Specialitatea 615.1 – Horticultură                                        ¤Tema01¤Disciplina – Pomicultura generală       ...
¤Se îngroapă superficial la 5 – 10 cm după desfundarea              ¤50 – 60 cm¤terenului¤                                ...
¤Tema03¤¤Tema02¤                                                            ¤În cazul altoirilor cu ramură detaşată la mas...
¤Tema04¤                                                               ¤Mugurii prinşi încep să creasc㤤Câmpul 1 al pepin...
¤Pomii se leagă în pachete câte 10 buc (vergi) sau câte 5 buc.             ¤Anticipate¤(pomii cronaţi), se etichetează şi ...
¤ Altoirea cu mugure dormind¤                                        ¤Se face în a doua jumătate a lunii august şi continu...
¤Drajonii se fasonează, scurtând tulpina la:¤                       ¤De 150 – 200000 buc /ha¤¤30 – 35 cm lungime¤         ...
¤Pentru producerea de material săditor pomicol statul                     ¤Stejar, fag, tei, frasin, arţar¤subvenţionează ...
¤Pentru aprovizionarea solului cu fosfor şi potasiu, pe solurile      ¤La 10 % din suprafaţa utilă¤slabe, sub aratul de de...
¤Tema08¤                                                              ¤Tema08¤¤Cea mai mare importanţă în alegerea finală ...
¤Industriale şi familiale¤                                               ¤Tema09¤¤Didactice şi experimentale¤             ...
¤Pentru plantaţiile moderne de măr şi păr se folosesc pomi:¤          ¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g superfosfat şi 30 –...
¤Îngrijirea pomilor după plantare include:¤                            ¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plan...
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1

2,192 views
2,112 views

Published on

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,192
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
108
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Pomicultura generala-speci-horticultura-rom-1

  1. 1. Specialitatea 615.1 – Horticultură ¤Tema01¤Disciplina – Pomicultura generală ¤Sectorul pentru obţinerea pomilor altoiţi cuprinde:¤Numărul de întrebări în teste - 539 ¤Două sau trei câmpuri¤ ¤Solarii în care se obţin puieţi prin semănat în ghivece sau cuburi¤Tema01¤ nutritive¤¤Pepinierele pomicole: ¤ ¤Spaţii pentru păstrarea pomilor altoiţi¤¤Determină viitorul livezilor şi eficienţa în acest sector de bază a ¤Hale pentru altoirea la masă¤Republicii Moldova¤¤Promovează descrierea principalelor soiuri de pomi şi arbuşti ¤Tema01¤fructiferi¤ ¤Ca unitate de bază pentru determinarea sectoarelor în¤Asigură omologarea soiurilor¤ pepinieră serveşte:¤¤Asigură studiul primar al soiurilor¤ ¤Mărimea câmpului ordinar care se înfiinţează anual¤ ¤Mărimea câmpului doi unde se produc pomi altoiţi în vârstă de un¤Tema01¤ an¤¤Pepinierele pomicole asigură: ¤ ¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤¤Un anumit raport între specii, soiuri şi portaltoi, promovează ¤Mărimea sectorului de obţinere a pomilor şi arbuştilor pe rădăcinisortimente de mar productivitate¤ proprii¤¤Experimentarea de stat a soiurilor¤¤Încercarea soiurilor în condiţiile de producţie¤ ¤Tema01¤¤Tehnologii moderne pentru soiurile de