Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Like this? Share it with your network

Share

Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1

on

  • 2,328 views

 

Statistics

Views

Total Views
2,328
Views on SlideShare
2,328
Embed Views
0

Actions

Likes
2
Downloads
89
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1 Document Transcript

  • 1. Specialitatea 615.1 – Horticultură ¤Tema01¤Disciplina – Pomicultura generală ¤Sectorul pentru obţinerea pomilor altoiţi cuprinde:¤Numărul de întrebări în teste - 539 ¤Două sau trei câmpuri¤ ¤Solarii în care se obţin puieţi prin semănat în ghivece sau cuburi¤Tema01¤ nutritive¤¤Pepinierele pomicole: ¤ ¤Spaţii pentru păstrarea pomilor altoiţi¤¤Determină viitorul livezilor şi eficienţa în acest sector de bază a ¤Hale pentru altoirea la masă¤Republicii Moldova¤¤Promovează descrierea principalelor soiuri de pomi şi arbuşti ¤Tema01¤fructiferi¤ ¤Ca unitate de bază pentru determinarea sectoarelor în¤Asigură omologarea soiurilor¤ pepinieră serveşte:¤¤Asigură studiul primar al soiurilor¤ ¤Mărimea câmpului ordinar care se înfiinţează anual¤ ¤Mărimea câmpului doi unde se produc pomi altoiţi în vârstă de un¤Tema01¤ an¤¤Pepinierele pomicole asigură: ¤ ¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤¤Un anumit raport între specii, soiuri şi portaltoi, promovează ¤Mărimea sectorului de obţinere a pomilor şi arbuştilor pe rădăcinisortimente de mar productivitate¤ proprii¤¤Experimentarea de stat a soiurilor¤¤Încercarea soiurilor în condiţiile de producţie¤ ¤Tema01¤¤Tehnologii moderne pentru soiurile de pomi¤ ¤Pentru aprovizionarea 1 ha din câmpul unu sunt necesare:¤ ¤0,5 – 1,0 ha marcotieră de portaltoiuri clonali¤¤Tema01¤ ¤0,5 – 1,0 ha şcoală de puieţi¤¤Pepinierele se amplasează:¤ ¤4 – 5 ha livadă de seminceri¤¤In centrul zonei pomicole deservite pe soluri plan sau cu pante ¤4 – 5 ha livadă de soiuri producătoare de ramuri – altoi¤până la 5o , uşoare cu textura lutoasă sau luto-nisipoasă,profunde¤ ¤Tema01¤¤Pe soluri cenuşii de pădure şi cernoziomuri levigate, care se ¤În sectoarele de formare a pomilor, marcotieră, plantaţii –lucrează uşor cu pante până la 10 %¤ mamă de căpşun, zmeur şi coacăz se recomandă asolament din:¤¤Pe pante până la 5 % cu expoziţie sudică sau nordic㤠¤7 – 8 sole¤¤Pe soluri cu reacţie neutră, uşor alcalină sau uşor acidă, cu apă ¤3 – 4 sole¤freatică sub 0,5 m adâncime¤ ¤5 – 6 sole¤ ¤9 – 10 sole¤¤Tema01¤¤Terenurile pentru pepinieră trebuie să fie amplasate:¤ ¤Tema01¤¤În apropierea centrelor populate, surselor de apă pentru ¤Suprafaţa utilă a teritoriului, necesară pentru amplasareairigare, căilor de comunicare¤ pepinierei pomicole constituie:¤¤În apropierea livezilor industriale¤ ¤90 % din suprafaţa total㤤Compact în componenţa asolamentelor de câmp¤ ¤60 % din suprafaţa total㤤Cel puţin la 1000 m de la livezile industriale¤ ¤70 % din suprafaţa total㤠¤0 % din suprafaţa total㤤Tema01¤¤Pepiniera trebuie să deţină următoarele sectoare:¤ ¤Tema01¤¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤ ¤Unitatea teritorială şi organizatorică de bază în sectoarele¤Livezi de seminceri şi de plante – mamă producătoare de ramuri pepinierei pomicole serveşte:¤altoi¤ ¤Tarlaua¤¤Marcotieră, stolonieră şi drajonier㤠¤Parcela¤¤Plantaţii mamă, sectoare de înmulţire, şcoala de pomi, sectorul ¤Trupul¤construcţiilor tehnologice, sectorul mecanic¤ ¤Sola¤¤Tema01¤ ¤Tema01¤¤Plantaţiile mamă de seminceri servesc pentru obţinerea:¤ ¤Reţeaua de drumuri include:¤¤Sâmburilor şi seminţelor care servesc la creşterea portaltoilor ¤Drumuri magistrale late de 6 – 8 m¤generativi¤ ¤Zone pentru întoarcerea agregatelor late de 10 – 12 m¤¤Lăstarilor şi clonilor valoroase¤ ¤Drumuri dintre tarlale cu lăţimea de 9 – 10 m¤¤De lăstari şi ramuri pentru altoire¤ ¤Drumuri dintre parcele late de 5 – 6 m¤¤De lăstari şi ramuri pentru butăşire¤ ¤Tema01¤¤Tema01¤ ¤Pregătirea terenului se realizează prin:¤¤Marcotiera cuprinde plante mamă:¤ ¤Defrişarea vegetaţiei lemnoase, nivelarea, fertilizarea şi¤Din care se recoltează marcote de măr, gutui, cireş etc.¤ desfundarea terenului, micro – nivelarea¤¤Autentice şi libere de viroze din care se recoltează lăstari şi ramuri ¤Stabilirea reţelei de drumuri şi amplasării perdelelor de protecţie¤pentru altoire¤ ¤Parcelarea terenului în funcţie de relief ¤¤De tip intensiv cu randamentul de marcote – 500000 buc /ha¤ ¤Amplasarea raţională a sectoarelor pepinierei¤¤Bienale libere de viroze¤ ¤Tema01¤¤Tema01¤ ¤Pentru şcolile de pomi şi puieţi terenul se desfundă:¤¤Sectorul de înmulţire cuprinde:¤ ¤La 35 – 40 cm adâncime¤¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤ ¤La 18 – 22 cm adâncime pe terenurile în pant㤤Trei câmpuri – 1, 2, 3¤ ¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤Laboratorul pentru micropropagare “in vitro”¤ ¤La 60 – 70 cm adâncime pe terenurile plan¤¤Plantaţii elită producătoare de lăstari şi ramuri pentru altoire şipentru butăşire¤ ¤Tema01¤ ¤În pomicultura biologică gunoiul de grajd:¤ 1
  • 2. ¤Se îngroapă superficial la 5 – 10 cm după desfundarea ¤50 – 60 cm¤terenului¤ ¤20 – 30 cm¤¤Se administrează la suprafaţă până la desfundarea terenului¤ ¤18 – 20 cm¤¤Se îngroapă la 25 – 30 cm adâncime¤¤Nu se aplic㤠¤Tema02¤ ¤Semănatul în şcoala de puieţi se poate face manual,¤Tema02¤ semimecanizat şi mecanizat:¤¤În plantaţiile de seminceri recoltarea fructelor se face când ¤Toamna se seamănă speciile sâmburoase, iar primăvaraacestea ating maturitatea:¤ speciile sămânţoase şi sâmburoase¤¤Fiziologic㤠¤Speciile sâmburoase se seamănă totdeauna primăvara¤¤Tehnologic㤠¤Speciile sămânţoase se seamănă totdeauna toamna¤¤De recoltare¤ ¤Sâmburii de piersic, cais, nuc şi migdal cu o perioadă de stratificare¤De consum¤ relativ scurtă se seamănă primăvara¤¤Tema02¤¤Extragerea seminţelor se face:¤ ¤Tema02¤¤Imediat după recoltare la speciile sâmburoase şi după 10 – 20 ¤Adâncimea de semănat este:¤zile la – sămânţoase¤ ¤De regulă, de 3 – 5 ori mai mare decât diametrul seminţei¤¤După prelucrare tehnologică a fructelor¤ ¤De 5 – 6 cm pentru sămânţoase¤¤După procesul de fermentare a pulpei¤ ¤De 10 – 12 cm pentru piersic, migdal şi nuc¤¤După procesul de distilare a fructelor¤ ¤De 8 – 10 cm pentru cireş, vişin, mahaleb¤¤Tema02¤ ¤Tema02¤¤Uscarea seminţelor se face:¤ ¤La semănatul de toamnă pentru uniformizarea condiţiilor de¤Pe prelate la umbră, vara şi la soare toamna (septembrie – postmaturare:¤octombrie)¤ ¤Rândurile se bilonează la 10 – 12 cm înălţime¤¤La o temperatură de 35 – 40oC¤ ¤Semănatul se face în şanţuri deschise şi nu se biloneaz㤤La o temperatură de 40 - 45oC¤ ¤La seminţele speciilor pomicole se adaugă o mică cantitate de¤La o temperatură de cel mult 25oC¤ seminţe de culturi indicatoare de rânduri (orz, ovăz etc.)¤ ¤Seminţele se seamănă amestecate cu nisipul de la stratificare¤¤Tema02¤¤După uscare, conform STAS, umiditatea seminţelor trebuie să ¤Tema02¤fie de:¤ ¤Pivotul rădăcinii puieţilor se retează pentru a provoca¤12 - 14 %¤ ramificarea acestuia la adâncimea:¤¤4 – 6 %¤ ¤De 10 – 15 cm¤¤8 - 10 %¤ ¤De 5 – 10 cm¤¤15 – 17 %¤ ¤De 15 – 20 cm¤ ¤De 20 – 25 cm¤¤Tema02¤¤Seminţele se păstrează în saci de pânză în depozite:¤ ¤Tema02¤¤Cu temperatura de 6 – 10o C şi la o umiditate a aerului între 50 ¤Puieţii se scot mecanizat cu plugul VPN – 2 cu tăiereaşi 60 %¤ rădăcinilor:¤¤Uscate, bine iluminate şi aerisite¤ ¤La 25 – 30 cm adâncime¤¤În curs de 5 – 6 ani¤ ¤La 5 – 10 cm adâncime¤¤Cu temperatura de 3 – 4O C pentru a nu se instala mucegaiuri¤ ¤La 15 – 20 cm adâncime¤ ¤La 30 – 35 cm adâncime¤¤Tema02¤¤Greutatea absolută a seminţelor (greutatea a 1000 seminţe în ¤Tema02¤g.), serveşte:¤ ¤Păstrarea puieţilor se face în locuri drenate şi adăpostite, în¤La calculul numărului de seminţe la kg¤ şanţuri adânci:¤¤La determinarea purităţii¤ ¤De 35 – 40 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤¤La determinarea viabilităţii¤ ¤De 15 – 20 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤¤La determinarea calităţii culturale¤ ¤De 40 – 50 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤ ¤De 50 – 60 cm lăţime¤¤Tema02¤¤Viabilitatea seminţelor se determină:¤ ¤Tema02¤¤Prin metoda organoleptică, metoda biochimică şi metoda ¤Pentru înfiinţarea de plantaţii – mamă de portaltoi, dupăgerminaţiei forţate¤ nivelare, fertilizare şi dezinsecţie terenul se desfundă:¤¤Numai după încolţire înainte de semănat¤ ¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤Numai după stratificare¤ ¤La 60 – 70 cm adâncime¤¤în timpul stratificării¤ ¤La 40 – 50 cm adâncime¤ ¤La 30 – 40 cm adâncime¤¤Tema02¤¤Stratificarea seminţelor şi sâmburilor se face:¤ ¤Tema02¤¤La temperaturi cuprinse între 1 şi 40 C, umiditatea amestecului ¤Plantarea în marcotieră se face cu marcote de 1 – 2 ani, cuseminţe material de stratificare de cca. 30 % şi aerisire¤ autenticitatea de 100%, certificat, liber de viroze:¤¤La temperaturi cuprinse între 8 şi 10o C¤ ¤În brazde cu adâncimea de 12 – 15 cm, cu ajutorul¤În câmp deschis la temperaturi de 10 – 15o C¤ hidroforatului la adâncimea de 30 – 35 cm, lăsându-se la¤În beciuri bine iluminate şi aerisite¤ suprafaţa solului 3 – 4 muguri¤ ¤La adâncimea de 20 – 25 cm¤¤Tema02¤ ¤La adâncimea de 10 – 15 cm. În cazul plantării de toamnă marcoţii¤Terenul în şcoala de puieţi se ară la adâncimea de:¤ se muşuroiesc la înălţimea de 12 – 15 cm¤¤35 – 45 cm¤ ¤La adâncimea de 35 – 40 cm¤ 2
  • 3. ¤Tema03¤¤Tema02¤ ¤În cazul altoirilor cu ramură detaşată la masă sau în câmp, sau¤Prima muşuroire se face manual, când lăstarii ating lungimea: la altoire cu mugure crescând (activ) ramurile anuale se¤ recoltează:¤¤De 15 – 20 cm¤ ¤După căderea frunzelor toamna şi iarna¤¤De 5 – 10 cm¤ ¤În perioada altoirii în câmpul 2¤¤De 10 – 15 cm¤ ¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤¤De 20 – 25 cm¤ ¤În fenofaza maturării ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iernat¤¤Tema02¤¤Înălţimea bilonului, după a treia muşuroire, va atinge:¤ ¤Tema03¤¤25 – 30 cm¤ ¤Producţia medie de ramuri altoi bune de altoit, în perioada de¤30 – 35 cm¤ plină producţie, este de peste:¤¤20 – 25 cm¤ ¤100000 buc /ha¤¤15 – 20 cm¤ ¤150000 buc /ha¤ ¤200000 buc /ha¤¤Tema02¤ ¤250000 buc /ha¤¤Recoltarea marcotelor se face obligatoriu toamna prin tăiereacu foarfeca:¤ ¤Tema03¤¤La 1 – 2 cm mai sus de locul de inserţie pe butuc¤ ¤Tehnologia de întreţinere a plantaţiilor mamă – altoi include¤a nivelul coletului¤ tăierea scurtă în cepuri de:¤¤La nivelul solului¤ ¤3 – 4 muguri¤¤La 10 – 15 cm mai sus de butuc¤ ¤1 – 2 muguri¤ ¤5 – 6 muguri¤¤Tema02¤ ¤7 – 8 muguri¤¤După separarea marcotelor, plantele-mamă se muşuroiesc cuun strat de sol:¤ ¤Tema04¤¤De 5 – 7 cm¤ ¤Altoirea este o metodă de înmulţire vegetativă prin intermediul¤De 3 – 5 cm¤ căreia:¤¤De 10 – 15 cm¤ ¤Sunt îmbinate intim două sau mai multe porţiuni de plante¤De 20 – 25 cm¤ diferite, care formează un individ nou¤ ¤Se obţin plante noi cu o variabilitate mare¤¤Tema02¤ ¤Creşte viabilitatea plantelor¤¤Perioada de exploatare a plantaţiei-mamă de portaltoiuri ¤Se nasc celule cu natură dublă, se îmbogăţeşte continuu bazaclonale este:¤ ereditar㤤De 8 – 12 ani¤¤De 12 – 15 ani¤ ¤Tema04¤¤De 5 – 7 ani¤ ¤Concreşterea la altoire depinde de factorii biologici:¤¤De 3 – 4 ani¤ ¤Existenţa zonei generatoare (cambiu) şi a compatibilităţii între cei doi parteneri, gradul de înrudire şi starea fiziologică a¤Tema02¤ partenerilor¤¤Producţia de marcote la marcotajul vertical, în perioada de ¤Temperatura, umiditatea, aerul¤plină producţie, a marcotierei este:¤ ¤Polaritatea se manifestă la altoire prin îmbinarea polilor apuşi¤¤De 80 – 150000 buc /ha de categoria întâi¤ ¤Starea de curăţenie a altoiului, portaltoiului şi a uneltelor,¤De 15 – 20000 buc /ha de categoria întâi¤ calificarea personalului¤¤De 40 – 50000 buc /ha de categoria întâi¤¤De 150 – 250000 buc /ha de categoria întâi¤ ¤Tema04¤ ¤Metode de altoire cu ramură detaşată în lemn:¤¤Tema03¤ ¤Copulaţie simplă şi perfecţionată, semicopulaţie simplă şi¤Plantaţiile-mamă producătoare de ramuri altoi se înfiinţează perfecţionată, în tăietură oblică, în despicătură¤cu material săditor:¤ ¤Sub coaja terminală, sub scoarţa lateral㤤Baz㤠¤Altoirea în punte, altoirea prin alipire sau apropiere¤¤Prebaz㤠¤Altoirea cu mugure dormind şi crescând, altoirea în fluier şi cu¤Certificat¤ ferestruic㤤Elit㤠¤Tema04¤¤Tema03¤ ¤Altoirea cu ramură detaşată se execută:¤¤Lăstarii (ramurile – altoi) trebuie să aibă lungimea de cel ¤În perioada de repaus şi la începutul perioadei de vegetaţie apuţin:¤ pomilor¤¤35 – 45 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În fenofaza creşterii intensive a lăstarilor¤¤15 - 20 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În fenofazele încetării creşterii lăstarilor şi pregătirii pomilor pentru¤20 – 30 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ iernat¤¤40 - 50 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În momentul înfloritului şi legării fructelor¤¤Tema03¤ ¤Tema04¤¤După recoltarea lăstarilor se face defolierea cu o foarfecă bine ¤Ingrijirea altoirilor constă în:¤ascuţită sau cu ajutorul briciagului, lăsând numai o parte din ¤Suprimarea mugurilor şi lăstarilor care cresc din portaltoi,peţiol cu lungimea de:¤ dresarea lăstarului altoi, refacerea legăturilor¤¤8 – 10 mm¤ ¤Aratul de toamnă la 18 – 22 cm adâncime¤¤2 – 3 mm¤ ¤Muşuroirea lor la 12 – 15 cm înălţime¤¤3 – 5 mm¤ ¤Efectuarea 6 – 8 prăşile, 2 – 3 udări, tratamente fitosanitare la¤10 – 15 mm¤ avertizare¤ 3
  • 4. ¤Tema04¤ ¤Mugurii prinşi încep să creasc㤤Câmpul 1 al pepinierei se poate înfiinţa prin mai multe metode: ¤Peţiolul este brunificat şi scoarţa care însoţeşte mugurele este¤ zbârcit㤤Înfiinţarea cu puieţi, marcote şi prin însămânţare direct㤤Înfiinţarea prin plantarea portaltoilor altoiţi la mas㤠¤Tema04¤¤Înfiinţarea cu butaşi neînrădăcinaţi de un an¤ ¤Din câmpul 2 se realizează pomi altoiţi de un an bine ramificaţi¤Înfiinţarea cu marcote altoite în marcotiere¤ de:¤ ¤Piersic, vişin, gutui, cais, prun¤¤Tema04¤ ¤Măr¤¤Distanţa de plantare în câmpul 1 este de:¤ ¤Păr¤¤80 – 90 cm între rânduri şi 15 – 30 cm pe rând¤ ¤Nuc, cireş¤¤60 – 70 cm între rânduri şi 25 – 30 cm pe rând¤¤100 – 120 cm între rânduri şi 10 – 15 cm pe rând¤ ¤Tema04¤¤120 – 130 cm între rânduri şi 15 – 20 cm pe rând¤ ¤Tăierea tulpinii se face înainte de umflarea mugurilor şi constă în scurtarea portaltoilor:¤¤Tema04¤ ¤La 2 – 3 mm deasupra mugurilor altoiţi în cazul culturii fără¤Pentru plantare puieţilor li se fasonează rădăcina principală cep şi la 12 – 15 cm când se lasă cep de palisare¤prin scurtarea la:¤ ¤La 5 – 6 mm deasupra mugurelui altoit când portaltoii cresc¤18 – 23 cm¤ strâmb¤¤1 – 2 cm¤ ¤La 7 – 8 mm deasupra mugurelui altoit¤¤5 – 7 cm¤ ¤Tăietura se execută oblic în faţa mugurelui altoit¤¤10 – 15 cm¤ ¤Tema04¤¤Tema04¤ ¤Realtoirea portaltoilor neprinşi se face primăvara în fenofaza¤La marcote şi butaşi tulpina se scurtează la:¤ umflării mugurilor:¤¤40 – 45 cm¤ ¤Prin altoirea cu scutişor în mugure crescând sau cu ramură¤5 – 10 cm¤ detaşată în tăietura oblic㤤10 – 15 cm¤ ¤Prin altoirea cu intermediar¤¤18 – 23 cm¤ ¤Prin altoirea în copulaţie simplă sau perfecţionat㤠¤Prin altoirea în semicopulaţie simplă sau perfecţionat㤤Tema04¤¤Plantarea marcotelor şi puieţilor se face la adâncimea de:¤ ¤Tema04¤¤20 – 25 cm¤ ¤Plivitul lăstarilor – portaltoi se face:¤¤5 – 10 cm¤ ¤Pe măsură ce apar¤¤15 – 20 cm¤ ¤Când lăstarii ating lungimea de 4 – 5 cm¤¤25 – 30 cm¤ ¤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤ ¤Când lăstarii s-au lignificat la baz㤤Tema04¤¤Înfiinţarea câmpului 1 prin semănare directă se practică la ¤Tema04¤speciile:¤ ¤Plivitul lăstarilor anticipaţi de pe trunchi se face:¤¤Cais, migdal, piersic¤ ¤Fără a îndepărta frunzele din subsuara cărora ei au apărut¤¤Vişin, cireş¤ ¤Când lăstarii s-au lignificat la baz㤤Măr, păr, gutui¤ ¤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤¤Prun corcoduş¤ ¤În momentul proiectării coroanei¤¤Tema04¤ ¤Tema04¤¤Cea mai importantă lucrare din câmpul 1 este:¤ ¤Ciupirea vârfului ierbaceu al lăstarului principal (altoiului) se¤Altoirea (ocularea)¤ face:¤¤Înfiinţarea acestuia cu puieţi, marcoţi sau prin semănare direct㤠¤Când el depăşeşte cu 35 – 40 cm înălţimea trunchiului¤¤Fertilizarea suplimentară şi foliar㤠¤Când ramurile anticipate s-au lignificat la baz㤤Tratamentul fitosanitar care se face la avertizare¤ ¤Când lăstarii anticipaţi ating lungimea de 20 – 25 cm¤ ¤Când el depăşeşte cu 15 – 20 cm înălţimea trunchiului¤¤Tema04¤¤Pregătirea puieţilor portaltoi pentru altoire începe cu:¤ ¤Tema04¤¤Desfacerea muşuroiului cu sapa şi ştergerea scoarţei puieţilor ¤La defolierea artificială (chimică) se obţin rezultate bune princu o cârpă în zona de altoire¤ stropirea cu:¤¤Alegerea locului de altoire¤ ¤Etrel 0,15 % + CuSO4 1%, soluţie de CuSO4 3%, utilizând 900¤Secţionarea scoarţei portaltoiului în zona de altoire¤ – 1000 l /ha¤¤Inventarierea portaltoilor¤ ¤DNOC care se utilizează în cantitate 1 – 2 kg /ha substanţă activ㤠¤Roundup CS, în cantitate de 3 – 4 l /ha¤¤Tema04¤ ¤Simadon 400 SC (50 % Simazin) în cantitate de 8 – 10 kg /ha măr¤Altoirea în câmpul 1 se face:¤ şi păr¤¤Cu mugure dormind, cu mugure crescând¤¤Cu ramuri detaşate¤ ¤Tema04¤¤Prin altoire fără detaşare¤ ¤Scosul pomilor se face mecanic cu plugul de scos pomi sau¤Prin metode de altoire în lemn lateral¤ manual:¤ ¤In a doua jumătate a lunii octombrie după căderea frunzelor¤¤Tema04¤ ¤După formarea mugurelui terminal¤¤Valorificarea prinderii se realizează la 14 – 16 zile după altoire: ¤In fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤¤ ¤Când temperatura minimală a aerului constituie 5 – 10o C¤¤Mugurii prinşi se cunosc după peţiolul verde (îngălbenit) carepică la atingerea cu degetul¤ ¤Tema04¤¤Mugurii prinşi sunt bombaţi¤ ¤Clasarea se face concomitent cu scosul:¤ 4
