundă), despre debitul aerului prin planul oarecare! conducte de vacuum, ce permiteaprecierea productivităţii (debitul) pompei vacuumetrice şi ermicitatea sistemelor lapte-vacuum.
  • 118. Parametrii utilajului de muls, măsuraţi cu ajutorul măsurătoruluiAutori: V. Pobedinschi, E. Badinter, A. loişer, l. Staruş, E. Cubac, N. Mihailenco, V. Drigo. Vacuumul, oscilaţiile vacuumului, kPa 0-90 Vacuumul maxim, minim, mediu, cădere de vacuum, kPa 0-90 Diferenţa nivelurilor de vacuum în ansamblurile măsurate de primul şi al doilea, primul şi al treilea traductor, kPa 0-90 Pulsaţia de bază Frecvenţa (perioadă), IMP (MS) 0,5-2Durata fazei a, c: relativă (absolută), % (MS) 10 – 90 0 - 1200Durata fazei b: relativă (absolută), % (MS) 5 – 90 0 - 1200Durata tractului de sugere: relativă (absolută), % (MS) 10 – 90 0 - 1200Durata tractului de masaj: relativă (absolută), % (MS) 10 – 90 0 - 1200Raportul tractelor de sugere / masaj, F/m 0-4Pulsaţia stimulatăAmplitudinea, kPa 0 - 10Frecvenţa (perioada), IMP (MS) 2 – 15 (60 – 500)Numărul de impulsuri, Un. 1 - 10Decalajul fazelor ciclurilor de pulsaţiiDecalajul fazelor b, d, Ms 0 - 800Balanţa, % 0 - 100Ermeticitatea sistemuluiTimpul de creştere a vacuumului în conductă, S 0 - 600Timpul de scădere a vacuumului în conductă, S 0 - 600Indicele durităţii generalizate (IDG)IDG pentru primul, al doilea şi al treilea manşon de cauciuc, F/m 0.7 – 1.8Consumul de aer, m3 / h 0 – 30, 0 - 180
  • 119. Producător: Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Institutul de Cercetări Ştiinţifice "ELIRI", SA"Braţlav". CENTRUL ŞTIINŢIFIC DE PRODUCŢIE "TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE Şl SISTEME Contor de energie termică CET-M Destinaţie: Evidenţa comercială a consumului şi reglarea debitului de energie termică înunul sau două sisteme independente de termoficare, sau evidenţa concomitentă a consumuluide căldură şi apă caldă. Caracteristici: •Capacitatea de măsurare a debitului de căldură - de la 0,001 până la 1 Gkal: - Capacitatea de măsurare a consumului de agent termic - de la 0,001 pînă la 1 T/h; - Diapazonul de măsurare a temperaturilor, °C 0-150; - Diapazonul de măsurare a diferenţei de temperaturi, °C 5 - 145; - Alimentare (curent alternativ), B: 220 + 22/-3S; - Putere consumată, BA: nu mai mult de 5; - Păstrarea informaţiei comerciale acumulate (cantitatea de energie termică şi masaagentului termic în ambele conducte), indiferent de prezenţa sursei autonome sau externe dealimentare pe parcursul întregului termen de exploatare; - Termen de garanţie - 18 luni din ziua dării în exploatare. Aparat de măsurare şi reglare a umidităţii cerealelor IRVZ Destinaţie: Măsurarea şi controlul automat al umidităţii culturilor cerealiere şi oleaginoaseîn torent, utilizarea în sistemele de reglare şi dirijare a proceselor tehnologice de uscare şiumezire a grăunţelor. Principiul de funcţionare - dielcometric. Caracteristici:• Diapazonul de măsurare a umidităţii: culturilor cerealiere - de la 8 până la 35 la sutăseminţelor culturilor oleaginoase - de la 5 până la 25 la sută;• Eroarea absolută a măsurării umidităţii cerealelor cu probabilitatea d=0,95: V pentru grăunţe şiseminţe uscate, V umiditate medie şi umede - cel mult ±1,5%