pomi¤ ¤Pentru aprovizionarea 1 ha din câmpul unu sunt necesare:¤ ¤0,5 – 1,0 ha marcotieră de portaltoiuri clonali¤¤Tema01¤ ¤0,5 – 1,0 ha şcoală de puieţi¤¤Pepinierele se amplasează:¤ ¤4 – 5 ha livadă de seminceri¤¤In centrul zonei pomicole deservite pe soluri plan sau cu pante ¤4 – 5 ha livadă de soiuri producătoare de ramuri – altoi¤până la 5o , uşoare cu textura lutoasă sau luto-nisipoasă,profunde¤ ¤Tema01¤¤Pe soluri cenuşii de pădure şi cernoziomuri levigate, care se ¤În sectoarele de formare a pomilor, marcotieră, plantaţii –lucrează uşor cu pante până la 10 %¤ mamă de căpşun, zmeur şi coacăz se recomandă asolament din:¤¤Pe pante până la 5 % cu expoziţie sudică sau nordic㤠¤7 – 8 sole¤¤Pe soluri cu reacţie neutră, uşor alcalină sau uşor acidă, cu apă ¤3 – 4 sole¤freatică sub 0,5 m adâncime¤ ¤5 – 6 sole¤ ¤9 – 10 sole¤¤Tema01¤¤Terenurile pentru pepinieră trebuie să fie amplasate:¤ ¤Tema01¤¤În apropierea centrelor populate, surselor de apă pentru ¤Suprafaţa utilă a teritoriului, necesară pentru amplasareairigare, căilor de comunicare¤ pepinierei pomicole constituie:¤¤În apropierea livezilor industriale¤ ¤90 % din suprafaţa total㤤Compact în componenţa asolamentelor de câmp¤ ¤60 % din suprafaţa total㤤Cel puţin la 1000 m de la livezile industriale¤ ¤70 % din suprafaţa total㤠¤0 % din suprafaţa total㤤Tema01¤¤Pepiniera trebuie să deţină următoarele sectoare:¤ ¤Tema01¤¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤ ¤Unitatea teritorială şi organizatorică de bază în sectoarele¤Livezi de seminceri şi de plante – mamă producătoare de ramuri pepinierei pomicole serveşte:¤altoi¤ ¤Tarlaua¤¤Marcotieră, stolonieră şi drajonier㤠¤Parcela¤¤Plantaţii mamă, sectoare de înmulţire, şcoala de pomi, sectorul ¤Trupul¤construcţiilor tehnologice, sectorul mecanic¤ ¤Sola¤¤Tema01¤ ¤Tema01¤¤Plantaţiile mamă de seminceri servesc pentru obţinerea:¤ ¤Reţeaua de drumuri include:¤¤Sâmburilor şi seminţelor care servesc la creşterea portaltoilor ¤Drumuri magistrale late de 6 – 8 m¤generativi¤ ¤Zone pentru întoarcerea agregatelor late de 10 – 12 m¤¤Lăstarilor şi clonilor valoroase¤ ¤Drumuri dintre tarlale cu lăţimea de 9 – 10 m¤¤De lăstari şi ramuri pentru altoire¤ ¤Drumuri dintre parcele late de 5 – 6 m¤¤De lăstari şi ramuri pentru butăşire¤ ¤Tema01¤¤Tema01¤ ¤Pregătirea terenului se realizează prin:¤¤Marcotiera cuprinde plante mamă:¤ ¤Defrişarea vegetaţiei lemnoase, nivelarea, fertilizarea şi¤Din care se recoltează marcote de măr, gutui, cireş etc.¤ desfundarea terenului, micro – nivelarea¤¤Autentice şi libere de viroze din care se recoltează lăstari şi ramuri ¤Stabilirea reţelei de drumuri şi amplasării perdelelor de protecţie¤pentru altoire¤ ¤Parcelarea terenului în funcţie de relief ¤¤De tip intensiv cu randamentul de marcote – 500000 buc /ha¤ ¤Amplasarea raţională a sectoarelor pepinierei¤¤Bienale libere de viroze¤ ¤Tema01¤¤Tema01¤ ¤Pentru şcolile de pomi şi puieţi terenul se desfundă:¤¤Sectorul de înmulţire cuprinde:¤ ¤La 35 – 40 cm adâncime¤¤Şcoala de puieţi şi şcoala de butaşi¤ ¤La 18 – 22 cm adâncime pe terenurile în pant㤤Trei câmpuri – 1, 2, 3¤ ¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤Laboratorul pentru micropropagare “in vitro”¤ ¤La 60 – 70 cm adâncime pe terenurile plan¤¤Plantaţii elită producătoare de lăstari şi ramuri pentru altoire şipentru butăşire¤ ¤Tema01¤ ¤În pomicultura biologică gunoiul de grajd:¤ 1