  • 5. ¤Pomii se leagă în pachete câte 10 buc (vergi) sau câte 5 buc. ¤Anticipate¤(pomii cronaţi), se etichetează şi se stratific㤠¤De regenerare¤¤Pomii de un an se leagă în pachete câte 10 buc. Se etichetează şi se ¤De semischelet¤stratific㤠¤Vegetative anuale¤¤Pomii de 2 ani (specii sămânţoase se leagă în mănunchiuri câte 10buc şi câte 5 bucăţi specii sâmburoase se etichetează şi se stratific㤠¤Tema04¤¤Pomii legaţi în pachete a câte 50 buc. se etichetează şi se stratific㤠¤Unghiul de ramificare dintre ramurile de schelet şi axul central trebuie să fie de cel puţin:¤¤Tema04¤ ¤45 – 55o¤¤Stratificarea pomilor se face în şanţuri săpate în teren uşor ¤30 – 45o¤late:¤ ¤55 – 600¤¤De 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤ ¤60 – 65o¤¤De 50 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤¤De 100 – 150 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤ ¤Tema04¤¤De 100 – 150 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤ ¤Unghiul de divergenţă dintre două ramuri de schelet vecine trebuie să fie de cel puţin:¤¤Tema04¤ ¤144o¤¤Pomii scoşi se stratifică în aceiaşi zi, pachetele se aşează în ¤72o¤şanţuri:¤ ¤90o¤¤În poziţie verticală sau puţin oblică spre sud. Printre rădăcini ¤180o¤se introduce pământ se calcă bine acoperind rădăcinile şi 20 cmtulpină, apoi se ud㤠¤Tema05¤¤Mănunchiurile se dezleagă şi pomii se amplasează uniform. ¤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă se efectueazăRădăcinile se acoperă cu pământ mărunţit şi reavăn, care se tasează la speciile repede crescătoare:¤uşor, apoi se ud㤠¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr¤¤Oblic sub un unghi de 45o spre sud, sud – vest. Rădăcinile se ¤Piersic, migdal, vişin, cireş¤acoperă cu nisip de râu umed¤ ¤Piersic, migdal, corcoduş, vişinul, cireş¤¤În poziţie verticală. Printre rădăcini se introduce pământ se calcă ¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr, vişin, cireş¤bine acoperind rădăcinile şi 50 cm de tulpină. Eventual se ud㤠¤Tema05¤¤Tema04¤ ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se¤Câmpul 3 se menţine pentru a obţine pomi:¤ realizează prin înfiinţarea câmpului I utilizând repicarea¤Altoiţi cu diametrul la colet nu mai puţin de 12 mm şi puieţilor proveniţi:¤ramificaţi din pepinier㤠¤Din răsadniţă, în ghivece nutritive¤¤Viguroşi fără ramificaţii anticipate¤ ¤Din şcoala de puieţi toamna după căderea frunzelor¤¤Viguroşi şi bine ramificaţi de piersic¤ ¤Din răsadniţă toamna după căderea frunzelor¤¤Altoiţi în vârstă de 3 ani bine ramificaţi¤ ¤Din răsadniţă în fenofaza încetinirii creşterii lăstarilor ¤¤Tema04¤ ¤Tema05¤¤Altoiul se scurtează la înălţimea stabilită pentru trunchi (45 – ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se70 cm), plus:¤ realizează prin:¤¤25 – 30 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ ¤Înfiinţarea directă a câmpului II utilizând plantarea puieţilor¤10 – 15 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ altoiţi la mas㤤15 – 20 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ ¤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă cu seminţe de mă,¤30 – 40 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ păr, gutui¤ ¤Înfiinţarea câmpului I cu puieţi portaltoi de un an şi marcote¤Tema04¤ înrădăcinate¤¤Pentru a obţine pomi viguroşi cu coroana formată din lăstari ¤Ocularea puieţilor şi marcotelor în câmpul I¤anticipaţi altoiul se scurtează:¤¤La 20 – 30 cm de la locul de altoire¤ ¤Tema05¤¤La 20 – 30 cm de la colet¤ ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se¤La 50 – 60 cm de la locul de altoire¤ realizează prin:¤¤La 50 – 60 cm de la colet¤ ¤Altoirea direct în marcotier㤠¤Altoirea puieţilor în câmpul I, cu doi muguri dorminzi¤¤Tema04¤ ¤ Însămânţarea în şcoala pe puieţi a speciilor repede crescătoare¤Alegerea lăstarilor necesari pentru formarea coroanei se face:¤ (piersic, migdal, zarzăr, etc.¤¤Când lăstarii ating lungimea de 40 – 45 cm¤ ¤Plantarea în şcoala de puieţi a portaltoilor prin oculaţie¤¤Când lăstarii îşi încetează creşterea¤¤Când lăstarii ating lungimea de 20 – 25 cm şi sau lignificat la baz㤠¤Tema05¤¤Când suprafaţa foliară a pomilor este optim㤠¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤¤Tema04¤ ¤Plantarea în câmpul I a puiţilor altoiţi cu mugur de¤Se aleg lăstarul de prelungire (axul) şi 3 – 5 lăstari pentru intermediar (M9, M26, M27, etc.)¤ramurile coroanei:¤ ¤Folosirea portaltoiului generativ şi ocularea acestuia în câmpul I cu¤Dispuşi uniform în jurul axului la distanţa 8 – 10 cm unul de muguri de intermediar (M9, M26, M27 etc.)¤altul¤ ¤Dirijarea creşterii lăstarului altoi în câmpul II¤¤Cu lungimea de 50 – 70 cm¤ ¤Plantarea în şcoala de puieţi a puieţilor altoiţi la mas㤤La 20 – 30 cm de la colet uniform în jurul axului¤¤Orientaţi în direcţii opuse de-a lungul rândului¤ ¤Tema05¤ ¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu¤Tema04¤ intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤¤La formarea sistemelor moderne de coroană se acordă un rol ¤Altoirea dublă la masă¤sporit ramurilor:¤ ¤Altoirea cu mugure crescând¤ 5
  • 6. ¤ Altoirea cu mugure dormind¤ ¤Se face în a doua jumătate a lunii august şi continuă în¤Altoirea în copulaţie perfecţionat㤠septembrie¤ ¤Se face în octombrie pentru asigurarea stolonilor necesari înfiinţării¤Tema05¤ plantaţiilor de producţie din toamn㤤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu ¤Se face toamna târziu prin defrişarea totală a plantaţiei –mamă¤intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤ ¤Se face primăvara devreme în cazul obţinerii răsadului de calitate¤Altoirea la masă cu intermediar oculat¤ superioar㤤Altoirea cu mugure crescând¤¤ Altoirea cu mugure dormind¤ ¤Tema06¤¤Altoirea în despicătur㤠¤Fasonarea stolonilor constă îndepărtarea completă:¤ ¤A resturilor de filamente, a frunzelor uscate şi îngălbenite, a¤Tema05¤ limbului frunzelor sănătoase, rămânând peţiolurile şi 1 – 2¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se frunze tinere din mijlocul plantei¤realizează prin:¤ ¤Aresturilor de filamente a frunzelor uscate şi îngălbenite¤¤Plantarea în containere a marcotelor bine înrădăcinate şi ¤A sistemului aerian¤dezvoltate, altoite cu soiul respectiv la înălţimea de 35 – 40 cm ¤A frunzelor, rămânând mugurele terminal bine dezvoltat şi unde la baz㤠sistem radicular viguros¤¤Utilizarea pomilor din câmpul II¤¤Altoirea marcotelor cu mugur crescând¤ ¤Tema06¤¤Altoirea puieţilor cu mugur dormind¤ ¤Producţia de stoloni la cultura anuală variază între:¤ ¤250 – 300000 buc /ha¤¤Tema06¤ ¤200 – 250000 buc /ha¤¤Pentru înfiinţarea stolonierei se utilizează material săditor:¤ ¤300 – 350000 buc /ha¤¤Elit㤠¤350 – 400000 buc /ha¤¤Baz㤤Superelit㤠¤Tema06¤¤Prebază, certificat¤ ¤Pentru obţinerea unui material de căpşun de calitate se¤Tema06¤ recomandă înfiinţarea de plantaţii elită cu ciclul:¤¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, ¤De 2 – 3 ani¤administrarea câte 60 – 90 kg /ha fosfor şi potasiu şi aratul la ¤De un an¤adâncimea:¤ ¤De 3 – 4 ani¤¤De 30 – 35 cm¤ ¤De 5 – 6 ani¤¤De 18 – 20 cm¤¤De 20 – 25 cm¤ ¤Tema06¤¤De 35 – 40 cm¤ ¤Terenul destinat drajonierei se dezinfectează, se fertilizează şi se ară adânc la:¤¤Tema06¤ ¤35 – 40 cm¤¤Plantarea se face în luna august început de septembrie în ¤40 – 45 cm¤rânduri simple la distanţa:¤ ¤45 – 50 cm¤¤De 80 – 90 x 40 – 50 cm în cazul soiurilor cu filamente scurte ¤50 – 55 cm¤(Zenga zengana) sau 120 – 180 x 30 – 40 cm în cazul soiurilorcu filamente lungi (Red Gauntlet, Gorella)¤ ¤Tema06¤¤De 70 x 40 cm¤ ¤Plantarea drajonilor se face la distanţa de:¤¤De 100 x 30 cm¤ ¤2,5 – 3 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤¤De 50 x 50 cm ¤ ¤0,5 – 1 m între rânduri şi 0,3 – 0,5 m pe rând¤ ¤1 – 1,5 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤¤Tema06¤ ¤1,5 – 2 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 pe rând¤¤Înainte de plantare stolonii se fasonează, în sensul ca seîndepărtează frunzele şi filamentele uscate, iar rădăcina se ¤Tema06¤scurtează:¤ ¤Plantarea drajonilor se face în şanţuri, având grijă ca zona¤La 12 – 13 cm¤ coletului, unde sunt mugurii de tulpină să se afle la o adâncime¤La 2 – 3 cm¤ de:¤¤La 5 – 7 cm¤ ¤2 – 3 cm¤¤La15 – 16 cm¤ ¤4 – 5 cm¤ ¤6 – 7 cm¤¤Tema06¤ ¤8 – 9 cm¤¤La plantare rădăcina trebuie aşezată în poziţie verticală, iarmugurele principal să fie:¤ ¤Tema06¤¤La nivelul solului ¤ ¤După plantare drajonii se muşuroiesc la:¤¤Mai sus de nivelul solului¤ ¤15 – 20 cm înălţime¤¤Mai jos de nivelul solului¤ ¤5 – 10 cm înălţime¤¤La 5 cm mai sus de nivelul solului¤ ¤20 – 25 cm înălţime¤ ¤25 – 30 cm înălţime¤¤Tema06¤¤Inflorescenţele se îndepărtează prin rupere sau tăiere:¤ ¤Tema06¤¤Pe măsură ce apar¤ ¤In perioada anului doi:¤¤După legarea fructelor¤ ¤Toate tulpinile crescute în anul precedent, atât la planta-mamă¤În momentul înfloririi¤ cât şi la drajonii apăruţi¤ în Primul an se taie ras cu pământul¤¤După înflorire¤ ¤Drajonii se scurtează la 15 – 20 cm¤ ¤Drajonii se răresc lăsând câte 10 – 12 la tuf㤤Tema06¤ ¤Plantele se scurtează la 40 cm pentru a favoriza scosul drajonilor¤¤Recoltarea stolonilor:¤ ¤Tema06¤ 6
  • 7. ¤Drajonii se fasonează, scurtând tulpina la:¤ ¤De 150 – 200000 buc /ha¤¤30 – 35 cm lungime¤ ¤De 200 – 250000 buc /ha¤¤20 – 25 cm lungime¤¤10 – 15 cm lungime¤ ¤Tema06¤¤5 – 10 cm lungime¤ ¤La recoltare ramurile anuale de coacăz cu lungimea de cel puţin 25 cm se taie:¤¤Tema06¤ ¤La 2 – 3 muguri de la baz㤤Producerea materialului săditor în drajoniere cu ciclul de 2 – 3 ¤La cep cu lungimea de 3 – 10 cm¤ani are avantajul obţinerii unui material omogen, cu producţii ¤La 10 – 25 cm de la bază¤de:¤ ¤Cu lemn de 2 ani¤¤200 – 300000 drajoni STAS la hectar¤¤100 – 150000 drajoni STAS la hectar¤ ¤Tema06¤¤150 – 200000 drajoni STAS la hectar¤ ¤După recoltare ramurile de coacăz se fasonează în segmente:¤¤350 – 400000 drajoni STAS la hectar¤ ¤De 20 – 22 cm¤ ¤De 5 – 10 cm¤¤Tema06¤ ¤De 10 – 15 cm¤¤Plantaţia-mamă, din care se recoltează butaşi de coacăz se ¤De 15 – 18 cm¤înfiinţează la o distanţă de cel puţin:¤¤1500 – 2000 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Tema06¤¤500 – 1000 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Butaşii de coacăz legaţi în pachete, etichetaţi, trataţi cu¤2500 – 3000 m de plantaţiile comerciale¤ biostimulatori şi fungicide sistemice se stratifică:¤¤3000 – 3500 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Introducându-i complet în nisip umed la temperatura de 5 – 7o C¤¤Tema06¤ ¤In brazde la locul ce urmează să fie plantaţi¤¤Plantaţia-mamă de coacăz se înfiinţează cu material săditor:¤ ¤In pungi de polietilen㤤Elit㤠¤In şanţuri late de 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤¤Baz㤤Prebaz㤠¤Tema06¤¤Certificat¤ ¤Primăvara plantarea butaşilor de coacăz se face:¤ ¤Pe biloane înalte de 30 – 35 cm modelate din toamn㤤Tema06¤ ¤În brazde de 18 – 20 cm adâncime¤¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, ¤În mecanizat cu ajutorul plantatoarelor SNŞ – 3, SLN –1¤administrarea îngrăşămintelor şi aratul solului la adâncimea de: ¤În şanţuri adânci de 30 cm¤¤¤35 – 40 cm¤ ¤Tema06¤¤18 – 22 cm¤ ¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤¤25 – 30 cm¤ ¤80 – 90 x 10 – 12 cm¤¤30 – 35 cm¤ ¤40 – 60 x 20 – 25 cm¤ ¤60 – 70 x 15 – 20 cm¤¤Tema06¤ ¤100 – 120 x 5 – 7 cm¤¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤¤2,5 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤Tema06¤¤1,5 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤Producţia de butaşi înrădăcinaţi STAS constituie:¤¤2,0 x 1 – 1,5 m¤ ¤90 – 100000 buc /ha¤¤3,0 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤70 – 80000 buc /ha¤ ¤140 – 190000 buc /ha¤¤Tema06¤ ¤190 – 210000 buc /ha¤¤Indiferent de modul de plantare butaşii de coacăz se sădesc:¤¤Cu 5 – 10 cm mai adânc de coletul convenţional¤ ¤Tema06¤¤Cu 5 – 10 cm mai sus de coletul convenţional¤ ¤Butaşii verzi de coacăz se fasonează la lungimea:¤¤Astfel ca coletul convenţional să fie la nivelul solului¤ ¤De 15 – 20 cm¤¤Cu 10 – 15 cm mai adânc de coletul convenţional¤ ¤De 5 – 10 cm¤ ¤De 10 – 15 cm¤¤Tema06¤ ¤De 20 – 25 cm¤¤În primul şi al doilea an după plantare la coacăz toate ramurileanuale se taie:¤ ¤Tema06¤¤La 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤ ¤Butaşii verzi se plantează în substrat la 5 – 10 cm între rânduri,¤La cep mai aproape de punctul de inserţie pe butuc¤ 4 – 5 cm pe rând şi:¤¤La 30 – 40 cm pentru a forma verigi de rod¤ ¤5 – 7 cm adâncime¤¤La cep cu lungimea de 30 cm¤ ¤1 – 2 cm adâncime¤ ¤3 – 4 cm adâncime¤¤Tema06¤ ¤8 – 10 cm adâncime¤¤Durata de exploatare a plantaţiei-mamă de coacăz este:¤¤De 6 – 7 ani¤ ¤Tema06¤¤De 3 – 4 ani¤ ¤Butaşii înrădăcinaţi de coacăz se scot toamna din sere sau¤De 8 – 10 ani¤ solarii, se stratifică, iar primăvara butaşii:¤¤De 10 – 12 ani¤ ¤Se plantează în şcoala de butaşi pentru fortificare¤ ¤Se utilizează pentru înfiinţarea plantaţiilor industriale¤¤Tema06¤ ¤Se plantează la ghiveci¤¤Producţia de butaşi lignificaţi de coacăz conform condiţiilor ¤Se folosesc pentru înfiinţarea plantaţiilor-mamă¤STAS este:¤¤De 70 – 100000 buc /ha¤ ¤Tema06¤¤De 50 – 60000 buc /ha¤ 7
  • 8. ¤Pentru producerea de material săditor pomicol statul ¤Stejar, fag, tei, frasin, arţar¤subvenţionează producătorii agricoli cu:¤ ¤Plop¤¤20000 lei/ha pentru crearea pomilor altoişi de nuc şi măr la ¤Salcie¤mas㤤15000 lei/ha pentru ocularea portaltoilor de măr în câmpul I¤ ¤Tema07¤¤15000 lei/ha pentru plantarea portaltoilor de nuc, altoişi la masă, în ¤Dintre elementele climei, la alegerea terenului pentru plantaţiecâmpul II¤ interesează în mod determinant:¤¤20000 lei/ha pentru înrădăcinarea butaşilor de coacăz¤ ¤Suma gradelor de temperatură, frecvenţa grindine, a îngheţărilor şi brumelor târzii de primăvar㤠¤Suma precipitaţiilor anuale¤¤Tema07¤ ¤Numărul orelor de insolaţie în perioada de vegetaţie¤¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţionează ¤Direcţia vânturilor dominante¤producătorii agricoli cu:¤¤15000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de specii ¤Tema07¤sămânţoase¤ ¤Cultura pomilor reuşeşte pe solurile fertile:¤¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr¤ ¤Cu calcar activ peste 8 – 12%¤¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤ ¤Compacte, argiloase (peste 40 %)¤¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤ ¤Puternic gleizate, salinizate, acide (PH sub 5,5) şi bazice (PH peste 7,8)¤¤Tema07¤ ¤Lutoase, luto-nisipoase, nisipo-lutoase şi cele nisipoase¤¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţioneazăproducătorii agricoli cu:¤ ¤Tema07¤¤7500 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤ ¤Adâncimea pânzei de apă freatică faţă de suprafaţa solului va¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de măr altoite pe portaltoi de trebui să fie la minimum:¤vigoare mic㤠¤2m pentru pomii altoiţi pe seminceri¤¤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤ ¤1,5 – 2m pentru arbuştii fructiferi¤¤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr cu ¤1m pentru căpşun¤pomi Knip-baum¤ ¤0,8 – 1m pentru pomii altoiţi pe portaltoi vegetativ¤ ¤Tema07¤¤Tema07¤ ¤Pentru cultura pomilor sunt cele mai bune terenurile:¤¤Plantaţiile pomicole constituie mijloace fixe de mare valoare, cu ¤Cu panta uniformă, până la 60 predabile la mecanizare¤o rată de amortizare:¤ ¤Plan¤¤Foarte ridicată faţă de celelalte sectoare agricole¤ ¤Cu panta mai mare de 6 – 150 predabile la mecanizare¤¤De 2 – 3 ani la arbuşti şi semiarbuşti¤ ¤Cu pantă mai mare de 15 – 250 când pomii pot fi cultivaţi pe¤De 4 – 5 ani la speciile sâmburoase¤ terase¤¤De 6 – 7 ani la măr, păr şi gutui¤ ¤Tema07¤¤Tema07¤ ¤Cele mai favorabile terenuri pentru pomii de măr, păr, vişin,¤O eroare de amplasare a pomilor se manifestă abia după:¤ cireş, nuc şi arbuşti fructiferi sunt:¤¤4 – 5 ani de la plantare¤ ¤Terenurile în pantă până la 25 – 30 m pe verticală de la baza¤1 – 2 perioade de vegetaţie¤ pantei¤¤Intrarea pomilor pe rod¤ ¤Pantele nordice, nord-vestice mai bine asigurate cu apă şi cu soluri¤8 – 10 ani de la plantare¤ mai fertile¤ ¤Pantele vestice, estice, sud-vestice şi sud-estice¤¤Tema07¤ ¤Văile înguste mai bine asigurate cu apă şi cu soluri mai fertile¤¤Mărimea livezilor moderne trebuie să fie de:¤¤30 – 50 ha¤ ¤Tema07¤¤10 – 15 ha ¤ ¤Plantarea pomilor se va evita:¤¤50 – 100 ha¤ ¤În imediata vecinătate a pădurilor şi a lacurilor¤¤150 – 200 ha¤ ¤În zone lipsite de livezi¤ ¤În apropierea căilor de acces¤¤Tema07¤ ¤În apropierea de pieţele de desfacere, de fabricile de prelucrare a¤Înfiinţarea plantaţiilor pomicole se face pe baza unor proiecte fructelor, de centre de export¤executate de către specialiştii:¤¤Horticultori, cadastrali, pedologi şi economişti¤ ¤Tema07¤¤În domeniul dezvoltării rurale¤ ¤Defrişarea pomilor se face prin smulgere cu ajutorul¤În domeniul agriculturii ecologice¤ tractorului cel puţin cu:¤¤Cadastrali¤ ¤Trei luni înainte de plantare¤ ¤2 – 4 ani înainte de plantare¤¤Tema07¤ ¤5 – 6 ani înainte de plantare¤¤Terenul pentru înfiinţarea unei plantaţii pomicole se alege în ¤7 – 8 ani înainte de plantare a speciilor sâmburoase¤funcţie:¤¤De asigurarea apei necesare pentru stropit şi pentru irigaţii¤ ¤Tema07¤¤De executarea mecanizată a lucrărilor de întreţinere a solului¤ ¤În procesul de descompunere rădăcinile eliberează substanţe¤De sistemul de cultură preconizat şi mecanizare¤ inhibitoare pentru rădăcinile pomilor tineri:¤¤De vegetaţia naturală din zonă, de factorii climatici, edafici şi ¤Amigdalină, florizină, taniruri¤social economici¤ ¤Azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf etc.¤ ¤Carbonat de sodiu¤¤Tema07¤ ¤Humus¤¤Vegetaţia lemnoasă spontană indică condiţii prielnice pomilor:¤ ¤Tema07¤¤Anin, sânger¤ 8