  • 120. V (acordat la diapazon îngust) - cel mult ±1,0%) V pentru grăunţe şi seminţe ude - cel mult ±2,0% V (acordat la diapazon îngust) - cel mult ±1,5%)- Numărul de canale de măsurare a umidităţii grăunţelor -3- Cantitatea de gradări programate a culturilor - 30• Păstrarea gradărilor culturilor programate de utilizator şi regimurilor de lucru în cazul ,deconectării surselor de alimentare pe întreg termenul de exploatare; - Grosimea stratului de grăunţe, care se atinge de convertizor - cel mult 100 mm• Posibilitatea de îndepărtare a convertizorilor până ia blocul de prelucrare - până la 100 m- Legea de reglare conform ieşirilor dirijării cu mecanisme executoare - PID- Alimentare de la reţeaua de curent alternativ - 220 (+22 /-33) V- Consum putere - cel mult 50 VR;• Masa (cu 3 convertizori) - cel mult 16 kg; Taximetru electronicCapacităţile funcţionale: • Taximetrul asigură evidenţa obiectivă a plăţii pentru cursă în funcţie de distanţaparcursă şi timpul de staţionare în conformitate cu tarifele stabilite. • Taximetrul asigură sumarea, păstrarea, indicarea sumelor băneşti încasate şireflectarea permanentă a valorilor tarifului, în baza căruia se calculează suma de plată înmomentul respectiv. • Aparatul este simplu în exploatare, întreaga dirijare a taximetrului se realizează cu douătaste amplasate pe panoul din faţă al aparatului. • Taximetrul prevede patru regime principale de lucru - LIBER, OCUPAT, PLATĂ,AŞTEPTARE şi un regim suplimentar - ACORDARE. • Taximetrul asigură posibilitatea schimbării intensităţii indicatoarelor. • Taximetrul funcţionează stabil în condiţiile întreruperii alimentării, în acest caz are loc ;restabilirea corectă a regimului de funcţionare şi continuarea ei automată. • Consum putere - cel mult 3,5W.
  • 121. Distribuitor de gaz "TIS-97 GAZ"Caracteristici distinctive:• Utilizarea traductorului cu turbină în calitate de convertizor al combustibillului dozat;• Dirijare autonomă (locală şi telecomandă) pentru fiecare din produsele dozate;• Dimensiuni de gabarit mici ale distribuitorului de petrol - 1560mmx710mmx520mm;• Aplicarea sistemului electronic de dirijare, care asigură parametrii înalţi de dozare acombustibilului şi un spectru larg de regimuri şi funcţii:• dozarea combustibilului (debitarea) cu eroarea tolerată de bază ±1,5 la sută;• programarea dozei unitare în litri şi în unităţi băneşti;• avertizarea pe indicatorul postului telelecomandă (PDU) despre debitul redus sau sporit . întimpul debitării,• păstrarea informaţiei programate şi a celei curente a sistemului în caz de deconectare deavarie a reţelei de alimentare în toate regimurile de funcţionare a sistemului, precum şi în timpuldebitării şi continuarea funcţionării corecte după restabilirea alimentării cu energie electrică;• păstrarea informaţiei despre ultimile 1400 debitări (dozări) şi reflectarea ei în caz denecesitate pe indicatorul postului PDU;• calcularea informaţiei în intervalul ultimelor 1400 debitări (baza de date);• reflectarea pe indicatorul postului PDU a indicaţiilor contorului de evidenţă sumară. Distribuitor de petrol "TIS-97"• Utilizarea traductorului cu turbină în calitate de convertizor al combustibilului dozat;• Utilizarea pompei principial noi (brevetată) cu rotor şi piston CF-3/20 «GerVic»;• Dirijare autonomă (locală şi telecomandă) pentru fiecare din produsele dozate;• Dimensiuni de gabarit mici ale distribuitorului de petrol - 1560mmx710mmx520mm;• Aplicarea sistemului electronic de dirijare, care asigură parametrii înalţi de dozare acombustibilului şi un spectru larg de regimuri şi funcţii:* dozarea combustibilului (debitarea) cu eroarea tolerată de bază ±1,5 la sută;* programarea dozei unitare în litri şi în unităţi băneşti;*avertizarea pe indicatorul postului telecomandă (PDU) despre debitul redus sau sporit în jtimpul debitării;* păstrarea informaţiei programate şi a celei curente a sistemului în caz de deconectare deavarie a reţelei de alimentare în toate regimurile de funcţionare a sistemului, precum şi în timpuldebitării şi continuarea funcţionării corecte după restabilirea alimentării cu energie electrică;