  2. 2. ¤Se îngroapă superficial la 5 – 10 cm după desfundarea ¤50 – 60 cm¤terenului¤ ¤20 – 30 cm¤¤Se administrează la suprafaţă până la desfundarea terenului¤ ¤18 – 20 cm¤¤Se îngroapă la 25 – 30 cm adâncime¤¤Nu se aplic㤠¤Tema02¤ ¤Semănatul în şcoala de puieţi se poate face manual,¤Tema02¤ semimecanizat şi mecanizat:¤¤În plantaţiile de seminceri recoltarea fructelor se face când ¤Toamna se seamănă speciile sâmburoase, iar primăvaraacestea ating maturitatea:¤ speciile sămânţoase şi sâmburoase¤¤Fiziologic㤠¤Speciile sâmburoase se seamănă totdeauna primăvara¤¤Tehnologic㤠¤Speciile sămânţoase se seamănă totdeauna toamna¤¤De recoltare¤ ¤Sâmburii de piersic, cais, nuc şi migdal cu o perioadă de stratificare¤De consum¤ relativ scurtă se seamănă primăvara¤¤Tema02¤¤Extragerea seminţelor se face:¤ ¤Tema02¤¤Imediat după recoltare la speciile sâmburoase şi după 10 – 20 ¤Adâncimea de semănat este:¤zile la – sămânţoase¤ ¤De regulă, de 3 – 5 ori mai mare decât diametrul seminţei¤¤După prelucrare tehnologică a fructelor¤ ¤De 5 – 6 cm pentru sămânţoase¤¤După procesul de fermentare a pulpei¤ ¤De 10 – 12 cm pentru piersic, migdal şi nuc¤¤După procesul de distilare a fructelor¤ ¤De 8 – 10 cm pentru cireş, vişin, mahaleb¤¤Tema02¤ ¤Tema02¤¤Uscarea seminţelor se face:¤ ¤La semănatul de toamnă pentru uniformizarea condiţiilor de¤Pe prelate la umbră, vara şi la soare toamna (septembrie – postmaturare:¤octombrie)¤ ¤Rândurile se bilonează la 10 – 12 cm înălţime¤¤La o temperatură de 35 – 40oC¤ ¤Semănatul se face în şanţuri deschise şi nu se biloneaz㤤La o temperatură de 40 - 45oC¤ ¤La seminţele speciilor pomicole se adaugă o mică cantitate de¤La o temperatură de cel mult 25oC¤ seminţe de culturi indicatoare de rânduri (orz, ovăz etc.)¤ ¤Seminţele se seamănă amestecate cu nisipul de la stratificare¤¤Tema02¤¤După uscare, conform STAS, umiditatea seminţelor trebuie să ¤Tema02¤fie de:¤ ¤Pivotul rădăcinii puieţilor se retează pentru a provoca¤12 - 14 %¤ ramificarea acestuia la adâncimea:¤¤4 – 6 %¤ ¤De 10 – 15 cm¤¤8 - 10 %¤ ¤De 5 – 10 cm¤¤15 – 17 %¤ ¤De 15 – 20 cm¤ ¤De 20 – 25 cm¤¤Tema02¤¤Seminţele se păstrează în saci de pânză în depozite:¤ ¤Tema02¤¤Cu temperatura de 6 – 10o C şi la o umiditate a aerului între 50 ¤Puieţii se scot mecanizat cu plugul VPN – 2 cu tăiereaşi 60 %¤ rădăcinilor:¤¤Uscate, bine iluminate şi aerisite¤ ¤La 25 – 30 cm adâncime¤¤În curs de 5 – 6 ani¤ ¤La 5 – 10 cm adâncime¤¤Cu temperatura de 3 – 4O C pentru a nu se instala mucegaiuri¤ ¤La 15 – 20 cm adâncime¤ ¤La 30 – 35 cm adâncime¤¤Tema02¤¤Greutatea absolută a seminţelor (greutatea a 1000 seminţe în ¤Tema02¤g.), serveşte:¤ ¤Păstrarea puieţilor se face în locuri drenate şi adăpostite, în¤La calculul numărului de seminţe la kg¤ şanţuri adânci:¤¤La determinarea purităţii¤ ¤De 35 – 40 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤¤La determinarea viabilităţii¤ ¤De 15 – 20 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤¤La determinarea calităţii culturale¤ ¤De 40 – 50 cm adâncime şi 50 cm lăţime¤ ¤De 50 – 60 cm lăţime¤¤Tema02¤¤Viabilitatea