  • 9. ¤Pentru aprovizionarea solului cu fosfor şi potasiu, pe solurile ¤La 10 % din suprafaţa utilă¤slabe, sub aratul de desfundare se introduce:¤ ¤La 10 % din suprafaţa amenajat㤤120 t /ha gunoi de grajd şi P300 K600¤ ¤La 15 % din suprafaţa amenajată în livezile superintensive¤¤60 t /ha gunoi de grajd şi K300¤¤P150 K300¤ ¤Tema07¤¤P120 K200¤ ¤Perdelele antierozionale late de 3 – 5 m sunt alcătuite din:¤ ¤Sânger, nuc, salcâm¤¤Tema07¤ ¤Salcie, anin, boz¤¤În pomicultura modernă îngrăşămintele organice:¤ ¤Alun, coacăz, porumbar, zmeur¤¤Se utilizează prin împrăştiere pe terenul desfundat şi ¤Plop, cireş, stejar¤încorporat printr-o lucrare superficială la 10 – 12 cm¤¤Se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare¤ ¤Tema07¤¤Se utilizează numai după intrarea pomilor pe rod¤ ¤Perdelele contra vânturilor se amplasează perpendicular pe¤Se introduc sub aratul de desfundare numai pe solurile slab direcţia vânturilor:¤erodate¤ ¤La o distanţă de 150 – 200 m una de alta¤ ¤La o distanţă de 300 – 500 m una de alta¤¤Tema07¤ ¤În partea de vest a drumurilor principale¤¤Prin desfundare se mobilizează terenul:¤ ¤La o distanţă ce depăşeşte de 20 – 25 ori înălţimea arborilor¤¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤La 30 – 35 cm adâncime¤ ¤Tema07¤¤La 35 – 45 cm adâncime¤ ¤Perdelele de protecţie marginale pot fi:¤¤La 70 – 80 cm adâncime¤ ¤Nepenetrabile, de ajur şi penetrabile¤ ¤Formate din 1 – 2 rânduri de arbori¤¤Tema07¤ ¤Formate din 1 – 2 rânduri de pomi viguroşi¤¤Pe pantele cu unghi de înclinare mare (15 – 25o), pe terenuri ¤De 3 – 5 m lăţime alcătuite din măceş şi porumbar¤frământate pregătirea terenului se poate efectua prin:¤¤Simpla săpare a gropilor mari (80 – 120 x 80 – 120 x 60 – 80 ¤Tema07¤cm)¤ ¤Perdelele de ajur se compun din:¤¤Desfundatul pe direcţia curbelor de nivel¤ ¤Arbori (70 – 80 %) şi arbuşti (20 – 30 %)¤¤Aratul în benzi late de 20 – 30 m şi 2 – 2,5 m fâşii nedesfundate¤ ¤Arbori (50 %) arbustoizi şi arbuşti (50 %)¤¤Scarificarea în cruce la adâncimea de 80 cm¤ ¤Arbori¤ ¤Arbustoizi (50 %) şi arbuşti (50%)¤¤Tema07¤¤Organizarea corectă a terenului livezii asigură:¤ ¤Tema07¤¤Zone de întoarcere a agregatelor cu lăţimea de 5 – 6 m, la ¤Perdelele penetrabile se alcătuiesc din:¤capetele parcelelor¤ ¤Arbori cu coroana relativ deas㤤Plantarea perdelelor contra vânturilor cu 10 – 15 ani înainte de ¤Arbori (70 – 80 % ) şi arbuşti (20 – 30 %)¤plantarea livezii¤ ¤Arbori (50%) arbustoizi şi arbuşti (50%)¤¤Coordonarea mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă în ¤Arbustoizi (50%) şi arbuşti (50%)¤vederea obţinerii producţiei pomicole cu randament înalt¤¤Delimitarea şi construirea drumurilor consolidate între parcele¤ ¤Tema07¤ ¤În calitate de specii de bază se recomandă:¤¤Tema07¤ ¤Nucul, plopul, cireşul, frasinul, părul¤¤Parcelarea cuprinde împărţirea terenului:¤ ¤Arţarul, teiul¤¤În trupuri, tarlale şi parcele¤ ¤Prunul, vişinul, zarzărul¤¤În trupuri, perdele antierozionale şi perdele contra vânturilor¤ ¤Alunul, cornul, arţarul tătărăsc, coacăzul auriu¤¤În tarlale şi zone de întoarcere a agregatelor¤¤În parcele şi linii de protecţie¤ ¤Tema08¤¤Tema07¤ ¤Stabilirea sortimentului de specii:¤¤Suprafaţa unei tarlale poate ajunge:¤ ¤Se caracterizează prin utilizarea la maximum a radiaţiei¤La 15 – 20 ha pe teren plan¤ solare¤¤La 1 – 2 ha pe teren în pantă uşoar㤠¤Este condiţionată de factorii ecologici şi economici¤¤La 15 – 20 ha în livezile superintensive¤ ¤Depinde de direcţia vânturilor dominante¤¤La 15 – 20 ha în cazul terenurilor în pant㤠¤Se face în funcţie de sistemul de maşini aflate în fabricaţie¤¤Tema07¤ ¤Tema08¤¤Pe terenurile în pantă rândurile de pomi sunt orientate:¤ ¤Pentru plantaţiile comerciale se aleg:¤¤De-a lungul curbelor de nivel¤ ¤2 – 4 specii¤¤Pe direcţia nord-sud¤ ¤5 – 7 specii¤¤Pe direcţia nord-est¤ ¤8 – 10 specii¤¤Pe direcţia nord-vest¤ ¤Un număr mare de specii de pomi şi arbuşti fructiferi care să asigure un consum variat de fructe¤¤Tema07¤¤Lungimea parcelei se stabileşte în funcţie:¤ ¤Tema08¤¤De mărimea trupului¤ ¤Soiurile pentru noile plantaţii de pomi trebuie să corespundă¤De mărimea şi forma tarlalei¤ următoarelor cerinţe:¤¤De trasarea drumurilor secundare¤ ¤Să asigure un raport raţional între creştere şi rodire şi să¤De sistemul de irigaţie şi de transportul ambalajelor utilizate la fructifice moderat în fiecare an¤recoltare¤ ¤Să fructifice pe lemn de 3 – 4 ani¤ ¤Să fie altoite pe portaltoi viguroşi¤¤Tema07¤ ¤Să aibă o vigoare de creştere şi o formă globuloasă de volum mare¤Drumurile pot să ocupe până:¤ a coroanei¤¤La 5 % din suprafaţa amenajat㤠9
  • 10. ¤Tema08¤ ¤Tema08¤¤Cea mai mare importanţă în alegerea finală a soiului de plantat ¤La nivel de plantă, potenţialul de producţie se manifestă maieste:¤ deplin în cazul când suprafaţa de plantare are forma de:¤¤Calitatea fructelor¤ ¤Pătrat şi cerc¤¤Rezistenţa la boli şi vătămători¤ ¤Dreptunghi¤¤Intrarea timpurie pe rod¤ ¤Triunghi¤¤Plasticitatea şi buna acomodare pentru conducere, tăiere şi ¤Triunghi echilateral¤recoltare¤ ¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤Pentru stabilirea distanţei optime dintre rânduri este necesar¤Cel mai bine ca producătorul de fructe:¤ de calculat:¤¤Să facă o încercare de a satisface cerinţele pieţelor pentru ¤Înălţimea şi lăţimea coroanei, şi de determinat zona geograficăsoiuri¤ a localităţii¤¤Să utilizeze raţional forţa de munca din dotare¤ ¤Fertilitatea naturală a solului¤¤Să propună consumatorului alegerile şi opiniile personale¤ ¤Unghiul de înclinare a pantei¤¤Să producă soiuri autohtone rezistente la ger, boli, vătămători şi ¤Densitatea pomilor¤secet㤠¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤La calculul densităţii reale a pomilor se stabileşte:¤¤Soiurile se aleg în funcţie:¤ ¤Tehnologia de cultură aplicat㤤De valoarea lor economic㤠¤Tipul de plantaţie pomicol㤤De productivitate¤ ¤Sistema de cultur㤤De calitatea fructelor¤ ¤Vigoarea relativă a pomilor¤¤De rezistenţa la boli, vătămători şi ger¤ ¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤Vigoarea relativă a pomilor se calculă:¤¤Portaltoi se aleg în funcţie de:¤ ¤În baza coeficienţilor fertilităţii naturale a solului, vigoarea¤Condiţiile edafice şi climatice şi în raport cu sistemul de soiului şi vigoarea portaltoiului¤cultur㤠¤În funcţie de sistemul de cultur㤤Intrarea pomilor pe rod¤ ¤În funcţie de factorii climatici şi edafici¤¤Factorii social – economici¤ ¤În funcţie de parametrii coroanei¤¤Vegetaţia naturală existentă în zon㤠¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤Pe solurile cu fertilitate naturală medie şi ridicată se plantează¤În livezile comerciale se plantează la o specie:¤ pomi:¤¤2 – 5 soiuri care se polenizează reciproc¤ ¤De vigoare mare¤¤Câte un soi autosteril¤ ¤Altoiţi pe portaltoi franc¤¤2 – 3 soiuri cu diferite termene de înflorire şi de coacere a ¤De vigoare slabă de specii sămânţoase¤fructelor¤ ¤De vigoare medie¤¤Câte un soi interfertil¤¤Tema08¤ ¤Tema09¤¤Soiurile după epoca de coacere trebuie concentrate:¤ ¤Sistemul de cultură a pomilor este caracterizat printr-un¤În rânduri continue pe lungimea parcelei¤ număr mare de elemente, cele mai importante fiind:¤¤În parcele separate¤ ¤Numărul de pomi la hectar, modul de formare şi conducere a¤În rânduri continue pe toată lungimea tarlalei¤ coroanei, precocitatea, productivitatea la hectar, calitatea şi¤În funcţie de aprovizionarea cu apă pentru irigaţie şi pentru regularitatea producţiei¤aplicarea tratamentelor fitosanitare¤ ¤Suprafaţa foliară şi indicele foliar¤ ¤Concentrarea şi specializarea producţiei pomicole¤¤Tema08¤ ¤Asigurarea necesarului de forţă de munc㤤Soiuri care se grupează într-o tarla trebuie:¤¤Altoite pe un singur portaltoi şi să înflorească simultan, să se ¤Tema09¤polenizeze între ele şi să necesite aceeaşi agrotehnic㤠¤Care este corelaţia dintre sistemul de cultură a pomilor şi¤Să aibă o bună afinitate cu portaltoiul pe care se altoieşte¤ mecanizare?¤¤Să între devreme pe rod¤ ¤Posibilitatea de executare mecanizată a lucrărilor de¤Să aibă o vigoare redusă de creştere şi o formă compactă a întreţinere¤coroanei¤ ¤E mai bine să se adapteze sistema de maşini la sistemul de cultur㤠¤În prezent este necesar să se adapteze sistemul de cultură la sistema¤Tema08¤ de maşini aflate în fabricaţie¤¤Distanţa de la soiul de polenizat până la polenizator va fi:¤ ¤Satisfacerea integrală a particularităţilor biologice ale pomilor¤¤De 10 – 20 m la soiurile autohtone de măr şi păr¤¤De 50 – 60 m pentru vişin şi arbuşti fructiferi¤ ¤Tema09¤¤De 150 – 200 m la nuc¤ ¤Structura plantaţiei pomicole este determinată de:¤¤De 40 – 50 m pentru măr, păr, prun şi cireş¤ ¤Distanţa de plantare şi forma coroanei¤ ¤Distanţele de plantare dintre rânduri şi între pomi pe rând¤¤Tema08¤ ¤Distanţa de plantare, forma coroanei şi parametrii ei¤¤Distanţele de plantare la plantele pomicole se stabilesc în ¤Amplasarea spaţială a macrostructurii vegetale şi a rândurilor pefuncţie de:¤ teritoriul livezii¤¤Suprafaţa de plantare şi densitatea pomilor¤¤Schema de amplasare a soiurilor de bază şi polenizatoare¤ ¤Tema09¤¤Parametri structurii geometrice a rândurilor de pomi¤ ¤Se deosebesc următoarele categorii de plantaţii pomicole:¤¤Vigoarea soiului şi a portaltoi, de condiţiile de climă şi sol¤ ¤Culturi pomicole pure şi asociate¤ ¤Clasice, intensive, superintensive şi “pajişte”¤ 10
  • 11. ¤Industriale şi familiale¤ ¤Tema09¤¤Didactice şi experimentale¤ ¤Sistemul superintensiv se înfiinţează cu soiuri care formează mugurii de rod:¤¤Tema09¤ ¤Pe bursa de rod şi vatra de rod¤¤Se deosebesc următoarele sisteme de culturi pomicole:¤ ¤Pe ramurile anuale¤¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere şi bacifere¤ ¤Pe lăstarii în creştere¤¤Extensiv, intensiv, superintensiv, ultraintensiv¤ ¤Pe ramuri de rod în devenire (pintenul şi smiceaua)¤¤Agropomicol şi grădinile familiale¤¤Comerciale, de aliniament, didactice¤ ¤Tema09¤ ¤Rodirea economică deplină intervine după cca.:¤¤Tema09¤ ¤7 – 8 ani de la plantare în sistemul intensiv ¤¤Se deosebesc următoarele tipuri de plantaţii pomicole:¤ ¤15 – 20 ani de la plantare în sistemul clasic¤¤Extensive, intensive, superintensive şi “pajişte”¤ ¤6 – 7 ani la plantare în sistemul superintensiv¤¤Plantaţii pure; plantaţii asociate¤ ¤3 – 4 ani de la plantare în sistemul ultraintensiv¤¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere, bacifere, tropicale,subtropicale¤ ¤Tema09¤¤Plantaţii comerciale; plantaţii didactice şi experimentale; plantaţii ¤Sistemul agropomicol se promovează:¤de aliniament¤ ¤Pentru obţinerea producţiei de fructe şi a unei producţii agroalimentare¤¤Tema09¤ ¤Pentru obţinerea producţiei de fructe calitative¤¤Sistemul clasic de culturi pomicole este aplicabil pentru toate ¤Pentru a satisface aspectul estetic în jurul locuinţelor¤speciile pomicole:¤ ¤Pentru satisfacerea consumului familial de fructe¤¤Altoite pe portaltoi generativi¤¤Amplasate pe terenuri în pant㤠¤Tema10¤¤În plantaţiile comerciale¤ ¤Pichetajul este o lucrare prin care:¤¤În unităţile specializate de producere a fructelor¤ ¤Se stabileşte pe teren poziţia fiecărui pom¤ ¤Terenul se împarte în tarlale şi parcele¤¤Tema09¤ ¤Tarlalele se delimitează între ele prin drumuri, zone de întoarcere şi¤Sistemul intensiv de cultură a pomilor de măr se caracterizează perdele contra vânturilor¤prin:¤ ¤Se trasează rândurile pe curbe de nivel¤¤Formarea unui schelet solid, fapt ce permite realizarea unorproducţii ridicate¤ ¤Tema10¤¤Folosirea portaltoilor M9, M4, M7, MM 106¤ ¤În livezile superintensive de măr se recomandă pichetajul:¤¤Utilizarea unui număr redus de pomi la hectar¤ ¤În dreptunghi¤¤Utilizarea la maximum a radiaţiei solare datorită coroanelor ¤În pătrat¤globuloase de mare volum¤ ¤În triunghi echilateral¤ ¤Pe curbele de nivel¤¤Tema09¤¤Potenţialul de producţie mare la unitate de suprafaţă asigură ¤Tema10¤coronamentul:¤ ¤Pentru încadrarea terenului sunt necesare:¤¤Cu lăţimea bazei în limitele 1,5 – 2,5 m, care se micşorează spre ¤Aparate geodezice, panglică de oţel, triunghi echilateral şivârf până la 0,8 – 1,2 m cu înălţimea până la 2,3 – 3,5 m¤ dreptunghic, ţăruşi de lemn, lungi de 60 – 70 cm¤¤Structurat din coroane globuloase de mare volum, care ating 5 – 10 ¤Scândură de repicat, picheţi lungi de 40 cm¤m înălţime şi 4 – 8 m lăţime¤ ¤Cabluri din sârmă pentru plantare pe care sunt marcate distanţele¤Condus după piramida etajată, piramida neetajată şi piramida dintre rânduri şi dintre pomi pe Rând, picheţi lungi de 40 cm¤mixt㤠¤Cadru din lemn prevăzut cu boloboc, picheţi lungi de 40 cm¤¤Condus după cupa ameliorată formând coroane de 3 – 4 m înălţimeşi 3 – 3,5 m grosime la baz㤠¤Tema10¤ ¤La încadrarea terenurilor plan:¤¤Tema09¤ ¤Se trasează mai întâi o linie de bază pe aliniamentul¤Durata rentabilă a unei plantaţii intensive este de:¤ drumurilor¤¤14 – 15 ani la piersic¤ ¤Linia de bază se trasează de la vest la est¤¤25 – 30 ani la cais¤ ¤Linia de bază trebuie să fie perpendiculară pe drumul principal¤¤35 – 40 ani la măr şi prun¤ ¤Linia de bază se trasează de la nord la sud¤¤50 – 55 ani la vişin şi cireş¤ ¤Tema10¤¤Tema09¤ ¤Repichetarea terenului se face:¤¤Sistemul superintensiv se caracterizează prin:¤ ¤În baza distanţei dintre rânduri de pomi în baza picheţilor de¤Forma de coroană aplatizată sau globuloasă cu înălţimea de 1,5 control fixaţi la 1 m distanţă de picheţii marginali ai fiecărui rând¤– 2,5 m şi grosimea de 1,5 – 1,8 m la bază şi 0,8 – 1,2 m la vârf¤ ¤Cu ajutorul sârmei pentru plantare pe care sunt marcate distanţele¤Durata de exploatare destul de lungă a pomilor, 25 – 30 ani¤ dintre rânduri şi dintre pomi pe rând¤¤Realizarea unei densităţi de plantare de 500 – 800 pomi / ha¤ ¤În baza sistemei de pichetare a pomilor¤¤Forme de coroană care permit o dezvoltare destul de voluminoasă a ¤Întocmirea registrului plantaţiei¤pomilor¤ ¤Tema10¤¤Tema09¤ ¤Pomii destinaţi plantării trebuie să fie:¤¤Investiţiile, deşi sunt mari, se recuperează:¤ ¤Autentici şi bine dezvoltaţi ¤¤După primele 2 – 4 recolte¤ ¤Altoiţi pe portaltoi vegetativi devirozaţi¤¤După 5 – 6 ani de rodire¤ ¤Cu sistemul radicular fasciculat şi bine dezvoltat¤¤Începând cu al 3-lea, al 4-lea an de la plantare¤ ¤Pe rădăcini proprii fără altoire, pentru a reduce investiţiile la¤După 15 ani în sistemul superintensiv, 25 ani în sistemul intensiv şi înfiinţarea livezilor¤40 ani în sistemul clasic¤ ¤Tema10¤ 11
  • 12. ¤Pentru plantaţiile moderne de măr şi păr se folosesc pomi:¤ ¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g superfosfat şi 30 – 40 g sare¤În vârstă de doi ani viguroşi cu ramuri anticipate¤ potasic㤤În vârstă de 2 ani, cronaţi¤ ¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g sulfat de amoniu şi 15 – 20 g¤Din câmpul 2 fără anticipaţi¤ azotat de sodiu¤¤Sub formă de varg㤠¤20 – 30 kg compost¤ ¤200 – 300 g superfosfat şi 60 – 80 g sare potasic㤤Tema10¤¤Ramurile anticipate:¤ ¤Tema10¤¤Cu unghiurile de inserţie mai mari comparativ cu cele ¤Pomii se repartizează la gropi şi se aşează în gropi cu vârful:¤normale¤ ¤Spre intervalul dintre rânduri în direcţia opusă începutului¤În majoritatea cazurilor sunt slab dezvoltate şi se taie în timpul plantării¤formării coroanei¤ ¤Spre nord sau sud¤¤Formează muguri floriferi slab dezvoltaţi¤ ¤Pe direcţia rândului¤¤Compromit calitatea materialului săditor¤ ¤În direcţia opusă vânturilor de primăvar㤤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să aibă minimum:¤ ¤Coletul în momentul plantării este aşezat:¤¤5 – 6 ramuri în coroan㤠¤Cu 3 – 5 cm deasupra nivelului solului¤¤3 – 4 ramuri în coroan㤠¤Cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤¤6 – 7 ramuri în coroan㤠¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului¤¤4 – 5 ramuri în coroan㤠¤La nivelul solului¤¤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Pomii se plantează toamna:¤ ¤La pomii altoiţi pe portaltoi vegetativi este necesar ca locul¤Până la 15 – 20 septembrie¤ altoirii să se afle:¤¤În faza repausului facultativ sau forţat¤ ¤Cu 3 – 5 cm mai sus de suprafaţa solului în livezile intensive şi¤După căderea frunzelor¤ cu 10 – 15 cm în livezile superintensive¤¤La începutul fazei repausului prealabil¤ ¤La nivelul solului pentru a exclude formarea rădăcinilor pe altoi¤ ¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului pentru a mări rezistenţa¤Tema10¤ pomilor la vârf¤¤Pomii se plantează primăvara:¤ ¤Pe direcţia rândului din partea de sud pentru a preveni ruperea¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤ pomilor de vânturile dominante¤¤Când temperatura aerului este pozitivă şi solul nu este îngheţat¤¤Înainte de a începe umflarea mugurilor¤ ¤Tema10¤¤Când terenul s-a zvântat şi a început să înflorească porumbarul¤ ¤Pe terenurile situate în pantă, adâncimea de plantare a pomilor este diferită:¤¤Tema10¤ ¤În partea de sus a pantei coletul se introduce în groapă cu 3 – 5¤Pregătirea pomilor pentru plantare include:¤ cm¤¤Tăierea rădăcinilor rupte, rănite sau necrozate¤ ¤În partea de mijloc coletul se află la nivelul solului¤¤Alegerea ramurilor pentru formarea viitoarei coroane¤ ¤La baza pantei coletul se amplasează mai sus de nivelul solului cu¤Scurtarea vergii la înălţimea de proiectare a trunchiului (45 – 70 1 – 2 cm¤cm) plus 25 – 30 cm¤ ¤Pe porţiunile uniforme a pantei coletul în momentul plantării este¤Aprobarea, inventarierea, clasarea conform condiţiilor STAS şi aşezat cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤transportarea pomilor¤ ¤Tema10¤¤Tema10¤ ¤La plantarea pomilor:¤¤Pomii parţial dehidrataţi se introduc în bazine cu apă, unde se ¤Se foloseşte scândura de plantat, unde pichetajul pe rând s-aţin:¤ făcut cu 3 picheţi, repicatul se face concomitent cu plantarea¤¤24 – 48 ore pentru rehidratare¤ ¤Repichetatul se face cu ajutorul panglicii de oţel pentru măsurarea¤4 – 6 ore pentru rehidratare¤ distanţelor dintre pomi¤¤10 – 12 ore pentru rehidratare¤ ¤Se utilizează scândura de repicat pentru a stabili poziţia fiecărui¤15 – 20 ore pentru rehidratare¤ pom pe rând¤ ¤Se folosesc jaloane pentru trasarea aliniamentelor, ţăruşi din lemn,¤Tema10¤ picheţi, maiuri de lemn¤¤După fasonare şi rehidratare pomii se introduc cu rădăcinileîntr-o mocirlă pregătită:¤ ¤Tema10¤¤Din pământ galben, baligar de vită proaspătă în părţi egale şi ¤După tasarea solului din groapă:¤ap㤠¤În jurul pomului se face un lighean, în care se toarnă 20 – 30 l¤Din lut, torf, substanţe biologic active şi ap㤠de ap㤤Din pământ galben, mraniţă în părţi egale şi ap㤠¤În jurul pomului se face un muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi larg la¤Din sol fertil, baligă de vită proaspătă în părţi egale şi ap㤠bază de 50 – 60 cm, pentru apărarea sistemului radicular de ger şi deshidratare¤¤Tema10¤ ¤Pomii se îndreaptă şi se corectează adâncimea de plantare¤¤Pe terenurile desfundate gropile se sapă mecanizat sau manual ¤Pomul se mocirleşte pentru a reduce evaporarea apei din sol¤cu dimensiunile:¤ ¤Tema10¤¤60 x 60 x 40 cm¤ ¤La plantarea livezilor cu ajutorul hidroforatului rădăcinile¤20 x 20 x 25 cm¤ pomilor la fasonare se taie până:¤¤35 x 35 x 25 cm¤ ¤La 10 cm¤¤80 x 80 x 60 cm¤ ¤La 5 cm¤ ¤La 15 cm¤¤Tema10¤ ¤La 20 cm¤¤La plantare în gropi se administrează câte:¤ ¤Tema10¤ 12