  • 122. * păstrarea informaţiei despre ultimele 1400 debitări (dozări) şi reflectarea ei în caz denecesitate pe indicatorul postului PDU;* calcularea informaţiei în intervalul ultimelor 1400 debitări (baza de date);* reflectarea pe indicatorul postului PDU a indicaţiilor contorului de evidenţă sumară; Distribuitor de petrol "TIS-99" Caracteristici generale: • Complexul "TIS-99" reprezintă un constructor, din componenţa căruia fac parte modulidistribuitori de petrol, posturi de dirijare locală, dispozitive de telecomandă sub aspect de PC .sau post telecomandă; • Din părţile componente ale complexului este posibilă crearea staţiei de alimentare cupetrol de orice configuraţie; • Un post distribuitor de petrol este destinat pentru dozare de la unu până la patru tipuride petrol; • Complexul distribuitor de petrol prevede unirea în sistem a până la 16 posturi diferite,fapt ce permite construirea staţiilor de alimentare cu petrol cu un număr maximal de 64 robinetede distribuţie; • Modulele distribuitoare de petrol în calitate de convertizoare ale petrolului dozatutilizează 3 traductoare debit cu turbină; • în modulele distribuitoare de petrol se utilizează pompe cu rotor şi piston CF-3/20«GerVic»; • Este prevăzută dirijare autonomă (locală şi telecomandă) pentru fiecare din posturiledistribuitoare de petrol; • Aplicarea sistemului electronic de dirijare, care asigură parametrii înalţi de dozarea petrolului şi un spectru larg de regimuri şi funcţii: • Dozarea petrolului (debitarea) cu eroarea tolerată de bază ±0,25 la sută; • programarea dozei unitare în litri şi în unităţi băneşti; • păstrarea informaţiei programate şi informaţiei curente în cazul deconectării de avarie areţelei de alimentare în toate regimele de funcţionare a sistemului, precum şi în timpul debităriişi continuarea funcţionării corecte după restabilirea alimentării cu energie electrică • păstrarea informaţiei despre debitări (dozări) şi acumularea ei pentru analiza eiulterioară (ISTORIA); • alte regimuri.
  • 123. Instalaţie de verificare a contoarelor de gazParticularităţi: • în calitate de etalon se folosesc 12 microdozatoare, atestate de Moldovastandard; • Dirijarea automatizată a procesului de verificare a contoarelor cu utilizarea PC; • Crearea bazei de date a contoarelor verificate; • Corectarea volumului etalon în funcţie de temperatură.Caracteristici tehnice: • Tipurile de contoare verificate G1,6; G2,5; G4; G6; G10 • Cantitatea maximă de contoare verificate concomitent -15 • Mediu de lucru - aer atmosferic • Interval de aer consumat-(0,016 -16)m3/h • Numărul de puncte în care se efectuează verificarea - 3 • Consum putere - max 2 kW • Dimensiuni de gabarit- 1200 x 1300 x 1500 mm Instalaţie de verificare a contoarelor de apăParticularităţi: • în calitate de etalon se folosesc traductoare debit cu turbină, verificarea cărora are locaceeaşi instalaţie cu ajutorul măsurătoarelor etalon cu capacitatea nominală de 5 l, 50 l eroareace nu depăşeşte 0,1 la sută; • Dirijarea automatizată a procesului de verificare a contoarelor cu utilizarea PC; • Crearea bazei de date a contoarelor verificate • Utilizarea pompei de precizie CR-16/60Caracteristici tehnice: • Verificarea contoarelor cu diametrul trecerii nominale Dn15, 20, 25, 32,40 mm • Cantitatea maximă de contoare verificate concomitent -12 • Intervalul volumelor reproduse - de la 0,03 m3/h până la 10,0 m3 • Numărul de puncte în care se efectuează verificarea – 3 • Eroarea de măsurare şi de menţinere a debitelor de verificare - ±2 % • Eroarea sumară pe tot intervalul de debite nu depăşeşte ± 0,5% • Prelucrarea automatizată a rezultatelor verficării în conformitate cu GOST 8.156 • Consum putere - max 7,5 kW • Dimensiuni de gabarit-3700 x 600 x 2300 mm • Masa - max 350 kg.