seminţelor se determină:¤ ¤Tema02¤¤Prin metoda organoleptică, metoda biochimică şi metoda ¤Pentru înfiinţarea de plantaţii – mamă de portaltoi, dupăgerminaţiei forţate¤ nivelare, fertilizare şi dezinsecţie terenul se desfundă:¤¤Numai după încolţire înainte de semănat¤ ¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤Numai după stratificare¤ ¤La 60 – 70 cm adâncime¤¤în timpul stratificării¤ ¤La 40 – 50 cm adâncime¤ ¤La 30 – 40 cm adâncime¤¤Tema02¤¤Stratificarea seminţelor şi sâmburilor se face:¤ ¤Tema02¤¤La temperaturi cuprinse între 1 şi 40 C, umiditatea amestecului ¤Plantarea în marcotieră se face cu marcote de 1 – 2 ani, cuseminţe material de stratificare de cca. 30 % şi aerisire¤ autenticitatea de 100%, certificat, liber de viroze:¤¤La temperaturi cuprinse între 8 şi 10o C¤ ¤În brazde cu adâncimea de 12 – 15 cm, cu ajutorul¤În câmp deschis la temperaturi de 10 – 15o C¤ hidroforatului la adâncimea de 30 – 35 cm, lăsându-se la¤În beciuri bine iluminate şi aerisite¤ suprafaţa solului 3 – 4 muguri¤ ¤La adâncimea de 20 – 25 cm¤¤Tema02¤ ¤La adâncimea de 10 – 15 cm. În cazul plantării de toamnă marcoţii¤Terenul în şcoala de puieţi se ară la adâncimea de:¤ se muşuroiesc la înălţimea de 12 – 15 cm¤¤35 – 45 cm¤ ¤La adâncimea de 35 – 40 cm¤ 2
  3. 3. ¤Tema03¤¤Tema02¤ ¤În cazul altoirilor cu ramură detaşată la masă sau în câmp, sau¤Prima muşuroire se face manual, când lăstarii ating lungimea: la altoire cu mugure crescând (activ) ramurile anuale se¤ recoltează:¤¤De 15 – 20 cm¤ ¤După căderea frunzelor toamna şi iarna¤¤De 5 – 10 cm¤ ¤În perioada altoirii în câmpul 2¤¤De 10 – 15 cm¤ ¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤¤De 20 – 25 cm¤ ¤În fenofaza maturării ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iernat¤¤Tema02¤¤Înălţimea bilonului, după a treia muşuroire, va atinge:¤ ¤Tema03¤¤25 – 30 cm¤ ¤Producţia medie de ramuri altoi bune de altoit, în perioada de¤30 – 35 cm¤ plină producţie, este de peste:¤¤20 – 25 cm¤ ¤100000 buc /ha¤¤15 – 20 cm¤ ¤150000 buc /ha¤ ¤200000 buc /ha¤¤Tema02¤ ¤250000 buc /ha¤¤Recoltarea marcotelor se face obligatoriu toamna prin tăiereacu foarfeca:¤ ¤Tema03¤¤La 1 – 2 cm mai sus de locul de inserţie pe butuc¤ ¤Tehnologia de întreţinere a plantaţiilor mamă – altoi include¤a nivelul coletului¤ tăierea scurtă în cepuri de:¤¤La nivelul solului¤ ¤3 – 4 muguri¤¤La 10 – 15 cm mai sus de butuc¤ ¤1 – 2 muguri¤ ¤5 – 6 muguri¤¤Tema02¤ ¤7 – 8 muguri¤¤După separarea marcotelor, plantele-mamă se muşuroiesc cuun strat de sol:¤ ¤Tema04¤¤De 5 – 7 cm¤ ¤Altoirea este o metodă de înmulţire vegetativă prin intermediul¤De 3 – 5 cm¤ căreia:¤¤De 10 – 15 cm¤ ¤Sunt îmbinate intim două sau mai multe porţiuni de plante¤De 20 – 25 cm¤ diferite, care formează un individ nou¤ ¤Se obţin plante noi cu o variabilitate mare¤¤Tema02¤ ¤Creşte viabilitatea plantelor¤¤Perioada de exploatare a plantaţiei-mamă de portaltoiuri ¤Se nasc celule cu natură dublă, se îmbogăţeşte continuu bazaclonale este:¤ ereditar㤤De 8 – 12 ani¤¤De 12 – 15 ani¤ ¤Tema04¤¤De 5 – 7 ani¤ ¤Concreşterea la altoire depinde de factorii biologici:¤¤De 3 – 4 ani¤ ¤Existenţa zonei generatoare (cambiu) şi a compatibilităţii între cei doi parteneri, gradul de