  • 13. ¤Îngrijirea pomilor după plantare include:¤ ¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de¤Tasarea solului în jurul pomilor de la marginea gropii spre arbuşti fructiferi:¤pom¤ ¤50 – 60 mii lei¤¤Corectarea adâncimii de plantare a pomilor¤ ¤40 – 50 mii lei¤¤Întocmirea registrului plantaţiei¤ ¤60 – 70 mii lei¤¤Tăierea pomilor, înainte de pornire în vegetaţie¤ ¤70 – 80 mii lei¤¤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Ramurile anticipate din zona de proiectare a coroanei:¤ ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de măr şi păr de tip¤Se subordonează axului central¤ intensiv:¤¤Se scurtează la 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤ ¤20 ani¤¤Se suprim㤠¤15 ani¤¤Se scurtează la 30 – 40 cm lungime pentru stabilirea echilibrului ¤25 ani¤dintre rădăcină şi tulpin㤠¤30 ani¤¤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Ramurile anuale se scurtează¤: ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de piersic, cais şi vişin:¤¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre ¤20 ani¤interior¤ ¤15 ani¤¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre exterior¤ ¤25 ani¤¤La 2 – 3 mm sub un unghi de cea 45o din partea mugurelui¤ ¤30 ani¤¤La cep de 2 – 3 cm¤ ¤Tema10¤¤Tema10¤ ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de căpşun în cultura¤Lucrările de îngrijire a pomilor în primul an de vegetaţie se multianuală:¤încheie:¤ ¤2 ani¤¤Cu învelirea trunchiului cu diverse materiale de protecţie ¤3 ani¤împotriva rozătoarelor¤ ¤4 ani¤¤Cu aratul la 18 – 22 cm adâncime cu 10 – 12 zile înainte de căderea ¤5 ani¤frunzelor¤¤Cu facerea, în jurul pomilor, a unui muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi ¤Tema10¤larg la bază de 50 – 60 cm¤ ¤Durata de fructificare a speciilor pomicole:¤¤Cu irigarea de toamnă sau de aprovizionare¤ ¤Nucul – 50 ani¤ ¤Zmeurul – 10 ani¤¤Tema10¤ ¤Coacăzul 15 ani¤¤Registrul plantaţiei va include următoarele date:¤ ¤Prunul – 30 ani¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa,eroziunea solului, oboseala solului expoziţia, înclinarea pantei¤ ¤Tema10¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, ¤Indicii eficienţei economice a exploatării plantaţiilor pomicole:grosimea stratului de sol, textura solului, structura solului, ¤porozitatea şi aeraţia solului¤ ¤Toate cele enumerate sunt corecte¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, data ¤Preţul de comercializare şi valoarea producţiei¤plantării, specia, soiul, portaltoiul, vârsta pomilor, distanţa de ¤Cost unitar, beneficiu şi nivelul de rentabilitate¤plantare¤ ¤Productivitatea, cheltuieli directe şi indirecte¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa,adâncimea apei freatice, conţinutul de humus, conţinutul de ¤Tema11¤elemente minerale, reacţia solului¤ ¤Trecerea repetată a agregatelor de maşini pe intervale:¤ ¤Duce la o tasare în adâncime a solului¤¤Tema10¤ ¤Favorizează aeraţia şi capacitatea pentru ap㤤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de măr ¤Provoacă creşterea conţinutului de materie organică din sol¤şi păr de tip intensiv:¤ ¤Favorizează pătrunderea rădăcinilor¤¤50 – 60 mii lei¤¤80 – 100 mii lei¤ ¤Tema11¤¤60 – 80 mii lei¤ ¤Alegerea sistemului de întreţinere şi lucrare a solului se face în¤30 – 40 mii lei¤ funcţie:¤ ¤De condiţiile climatice şi edafice, dotarea tehnică, factorii¤Tema10¤ biologici, tehnologici şi economici¤¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de vişin ¤De vegetaţia spontană, perioada de maturare a fructelor¤şi cireş:¤ ¤De structura şi fertilitatea solului¤¤20 – 25 mii lei¤ ¤De sistema de conducere şi tăiere a pomilor¤¤25 – 30 mii lei¤¤30 – 35 mii lei¤ ¤Tema11¤¤35 – 40 mii lei¤ ¤Lucrările de întreţinere a solului din livezi trebuie să asigure:¤ ¤Afânarea şi prevenirea tasării solului, menţinerea fertilităţii¤Tema10¤ solului şi asigurarea umidităţii necesare pomilor¤¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de cais ¤Tasarea solului numai în stratul 0 – 20 cm¤şi piersic:¤ ¤Reducerea densităţii aparente a solului în stratul 0 – 20 cm¤¤20 – 25 mii lei¤ ¤Îmbunătăţirea structurii, ce se manifestă prin mărirea bulgorozităţii¤25 – 30 mii lei¤ şi micşorarea conţinutului de agregate hidrostabile¤¤30 – 35 mii lei¤¤35 – 40 mii lei¤ ¤Tema11¤ ¤Ogorul lucrat se caracterizează prin:¤¤Tema10¤ 13
  • 14. ¤Menţinerea afânată şi fără buruieni a solului prin lucrare ¤De contact şi sistemice¤repetată cu ajutorul mijloacelor mecanizate şi manual¤ ¤Preemergente şi postemergente¤¤Erbicidarea terenului pe întreaga suprafaţ㤠¤Erbicide pe bază de simazin şi pe bază de atrazin¤¤Executarea unei arături de toamnă, iar în primăvară terenul se ¤Soluţii uleioase şi soluţii apoase¤însămânţează cu amestecuri de graminee şi leguminoase¤¤Executarea a 1-2 cultivări în prima jumătate a verii şi ¤Tema11¤îmburuienarea naturală a solului în ultima jumătate a verii¤ ¤Avantajele utilizării ogorului erbicidat sunt:¤ ¤Reduce numărul de lucrări mecanice, are efect pozitiv asupra¤Tema11¤ structurii solului¤¤Arătura de toamnă se execută la următoarele adâncimi:¤ ¤Materia organică se mineralizeaz㤤Pe solurile grele şi mijlocii, la 20 – 22 cm¤ ¤Se măreşte productivitatea pomilor, cheltuielile şi riscul poluării¤¤În plantaţiile tinere, la 10 – 15 cm¤ ¤Se măreşte rezistenţa la ger a pomilor¤¤Pe solurile uşoare, la 22 – 25 cm¤¤Pe solurile cu stratul arabil subţire, la 20 – 22 cm¤ ¤Tema11¤ ¤În primii ani după plantare, printre rândurile de pomi pot fi¤Tema11¤ cultivate:¤¤Arătura de toamnă trebuie efectuată:¤ ¤Soia, fasolea, mazărea, ceapă, usturoi, sfeclă roşie, morcovul,¤Cu două săptămâni înainte de căderea frunzelor¤ pepene verde, pepene galben, Varză, dovlecei, cartofi timpurii¤După căderea frunzelor pentru a încorpora frunzele în sol¤ etc.¤¤După recoltarea fructelor de maturare târzie¤ ¤Mărar, pătrunjel, leuştean, ţelin㤤În momentul încetării creşterii lăstarilor şi formării mugurelui ¤Grâu, orz, secară, ovăz, porumb, floarea soarelui¤terminal¤ ¤Lucernă, esparţet, trifoi¤¤Tema11¤ ¤Tema11¤¤Ogorul lucrat prezintă o serie de avantaje:¤ ¤Avantajele culturilor intercalate sunt:¤¤Distruge buruienele, împiedică drajonarea la prun şi vişin, nu ¤Se valorifică eficient terenul, reduc eroziunea solului, reducpoluează mediul înconjurător¤ cheltuielile aferente plantaţiilor¤¤Are efect pozitiv asupra structurii şi tasării în profunzime a solului¤ ¤Necesită un volum suplimentar de forţă de muncă manual㤤Intensifică procesul de eroziune a solului a terenurilor în pant㤠¤Împiedică lucrările de întreţinere a pomilor şi de combatere a¤Reduce ritmul de mineralizare a substanţelor organice¤ dăunătorilor¤ ¤Împiedică îmburuienirea terenului¤¤Tema11¤¤Ogorul negru se practică pe terenuri:¤ ¤Tema11¤¤Care nu sunt supuse eroziunii, în zone cu precipitaţii scăzute¤ ¤Culturi pentru îngrăşământ verde se utilizează:¤¤Plan în livezile intensive şi superintensive pentru a asigura o ¤Măzărichea, secara, orz de primăvară, rapiţa, facelia, borceagcreştere cât mai bună a pomilor¤ alb şi negru etc.¤¤Frământate cu sol greu, profund¤ ¤Lucerna, trifoi, esparţet¤¤În pantă de până la 5 – 60 în plantaţiile comerciale şi grădinile ¤Porumb, floarea soarelui, mălai¤familiale¤ ¤Mărar, chimen, topinambur¤¤Tema11¤ ¤Tema11¤¤Ogorul combinat cu erbicide include:¤ ¤Culturile siderale se încorporează în sol ca îngrăşământ verde:¤Lucrarea solului dintre rânduri şi aplicarea erbicidelor pe ¤rând¤ ¤În momentul când tulpinile plantelor sânt bine lignificate¤¤Utilizarea erbicidelor odată cu semănatul culturilor agroalimentare ¤În momentul înfloririi¤printre rândurile de pomi¤ ¤În momentul în care evapo - transpiraţia potenţială depăşeşte¤Utilizarea erbicidelor preemergente şi postemergente în perioada de cantitatea de apă provenită din precipitaţii şi începe să fie folositerepaus relativ a pomilor¤ rezervele de apă din sol necesare pomului¤¤Administrarea erbicidelor pe întreaga suprafaţă a plantaţiei¤ ¤În fenofaza creşterii intense a plantelor¤¤Tema11¤ ¤Tema11¤¤Suportă mai bine erbicidele:¤ ¤Dezavantajele culturilor de acoperire:¤¤Mărul şi părul¤ ¤Plantele folosite ca îngrăşământ verde pot concura pomii în¤Prunul şi corcoduşul¤ consumul de apă şi elemente minerale, costul de producţie al¤Caisul şi piersicul¤ fructelor este mai mare decât la ogorul lucrat¤¤Coacăzul şi agrişul¤ ¤Reduc eroziunea solului, facilitează migrarea în adâncime a fosforului şi potasiului¤¤Tema11¤ ¤Îmbogăţesc solul cu materie organic㤤Dintre portaltoi sunt mai sensibili la erbicide:¤ ¤Îmbogăţesc structura solului şi favorizează înmulţirea¤Cireşul, migdalul, piersicul, corcoduşul¤ microorganismelor¤¤Mărul şi părul sălbatic¤¤Mărul franc¤ ¤Tema11¤¤Părul franc¤ ¤Înierbarea solului constă din menţinerea terenului din plantaţii cu diferite ierburi perene în special:¤¤Tema11¤ ¤Pentru plantaţiile amplasate pe pante, în zonele cu suficiente¤Cele mai importante erbicide sistemice postemergente sunt:¤ precipitaţii (peste 600 mm) sau în cele irigate¤¤Raundup CS, Gallant super¤ ¤În cazul plantaţiilor extensive (clasice)¤¤Caragarde 50 PV, Simanex 50 WP (50% simazin)¤ ¤Pentru plantaţiile didactice şi experimentale¤¤Divrinol¤ ¤Pentru plantaţiile pe rod de specii sâmburoase¤¤Simadon 400 SC (50% simazin)¤ ¤Tema11¤¤Tema11¤ ¤Dintre speciile indicate înierbării artificiale amintim:¤¤După modul de acţiune erbicidele se împart în:¤ ¤Golomăţ, reigras, păiuş de livadă, firuţă, trifoi, sparcetă etc.¤ 14
  • 15. ¤Lucerna, seradela¤ ¤Tema12¤¤Iarbă de Sudan, muştarul alb şi muştarul negru¤ ¤Obiectivul fertilizării în pomicultură îl constituie:¤¤Lupinul galben, lupinul albastru¤ ¤Menţinerea sau sporirea fertilităţii solurilor şi a activităţii lor biologice¤¤Tema11¤ ¤Plantaţiile pomicole amplasate cu precădere pe terenurile amplasate¤Înierbarea artificială poate fi:¤ în pantă, cu fertilitatea naturală mai slab㤤Permanentă sau temporară, totală sau parţial㤠¤Pomii şi arbuştii fructiferi¤¤Obţinută prin semănarea culturilor intercalate¤ ¤Cultura pomilor ce reprezintă o monocultură îndelungat㤤Pentru cultivarea unor plante pentru îngrăşământ verde¤¤Utilizată pe terenuri plan în condiţii insuficiente de umiditate¤ ¤Tema12¤ ¤Fertilizarea în pomicultură implică folosirea, în principal:¤¤Tema11¤ ¤A îngrăşămintelor organice provenite din fermă şi adăugarea¤Cerinţele faţă de speciile de ierburi:¤ suplimentară de îngrăşăminte minerale¤¤Să reziste atât la secetă cât şi la umiditate, la umbră, la cosirea ¤Întreţinerea solului cu plante pentru îngrăşăminte verzi¤repetată cât şi la călcare etc.¤ ¤A îngrăşămintelor organice¤¤Să crească repede şi să producă o masă organică cât mai mare¤ ¤A îngrăşămintelor minerale¤¤Să aibă o înrădăcinare puternic㤤Se pot cultiva ierburi în amestec cu leguminoasele cu condiţia ca ¤Tema12¤acestea să fie pentru masă verde în luna mai¤ ¤Consumul de elemente nutritive, pentru a forma 1000 kg fructe la hectar, este cel mai mare:¤¤Tema11¤ ¤La arbuşti fructiferi¤Norma de însămânţare a ierburilor la hectarul efectiv semănat, ¤La plantele sămânţoase¤în funcţie de amestec, este de:¤ ¤La plantele sâmburoase¤¤40 – 60 kg¤ ¤La plantele nucifere¤¤60 – 80 kg¤¤80 – 100 kg¤ ¤Tema12¤¤100 – 120 kg¤ ¤În perioada de tinereţe, când predomină procesele de creştere vegetativă, pomii reacţionează pozitiv:¤¤Tema11¤ ¤La mangan prin favorizarea legării florilor, acumularea¤După înţelenire iarba se coseşte anual de cca.:¤ hidraţilor de carbon, maturarea fructelor şi a lăstarilor¤¤4 – 5 ori¤ ¤La fosfor prin diferenţierea mugurilor de rod şi sporirea calităţii¤2 – 3 ori¤ fructelor¤¤6 – 7 ori¤ ¤La calciu ca element constructiv al pereţilor celulelor cu rol¤8 – 9 ori¤ important în timpul păstrării merelor¤ ¤La azot şi potasiu prin formarea micro – şi macrostructurii¤Tema11¤ coroanei¤¤Iarba se coseşte:¤¤Când are înălţimea 15 – 20 cm¤ ¤Tema12¤¤În momentul lignificării tulpinii¤ ¤Cantitatea de elemente nutritive extrase din sol şi fixate în¤Când are înălţimea 30 – 40 cm¤ lemnul plantelor şi recoltă:¤¤În momentul înfloririi¤ ¤Indică necesarul de elemente fertilizante pentru a evita sărăcia solului¤¤Tema11¤ ¤Se elimină din plantaţiile la tăiere şi cu recolta de fructe¤¤Dintre avantajele înierbării menţionăm:¤ ¤Indică cantitatea totală de elemente nutritive, extrase anual din sol¤¤Oprirea eroziunii, este ieftină, reduce tasarea solului, ¤Se întorc în sol cu ramurile tăiate şi cu recolta de fructe¤îmbogăţeşte solul cu substanţe organice etc.¤¤Determină o insuficientă aprovizionare cu apă a pomilor¤ ¤Tema12¤¤Mineralizarea substanţelor organice este lent㤠¤Pentru menţinerea stării de fertilitate a solului şi a¤Iarba favorizează înmulţirea şoarecilor şi a multor boli şi insecte productivităţii plantaţiilor pomicole:¤dăunătoare¤ ¤Este necesară aplicarea îngrăşămintelor¤ ¤Se calculă cantitatea de elemente nutritive extrase din sol şi fixate¤Tema11¤ în frunze, fructe şi lemnul plantelor¤¤Mulcirea solului sau ogorul cu mulci constă din:¤ ¤Îngrăşămintele organice se încorporează în sol la 50 – 60 cm¤Acoperirea solului din plantaţie cu diferite materiale denumite adâncime¤mulci¤ ¤Este necesară aplicarea fertilizării extraradiculare¤¤Menţinerea terenului din plantaţie cu diferite ierburi perene, iarbase coseşte repetat şi se lasă pe sol în formă de mulci¤ ¤Tema12¤¤Cultivarea printre rândurile de pomi a unor plante agroalimentare ¤Efectul îngrăşămintelor este mai lent pe solurile:¤anuale sau perene: paiele, cocenii tocaţi, fânul se lasă pe sol în formă ¤Argiloase¤de mulci¤ ¤Nisipoase¤¤Folosirea terenului din livadă pentru cultivarea unor plante pentru ¤Luto-argiloase¤îngrăşământ verde: pentru o mai bună încorporare în sol cultura ¤Luto-nisipoase¤prealabil se tăvălugeşte¤ ¤Tema12¤¤Tema11¤ ¤Azotul mineral (N) se află în sol sub formă:¤¤Criteriile după care se stabileşte sistemul de întreţinere şi ¤Nitrică (NO3) şi amoniacală (NH4)¤lucrare a solului din plantaţiile pomicole:¤ ¤De sulfat de amoniu (NH4)2SO¤4¤¤Cerinţele biologice ale speciilor pomicole, valorile factorilor ¤De azotat de sodiu NaNO3¤ecologici şi edafici, cadrul social-economic, baza material㤠¤De azotat de calciu Ca(NO3)2¤¤Sisteme de culturi pomicole¤ ¤Tema12¤¤Tipuri de plantaţii pomicole¤ ¤Fosforul (P) constituie elementul de bază:¤¤Productivitatea plantaţiilor pomicole¤ ¤În procesul de diferenţiere a mugurilor de rod şi fructificare¤ ¤Care intensifică procesul de creştere a lăstarilor¤ 15
  • 16. ¤În procesul de creştere a ţesuturilor¤ ¤Metoda morfologică şi fiziologică de apreciere a gradului de¤A clorofilei ¤ fertilitate a solurilor pomicole include:¤ ¤Modul de creştere a pomilor, culoarea frunzelor, grosimea şi¤Tema12¤ lungimea lăstarilor etc.¤¤Cerinţele pomilor faţă de azot sunt mai mari în fenofaza:¤ ¤Vârsta plantaţiei şi potenţialul de producţie¤¤Creşterea intensă a lăstarilor¤ ¤Nivelul asigurării solului cu forme mobile de substanţe nutritive¤¤Dezmuguritul¤ ¤Culoarea şi maturarea fructelor¤¤Încetinirea şi încetarea creşterii lăstarilor¤¤Maturarea lemnului¤ ¤Tema12¤ ¤Metoda bilanţului elementelor nutritive include:¤¤Tema12¤ ¤Calcularea şi bilanţul cantităţilor de elemente nutritive extrase¤Cerinţele pomilor faţă de fosfor sunt mai mari în fenofaza:¤ din sol de diferite organe ale fructelor şi producţia de fructe¤¤Maturarea lemnului¤ ¤Fertilizarea cu îngrăşăminte organice¤¤Dezmuguritul¤ ¤Fertilizarea mineral㤤Creşterea intensă a lăstarilor¤ ¤Analiza foliar㤤Încetinirea şi încetarea creşterii lăstarilor¤ ¤Tema12¤¤Tema12¤ ¤Cel mai recomandat este gunoiul de grajd:¤¤Cerinţele pomilor faţă de potasiu sunt mai mari în fenofaza:¤ ¤De bovine, de păsări¤¤Încetinirea şi încetarea creşterii lăstarilor şi maturarea ¤De ovine¤lemnului¤ ¤De porcine¤¤Formarea mugurilor¤ ¤De cabaline¤¤Dezmugurirea şi începutul creşterii lăstarilor¤¤Creşterea intensă a lăstarilor¤ ¤Tema12¤ ¤Concentraţia în substanţe uscate este mai mare în gunoiul de¤Tema12¤ grajd:¤¤Principalele metode de apreciere a gradului de fertilitate a ¤De găini şi raţe¤solurilor şi de stabilire a dozelor de îngrăşăminte sunt:¤ ¤De ovine¤¤Analiza agrochimică a solului şi analiza foliar㤠¤De porcine¤¤Însuşirile fizico-chimice a solului¤ ¤De cabaline¤¤Dezvoltarea sistemului radicular a plantelor¤¤Starea creşterilor anuale¤ ¤Tema12¤ ¤Gunoiul de grajd se recomandă să fie folosit după:¤¤Tema12¤ ¤6 luni de păstrare¤¤Analiza agrochimică a solului este obligatorie:¤ ¤3 luni de păstrare¤¤Înainte de înfiinţarea plantaţiilor pomicole¤ ¤9 luni de păstrare¤¤O dată in an¤ ¤12 luni de păstrare¤¤De executat în fiecare perioadă de viaţă a pomilor¤¤Pe fenofaze de vegetaţie¤ ¤Tema12¤ ¤În agricultura biologică principala formă de îngrăşăminte¤Tema12¤ organice este:¤¤Gradul de fertilitate slab se consideră când concentraţia în ¤Compostul şi îngrăşămintele verzi¤frunze de substanţe nutritive este:¤ ¤Dejecţiile lichide¤¤Cu 20 – 30 % sub cea optim㤠¤Gunoiul de grajd de păsări¤¤Cu 5 – 10 % sub cea optim㤠¤Gunoiul de grajd de bovine¤¤Cu 10 – 25 % sub cea optim㤤Cu 15 – 20 % sub cea optim㤠¤Tema12¤ ¤Gunoiul de grajd se utilizează prin administrare toamna şi¤Tema12¤ încorporare:¤¤Gradul de fertilitate insuficient se consideră când concentraţia ¤Printr-o lucrare superficială a solului¤în frunze de substanţe nutritive este:¤ ¤La 30 – 35 cm adâncime¤¤Cu 15 – 20 % sub cea optim㤠¤La 25 – 30 cm adâncime¤¤Cu 5 – 10 % sub cea optim㤠¤La 35 – 40 cm adâncime¤¤Cu 10 – 15 % sub cea optim㤤Cu 20 – 25 % sub cea optim㤠¤Tema12¤ ¤Îngrăşămintele minerale pot fi aplicate:¤¤Tema12¤ ¤În sol sub formă solidă sau lichid㤤Gradul de fertilitate mare se consideră când concentraţia în ¤În sol numai în formă solidă¤frunze de substanţe nutritive este:¤ ¤Numai prin stropiri foliare¤¤Cu 15 – 20 % peste cea optim㤠¤În sol numai în perioada de repaus relativ a pomilor¤¤Cu 5 – 10 % peste cea optim㤤Cu – 10 – 15 % peste cea optim㤠¤Tema12¤¤Cu 20 – 25 % peste cea optim㤠¤Coeficientul de folosire al N este mai mare din:¤ ¤Îngrăşămintele chimice¤¤Tema12¤ ¤Gunoi de grajd¤¤Gradul de fertilitate foarte mare se consideră când ¤Compost¤concentraţia în frunze de substanţe minerale este:¤ ¤Îngrăşăminte verzi¤¤Cu 20 – 30 % peste cea optim㤤Cu 5 – 10 % peste cea optim㤠¤Tema12¤¤Cu 10 – 15 % peste cea optim㤠¤Coeficientul de folosire al P şi K este mai mare din:¤¤Cu 15 – 20 % peste cea optim㤠¤Gunoi de grajd¤ ¤Îngrăşăminte chimice¤¤Tema12¤ ¤Compost¤ 16