  • 124. IX. E C O N O M I E INSTITUTUL DE ECONOMIE Şl DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL AGROALIMENTAR Normativele de cheltuieli în agricultură (fitotehnie), 1999Autori: Ion Vasilaşcu, Petru Adamov, Grigori Danilov, Petru Scobioală Normativele consumurilor de producţie s-au elaborat pentru trei variante tehnologice:tehnologii recomandate, tehnologii simplificate, tehnologii preponderent manuale. Pe fiecarecultură şi variantă tehnologică normativele consumurilor de producţie s-au elaborat pentru 3-4niveluri de recoltă la hectar. Normativele consumurilor de producţie au fost calculate pentru unhectar de suprafaţă ocupată de culturile corespunzătoare şi pentru o tonă de producţie obţinută.Normativele de cheltuieli propuse pot servi ca bază metodică pentru elaborarea planurilor deafaceri, planurilor de restructurare şi creditare a agenţilor economici din agricultură şideterminarea volumelor de investiţii necesare pentru dezvoltarea agriculturii. Normativele elabo-rate sunt destinate specialiştilor din agricultură, care activează în exploataţiile agricole şi înorganele administrative ale ramurii. Concepţia strategiei regionale a dezvoltării sectorului agroalimentar, 2000Autori: Simion Certan, Mihai Patraş, Ion Vasilaşcu şi alţii Reforma administrativ-teritorială realizată în Republica Moldova la etapa tranziţiei spreeconomia de piaţă a necesitat elaborarea concepţiei de strategie a dezvoltării fiecărui teritoriuadministrativ. Concepţia strategiei regionale de dezvoltare a sectorului agrar a fost elaboratăpentru judeţul Chişinău. Ea reprezintă un ansamblu de decizii fundamentale cu privire laorientarea generală pe termen lung a acestui segment al economiei naţionale în scopulasigurării pieţei cu produse solicitate de consumatori şi utilizării eficiente a resurselor naturale,materiale şi umane. Concepţia strategiei regionale a dezvoltării sectorului agroalimentar poate fiutilizată ca model pentru colectivele de elaborare a concepţiilor similare pentru alte sectoare(judeţe) administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Piaţa mijloacelor de producţie pentru sectorul agroalimentar, 2001Autori: Tudor Bajura, Mihai Dumitraşco Piaţa mijloacelor de producţie pentru ramurile complexului agroalimentar este compusădin următoarele componente separate: piaţa mijloacelor tehnice, piaţa pieselor de rezervă şi a
  • 125. materialelor de construcţie, piaţa îngrăşămintelor minerale şi substanţelor chimice, piaţacombustibilului şi lubrifianţilor, piaţa seminţelor şi materialului săditor, piaţa nutreţurilor, înfuncţie de necesităţile Republicii Moldova s-au elaborat propuneri concrete pentruaprovizionarea pieţei mijloacelor de producţie utilizate, pentru organizarea operaţiunilortehnologice la nivel satisfăcător, pentru obţinerea unor randamente, care pot satisface cerinţeleagenţilor economici ai sectorului agroalimentar. Propunerile elaborate pot fi utilizate de cătreagenţii economici din domeniul aprovizionării cu mijloace de producţie a sectoruluiagroalimentar. • Piaţa forţei de muncă a Republicii Moldova, 2001Autori: Mihai Dumitraşco, Ion Vasilaşcu Republica Moldova este caracterizată drept o ţară ce dispune de surplusuri considerabileale forţelor de muncă, aceasta acţionând