înrudire şi starea fiziologică a¤Tema02¤ partenerilor¤¤Producţia de marcote la marcotajul vertical, în perioada de ¤Temperatura, umiditatea, aerul¤plină producţie, a marcotierei este:¤ ¤Polaritatea se manifestă la altoire prin îmbinarea polilor apuşi¤¤De 80 – 150000 buc /ha de categoria întâi¤ ¤Starea de curăţenie a altoiului, portaltoiului şi a uneltelor,¤De 15 – 20000 buc /ha de categoria întâi¤ calificarea personalului¤¤De 40 – 50000 buc /ha de categoria întâi¤¤De 150 – 250000 buc /ha de categoria întâi¤ ¤Tema04¤ ¤Metode de altoire cu ramură detaşată în lemn:¤¤Tema03¤ ¤Copulaţie simplă şi perfecţionată, semicopulaţie simplă şi¤Plantaţiile-mamă producătoare de ramuri altoi se înfiinţează perfecţionată, în tăietură oblică, în despicătură¤cu material săditor:¤ ¤Sub coaja terminală, sub scoarţa lateral㤤Baz㤠¤Altoirea în punte, altoirea prin alipire sau apropiere¤¤Prebaz㤠¤Altoirea cu mugure dormind şi crescând, altoirea în fluier şi cu¤Certificat¤ ferestruic㤤Elit㤠¤Tema04¤¤Tema03¤ ¤Altoirea cu ramură detaşată se execută:¤¤Lăstarii (ramurile – altoi) trebuie să aibă lungimea de cel ¤În perioada de repaus şi la începutul perioadei de vegetaţie apuţin:¤ pomilor¤¤35 – 45 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În fenofaza creşterii intensive a lăstarilor¤¤15 - 20 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În fenofazele încetării creşterii lăstarilor şi pregătirii pomilor pentru¤20 – 30 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ iernat¤¤40 - 50 cm cu grosimea la tăietura de jos cel puţin 5 – 6 mm¤ ¤În momentul înfloritului şi legării fructelor¤¤Tema03¤ ¤Tema04¤¤După recoltarea lăstarilor se face defolierea cu o foarfecă bine ¤Ingrijirea altoirilor constă în:¤ascuţită sau cu ajutorul briciagului, lăsând numai o parte din ¤Suprimarea mugurilor şi lăstarilor care cresc din portaltoi,peţiol cu lungimea de:¤ dresarea lăstarului altoi, refacerea legăturilor¤¤8 – 10 mm¤ ¤Aratul de toamnă la 18 – 22 cm adâncime¤¤2 – 3 mm¤ ¤Muşuroirea lor la 12 – 15 cm înălţime¤¤3 – 5 mm¤ ¤Efectuarea 6 – 8 prăşile, 2 – 3 udări, tratamente fitosanitare la¤10 – 15 mm¤ avertizare¤ 3
  4. 4. ¤Tema04¤ ¤Mugurii prinşi încep să creasc㤤Câmpul 1 al pepinierei se poate înfiinţa prin mai multe metode: ¤Peţiolul este brunificat şi scoarţa care însoţeşte mugurele este¤ zbârcit㤤Înfiinţarea cu puieţi, marcote şi prin însămânţare direct㤤Înfiinţarea prin plantarea portaltoilor altoiţi la mas㤠¤Tema04¤¤Înfiinţarea cu butaşi neînrădăcinaţi de un an¤ ¤Din câmpul 2 se realizează pomi altoiţi de un an bine ramificaţi¤Înfiinţarea cu marcote altoite în marcotiere¤ de:¤ ¤Piersic, vişin, gutui, cais, prun¤¤Tema04¤ ¤Măr¤¤Distanţa de plantare în câmpul 1 este de:¤ ¤Păr¤¤80 – 90 cm între rânduri şi 15 – 30 cm pe rând¤ ¤Nuc, cireş¤¤60 – 70 cm între rânduri şi 25 – 30 cm pe rând¤¤100 – 120 cm între rânduri şi 10 – 15 cm pe rând¤ ¤Tema04¤¤120 – 130 cm între rânduri şi 15 – 20 cm pe rând¤ ¤Tăierea tulpinii se face înainte de umflarea mugurilor şi constă în scurtarea portaltoilor:¤¤Tema04¤ ¤La 2 – 3 mm deasupra mugurilor altoiţi în cazul culturii fără¤Pentru plantare puieţilor li se fasonează rădăcina principală cep şi la 12 – 15 cm când se lasă cep de palisare¤prin scurtarea