  • 17. ¤Îngrăşăminte verzi¤ ¤Orientativ în livezile de măr pe rod se aplică pentru fiecare tonă de fructe estimate câte:¤¤Tema12¤ ¤2 Kg azot, 1 kg fosfor, 3 kg potasiu¤¤Nivelul asigurării pomilor cu elemente nutritive din sol se ¤1 Kg azot, 0,5 kg fosfor, 1,5 kg potasiu¤determină:¤ ¤4 Kg azot, 2 kg fosfor, 6 kg potasiu¤¤Prin metoda agrochimică, metoda experimentală şi ¤6 Kg azot, 3 kg fosfor, 9 kg potasiu¤diagnosticare foliar㤤Prin metoda morfologic㤠¤Tema12¤¤După creşterile anuale¤ ¤Orientativ în livezile de prun pe rod se aplică pentru fiecare¤După productivitate¤ tonă de fructe estimate câte:¤ ¤4 Kg azot, 2 kg fosfor, 5 kg potasiu¤ ¤2 Kg azot, 1 kg fosfor, 2,5 kg potasiu¤¤Tema12¤ ¤6 Kg azot, 3 kg fosfor, 7,5 kg potasiu¤¤Stabilirea dozei de îngrăşăminte se face diferit, în funcţie:¤ ¤8 Kg azot, 4 kg fosfor, 10 kg potasiu¤¤De sistemul de cultură, fertilitatea solului, productivitatealivezii etc.¤ ¤Tema12¤¤De textura şi structura solului¤ ¤Nivelul de aprovizionare a solului cu azot se determină:¤¤De compoziţia chimică a îngrăşămintelor¤ ¤Anual¤¤De expoziţia terenului şi înclinarea pantei¤ ¤Odată în 2 ani¤ ¤Odată în 3 ani¤¤Tema12¤ ¤Odată în 4 ani¤¤Aplicarea în profunzime a fosforului şi potasiului estejustificată:¤ ¤Tema12¤¤Pe toate solurile slab aprovizionate cu fosfor mobil şi potasiu¤ ¤Nivelul de aprovizionare a solului cu fosfor şi potasiu se¤In plantaţiile de măr şi păr¤ determină:¤¤În plantaţiile de specii sâmburoase¤ ¤O dată în 3 ani¤¤La înfiinţarea plantaţiei-mamă de căpşun¤ ¤Anual¤ ¤O dată în 4 ani¤¤Tema12¤ ¤O dată în 4 ani¤¤Dozele de îngrăşăminte de fosfor şi de potasiu, pentrufertilizarea de aprovizionare:¤ ¤Tema12¤¤Este raţional a se calcula prin metoda stabilirii unui anumit ¤În pomicultura biologică toamna se aplică:¤nivel de aprovizionare a solului cu elemente nutritive¤ ¤Gunoi de grajd 20 – 40 t / ha, la 2 – 3 ani¤¤Se calculă pentru toată perioada de exploatare a livezilor intensive¤ ¤40 – 60 kg / ha azot¤¤Se calculă pentru a asigura cerinţele plantelor în primii 1 – 2 ani¤ ¤60 – 90 kg / ha fosfor¤¤Se calculă pentru stratul de sol 0 – 20 cm adâncime¤ ¤90 – 120 kg / ha potasiu¤¤Tema12¤ ¤Tema12¤¤Fertilizarea o dată cu plantarea include repartizarea, la fiecare ¤De regulă gunoiul grajd, compostul, îngrăşămintele chimice degroapă:¤ fosfor şi potasiu se administrează în solul livezilor:¤¤Câte 10 – 15 kg gunoi de grajd bine descompus¤ ¤Toamna o dată cu arătura de baz㤤Câte 2 – 5 kg gunoi de grajd bine descompus¤ ¤Primăvara înaintea primei lucrări a solului la adâncimea de 10 – 12¤Câte 20 – 25 kg gunoi de grajd bine descompus¤ cm¤¤Câte 200 – 300 g P2O5 şi 400 – 500 g K2O¤ ¤Vara după căderea fiziologică a fructelor¤ ¤Vara după recoltarea fructelor timpurii pentru a favoriza¤Tema12¤ diferenţierea mugurilor de rod¤¤În livezile tinere, până la intrare în perioada de plinăfructificare, orientativ se vor aplica:¤ ¤Tema12¤¤45 – 60 kg / ha azot¤ ¤Azotul se încorporează în sol:¤¤15 – 30 kg / ha azot¤ ¤Primăvara devreme sau în două reprize: două treimi din doză¤30 – 45 kg / ha azot¤ se aplică cu 2 – 3 săptămâni Înainte de înflorire, iar cealaltă¤60 – 75 kg / ha azot¤ parte la 30 – 40 zile de la data înfloritului¤ ¤Toamna după căderea frunzelor¤¤Tema12¤ ¤Toamna cu 20 – 30 zile înainte de căderea frunzelor¤¤În livezile tinere îngrăşămintele chimice cu azot se introduc în ¤Vara după recoltarea fructelor timpurii¤sol:¤¤Primăvara după legarea fructelor, la o distanţă de 0,8 – 1,0 m ¤Tema12¤de la trunchi la adâncimea de 10 – 12 cm¤ ¤În livezile moderne îngrăşămintele organice:¤¤Toamna după căderea frunzelor, la o distanţă de 0,8 – 1,0 m de la ¤Se împrăştie uniform pe toată suprafaţa¤trunchi la adâncimea de 10 – 12 cm¤ ¤Se administrează local în zona de maximă densitate a rădăcinilor¤¤Primăvara devreme, la o distanţă de 0,8 – 1,0 m de la trunchi la ¤Se împrăştie uniform pe proiecţia coroanei¤adâncimea de 10 – 12 cm¤ ¤Se repartizează la o distanţă de 0,8 – 1,0 m de la trunchi la 10 – 12¤Primăvara devreme pe întreaga suprafaţ㤠cm adâncime¤¤Tema12¤ ¤Tema12¤¤În livezile pe rod îngrăşămintele trebuie folosite:¤ ¤Pentru buna gospodărie, îngrăşămintele utilizate la fertilizarea¤Cu regularitate¤ extraradiculară se amestecă:¤¤dată în 2 ani¤ ¤Cu pesticide¤¤Odată în 3 ani¤ ¤Cu erbicide preemergente¤¤Odată în 4 ani¤ ¤Cu erbicide postemergente¤ ¤Ce erbicide de contact şi sistemice¤¤Tema12¤ ¤Tema12¤ 17
  • 18. ¤La fertilizarea foliară se administrează:¤ ¤Tema13¤¤600 – 800 l soluţie la hectar¤ ¤Necesarul de apă al pomilor este influenţat:¤¤200 – 300 l soluţie la hectar¤ ¤De factorii climatici, pedologici, biologici, tehnologici¤¤400 – 500 l soluţie la hectar¤ ¤De densitatea aparentă a solului¤¤1000 – 1200 l soluţie la hectar¤ ¤De grosimea stratului de sol explorat de sistemul radicular al plantelor¤¤Tema12¤ ¤De coeficientul de ofilire a plantelor¤¤Substanţele folosite, la fertilizarea foliară, în mod obişnuit sunturmătoarele:¤ ¤Tema13¤¤Uree, în concentraţie de 0,3 – 1,0 %; sulfat de potasiu 0,5 %, ¤Grosimea stratului de sol la care este necesar să pătrundă apasuperfosfat 0,5 %; borax – 0,5 %; sulfat de fier 0,4 %; sulfat de administrată prin udare este de:¤zinc 0,1 %; sulfat de magneziu 2 %¤ ¤0,6 – 0,8 m la pomii pe portaltoi clonali¤¤Cragarde 50 PV, Caragarde Combi A 50, în cantitate de 17 – 20 ¤0,8 – 1,2m la zmeur şi coacăz¤kg / ha pentru măr şi păr¤ ¤0,7 – 0,8 la căpşun¤¤Simanex 50 WP, Simanex 80 WP în cantitate de 6 – 8 kg / ha ¤0,9 – 1,4 la prun şi corcoduş¤pentru măr şi păr¤¤Raundup CS, Fusilage super EC în cantitate de 3 – 4 l / ha în ¤Tema13¤livezile pe rod¤ ¤Greutatea volumetrică a solului constituie:¤ ¤1,3 – 1,4 % pe solurile lutoase¤ ¤0,5 – 0,7 % pe solurile nisipoase¤¤Tema13¤ ¤2,1 – 2,3 % pe solurile lutoase¤¤Lipsa de apă din sol:¤ ¤2,4 – 2,5 % pe solurile argiloase¤¤Determină înrăutăţirea proceselor chimice şi microbiologicedin sol¤ ¤Tema13¤¤Prelungeşte perioada de vegetaţie a pomilor până toamna târziu¤ ¤Capacitatea de câmp pentru apă a solului are valori de:¤¤Determină asfixierea radicular㤠¤4 % pe solurile nisipoase¤¤Determină crăparea şi putrezirea fructelor¤ ¤32 % pe solurile lutoase¤ ¤50 % pe solurile argiloase¤¤Tema13¤ ¤60 % pe solurile argiloase¤¤Excesul de apă din sol:¤¤Scade rezistenţa pomilor la ger şi la boli, diminuează calitatea ¤Tema13¤fructelor¤ ¤Coeficientul de ofilire are valori de:¤¤Provoacă ofilirea trecătoare, apoi cea persistentă a frunzelor¤ ¤12 % pe solurile lutoase¤¤Provoacă uscarea vârfurilor lăstarilor şi a ramurilor¤ ¤16 % pe solurile lutoase¤¤Provoacă căderea frunzelor¤ ¤5 % pe solurile nisipoase¤ ¤30 % pe solurile argiloase¤¤Tema13¤¤Cantitatea de apă reprezintă până la 75 %:¤ ¤Tema13¤¤În frunze¤ ¤Coeficientul de higroscopicitate are valori de:¤¤În fructe¤ ¤6 % pe solurile lutoase¤¤În rădăcin㤠¤1 % pe solurile nisipoase¤¤În tulpin㤠¤5 % pe solurile nisipoase¤ ¤20 % pe solurile argiloase¤¤Tema13¤¤Pentru a elabora 1 kg de substanţă uscată, o plantă pomicolă ¤Tema13¤transpiră:¤ ¤Intervalul umidităţii active pentru majoritatea speciilor¤300 – 500 l ap㤠pomicole se situează în intervalul:¤¤100 – 200 l ap㤠¤50 – 80 % din intervalul umidităţii active¤¤200 – 300 l ap㤠¤10 – 20 % din intervalul umidităţii active¤¤500 – 600 l ap㤠¤20 – 30 % din intervalul umidităţii active¤ ¤30 – 40 % din intervalul umidităţii active¤¤Tema13¤¤Consumul zilnic de apă variază la plantele pomicole între:¤ ¤Tema13¤¤4 – 7 mm (40 – 70 m3/ha)¤ ¤Irigaţia trebuie aplicată în momentul în care umiditatea din sol¤2 – 4 mm (20 – 40 m3/ha)¤ atinge plafonul:¤¤7 – 9 mm ( 70 – 90 m3/ha)¤ ¤De 70 – 80 % din capacitatea de câmp pentru apă a solului¤¤9 – 11 mm (90 – 110 m3/ha)¤ ¤De 50 – 60 % din capacitatea de câmp pentru apă a solului¤ ¤De 60 – 70 % din capacitatea de câmp pentru apă a solului¤¤Tema13¤ ¤De 80 – 90 % din capacitatea de câmp pentru apă a solului¤¤În Republica Moldova valoarea medie a precipitaţiilor anualeeste:¤ ¤Tema13¤¤Sub 500 mm¤ ¤Norma de udare, în cursul perioadei de vegetaţie, constituie:¤¤250 – 300 mm¤ ¤25 – 60 m3/ha la irigarea prin picurare¤¤300 – 400 mm¤ ¤80 – 100 m3/ha la irigarea prin aspersiune ¤¤600 – 700 mm¤ ¤120 – 150 m3/ha la irigarea prin brazde¤ ¤150 – 200 m3/ha la irigarea prin bazine individuale¤¤Tema13¤¤Principala sursă de acumulare a apei în sol:¤ ¤Tema13¤¤Sunt precipitaţiile atmosferice¤ ¤Norma de udare la irigarea de aprovizionare se determină¤Este apa ridicată prin capilare¤ pentru stratul de sol 100 – 120 cm şi constituie:¤¤Este apa higroscopică absorbită din aer¤ ¤1000 – 1200 m3/ha¤¤Este apa folosită la irigarea de toamnă sau aprovizionare¤ ¤400 – 500 m3/ha¤ ¤600 – 800 m3/ha¤ 18
  • 19. ¤800 – 900 m3/ha¤ ¤Utilizarea la maximum a factorilor ecologici şi edafici¤ ¤Să permită utilizarea efectivă a pesticidelor¤¤Tema13¤ ¤Să permită circulaţia agregatelor pentru mecanizarea lucrărilor de¤Norma de irigaţie pentru măr şi păr de soiuri târzii în condiţii întreţinere în livadă¤de 450 – 500 mm precipitaţii constituie:¤ ¤Reducerea perioadei neproductive a plantaţiei¤¤3000 – 4000 m3/ha¤¤2000 – 3000 m3/ha¤ ¤Tema14¤¤1000 – 2000 m3/ha¤ ¤Cerinţele inginereşti faţă de coroane:¤¤500 – 1000 m3/ha¤ ¤Înălţimea trunchiului şi amplasarea şarpantelor în spaţiu trebuie să permită lucrarea solului pe rândul de pomi¤¤Tema13¤ ¤Să permită circulaţia aerului, pentru a nu favoriza răspândirea¤Numărul de udări la pomi şi perioadele în care se aplică bolilor¤depinde de:¤ ¤Să asigure o suprafaţă mare de fructificare¤¤Umiditatea din sol¤ ¤Obţinerea unei suprafeţe optime de frunze şi a unui regim solar¤Nivelul productivităţii livezilor¤ raţional¤¤Coeficientul de higroscopicitate¤¤Greutatea volumetrică a solului¤ ¤Tema14¤ ¤Cerinţele economice faţă de coroane:¤¤Tema13¤ ¤Să asigure o productivitate mare a muncii la efectuarea tuturor¤În plantaţiile pe rod brazdele se deschid la 1,0 – 1,5 m de la lucrărilor de întreţinere în livadă¤rând şi 0,8 – 1,0 m între ele la adâncimea:¤ ¤Să asigure un raport raţional între macrostructura vegetativă şi¤De 15 – 20 cm¤ microstructura roditoare¤¤De 5 – 10 cm¤ ¤Să valorifice condiţiile climatice din zon㤤De 10 – 15 cm¤ ¤Să asigure o suprafaţă mare de fructificare¤¤De 20 – 25 cm¤¤Tema13¤ ¤Tema14¤¤Lungimea brazdei constituie:¤ ¤În condiţii concrete de mediu va fi aleasă acea formă de¤100 – 120 m pe solurile grele¤ coroană care asigură:¤¤50 – 60 m pe solurile grele¤ ¤Cele mai mari recolte de fructe de calitatea 1¤¤80 – 100 m pe solurile uşoare¤ ¤Obţinerea celui mai mare beneficiu¤¤100 – 120 m pe solurile uşoare¤ ¤Utilizarea la maximum a factorilor ecologici¤ ¤Obţinerea fructelor de calitate superioar㤤Tema13¤¤După irigare brazdele se astupă peste:¤ ¤Tema14¤¤3 – 4 zile¤ ¤Unghiul de inserţie a şarpantelor trebuie să fie de cca.:¤¤1 – 2 zile¤ ¤45 – 60o¤¤5 – 6 zile¤ ¤15 – 30o¤¤Nu se astup㤠¤30 . 45o¤ ¤65 – 70o¤¤Tema13¤¤Irigarea prin bazine individuale este indicată:¤ ¤Tema14¤¤Pentru pomii tineri în primii 2 – 3 ani după plantare¤ ¤Unghiurile mici de ramificare al şarpantelor:¤¤Pentru pomii în plină producţie¤ ¤Ifluienţiază pozitiv creşterea în detrimentul intrării pomilor pe¤Pe terenuri cu pantă de 5 – 6 %¤ rod¤¤Pe soluri grele¤ ¤Temperează creşterile şi stimulează rodirea¤ ¤Permit captarea maximă a R.F.A.¤¤Tema13¤ ¤Asigură o bună concreştere cu axul central¤¤Are metode de irigare corespund cerinţelor pomilor în livezileintensive şi superintensive?¤ ¤Tema14¤¤Udarea prin aspersiune şi prin picurare¤ ¤Unghiul de divergenţă dintre două şarpante vecine nu trebuie¤Udarea prin bazine individuale sau colective¤ să fie mai mic de¤¤Udarea prin brazde¤ ¤20o¤¤Udarea prin conducte subterane¤ ¤72o¤ ¤120o¤¤Tema14¤ ¤144o¤¤Pomii lăsaţi să crească liber:¤¤Se supraîncarcă cu fructe, care sunt mari şi de calitate ¤Tema14¤inferioar㤠¤Echilibrul în plan orizontal se realizează prin:¤¤Permit captarea maximă a R.F.A.¤ ¤Scurtarea ramurilor la acelaşi nivel, sau prin schimbarea¤Permit menţinerea echilibrului de creştere între partea bazală şi cea poziţiei lor în spaţiu¤terminal㤠¤Schimbarea unghiului de ramificare al şarpantelor care trebuie să se¤Devin mult mai productivi decât cei conduşi după anumite forme mărească de la bază spre vârful coroanei¤de coroan㤠¤Amplasarea şarpantelor simetric în jurul axului¤ ¤Schimbarea unghiului de divergenţă în cazul amplasării corecte a¤Tema14¤ trei şi patru şarpante¤¤Cerinţele biologice faţă de coroane:¤¤Să asigure un raport raţional între creştere şi rodire¤ ¤Tema14¤¤Să necesite o tehnică de formare simplă ¤ ¤Echilibrul între şarpantele succesive, neetajate şi distanţate pe¤Să nu necesite sistem de susţinere¤ ax, este satisfăcut când:¤¤Să permită efectuarea economică a lucrărilor de întreţinere¤ ¤Acestea sunt descrescând ca vigoare şi complexitate de ramificaţii, de la bază către vârful pomului¤¤Tema14¤ ¤Scheletul este format numai ca suport pentru ramurile de rod¤¤Cerinţele agrotehnice faţă de coroane:¤ 19
  • 20. ¤Acestea sunt uniform garnisite cu ramuri de semischelet şi de rod ¤Contribuie la răspândirea rapidă a bolilor şi vătămătorilor¤axul central, prin poziţia sa¤ ¤Verticală, poate asigura hrănireaomogenă a întregului schelet¤ ¤Tema15¤ ¤Scurtarea este slabă când se înlătură:¤¤Tema14¤ ¤Până la 1/5 din lungimea ramurii anuale¤¤Echilibrul în cadrul fiecărei şarpante:¤ ¤Până la 1/4 din lungimea ramurii anuale¤¤Se bazează pe principiul subordonării ca vigoare şi lungime a ¤Până la 1/3 din lungimea ramurii anuale¤ramurilor de ordin superior celor de ordin inferior¤ ¤Până la 1/2 din lungimea ramurii anuale¤¤Se realizează prin tăieri în verde şi uscat¤¤Se realizează prin eliminarea din coroană a ramurilor de schelet ¤Tema15¤de prisos¤ ¤Scurtarea este puternică când se taie:¤¤Se bazează pe principiul că scheletul trebuie format numai ca ¤La 1/3 – 1/2 din lungimea ramurii anuale¤suport pentru ramurile de rod¤ ¤mai mult de 1/2 din lungimea ramurii anuale¤ ¤La cep de 4 – 5 muguri¤¤Tema15¤ ¤La cep de 2 – 3 muguri¤¤Practic tăierea constă din:¤¤Scurtarea sau suprimarea de la bază a unor lăstari sau ¤Tema15¤ramuri¤ ¤Reducţia în lemn de 2 – 4 ani este numită tăiere:¤¤Operaţii chirurgicale şi agrotehnice cu ajutorul cărora se realizează ¤Slabă¤forma de coroană preconizar㤠¤Mijlocie¤¤Verigi agrotehnice ce asigură menţinerea echilibrului fiziologic în ¤Puternică¤coroan㤠¤Sever㤤Tăieri de formare a coroanei şi tăieri de fructificare¤ ¤Tema15¤¤Tema15¤ ¤Atât scurtarea cât şi reducţia provoacă o ramificare:¤¤Factorul agrotehnic decisiv în obţinerea recoltei constante mari ¤Care duce la îndesirea coroanei, înrăutăţirea condiţiilor dede fructe şi de calitate superioară reprezintă:¤ iluminare a interiorului ei¤¤Tăierea pomilor¤ ¤Echilibrată de-a lungul ramurilor de schelet şi semischelet¤¤Sistemul de cultur㤠¤Care stimulează garnisirea ramurilor cu formaţiuni de rod¤¤Sistemul de întreţinere a solului¤ ¤Puternică la pomii tineri, care favorizează formarea ramurilor de¤Utilizarea raţională a pesticidelor şi insecticidelor¤ rod¤¤Tema15¤ ¤Tema15¤¤Tăierea pomilor după plantare:¤ ¤Scurtarea slabă sau tăierea lungă are ca efect în mod obişnuit:¤¤Restabileşte parţial corelaţia dintre tulpină şi sistemul ¤Formarea unor lăstari vegetativi de vigoare mijlocie subradicular diminuat în urma scoaterii din pepinier㤠punctul de tăiere, la bază rămâne o zonă cu muguri dorminzi,¤Asigură menţinerea echilibrului fiziologic în coroan㤠iar restul mugurilor formează lăstari scurţi – ramuri de rod¤¤Creează posibilitatea de a forma şi a menţine o densitate optimă a ¤Provocarea apariţiei lăstarilor lacomi¤structurii coroanei¤ ¤Micşorarea zonei de muguri care nu pornesc în vegetaţie de la baza¤Menţine forma de coroană la parametrii proiectaţi¤ ramurii¤ ¤Transformarea unor ramuri degarnisite în ramuri de rod¤¤Tema15¤¤Tăierea pomilor:¤ ¤Tema15¤¤Este o operaţie negativă – necesară care trebuie utilizată numai ¤Efectele scurtării la pomi sunt mai evidente în perioada:¤în cazuri obligate¤ ¤Juvenial㤤Asigură stagnarea procesului natural al degarnisirii ramurilor¤ ¤De creştere şi rodire¤¤Poate înlocui o serie de verigi agrotehnice: fertilizarea, irigarea etc. ¤De rodire şi creştere¤¤ ¤De rodire¤¤În perioada de plină rodire intensifică periodicitatea de rodire apomilor de măr, păr şi prun¤ ¤Tema15¤ ¤Inducţia (scurtarea pe lemn vechi) are efect:¤¤Tema15¤ ¤De formare a noi ramuri de mărimi variate şi de înviorare şi¤Efectul tăierilor asupra pomului se poate observa prin:¤ creştere a ramificaţiilor rămase în urma tăierii¤¤Stimularea creşterii lăstarilor pe porţiunea rămasă a ramurii ¤La reechilibrarea ramurilor anuale¤scurtate¤ ¤La formarea coroanei¤¤Mărimea volumului coroanei¤ ¤La formarea mugurilor de rod şi legarea fructelor la pomii tineri, în¤Înrăutăţirea situaţiei fitosanitare în livezi¤ primii 2 – 4 ani de producţie¤¤Îndesirea puternică a coroanei¤ ¤Tema15¤¤Tema15¤ ¤Suprimarea (rărirea) ramurilor are efect:¤¤Pomii tineri cărora li se aplică tăieri:¤ ¤De stimulare a creşterii ramurilor învecinate¤¤Încep să fructifice mai târziu decât pomii netăiaţi¤ ¤De îndesire a coroanei¤¤Sunt mai rezistenţi la ger şi secet㤠¤De înrăutăţire a condiţiilor de iluminare şi de aerisire a interiorului¤Au dimensiuni mai mari decât pomii netăiaţi¤ coroanei¤¤Se supraîncarcă cu fructe comparând cu pomii cărora nu li se aplică ¤Similar scurtării ramurilor anuale¤tăieri¤ ¤Tema15¤¤Tema15¤ ¤Suprimarea (plivirea) lăstarilor se utilizează pentru:¤¤Tăierea pomilor pe rod:¤ ¤Eliminarea concurenţilor, drajonilor a lăstarilor ce cresc pe¤Asigură menţinerea echilibrului fiziologic în coroan㤠latura superioară a ramurilor de schelet şi pe trunchi¤¤Stimulează creşterile şi întârzie formarea mugurilor pe rod¤ ¤Stimularea diferenţierii mugurilor de rod la speciile sămânţoase¤¤Înrăutăţeşte regimul de iluminare şi de aerisire în interiorul ¤Suprimarea dominantei apicale a lăstarilor la pomii propriu zişi¤coroanei¤ ¤Formarea ramurilor de rod în pomicultura ornamental㤠20