substanţial asupra gradului de încadrare în câmpulmuncii a populaţiei economic active. Tranziţia la economia de piaţă conduce neapărat laagravarea problemelor privind ocuparea forţelor de muncă şi la apariţia şomajului, care este unelement structural al relaţiilor de piaţă. Reieşind din importanţa socială deosebită a utilizăriiraţionale a resurselor de muncă, statul nu poate să se retragă complet de la dirijarea pieţeiresurselor de muncă, el devine un factor principal în domeniul dirijării pieţei resurselor demuncă. Propunerile concrete, ce fac parte din această elaborare pot fi utilizate de cătreorganele administrative locale pentru organizarea eficientă a utilizării resurselor de muncă şimonitorizarea permanentă a nivelului de utilizare a forţelor de muncă. Concepţia dezvoltării durabile a comunităţilor rurale, 1999Autori: Nicolae Dumbrăveanu, Pavel Cojocaru, Andrei Dumbrăveanu şi alţii In lucrare este analizată situaţia ce s-a creat în spaţiul rural al Republicii Moldova. Aufost stabilite principiile metodice şi metodologice ale Concepţiei dezvoltării durabile acomunităţilor rurale, reieşind din practica internaţională (în special - din Carta europeană aspaţiului rural) şi Strategia Naţională a Dezvoltării Durabile. Concepţia în cauză este axată petrei domenii fundamentale ale spaţiului rural: protecţia şi întreţinerea mediului natural,dezvoltarea socioeconomică şi dezvoltarea umană în spaţiul rural. S-au elaborat propuneriprivind strategia dezvoltării comunităţilor rurale ca unităţi de bază, menite să asigure protecţiamediului natural, dezvoltarea socioeconomică şi umană. Propunerile formulate în lucrare pot fiutilizate la elaborarea programelor şi proiectelor rurale.
  • 126. Programul de dezvoltare durabilă a comunităţilor rurale, 2002Autori: Nicolae Dumbrăveanu, Gheorghe Căinarean, Andrei Dumbrăveanu şi alţii. Acest program a fost conceput ca elaborare a Programului de dezvoltare durabilă acomunei Răzeni, judeţul Chişinău. în lucrare au fost analizate problemele şi evaluat potenţialulde dezvoltare a comunei, au fost stabilite obiectivele şi priorităţile de dezvoltare, au fostelaborate proiectele de dezvoltare şi planul de acţiuni. Programul de dezvoltare a comuneiRăzeni poate fi utilizat în calitate de model la elaborarea unor programe similare în alte localităţidin Republica Moldova. Elaborarea, implementarea şi monitorizarea Programului de dezvoltaredurabilă reprezintă o necesitate reală pentru toate comunele rurale, fiind atât o coordonare aactivităţilor locale, cât şi un mijloc de a atrage resurse financiare, materiale şi umane din afaralocalităţilor rurale. Este de menţionat faptul, că în perioada de elaborare a Programului, încomuna Răzeni s-a reuşit realizarea mai multor proiecte cu contribuţie extracomunitară(reparaţia clădirii gimnaziijlui, deschiderea magazinului agricol, lucrări de uscare a luncii, etc.). UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA Proiectarea gospodăriilor ţărăneştiAutori: O. Horjan, T. Moraru, N. Comerzan. Se propune tehnologia proiectării automatizate a gospodăriilor ţărăneşti, care prevededeterminarea dimensiunilor optimale în funcţie de specializare, organizarea antierozională ateritoriului lor, organizarea şi arnenajarea folosinţelor funciare.

×