la:¤ ¤La 5 – 6 mm deasupra mugurelui altoit când portaltoii cresc¤18 – 23 cm¤ strâmb¤¤1 – 2 cm¤ ¤La 7 – 8 mm deasupra mugurelui altoit¤¤5 – 7 cm¤ ¤Tăietura se execută oblic în faţa mugurelui altoit¤¤10 – 15 cm¤ ¤Tema04¤¤Tema04¤ ¤Realtoirea portaltoilor neprinşi se face primăvara în fenofaza¤La marcote şi butaşi tulpina se scurtează la:¤ umflării mugurilor:¤¤40 – 45 cm¤ ¤Prin altoirea cu scutişor în mugure crescând sau cu ramură¤5 – 10 cm¤ detaşată în tăietura oblic㤤10 – 15 cm¤ ¤Prin altoirea cu intermediar¤¤18 – 23 cm¤ ¤Prin altoirea în copulaţie simplă sau perfecţionat㤠¤Prin altoirea în semicopulaţie simplă sau perfecţionat㤤Tema04¤¤Plantarea marcotelor şi puieţilor se face la adâncimea de:¤ ¤Tema04¤¤20 – 25 cm¤ ¤Plivitul lăstarilor – portaltoi se face:¤¤5 – 10 cm¤ ¤Pe măsură ce apar¤¤15 – 20 cm¤ ¤Când lăstarii ating lungimea de 4 – 5 cm¤¤25 – 30 cm¤ ¤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤ ¤Când lăstarii s-au lignificat la baz㤤Tema04¤¤Înfiinţarea câmpului 1 prin semănare directă se practică la ¤Tema04¤speciile:¤ ¤Plivitul lăstarilor anticipaţi de pe trunchi se face:¤¤Cais, migdal, piersic¤ ¤Fără a îndepărta frunzele din subsuara cărora ei au apărut¤¤Vişin, cireş¤ ¤Când lăstarii s-au lignificat la baz㤤Măr, păr, gutui¤ ¤Când lăstarii au 10 – 15 cm lungime¤¤Prun corcoduş¤ ¤În momentul proiectării coroanei¤¤Tema04¤ ¤Tema04¤¤Cea mai importantă lucrare din câmpul 1 este:¤ ¤Ciupirea vârfului ierbaceu al lăstarului principal (altoiului) se¤Altoirea (ocularea)¤ face:¤¤Înfiinţarea acestuia cu puieţi, marcoţi sau prin semănare direct㤠¤Când el depăşeşte cu 35 – 40 cm înălţimea trunchiului¤¤Fertilizarea suplimentară şi foliar㤠¤Când ramurile anticipate s-au lignificat la baz㤤Tratamentul fitosanitar care se face la avertizare¤ ¤Când lăstarii anticipaţi ating lungimea de 20 – 25 cm¤ ¤Când el depăşeşte cu 15 – 20 cm înălţimea trunchiului¤¤Tema04¤¤Pregătirea puieţilor portaltoi pentru altoire începe cu:¤ ¤Tema04¤¤Desfacerea muşuroiului cu sapa şi ştergerea scoarţei puieţilor ¤La defolierea artificială (chimică) se obţin rezultate bune princu o cârpă în zona de altoire¤ stropirea cu:¤¤Alegerea locului de altoire¤ ¤Etrel 0,15 % + CuSO4 1%, soluţie de CuSO4 3%, utilizând 900¤Secţionarea scoarţei portaltoiului în zona de altoire¤ – 1000 l /ha¤¤Inventarierea portaltoilor¤ ¤DNOC care se utilizează în cantitate 1 – 2 kg /ha substanţă activ㤠¤Roundup CS, în cantitate de 3 – 4 l /ha¤¤Tema04¤ ¤Simadon 400 SC (50 % Simazin) în cantitate de 8 – 10 kg /ha măr¤Altoirea în câmpul 1 se face:¤ şi păr¤¤Cu mugure dormind, cu mugure crescând¤¤Cu ramuri detaşate¤ ¤Tema04¤¤Prin altoire fără detaşare¤ ¤Scosul pomilor se face mecanic cu plugul de scos pomi sau¤Prin metode de altoire în lemn lateral¤ manual:¤ ¤In a doua jumătate a lunii octombrie după căderea frunzelor¤¤Tema04¤ ¤După formarea mugurelui terminal¤¤Valorificarea prinderii se realizează la 14 – 16 zile după altoire: ¤In fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤¤ ¤Când temperatura minimală a aerului constituie 5 – 10o C¤¤Mugurii prinşi se cunosc după peţiolul verde (îngălbenit) carepică la atingerea cu degetul¤ ¤Tema04¤¤Mugurii prinşi sunt bombaţi¤ ¤Clasarea se face concomitent cu scosul:¤ 4