  • 21. ¤Aplicarea unui şablon, în sensul că trebuie respectate anumite¤Tema15¤ reguli în conducerea pomului¤¤La scurtarea ramurilor anuale, tăierea se efectuează sub un ¤O relaţie reciprocă între vigoarea pomilor, distanţele de plantare şiunghi de cca.:¤ solul¤¤45o din partea opusă a mugurelui la 2 – 3 mm deasupra bazei ¤Structurarea ei internă¤acestuia¤ ¤Conducerea ramificaţiilor în funcţie de destinaţia stabilit㤤45o la 2 – 3 mm deasupra unui mugur¤¤60o la 2 – 3 mm deasupra unui mugur¤ ¤Tema16¤¤90o la 5 – 10 mm deasupra unui mugur¤ ¤Prezenţa axului central al coroanei presupune¤: ¤Aşezarea şarpantelor în etaj, solitar sau combinat¤¤Tema15¤ ¤Ramificarea bilaterală altern㤤La reducţia unei ramuri:¤ ¤Formarea ramurilor de schelet¤¤Planul de tăiere trebuie să reprezinte continuarea liniei duse ¤Ramificarea simpodială¤de-a lungul laturii exterioare a ramurii la care se facetransferul¤ ¤Tema16¤¤Tăierea se face sub un unghi de cca. 45o¤ ¤Pomii formaţi după sistema piramida etajată rărită prezintă un¤Tăierea se execută la 5 – 10 mm deasupra unghiului de inserţie¤ trunchi de 0,7 – 0,8 m înălţime şi un ax puternic pe care se¤Tăierea se execută cu briceagul¤ înserează:¤ ¤6 – 10 şarpante după schema 4-3-2-1 sau 3-2-1¤¤Tema15¤ ¤6 – 7 şarpante în spirală distanţate la 35 – 40 cm¤¤La suprimarea unei ramuri:¤ ¤7 – 8 şarpante după schema 3-1-1-1-1- ¤¤Tăierea se face tangent pe inelul de creştere¤ ¤3 – 4 şarpante la bază cu lungimea de 40 – 50 cm formând un etaj¤Se practică tăieri lungi şi adânci pentru a provoca creşterea şi 8 – 10 ramuri de semischelet mai sus de etaj.¤lăstarilor¤¤Se admite tăierea cu cepuri de 5 – 10 cm lungime¤ ¤Tema16¤¤Se permite tăierea cu cepuri de 5 – 10 mm lungime¤ ¤Pomii conduşi după fusul subţire au un trunchi de 0,4 m şi un ax în formă de zigzag limitat la înălţimea de 2,5 – 3m deasupra¤Tema15¤ unei ramuri:¤¤La suprimarea unei ramuri groase tăierea se face cu ferestrăul: ¤De semischelet¤¤ ¤Anuale¤¤In trei etape: ¤De schelet¤ 1.ramura se taie, cât e posibil, pe dedesubt la 30 – 40 cm de la ¤De rod ¤baza ei; 2.la 5 – 10 cm mai sus de prima tăietură ramura se taie până ¤Tema16¤ea cade; ¤Cea mai reuşită formă de coroană în culturile superintensive 3.cepul rămas se taie la inel¤ pentru pomii de măr este:¤¤Tangent pe inelul de creştere¤ ¤Fusul subţire¤¤La început ramura se taie la 30 –40 cm de la bază, apoi cepul rămas ¤Fusul subţire şerpuit¤este tăiat de la inel¤ ¤Piramida mixt㤤La început ramura se taie pe dedesubt, de la bază, apoi deasupra, la ¤Coroana natural – ameliorată cu volum redus¤inel până ea cade¤ ¤Tema16¤¤Tema15¤ ¤Vasul ameliorat se caracterizează printr-un ax scurt de 25 – 30¤În pomicultură se utilează mai frecvent următoarele operaţii cm lungime pe care sunt înserate:¤tehnice secundare:¤ ¤3 – 4 şarpante distanţate la 12 – 15 cm între ele¤¤Extirparea mugurilor (orbirea)¤ ¤5 – 6 şarpante amplasate după schema 3-2-1 şi 2-2-1¤¤Strangularea ramurilor¤ ¤3 – 4 şarpante amplasate bilateral – altern – exterior¤¤Creşterea şi inelarea ramurilor¤ ¤3 – 4 şarpante la bază în spirală cu lungimea de 40 – 50 cm la 8 –¤Torsionarea şi frângerea ramurilor anuale¤ 12 cm una de alta¤¤Tema16¤ ¤Tema16¤¤În funcţie de proiecţia coroanei pe sol coroanele se împart în:¤ ¤Palmeta etajată cu braţe oblice constă din axul central bine¤Rotunjite şi aplatizate¤ dezvoltat pe care sunt înserate:¤¤Sferice şi conice¤ ¤3 etaje formate din câte 2 şarpante, orientate în direcţii opuse¤Coroane cu ramuri orizontale, verticale oblice, arcuite şi mixte¤ de-a lungul rândului, cu distanţa între ele de 10 -–15 cm¤¤Fusiforme, cilindrice şi aplatizate, piramidale şi sferice¤ ¤6 – 7 şarpante de-a lungul rândului, primele două şarpante sub formă de etaj, iar celelalte 4 – 5 – se formează solitar la distanţa de¤Tema16¤ 30 – 40 cm una de alta¤¤Un sistem de coroană se defineşte prin următoarele ¤2 – 3 etaje formate din câte 2 şarpante dirijate sub un unghi de 15 –caracteristici:¤ 30o faţă de direcţia rândului¤¤Forma conturului coroanei, prezenţa axului central, numărul ¤6 şarpante de-a lungul rândului după schema 3-2-1¤şarpantelor şi modul de aşezare a lor pe ax, prezenţa sau lipsasubşarpantelor¤ ¤Tema16¤¤Scheletul coroanelor trebuie să fie format cât mai repede şi numai ¤Pomii conduşi după forma de coroană Tatura Trellis au unde dimensiunile strict necesare, pentru a ocupa spaţiul destinat¤ trunchi de 0,3 – 0,4 m înălţime şi un ax scurt, pe care sunt¤Să se stimuleze acele părţi ale coroanei care cresc mai slab şi să se înserate:¤tempereze creşterea ramurilor cu vigoare exagerată, în vederea ¤2 şarpante orientate în direcţii opuse sub un unghi de 60 – 70orealizării echilibrului vertical şi orizontal al pomului¤ faţă de orizontală, perpendicular pe rândul de pomi¤¤Prin intervenţiile de formare se preferă conducerea în vegetaţie a ¤4 şarpante cu un unghi de ramificare de 40o orientate câte 2 înpomilor faţă de operaţiile în uscat¤ intervale dintre rânduri¤ ¤2 şarpante încrucişate şi orientate orizontal în direcţii opuse de-a¤Tema16¤ lungul rândului¤¤Realizarea (formarea) unui sistem de coroană presupune:¤ 21
  • 22. ¤în spirală 4 şarpante pe care sunt amplasate numai ramuri de ¤2,0 – 3,0 %¤garnisire¤ ¤3,0 – 4,0 %¤¤Tema17¤ ¤Tema17¤¤La măr suprafaţa foliară constituie 20 mii m2/ha. Pentru a ¤Pentru ridicarea nivelului de utilizare a energiei solare înobţine un fruct de 150 g avem nevoie de 35 frunze. Suprafaţa energie chimică legată, coronamentul unei plantaţii trebuie săunei frunze constituie 27 cm2. Care va fi roadă de fructe la acopere solul la:¤hectar?¤ ¤65 – 75 % din suprafaţa de nutriţie¤¤31,7 t¤ ¤35 – 45 % din suprafaţa de nutriţie¤¤27,4 t¤ ¤45 – 55 % din suprafaţa de nutriţie¤¤39,6 t¤ ¤55 – 65 % din suprafaţa de nutriţie¤¤21,7 t¤ ¤Tema17¤¤Tema17¤ ¤Pentru ridicarea nivelului de utilizare a energiei solare în¤Suprafaţa foliară optimă, menţinută într-o stare fiziologică energie chimică legată coronamentul unei plantaţii trebuie săactivă, în funcţie de specie constituie:¤ permită interceptarea a cel puţin:¤¤30 – 40 mii m2/ha¤ ¤70 % din intensitatea radiaţiei solare¤¤10-20 mii m2/ha¤ ¤50 % din intensitatea radiaţiei solare¤¤15-20 mii m2/ha¤ ¤60 % din intensitatea radiaţiei solare¤¤45-60 mii m2/ha¤ ¤80 % din intensitatea radiaţiei solare¤¤Tema17¤ ¤Tema17¤¤Suprafaţa foliară la soiul de măr Idared, constituie 20 mii ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimeam2/ha. Distanţa de plantare a pomilor 4x2 m. Valorificarea coroanei 230 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimeasuprafeţei de nutriţie 50%. De calculat indicele foliar pe coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 102 cm.suprafaţa acoperită de proiecţia coronamentului?¤ De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice¤F=4¤ 470 (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤F=2¤ ¤400 cm¤¤F=3¤ ¤425 cm¤¤F=6¤ ¤450 cm¤ ¤465 cm¤¤Tema17¤¤Suprafaţa foliară la soiul de măr Renet Simirenko, constituie ¤Tema17¤40 mii m2/ha. Distanţa de plantare a pomilor 4x2 m. ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimeaValorificarea suprafeţei de nutriţie 50%. De calculat indicele coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimeafoliar pe suprafaţa acoperită de proiecţia coronamentului?¤ coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 94 cm. De¤F=8¤ calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice¤F=2¤ 470 (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤F=4¤ ¤400 cm¤¤F=6¤ ¤425 cm¤ ¤450 cm¤¤Tema17¤ ¤465 cm¤¤Suprafaţa foliară la soiul de măr Golden Delicious, constituie30 mii m2/ha. Distanţa de plantare a pomilor 4x2 m. ¤Tema17¤Valorificarea suprafeţei de nutriţie 50%. De calculat indicele ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimeafoliar pe suprafaţa acoperită de proiecţia coronamentului?¤ coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimea¤F=6¤ coroanei în partea bazală 190 cm, iar în partea de sus 84 cm. De¤F=3¤ calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice¤F=2¤ 470 (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤F=4¤ ¤400 cm¤ ¤425 cm¤¤Tema17¤ ¤450 cm¤¤Razele solare vizibile (400 – 760 nanometri) nu pot traversa un ¤465 cm¤ecran de frunze mai gros de:¤¤1 – 1,2 m¤ ¤Tema17¤¤2,0 – 2,7 m¤ ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea¤2,5-3 m¤ coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimea¤1,5 – 2,5 m¤ coroanei în partea bazală 150 cm, iar în partea de sus 65 cm. De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice¤Tema17¤ 470 (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤Necesarul de lumină pentru desfăşurarea proceselor de ¤322 cm¤fotosinteză este asigurat în cazul în care frunzele primesc cel ¤350 cm¤puţin: ¤ ¤365 cm¤¤25 – 30 % din lumina totală solar㤠¤400 cm¤¤10-15 % din lumina totală solar㤤40-45 % din lumina totală solar㤠¤Tema17¤¤50-55 % din lumina totală solar㤠¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea¤Tema17¤ coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 172 cm.¤Randamentul utilizării radiaţiei fotosintetice active RFA se De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geograficeconsideră mediu între: ¤ 470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤1,0 – 2, 0 %¤ ¤400 cm¤¤0,5 – 1,0 %¤ ¤425 cm¤ 22
  • 23. ¤450 cm¤ ¤322 cm¤¤465 cm¤ ¤400 cm¤¤Tema17¤ ¤Tema 17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimeacoroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei 230 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimeacoroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 165 cm. coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 102 cm.De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤ 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha.¤450 cm¤ (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤465 cm¤ ¤400 cm; 14300 m2/ha; 8682 m3/ha¤¤400 cm¤ ¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤350 cm¤ ¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤ ¤460 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤¤Tema17¤ ¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimeacoroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimeacoroanei în partea bazală 150 cm, iar în partea de sus 115 cm. coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 94 cm. DeDe calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤ 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha.¤400 cm¤ (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤425 cm¤ ¤400 cm; 15150 m2/ha; 9187 m3/ha¤¤450 cm¤ ¤450 cm; 14300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤465 cm¤ ¤450 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤ ¤460 cm; 16300 m2/ha; 12682 m3/ha¤¤Tema17¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea ¤Tema17¤coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimeacoroanei în partea bazală 150cm, iar în partea de sus 122 cm. De coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 120; lăţimeacalculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice coroanei în partea bazală 150 cm, iar în partea de sus 65 cm. De470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤ calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice¤350 cm¤ 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha.¤365 cm¤ (tg 120 = 0,2126; tg 470 = 1,0724)¤¤400 cm¤ ¤322 cm; 14687 m2/ha; 6675 m3/ha¤¤425 cm¤ ¤350 cm; 11300 m2/ha; 8982 m3/ha¤ ¤300 cm; 14900 m2/ha; 6682 m3/ha¤¤Tema17¤ ¤460 cm; 16300 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimeacoroanei 190 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea ¤Tema17¤coroanei în partea bazală 200cm. De calculat distanţa dintre ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimearânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 470 = 1,0724)¤ coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea¤400 cm¤ coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 172 cm.¤425 cm¤ De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice¤450 cm¤ 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha.¤465 cm¤ 470 (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤ ¤400 cm; 14350 m2/ha; 9300 m3/ha¤¤Tema 17¤ ¤430 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea ¤400 cm; 14900 m2/ha; 8682 m3/ha¤coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea ¤450 cm; 15300 m2/ha; 10682 m3/ha¤coroanei în partea bazală 200cm. De calculat distanţa dintrerânduri: în cazul latitudinii geografice 470 (tg 470 = 1,0724)¤ ¤Tema17¤¤465 cm¤ ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea¤450 cm¤ coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea¤425 cm¤ coroanei în partea bazală 200 cm, iar în partea de sus 165 cm.¤400 cm¤ De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha.¤Tema17¤ (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea ¤450 cm; 14820 m2/ha; 10137 m3/ha¤coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea ¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤coroanei în partea bazală 140cm. De calculat distanţa dintre ¤460 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 470 = 1,0724)¤ ¤400 cm; 16300 m2/ha; 8281 m3/ha¤¤400 cm¤¤425 cm¤ ¤Tema17¤¤450 cm¤ ¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea¤365 cm¤ coroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea coroanei în partea bazală 150 cm, iar în partea de sus 115 cm.¤Tema17¤ De calculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea 470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha.coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea (tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤coroanei în partea bazală 150 cm. De calculat distanţa dintre ¤400 cm; 16300 m2/ha; 8281 m3/ha¤rânduri în cazul latitudinii geografice 470 (tg 470 = 1,0724)¤ ¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤¤365 cm¤ ¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤350 cm¤ ¤460 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤ 23