  5. 5. ¤Pomii se leagă în pachete câte 10 buc (vergi) sau câte 5 buc. ¤Anticipate¤(pomii cronaţi), se etichetează şi se stratific㤠¤De regenerare¤¤Pomii de un an se leagă în pachete câte 10 buc. Se etichetează şi se ¤De semischelet¤stratific㤠¤Vegetative anuale¤¤Pomii de 2 ani (specii sămânţoase se leagă în mănunchiuri câte 10buc şi câte 5 bucăţi specii sâmburoase se etichetează şi se stratific㤠¤Tema04¤¤Pomii legaţi în pachete a câte 50 buc. se etichetează şi se stratific㤠¤Unghiul de ramificare dintre ramurile de schelet şi axul central trebuie să fie de cel puţin:¤¤Tema04¤ ¤45 – 55o¤¤Stratificarea pomilor se face în şanţuri săpate în teren uşor ¤30 – 45o¤late:¤ ¤55 – 600¤¤De 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤ ¤60 – 65o¤¤De 50 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤¤De 100 – 150 cm şi adânci de 25 – 50 cm¤ ¤Tema04¤¤De 100 – 150 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤ ¤Unghiul de divergenţă dintre două ramuri de schelet vecine trebuie să fie de cel puţin:¤¤Tema04¤ ¤144o¤¤Pomii scoşi se stratifică în aceiaşi zi, pachetele se aşează în ¤72o¤şanţuri:¤ ¤90o¤¤În poziţie verticală sau puţin oblică spre sud. Printre rădăcini ¤180o¤se introduce pământ se calcă bine acoperind rădăcinile şi 20 cmtulpină, apoi se ud㤠¤Tema05¤¤Mănunchiurile se dezleagă şi pomii se amplasează uniform. ¤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă se efectueazăRădăcinile se acoperă cu pământ mărunţit şi reavăn, care se tasează la speciile repede crescătoare:¤uşor, apoi se ud㤠¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr¤¤Oblic sub un unghi de 45o spre sud, sud – vest. Rădăcinile se ¤Piersic, migdal, vişin, cireş¤acoperă cu nisip de râu umed¤ ¤Piersic, migdal, corcoduş, vişinul, cireş¤¤În poziţie verticală. Printre rădăcini se introduce pământ se calcă ¤Piersic, migdal, corcoduş, mahaleb, zarzăr, vişin, cireş¤bine acoperind rădăcinile şi 50 cm de tulpină. Eventual se ud㤠¤Tema05¤¤Tema04¤ ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se¤Câmpul 3 se menţine pentru a obţine pomi:¤ realizează prin înfiinţarea câmpului I utilizând repicarea¤Altoiţi cu diametrul la colet nu mai puţin de 12 mm şi puieţilor proveniţi:¤ramificaţi din pepinier㤠¤Din răsadniţă, în ghivece nutritive¤¤Viguroşi fără ramificaţii anticipate¤ ¤Din şcoala de puieţi toamna după căderea frunzelor¤¤Viguroşi şi bine ramificaţi de piersic¤ ¤Din răsadniţă toamna după căderea frunzelor¤¤Altoiţi în vârstă de 3 ani bine ramificaţi¤ ¤Din răsadniţă în fenofaza încetinirii creşterii lăstarilor ¤¤Tema04¤ ¤Tema05¤¤Altoiul se scurtează la înălţimea stabilită pentru trunchi (45 – ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se70 cm), plus:¤ realizează prin:¤¤25 – 30 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ ¤Înfiinţarea directă a câmpului II utilizând plantarea puieţilor¤10 – 15 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ altoiţi la mas㤤15 – 20 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ ¤Înfiinţarea câmpului I prin însămânţare directă cu seminţe de mă,¤30 – 40 cm pentru viitoarele ramuri ale coroanei¤ păr, gutui¤ ¤Înfiinţarea câmpului I cu puieţi portaltoi de un an şi marcote¤Tema04¤ înrădăcinate¤¤Pentru