  • 24. ¤Readucerea în stare normală a pomilor vătămaţi de calamităţi¤Tema17¤ naturale – ger, grindină, chiciură etc.¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea ¤Schimbarea formei de coroană¤coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 40; lăţimea ¤Îngrijirea pomilor prin lucrări de igienă culturală¤coroanei în partea bazală 150cm, iar în partea de sus 122 cm. De ¤Stimularea creşterii pomilor prin înlocuirea ramurilor vechi cucalculat distanţa dintre rânduri în cazul latitudinii geografice lăstari noi cu potenţial biologic ridicat¤470; suprafaţa coroanei, mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha.(tg 40 = 0,0699; tg 470 = 1,0724)¤ ¤Tema18¤¤350 cm; 14970 m2/ha; 7771 m3/ha¤ ¤Scurtarea ramurilor anuale constituie un rău necesar în cazul¤350 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤ tăierii:¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤ ¤De formare a coroanei¤¤400 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤ ¤De fructificare¤ ¤De întreţinere¤¤Tema17¤ ¤De corectare¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimeacoroanei 190 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea ¤Tema18¤coroanei în partea bazală 200cm. De calculat distanţa dintre ¤Tăierea de fructificare începe să se aplice:¤rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, ¤Când secţiunea transversală a coroanei este mai lăţită spre vârfmii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 470 = 1,0724)¤ decât la baz㤤400 cm; 14500 m2/ha; 9500 m3/ha¤ ¤Pentru a menţine echilibrul vertical şi orizontal în coroană şi a¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤ îmbunătăţi regimul de lumină din interiorul ei¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤ ¤Pomilor bătrâni pentru stimularea puterii vegetative şi¤450 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤ reproductive¤ ¤Când se constată diminuarea de creştere a pomilor, iar formaţiunile¤Tema17¤ de rod sunt în curs de epuizare¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimeacoroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea ¤Tema18¤coroanei în partea bazală 200cm. De calculat distanţa dintre ¤Pentru asigurarea unui echilibru favorabil creşterii şirânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, fructificării, lungimea însumată a ramurilor anuale trebuie sămii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 470 = 1,0724)¤ depăşească:¤¤465 cm; 15050 m2/ha; 10750 m3/ha¤ ¤De 2 – 3 ori pe cea a scheletului¤¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤ ¤De 3 – 4 ori pe cea a scheletului¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤ ¤De 4 – 5 ori pe cea a scheletului¤¤460 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤ ¤De 5 – 6 ori pe cea a scheletului¤¤Tema17¤ ¤Tema18¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea ¤Pentru obţinerea unor recolte de fructe constante cantitativ şicoroanei 250 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea calitativ, raportul optim dintre mugurii vegetativi şi cei roditoricoroanei în partea bazală 140cm. De calculat distanţa dintre trebuie să fie de:¤rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, ¤0,5 - 1 : 1¤mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 470 = 1,0724)¤ ¤1-2 : 1¤¤400 cm; 16000 m2/ha; 8750 m3/ha¤ ¤2-3 : 1¤¤450 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤ ¤3-4 : 1¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤¤450 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤ ¤Tema18¤ ¤Esenţa tăierii ramurilor de garnisire cu ciclul de reînnoire de 3¤Tema17¤ – 4 ani constă în aceia că:¤¤Parametrii structurii livezii moderne de măr: înălţimea ¤În fiecare an sunt tăiate o parte din ramurile mai bătrâne de 2coroanei 200 cm; unghiul de înclinare a coroanei 00; lăţimea ani în lemn de 3 – 4 ani¤coroanei în partea bazală 150 cm. De calculat distanţa dintre ¤Anual una din 3 – 4 ramuri de garnisire se elimină¤rânduri în cazul latitudinii geografice 470; suprafaţa coroanei, ¤Anual se taie toate ramurile mai bătrâne de 3 ani în lemn de 4 ani¤mii m2/ha; volumul coroanei, mii m3/ha. (tg 470 = 1,0724)¤ ¤Anual se taie toate ramurile mai bătrâne de 4 ani în lemn de 5 ani¤¤365 cm; 15064 m2/ha; 8217 m3/ha¤¤350 cm; 15300 m2/ha; 8982 m3/ha¤ ¤Tema18¤¤400 cm; 14900 m2/ha; 9682 m3/ha¤ ¤Tăierea de fructificare la pomii de măr se aplică:¤¤450 cm; 16300 m2/ha; 10682 m3/ha¤ ¤Anual¤ ¤Odată la 2 ani¤¤Tema18¤ ¤Odată la 3 ani¤¤Tăierea de formare a coroanei are drept scop:¤ ¤Odată la 4 ani¤¤Formarea coroanei preconizate prin provocarea ramificării,stabilirea destinaţiei ramificaţiilor apărute, conducerea ¤Tema18¤ramificaţiilor în funcţie de destinaţia stabilit㤠¤Tăierea de corectare se efectuează în decurs:¤¤Obţinerea unor recolte de fructe superioare cantitativ şi calitativ ¤De 2 – 4 ani¤prin menţinerea echilibrului fiziologic dintre creştere şi rodire în ¤De un an¤coroan㤠¤De 1 – 2 ani¤¤Menţinerea formei de coroană la parametrii proiectaţi pentru a ¤de 4 – 5 ani¤obţine recolte mari de fructe calitative¤¤Redresarea coroanei care nu a fost formată şi întreţinută aşa cum ¤Tema18¤trebuie¤ ¤Care tipuri de tăieri se aplică simultan?¤ ¤Fructificare, de întreţinere şi de reducţie¤¤Tema18¤ ¤De formare a coroanei şi de reducţie¤¤Tăierea de restabilire are drept scop:¤ ¤De reducţie şi de fructificare¤ ¤De fructificare şi de transformare a coroanei¤ 24
  • 25. ¤La soiurile de tipurile I şi II de fructificare principala verigă în¤Tema18¤ tăierea de rodire sunt:¤¤Tăierile în uscat se execută:¤ ¤Subşarpantele¤¤După căderea frunzelor, când temperatura coboară sub –5o C, ¤Ramurile de schelet¤până la umflarea mugurilor pentru pornirea în vegetaţie¤ ¤Ramurile de semischelet¤¤În timpul repausului adânc (obligatoriu)¤ ¤Şarpantele¤¤După trecerea gerurilor mari şi până la pornirea în vegetaţie¤¤În faza repausului prealabil şi a repausului facultativ (forţat)¤ ¤Tema18¤ ¤Pentru păr mai corespunzătoare sunt formele de coroană:¤¤Tema18¤ ¤Globuloase şi aplatizate cu ax bine dezvoltat¤¤Atât pomii de migdal, cais, piersic şi cireş cât şi cei tineri de ¤Rotungite fără ax¤măr, păr şi gutui se taie:¤ ¤Aplatizate fără ax¤¤În lunile martie, aprilie¤ ¤Columnare şi arbustiforme¤¤Faza repausului prealabil şi a repausului adânc¤¤În zilele favorabile ale iernii, când temperatura nu coboară sub 5o ¤Tema18¤C¤ ¤La soiurile de păr standard tăierea de bază constă în¤În faza apariţiei butonilor florali¤ reînnoirea:¤ ¤Semischeletului cu ciclul de 3 – 4 ani¤¤Tema18¤ ¤Semischeletului cu ciclul de 4 – 5 ani¤¤Tăierile în verde bazate pe scurtare şi suprimare se aplică:¤ ¤Burselor şi vetrelor de rod¤¤În fenofaza încetinirii şi încetării creşterii lăstarilor¤ ¤Şarpantelor deasupra unei ramificaţii din treimea bazal㤤După înflorirea mugurilor¤¤După dezmugurire¤ ¤Tema18¤¤După formarea mugurelui terminal pe lăstar¤ ¤La soiurile de păr cu fructificare pe ramuri scurte tăierea de bază constă în reducţia:¤¤Tema18¤ ¤Mijlocie¤¤Soiurile existente de măr sunt grupate în următoarele tipuri de ¤Slabă¤fructificare:¤ ¤Puternic㤤Spur, Reine des Reinettes, Golden Delicious, Grannу Smith, ¤Axului central deasupra primului etaj¤Wijcic¤¤Soiuri de vară, de toamnă, de iarn㤠¤Tema18¤¤Soiuri locale (aborigene) şi soiuri ameliorate¤ ¤La soiurile de păr ramurile anuale destinate fructificării:¤¤Ramuri de rod propriu-zise sau florifere (ţepuşa, nuieluşa şi ¤Nu se scurtează¤mlădiţa) şi ramuri de rod în devenire (pinteni şi smiceaua)¤ ¤Se scurtează slab¤ ¤Se scurtează mijlociu¤¤Tema18¤ ¤Se scurtează puternic¤¤Soiurile standard (Golden Deliciuous) fructifică:¤¤Pe ramuri scurte (pinteni – ţepuşe) şi nuieluşe situate pe lemn ¤Tema18¤de 2 – 3 ani¤ ¤Pentru gutui mai adecvate sunt formele de coroană:¤¤Pe ramuri scurte (pinteni – ţepuşe – burse – ţepuşe etc.) care se ¤Globuloase cu axul central redus¤formează pe lemnul de 2 ani şi continuă fructificarea pe lemn vechi ¤Aplatizate fără ax¤(5 – 7 ani)¤ ¤Aplatizate cu ax¤¤În majoritate pe nuieluşe şi mlădiţe amplasate pe ramuri tinere de 1 ¤Globuloase cu ax central bine dezvoltat¤– 2 ani¤¤Pe ramuri scurte (pinteni – ţepuşe – burse – pinteni – ţepuşe etc.) ¤Tema18¤situate pe lemn în vârstă de 2 – 5 ani¤ ¤La gutui ramurile anuale destinate fructificării:¤ ¤Se scurtează la 1/3 din lungime¤¤Tema18¤ ¤Nu se scurteaz㤤Pentru soiurile de tipurile I (spur) şi II (Reine des Reinettes) de ¤Se scurtează la 1/4 din lungime¤fructificare mai corespunzătoare sunt formele de coroană:¤ ¤Se scurtează la 3 – 4 muguri¤¤Globuloase¤¤Aplatizate cu ax¤ ¤Tema18¤¤Artistic – palisate¤ ¤Pentru cultura prunului mai pretabile sunt coroanele:¤¤Aplatizate fără ax¤ ¤Rotunjite cu ax şi fără ax¤ ¤Aplatizate cu ax¤¤Tema18¤ ¤Aplatizate fără ax¤¤Pentru soiurile de tipul III (Golden Delicious) şi IV (Grannу ¤Artistic palisate şi arbustiforme¤Smith) de fructificare se utilizează formele de coroană:¤¤Globuloase şi aplatizate¤ ¤Tema18¤¤Numai globuloase cu ax¤ ¤La prun ramurile anuale lungi destinate fructificării:¤¤Numai globuloase fără ax¤ ¤Se scurtează la ½ din lungime¤¤Cu poziţia şarpantelor orizontal㤠¤Se scurtează la 1/3 din lungime¤ ¤Nu se scurteaz㤤Tema18¤ ¤Se scurtează puternic¤¤La soiurile de tipurile III şi IV de fructificare principala verigăîn tăierea de rodire sunt:¤ ¤Tema18¤¤Ramurile de semischelet¤ ¤La prun mărirea unghiului de ramificare a şarpantelor se¤Şarpantele¤ realizează prin:¤¤Ramurile de schelet¤ ¤Formarea şarpantelor din ramuri anticipate scurte (6 – 7 cm)¤¤Ramurile de rod¤ ¤Aplicarea tăierilor de transfer ale creşterilor terminale¤ ¤Tăierea repetată a lor¤¤Tema18¤ ¤Înclinarea lor¤ 25
  • 26. ¤Tema18¤ ¤La piersic, de regulă, ramura de prelungire a şarpantei:¤¤La cais formarea şarpantelor pe ax se admite:¤ ¤Se scurtează la 40 – 50 cm¤¤Solitar¤ ¤Nu se scurtează, dacă este bine garnisită cu ramuri anticipate bine¤Din muguri consecutivi¤ dezvoltate¤¤În etaj din 3 ramuri¤ ¤S scurtează la 60 – 70 cm¤¤În etaj din 4 ramuri¤ ¤S scurtează la 20 – 30 cm¤¤Tema18¤ ¤Tema18¤¤La pomii tineri de cais ramurile mixte cu lungimea de peste 60 ¤Tăierea clasică, la piersic, constă:¤cm:¤ ¤În scurtarea ramurilor mixte, necesare pentru rodire la 6 – 8¤Pot fi scurtate cu1/4 - 1/3 din lungime¤ grupuri de muguri de la baza lor. Se lasă un cep (la 2 – 3 muguri¤Nu se scurteaz㤠de la bază) la 2 – 3 ramuri mixte¤¤Se scurtează la 1/2 din lungime¤ ¤În reţinerea pentru rodire a ramurilor mixte cu o lungime de 40 –¤Numai se răresc¤ 60 cm şi la interval de 20 – 30 cm una de alta, fără a fi scurtate¤ ¤În scurtarea ramurilor mixte la 10 – 12 grupuri de muguri pentru¤Tema18¤ rodire, şi la 4 – 5 muguri de la bază pentru cep de înlocuire¤¤La cais ramurile mixte, dacă nu depăşesc 45 cm:¤ ¤În reţinerea pentru fructificare a ramurilor salbe şi a buchetelor de¤Ele nu se scurtează, ci numai se răresc¤ mai¤¤Se scurtează slab¤¤Se scurtează mijlociu¤ ¤Tema18¤¤Se scurtează la 3- 4 muguri pentru a forma ramuri viguroase de ¤În mod natural din ramurile de rod ale unui piersic trebuie sărod¤ se suprime:¤ ¤50 – 70 %¤¤Tema18¤ ¤10 – 20 %¤¤La cais în perioada de plină rodire:¤ ¤20 – 30 %¤¤Ramurile mixte se scurtează la 60 cm, când depăşesc lungimea ¤30 – 40 %¤de 70 cm¤¤Se suprimă 1/4 din ramurile de schelet¤ ¤Tema18¤¤Se suprimă 50 % din ramurile de semischelet mai în vârstă de 4 ¤Tăierea în verde la piersic include:¤ani¤ ¤Suprimarea lăstarilor de pe elementele de schelet şi a¤Ramurile mixte de vigoare mijlocie se răresc la 50 – 60 cm şi nu se anticipaţilor cu poziţie necorespunzătoare¤scurteaz㤠¤Suprimarea lăstarilor anticipaţi de la baza lăstarilor de prelungire a şarpantelor¤¤Tema18¤ ¤Plivirea lăstarilor de pe elementele de schelet cu poziţie oblic㤤La pomii de cais se va evita tăierea ramurilor cu diametrul mai ¤Reducerea suprafeţei foliare mai mult de 30 % ¤mare:¤¤De 5 cm¤ ¤Tema18¤¤De 2 cm¤ ¤Conducerea coroanei la cireş se realizează sub formă:¤¤De 3 cm¤ ¤De piramidă etajat rărit㤤De 7 cm¤ ¤De piramidă neetajat㤠¤De fus subţire şerpuit¤¤Tema18¤ ¤De vas ameliorat¤¤După tăiere ramurile mari se vor dezinfecta:¤¤Cu soluţie de var de 20 %¤ ¤Tema18¤¤Cu vopsea pe bază de ulei¤ ¤La cireş se recomandă scurtarea ramurilor anuale de¤Cu soluţie de piatră vânătă de 3 %¤ prelungire a elementelor de schelet, pentru a obţine o mai bună¤Cu var de grădină (mastic)¤ garnisire a lor:¤ ¤Cu 1/3 – 1/2 din lungime¤¤Tema18¤ ¤Cu 1/4 din lungime¤¤Dacă în coroana pomilor de cais lungimea ramurilor anuale nu ¤La 3 – 4 muguri¤depăşeşte 15 – 20 cm şi recolta scade evident se aplică tăieri de ¤La 20 – 30 cm lungime¤reîntinerire pe lemn:¤¤De 4 – 5 ani¤ ¤Tema18¤¤De 2 – 3 ani¤ ¤La pomii pe rod de cireş cu creşteri reduse sub 10 cm sunt¤De 6 – 7 ani¤ necesare tăieri de reducţie pe lemn:¤¤8 şi mai mulţi ani¤ ¤De 4 – 5 ani¤ ¤De 2 – 3 ani¤¤Tema18¤ ¤De 6 – 7 ani¤¤Pentru piersic cele mai adecvate pot fi coroanele:¤ ¤De 8 ani şi mai mult¤¤Rotunjite fără ax¤¤Rotunjite cu ax bine dezvoltat¤ ¤Tema18¤¤Aplatizate fără ax¤ ¤La cireş reducţia ramurilor, în punctul de tăiere, se face în¤Aplatizate cu ax¤ lemn nu mai gros:¤ ¤De 6 cm¤¤Tema18¤ ¤De 4 cm¤¤După plantarea pomilor de piersic ramurile anticipate, alese ¤De 5 cm¤pentru formarea şarpantelor se scurtează:¤ ¤De 7 cm¤¤La 2 – 3 muguri¤¤La inel¤ ¤Tema18¤¤La 4 – 5 muguri¤ ¤Tăierile la cireş în verde trebuie făcute de preferinţă:¤¤La 25 – 30 cm lungime¤ ¤După recoltarea fructelor¤ ¤Către sfârşitul primăverii în timpul umflării mugurilor¤¤Tema18¤ ¤Toamna după căderea frunzelor¤ 26
  • 27. ¤În timpul înfloririi¤ ¤Piramida neetajat㤠¤Piramida etajată rărit㤤Tema18¤ ¤Piramida mixt㤤Cele mai adecvate forme de coroană pentru vişin sunt:¤¤Piramida mixt㤠¤Tema18¤¤Piramida etajată rărit㤠¤În timpul formării coroanei la migdal ramurile de prelungire a¤Fusul tufă ameliorat¤ şarpantelor:¤¤Palmeta etajată cu braţe oblice¤ ¤Nu se scurteaz㤠¤Se scurtează la 1/4 din lungime¤¤Tema18¤ ¤Se scurtează la 1/3 din lungime¤¤Dacă ramurile anuale la pomii tineri de vişin nu depăşesc ¤Se scurtează la 1/2 din lungime¤lungimea de 80 cm, ele¤¤Nu se scurteaz㤠¤Tema18¤¤Se scurtează la 1/4 din lungime¤ ¤Operaţiile în verde la migdal constau în:¤¤Se scurtează la 1/3 din lungime¤ ¤Plivirea lăstarilor concurenţi, lacomi şi a celor amplasaţi pe¤Se scurtează la 1/2 din lungime¤ latura superioară a şarpantelor¤ ¤Suprimarea ramurilor de 2 – 3 ani¤¤Tema18¤ ¤Scurtarea ramurilor mixte la 1/2 din lungime¤¤Ramurile plete de vişin se scurtează:¤ ¤Scurtarea ramurilor mixte la 1/3 din lungime¤¤Deasupra unui mugure vegetativ sau a unei ramificaţii apărutela baz㤠¤Tema18¤¤La cep de 2 – 3 cm lungime¤ ¤Ramurile mixte la migdal:¤¤La 2 – 3 muguri vegetativi, de la baz㤠¤Nu se scurteaz㤤La 1/3 din lungime¤ ¤Se scurtează la 1/3 din lungime¤ ¤Se scurtează la 1/2 din lungime¤¤Tema18¤ ¤Se scurtează la cep de 3 – 4 cm¤¤Pletele prea dese se răresc:¤¤La 15 – 20 cm¤ ¤Tema18¤¤La 20 – 25 cm¤ ¤Tăierea de reîntinerire la migdal se face prin reducerea¤La 25 – 30 cm¤ scheletului pe lemn:¤¤La 30 – 35 cm¤ ¤De 3 – 4 ani¤ ¤De 5 – 6 ani¤¤Tema18¤ ¤De 7 – 8 ani¤¤Epoca optimă de tăiere a vişinului corespunde fenofazei:¤ ¤De 9 – 10 ani¤¤Începutul umflării mugurilor¤¤Repausul adânc¤ ¤Tema18¤¤Repausul prealabil¤ ¤Forma de conducere a alunului mai adecvată poate fi:¤¤Maturarea fructelor¤ ¤Vasul ameliorat şi tufa ameliorat㤠¤Piramida etajată rărit㤤Tema18¤ ¤Piramida mixt㤤Pentru plantaţiile de nuc comerciale mai pretabile sunt ¤Palmeta etajată cu braţe oblice¤coroanele:¤¤Vasul ameliorat şi piramida neetajat㤠¤Tema18¤¤Axul vertical şi tufa ameliorat㤠¤La alun drajonii se suprimă:¤¤Piramida etajată rărită şi palmeta liber aplatizat㤠¤La nivelul rădăcinii pe care se afl㤤Fus subţire şi fus subţire şerpuit¤ ¤La nivelul solului¤ ¤La cep de 2 – 3 cm¤¤Tema18¤ ¤La cep de 8 – 10 cm¤¤La nuc ramurile anuale de prelungire ale şarpantelor şisubşarpantelor se scurtează dacă depăşesc lungimea:¤ ¤Tema18¤¤De 100 cm¤ ¤Normarea producţiei de fructe la alun se realizează prin tăierea¤De 60 cm¤ a:¤¤De 80 cm¤ ¤10 – 15 % din ramuri¤¤De 120 cm¤ ¤15 – 20 % din ramuri¤ ¤20 – 25 % din ramuri¤¤Tema18¤ ¤25 – 30 % din ramuri¤¤Tăierile la nuc se aplică:¤¤După necesitate¤ ¤Tema19¤¤Anual¤ ¤Învălătucirea trunchiului se realizează:¤¤Odată în 2 ani¤ ¤Cu peliculă, hârtie, stuf sorg şi a.¤¤Odată în 3 ani¤ ¤Contra arsurilor solare¤ ¤Contra leziunilor mecanice pe care le cauzează uneltele pentru¤Tema18¤ lucrarea solului¤¤Reîntinerirea pomilor de nuc se aplică prin tăierea şarpantelor ¤Pentru a apăra pomii de şoareci de câmp¤pe lemn:¤¤De 5 – 6 ani¤ ¤Tema19¤¤De 3 – 4 ani¤ ¤Lăstarii din rădăcină se suprimă de la baza lor:¤¤De 7 – 8 ani¤ ¤Pe măsura apariţiei lor în cursul perioadei de vegetaţie¤¤De 9 – 10 ani¤ ¤Când sunt etiolaţi¤ ¤Când ating înălţimea de 20 – 30 cm¤¤Tema18¤ ¤În perioada coacerii ţesuturilor şi pregătirii plantelor pentru iernat¤¤În cultură forma de coroană mai adecvată pentru migdal este:¤¤Vasul ameliorat¤ ¤Tema19¤ 27
  • 28. ¤Arsurile solare de pe scoarţa trunchiului şi ramurilor de schelet ¤De 100 – 200 la hectar¤apar:¤ ¤De 200 – 300 la hectar¤¤Mai ales în a doua jumătate a iernii şi începutul primăverii ¤De 300 – 400 la hectar¤când ţesuturile scoarţei ies din repaus¤¤În perioada repausului prealabil¤ ¤Tema19¤¤În perioada repausului obligatoriu¤ ¤Lumânările fumigene şi grămezile fumigene se aprind la¤În perioada de vegetaţie când insolaţia este puternic㤠temperatura:¤ ¤De 1,5 –2.0o C¤¤Tema19¤ ¤De 2.0 –3.0o C¤¤Plantele cu rezistenţă slabă la iernare vor fi amplasate pe ¤De 3.0 –4.0o C¤pantele:¤ ¤De 0.0 –0.5o C¤¤Cu expoziţie nordică şi nord-vestic㤤Cu expoziţie sudic㤠¤Tema19¤¤Cu expoziţie sud-estic㤠¤Irigarea prin aspersiune:¤¤Cu înclinare până la 5 – 6 %¤ ¤Ridică temperatura aerului cu 2 – 40 C¤ ¤Continuă până când plantele formează un strat de gheaţă ,care¤Tema19¤ împiedică răcirea ramurilor¤¤Pentru a preveni arsurile solare trunchiurile şi bazele ¤Asigură protejarea pomilor până la răciri ale aerului de până la –7 –ramurilor de schelet trebuie văruite toamna cu soluţie de var:¤ 8o C¤¤De 20-25% + 4-5% sulfat de cupru¤ ¤Continuă timp de 8 – 10 ore¤¤De 5-10% + 5-10% sulfat de cupru¤¤De 10-15% + 4 -5% sulfat de cupru¤ ¤Tema19¤¤De 15-20% + 1-2% sulfat de cupru¤ ¤Pentru protejarea plantaţiilor intensive şi superintensive de grindină se folosesc:¤¤Tema19¤ ¤Plase antigrindină din material plastic , rachete şi proiectele¤Porţiunile mari de scoarţă adunată se curăţă, se dezinfectează antigrindină¤(4 – 5 % sulfat de cupru) şi se ung:¤ ¤Îngrăşăminte chimice cu azot, care împiedică cristalizarea apei¤¤Cu ceară de livadă sau cu mastic din baligă proaspătă de vacă ¤Îngrăşăminte chimice cu azot şi potasiu, care împiedicăşi lut (proporţia I:I)¤ cristalizarea apei¤¤Cu baligă proaspătă de vac㤠¤Îngrăşăminte complexe, care împiedică cristalizarea apei¤¤Cu vopsea pe bază de aceton¤¤Cu lut galben + acidul beta indolilacetic¤ ¤Tema19¤ ¤Albinele trebuie aduse în livadă când:¤¤Tema19¤ ¤Plantele abia încep să înfloreasc㤤Îngheţurile târzii de primăvară pot fi¤ ¤Au înflorit peste 50 – 70 % din muguri¤¤Radiante, advective şi mixte¤ ¤Timpul este noros şi fără vânt¤¤De scurtă durat㤠¤Au apărut bobocii florali¤¤De lungă durat㤤Odată în doi ani¤ ¤Tema19¤ ¤În livezile mari stupii trebuie ţinuţi pe un teren cel mult:¤¤Tema19¤ ¤3 – 4 zile¤¤Îngheţurile radiante au loc:¤ ¤5 – 6 zile¤¤În nopţile senine şi fără vânt¤ ¤7 – 8 zile¤¤După ploi abundente¤ ¤9 – 10 zile¤¤În nopţile cu ploi şi fără vânt¤¤În nopţile senine şi vânt puternic¤ ¤Tema19¤ ¤Distanţa între locurile de schimb a stupirilor trebuie să fie cel¤Tema19¤ puţin:¤¤Îngheţurile advective au loc în cazul:¤ ¤3000 m¤¤Pătrunderii maselor reci de aer¤ ¤1000 m¤¤Nopţilor senine şi fără vânt¤ ¤2000 m¤¤Confruntării fronturilor atmosferice polare şi locale¤ ¤4000 m¤¤Lipsei perdelelor de protecţie¤ ¤Tema19¤¤Tema19¤ ¤Pentru înflorirea moderată se consideră suficient de avut câte:¤¤Îngheţurile advectiv – radiante:¤ ¤1 – 1,5 familii de albine la hectar¤¤Prezintă cel mai mare pericol pentru speciile pomicole¤ ¤2 – 3 familii de albine la hectar¤¤Se intensifică la umiditate înaltă a aerului şi a solului¤ ¤3 – 4 familii de albine la hectar¤¤Sunt frecvente pe elementele de relief deluros¤ ¤5 – 6 familii de albine la hectar¤¤Nu sunt studiate¤ ¤Tema19¤¤Tema19¤ ¤Pentru asigurarea unei recolte destul de mari este necesar de¤Metode de prevenire contra îngheţurilor tardive de primăvară polenizarea încrucişată a:¤pot fi:¤ ¤7 – 10 % din flori¤¤Metoda fumigaţiei , încălzirea aerului , umezirea solului¤ ¤2 – 3 % din flori¤¤Metoda altoirii la colet¤ ¤4 – 5 % din flori¤¤Crearea soiurilor cu rezistenţă genetică la boli şi dăunători¤ ¤12 – 14 % din flori¤¤Înierbarea intervalelor dintre rânduri şi lucrarea solului pe rând¤ ¤Tema19¤¤Tema19¤ ¤Rărirea chimică a florilor se aplică:¤¤Grămezile fumigene cu diametru de 1-1,5m şi înălţimea până la ¤În a 2 – 3 zi a înfloritului, când florile din centrul inflorescenţei1m se amplasează în număr:¤ sunt fecundate¤¤De 80 – 100 la hectar¤ ¤În a 4 – 5 zi a înfloritului¤ 28
  • 29. ¤Când au înflorit cel puţin 50% din muguri¤ ¤Tema19¤¤Cu 2 – 3 zile înainte de înflorit¤ ¤Mărul şi părul pădureţ, măceşul, zarzărul, mahalebul, pentru reproducere se recoltează la stadia de maturitate:¤¤Tema19¤ ¤Fiziologic㤤Rărirea manuală a merelor trebuie făcută:¤ ¤De recoltare¤¤Peste 35 – 40 zile după înflorirea primelor flori¤ ¤De consum¤¤La distanţă de 25 – 30 cm între fructele rămase la soiurile cu ¤Tehnologică¤fructele mari¤¤La distanţa de 5 – 7 cm între fructele rămase la soiurile cu fructele ¤Tema19¤mici¤ ¤Merele şi perele de vară, cireşele, vişinele, prunele, caisele,¤Numai pe pintenii inelaţi unde au legat mai multe fructe¤ nucile se recoltează la maturarea:¤ ¤De consum¤¤Tema19¤ ¤Fiziologic㤤Aprecierea producţiei de fructe:¤ ¤De recoltare¤¤Permite o bună organizare a valorificării fructelor¤ ¤Tehnologic㤤Are un rol important în combaterea integrată a bolilor şidăunătorilor¤ ¤Tema19¤¤Dă posibilitatea să se aprecieze din timp necesarul de pesticide, de ¤Soiurile de mere şi pere de toamnă şi iarnă şi piersicile pot fiapă, de îngrăşăminte¤ recoltate înainte de a ajunge la maturarea deplină adică la¤Permite stabilirea intensităţii răririi fructelor, cu scopul de a mări maturitatea:¤capacitatea de valorificare a fructelor rămase şi de a reduce tendinţa ¤De recoltare¤pomilor de a rodi periodic¤ ¤Fiziologic㤠¤De consum¤¤Tema19¤ ¤Tehnologic㤤Estimarea producţiei de fructe se efectuează:¤¤Toamna, după căderea frunzelor; primăvara după gradul de ¤Tema19¤înflorire a pomilor; după căderea fiziologică a fructelor; la ¤Care culoare este un indice mai sigur al maturităţii?¤începutul Intrării în pârgă a fructelor¤ ¤Culoarea de fond¤¤Primăvara după gradul de înflorire a pomilor; după căderea ¤Culoarea roşie¤fiziologică a fructelor; la începutul intrării în pârgă a fructelor¤ ¤Culoarea de acoperire¤¤După căderea fiziologică a fructelor; la începutul Intrării în pârgă a ¤Culoarea galbenă¤fructelor¤¤La începutul Intrării în pârgă a fructelor¤ ¤Tema19¤ ¤Gradul de maturitate al fructelor prin prezenta amidonului în¤Tema19¤ pulpă este specific pentru:¤¤La determinarea productivităţii se aleg pomi tipici de fiecare ¤Mere şi pere¤soi pomicol din diferite locuri ale parcelei, în medie câte:¤ ¤Vişine şi cireşe¤¤1 pom la hectar¤ ¤Prune şi corcoduş¤¤2 pomi la hectar¤ ¤Piersice şi caise¤¤3 pomi la hectar¤¤4 pomi la hectar¤ ¤Tema19¤ ¤Pentru determinarea amidonului în fructe se utilizează iod în¤Tema19¤ iodură de potasiu în concentraţie de:¤¤Coeficientul de scuturare a fructelor constituie în medie:¤ ¤0,5 – 1,0 %¤¤0,7 – 0,8¤ ¤0,2 – 0,3 %¤¤0,2 – 0,3¤ ¤1,5 – 2,0 %¤¤0,4 – 0,6¤ ¤2,0 – 2,5 %¤¤1,4 – 1,6¤ ¤Tema19¤¤Tema19¤ ¤După testul amidonului, pe fructul secţionat, momentul optim¤Estimarea producţiei de fructe permite asigurarea din timp:¤ de recoltare a merelor destinate păstrării de scurtă durată este¤A mijloacelor necesare pentru recoltarea, transportarea, când culoarea albastră pe suprafaţa fructului tratat:¤depozitarea şi comercializarea fructelor¤ ¤Este intensă în vecinătatea pieliţei şi foarte slab în celelalte¤A cantităţii medii de îngrăşăminte pentru fiecare parcel㤠zone¤¤A stabilirii momentului şi necesarului de apă pentru irigaţie¤ ¤Este slabă, numai în zona vecinătăţii pieliţei¤¤A sistemului de întreţinere şi lucrare a solului în funcţie de sol, ¤Este intensă în vecinătatea pieliţei, spaţii necolorate în suprafaţaportaltoi, vârsta pomilor şi productivitatea plantaţiei¤ pulpei¤ ¤Este intensă pe toată suprafaţa pulpei cu excepţia camerei¤Tema19¤ seminale¤¤Momentul recoltării fructelor este condiţionat:¤¤De destinaţia lor¤ ¤Tema19¤¤De condiţiile climatice, pedologice, orografice¤ ¤Perioada de maturitate optimă de recoltare:¤¤De sistemul agrofitotehnic¤ ¤Cuprinde numărul de zile în care fructele pot fi culese, pentru¤De subsistemul social – economic¤ cea mai perfectă manipulare şi calitate de depozit¤ ¤Permite asigurarea din timp a transportării depozitării şi¤Tema19¤ comercializării fructelor¤¤Cel mai sigur şi constant criteriu de stabilire a momentului de ¤Permite maturarea fructelor în timpul transportării sau arecoltare a fructelor de măr, păr, prun şi alte specii este:¤ depozitării¤¤Numărul de zile de la înflorirea deplină până la recoltare¤ ¤Nu se poate de determinat¤¤Forma, mărimea, culoarea fructelor şi a seminţelor¤¤Aroma, consistenţa, suculenţa, gustul şi culoarea pulpei¤ ¤Tema19¤¤Prezenţa amidonului în pulpă la sămânţoase¤ ¤Căpşunile, zmeura, coacăza, agrişele se recoltează la maturitatea:¤ 29
  • 30. ¤De consum¤ ¤Lăzi de diferite tipuri şi dimensiuni¤¤Fiziologic㤠¤Coşuri de recoltare, găleţi, saci de recoltare cu fundul mobil¤¤De recoltare¤ ¤Scări şi platforme de recoltare (LS– 2, LSP–2, LSU-3,5 LP-4)¤¤Cu 4 – 5 zile înainte de maturitatea de consum¤ ¤Containere cu o capacitate de 250 - 300 kg (COP – 250, COP – 300)¤¤Tema19¤¤Determinarea momentului optim de recoltare poate fi stabilit:¤ ¤Tema19¤¤Calculând zilele de la înflorire¤ ¤Stabilirea şi asigurarea mijloacelor de transport pentru fructe:¤După consistenta ţesuturilor şi a pieliţei fructelor cu ajutorul ¤(penetrometrulul)¤ ¤Remorci 1PTS-4, VPTS-4M-785A, 2PTS-4-887, 2PTS-5,¤După cantitatea substanţelor uscate solubile în fructe (cu ajutorul tractoare pentru acţionarea remorcilor, autocamioane, PVSV-refractometrului)¤ 0,5, AVN-0,5¤¤Nici una din aceste metode nu este cu totul sigură în toate ¤Maşinile VUM-15A, MPU-2A, MRU-1A şi PSM-55¤condiţiile¤ ¤CSG-5 cu secţie mobilă, CRC-60¤ ¤SZ-3,6, SON-2,8, SL-4A, SLN¤¤Tema19¤¤Administratorul acordă o atenţie deosebită:¤ ¤Tema19¤¤Spre a reduce la minimum manipularea neglijentă a fructelor ¤Numărul culegătorilor se determină în funcţie de:¤de către culegători¤ ¤Roadă globală, norma de lucru, durata recoltării¤¤Recoltării eşalonate a fructelor¤ ¤Recoltă, lungimea rândului în parcelă, distanţa între stive, volumul¤Recoltării integrale a fructelor¤ lăzii¤¤Metodelor de recoltare¤ ¤Recoltă, intervalul dintre rânduri distanţa dintre containere, greutatea fructelor într-un container¤¤Tema19¤ ¤Roadă globală, capacitatea unei lăzi, capacitatea containerului,¤Recoltarea integrală se realizează la o singură trecere şi se masa fructelor de pe un suport¤practică la:¤¤Soiurile de iarnă de măr şi păr¤ ¤Tema19¤¤Piersic şi cais¤ ¤Numărul de încărcătoare (PVSV-0,5; AVN-0,5) se determină în¤Căpşun şi zmeur㤠funcţie de:¤¤Cireş şi vişin¤ ¤Durata recoltării şi randamentul încărcătorului¤ ¤Recoltă, lungimea rândului în parcelă, distanţa între stive, volumul¤Tema19¤ lăzii¤¤Merele şi perele se culeg:¤ ¤Recoltă, intervalul dintre rânduri distanţa dintre containere,¤Cu peduncul¤ greutatea fructelor într-un container¤¤Fără peduncul pentru industrializare¤ ¤Roadă globală, capacitatea unei lăzi, capacitatea containerului,¤Cu peduncul, pentru consum în stare proaspătă, iar pentru masa fructelor de pe un suport¤prelucrare fără peduncul¤¤Cu 7 – 10 zile înainte de maturitatea de consum¤ ¤Tema19¤ ¤Numărul de lăzi în stive se calculează în funcţie de:¤¤Tema19¤ ¤Recoltă, lungimea rândului în parcelă, distanţa între stive,¤Cireşele, vişinele, caisele, prunele, zmeura, murele:¤ volumul lăzii¤¤Pentru consum în stare proaspătă se culeg cu peduncul¤ ¤Roadă globală, norma de lucru, durata recoltării¤¤Pentru industrializare se culeg cu o porţiune de peduncul¤ ¤Recoltă, intervalul dintre rânduri distanţa dintre containere,¤Se sortează după recoltare¤ greutatea fructelor într-un container¤¤Se recoltează prin scuturare cu vibratoare, scuturare cu mâna a ¤Roadă globală, capacitatea unei lăzi, capacitatea containerului,fiecărei ramuri¤ masa fructelor de pe un suport¤¤Tema19¤ ¤Tema19¤¤Gutuile se culeg:¤ ¤Numărul de lăzi, containere şi suporturi se determină în funcţie¤Fără peduncul¤ de:¤¤Cu peduncul¤ ¤Roadă globală, capacitatea unei lăzi, capacitatea containerului,¤Până la căderea frunzelor¤ masa fructelor de pe un suport¤¤După căderea frunzelor¤ ¤Roadă globală, norma de lucru, durata recoltării¤ ¤Recoltă, lungimea rândului în parcelă, distanţa între stive, volumul¤Tema19¤ lăzii¤¤Valorificarea producţiei pe destinaţie:¤ ¤Recoltă, intervalul dintre rânduri distanţa dintre containere,¤Export, consum intern, păstrare îndelungată, industrializare¤ greutatea fructelor într-un container¤¤Ambalare, prerăcire, încărcare şi transport¤¤Depozitare de scurtă durară, sortare, ambalare¤ ¤Tema19¤¤Încărcare, transport, livrare, comercializare¤ ¤Sortarea, calibrarea, constă în separarea fructelor după mărirea lor şi se face:¤¤Tema19¤ ¤Din ochi sau cu şabloane speciale conform STAS- ului¤¤Necesarul de forţă de muncă:¤ ¤Cu maşini sofisticate, care separă fructele după calitate exterioar㤤Lucrători pentru aprovizionarea de ambalaje, culegători de ¤Cu ajutorul unor dispozitive electrice (fotoelemente), care separăfructe, lucrători pentru manipularea, sortarea, ambalarea şi fructele după culoare¤depozitarea fructelor¤ ¤O dată cu culesul la mere şi pere, fie ulterior la cireşe şi vişine¤¤Saci de recoltat, scări şi platforme, tractoare dotate cu vibratoare cufurcă ridicătoare¤ ¤Tema19¤¤Utilaje şi instalaţii pentru condiţionarea fructelor¤ ¤Pentru condiţionarea marfară a fructelor se folosesc liniile de¤Instruirea formaţiilor de lucru şi tehnica securităţii muncii¤ diferit randament:¤ ¤LTO – 3A, LTO – 6¤¤Tema19¤ ¤LS – 2, LSP – 2, LSU – 3,5, LP – 4¤¤Asigurarea necesarului de ambalaje:¤ ¤COP – 250, COP – 300¤ 30
  • 31. ¤SLN – 4A, SLN, SON – 2,8, SZ – 3,6¤ ¤Valorificarea (comercializarea, marketingul) fructelor:¤ ¤Toate cele enumerate sunt corecte¤¤Tema19¤ ¤Preţul merelor şi perelor, în timpul unui sezon normal de păstrare¤Indicii de calitate se modifică permanent în funcţie:¤ va creşte proporţional, pe măsură ce sezonul avanseaz㤤De mărimea producţiei, de destinaţia fructelor şi preţurile ¤Primul şi cel mai important pas în valorificare este de a producebeneficiarului¤ fructe de calitate superioar㤤De portaltoi, de soi¤ ¤Banii care îi obţinem în urma vânzării să depăşească toate¤De sistema de formare a pomilor¤ cheltuielile de formare a lor¤¤De factorii climatici, pedologici, orografici¤ ¤Tema19¤¤Tema19¤ ¤Producătorul de fructe trebuie să urmărească fructele:¤¤Ambalajele utilizate în pomicultură trebuie să îndeplinească ¤Pe parcursul canalelor de desfacere spre consumator¤câteva condiţii esenţiale:¤ ¤Până la vânzarea lor agenţilor economici¤¤Să păstreze integritatea fructelor, să asigure robusteţe, ¤Pe ciclul recoltare – transport – depozitare¤rigiditate, să fie uşor manipulate¤ ¤Până la pieţe de desfacere şi întreprinderi de prelucrare¤¤Să fie confecţionate din specii lemnoase, numai tari¤¤Să asigure manipularea fructelor pe ciclul recoltare – transport¤ ¤Tema19¤¤Să permită sortarea manuală şi mecanizată a fructelor¤ ¤Legea organizării şi cererii este condiţionată:¤ ¤De preţurile propuse de vânzătorul cu amănuntul în funcţie de¤Tema19¤ numărul de concurenţi pe piaţa angro şi de volumul produsului¤Principalele caracteristici ale lăzilor din lemn folosite pentru disponibil¤mere şi pere sunt:¤ ¤De calitatea fructelor¤¤Lungimea 590 cm, lăţimea 398 cm, înălţimea 183 – 201 cm, ¤De specie, soi şi calitatea fructelor¤capacitatea 25 kg¤ ¤De a obţine un produs de calitate în schimbul banilor¤¤Lungimea 580 cm, lăţimea 398, înălţimea 148 cm, capacitatea 15kg¤ ¤Tema19¤¤Lungimea 590 cm, lăţimea – 390, înălţimea 140 cm, capacitatea 15 ¤Realizarea producţiei de fructe suficient de mari este indicatăkg¤ prin:¤¤Caracteristicile optime nu sunt determinate¤ ¤Desfacerea prin cooperative¤ ¤Comercianţii de piaţă angro¤¤Tema19¤ ¤Agenţii de comisie¤¤Ambalarea fructelor în lăzi este condiţionată:¤ ¤Pieţe de vânzare a mărfurilor cu ridicata¤¤De specie şi modul de valorificare¤¤De aranjarea fructelor¤ ¤Tema19¤¤De calitatea fructelor¤ ¤Activitatea de recoltare şi valorificare a fructelor presupune:¤¤De proprietăţile fizice ale fructelor¤ ¤Cunoaşterea din timp a pieţei de desfacere şi a principalelor categorii de lucrări¤¤Tema19¤ ¤Sortarea, ambalarea şi păstrarea fructelor¤¤Aşezarea fructelor prin aranjare constă în repartizarea fiecărui ¤Utilizarea calitativă a resurselor ecologice¤fruct:¤ ¤Obţinerea unor recolte de fructe mari, de calitate superioară, în¤În ordine de dreptunghi, de şah sau pe diagonal㤠condiţii de eficienţă economică ridicat㤤În vrac¤¤În semiaranjare¤ ¤Tema19¤¤A unui loc şi a unei poziţii în ladă în ordinea calităţii exterioare şi ¤Condiţionarea producţiei de fructe include:¤mărimii lor¤ ¤Sortarea, calibrarea, ambalarea sau preambalarea¤ ¤Încărcarea, transportul şi manipularea ambalajelor goale, a fructelor¤Tema19¤ în ambalaje, a uneltelor şi utilajelor folosite la recoltare¤¤Pentru aranjarea fructelor în lăzi se utilizează:¤ ¤Distribuirea fructelor la magazine şi la pieţe (vânzarea angro,¤Ambalarea manuală şi ambalarea cu ajutorul vânzarea cu amănuntul)¤vibroinstalaţiilor¤ ¤Categoriile de lucrări de la recoltarea propriu-zisă până la¤Hârtie de ambalaj, carton gofrat, hârtie pelur¤ comercializarea fructelor¤¤Strujitură de lemn¤¤Membrane din materiale plastice¤ ¤Tema19¤ ¤În condiţiile economiei de piaţă:¤¤Tema19¤ ¤Producătorul este cel care determină cu adevărat producţia de¤Preambalarea în ambalajele consumatorului este o metodă de fructe¤prezentare modernă, igienică şi estetică şi se practică:¤ ¤Comercianţii sunt o verigă de legătură între producător şi¤În coşuleţe de plastic de 0,5 – 1,0 kg pentru căpşuni, zmeură, distribuitor, majoritatea fiind antreprenori care determină producţiacoacăze, mure¤ de fructe¤¤Plase cu capacitatea de 10 – 15 kg pentru preambulare a merelor şi ¤Cerinţele pieţei privind producţia sunt determinate de fermier, careperelor¤ influenţează în mare măsură asupra preţurilor¤¤Pungi de polietilenă de 8 – 10 kg pentru valorificarea merelor de ¤Producătorul individual poate să ţină un contact strâns cu brokeriicalitate superioar㤠săi pentru comercializarea producţiei¤¤În saci din material plastic pentru mere, pere şi gutui¤ ¤Tema19¤¤Tema19¤ ¤Rezultatele aprecierii complexe (calitativă) a unei livezi servesc¤Merele, perele şi gutuile sunt:¤ pentru:¤¤Perisabile¤ ¤Întocmirea planurilor de trecere la pierderi a plantaţiilor¤Puţin perisabile¤ pomicole şi înfiinţării de noi livezi¤¤Foarte perisabile¤ ¤A determina dinamica procesului de fructificare la măr şi păr¤¤Excesiv de perisabile¤ ¤A stabili relaţia de interdependenţă între creştere, diferenţiere, rodire şi degarnisirea ramurilor¤¤Tema19¤ ¤A menţinerea pomilor în stare de echilibru fiziologic¤ 31
  • 32. ¤Suprafaţa, specia, portaltoiul, soiul, anul plantării, distanţa de¤Tema19¤ plantare¤¤Inventarierea şi taxarea pomilor se face:¤ ¤Procentul de pomi cu nota 3, 2, 0+1¤¤În fiecare rând aparte¤ ¤Clasa de bonitare a plantaţiei, indicatorul de bonitare golurile din¤Peste 2 - 3 rânduri¤ plantaţie şi pomii neproductivi, fără valoare în %¤¤La 24 – 48 pomi la hectar¤¤În funcţie de sistemul de cultură pe toată suprafaţa sau parţial¤ ¤Tema19¤ ¤Plantaţiile cu categoria de bonitare:¤¤Tema19¤ ¤Medie, de obicei, sunt tratate pentru a prelungi perioada¤Starea calitativă a fiecărui pom se apreciază din ochi după:¤ exploatării lor economice¤¤Starea trunchiului, axului central, şarpantele, mărimea ¤Înaltă urmează a fi defrişate¤lăstarilor, gradul de uscare a ramurilor, productivitatea pomilor ¤Joasă pot fi trecute la pierderi numai după 4 – 5 ani de exploatareetc.¤ intensiv㤤Lungimea medie şi însumată a ramurilor anuale, roadă anuală şi ¤Foarte joasă de obicei, sunt înalt productive şi în condiţii de bunăglobal㤠îngrijire agrotehnică, asigură o înaltă productivitate de fructe¤¤Numărul ramurilor de semischelet şi de rod, modul de fructificare,calitatea şi cantitatea recoltei¤ ¤Tema19¤¤Starea fitosanitară a frunzişului şi mărimea lui, intensitatea ¤La întocmirea actului de trecere la pierderi se înscrie în el:¤fotosintezei şi productivităţii fotosintetice¤ ¤Indicatorul de bonitare şi clasa de bonitare a plantaţiei pomicole¤¤Tema19¤ ¤Tratamentele fitosanitare aplicate, recolta de fructe¤¤Registrul de taxare a plantaţiilor pomicole include:¤ ¤Fertilizarea de aprovizionare şi dozele de îngrăşăminte care au fost¤Trupul, tarlaua, parcela, anul plantării, specia, portaltoiul, administrate¤soiul, numărul rândului, numărul pomului şi aprecierea pe ¤Originea şi calitatea materialului săditor utilizat la plantare¤puncte¤ 32