a obţine pomi viguroşi cu coroana formată din lăstari ¤Ocularea puieţilor şi marcotelor în câmpul I¤anticipaţi altoiul se scurtează:¤¤La 20 – 30 cm de la locul de altoire¤ ¤Tema05¤¤La 20 – 30 cm de la colet¤ ¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se¤La 50 – 60 cm de la locul de altoire¤ realizează prin:¤¤La 50 – 60 cm de la colet¤ ¤Altoirea direct în marcotier㤠¤Altoirea puieţilor în câmpul I, cu doi muguri dorminzi¤¤Tema04¤ ¤ Însămânţarea în şcoala pe puieţi a speciilor repede crescătoare¤Alegerea lăstarilor necesari pentru formarea coroanei se face:¤ (piersic, migdal, zarzăr, etc.¤¤Când lăstarii ating lungimea de 40 – 45 cm¤ ¤Plantarea în şcoala de puieţi a portaltoilor prin oculaţie¤¤Când lăstarii îşi încetează creşterea¤¤Când lăstarii ating lungimea de 20 – 25 cm şi sau lignificat la baz㤠¤Tema05¤¤Când suprafaţa foliară a pomilor este optim㤠¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤¤Tema04¤ ¤Plantarea în câmpul I a puiţilor altoiţi cu mugur de¤Se aleg lăstarul de prelungire (axul) şi 3 – 5 lăstari pentru intermediar (M9, M26, M27, etc.)¤ramurile coroanei:¤ ¤Folosirea portaltoiului generativ şi ocularea acestuia în câmpul I cu¤Dispuşi uniform în jurul axului la distanţa 8 – 10 cm unul de muguri de intermediar (M9, M26, M27 etc.)¤altul¤ ¤Dirijarea creşterii lăstarului altoi în câmpul II¤¤Cu lungimea de 50 – 70 cm¤ ¤Plantarea în şcoala de puieţi a puieţilor altoiţi la mas㤤La 20 – 30 cm de la colet uniform în jurul axului¤¤Orientaţi în direcţii opuse de-a lungul rândului¤ ¤Tema05¤ ¤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu¤Tema04¤ intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤¤La formarea sistemelor moderne de coroană se acordă un rol ¤Altoirea dublă la masă¤sporit ramurilor:¤ ¤Altoirea cu mugure crescând¤ 5
  6. 6. ¤ Altoirea cu mugure dormind¤ ¤Se face în a doua jumătate a lunii august şi continuă în¤Altoirea în copulaţie perfecţionat㤠septembrie¤ ¤Se face în octombrie pentru asigurarea stolonilor necesari înfiinţării¤Tema05¤ plantaţiilor de producţie din toamn㤤Reducerea timpului de producere a pomilor de măr altoiţi cu ¤Se face toamna târziu prin defrişarea totală a plantaţiei –mamă¤intermediar de portaltoi pitic se poate realiza prin:¤ ¤Se face primăvara devreme în cazul obţinerii răsadului de calitate¤Altoirea la masă cu intermediar oculat¤ superioar㤤Altoirea cu mugure crescând¤¤ Altoirea cu mugure dormind¤ ¤Tema06¤¤Altoirea în despicătur㤠¤Fasonarea stolonilor constă îndepărtarea completă:¤ ¤A resturilor de filamente, a frunzelor uscate şi îngălbenite, a¤Tema05¤ limbului frunzelor sănătoase, rămânând peţiolurile şi 1 – 2¤Scurtarea timpului pentru producerea pomilor altoiţi se frunze tinere din mijlocul plantei¤realizează prin:¤ ¤Aresturilor de filamente a frunzelor uscate şi îngălbenite¤¤Plantarea în containere a marcotelor bine înrădăcinate şi ¤A sistemului aerian¤dezvoltate, altoite cu soiul respectiv la înălţimea de 35 – 40 cm ¤A frunzelor, rămânând mugurele terminal bine dezvoltat şi unde la baz㤠sistem radicular viguros¤¤Utilizarea pomilor din câmpul II¤¤Altoirea marcotelor cu mugur crescând¤ ¤Tema06¤¤Altoirea puieţilor cu mugur dormind¤ ¤Producţia de stoloni la cultura anuală variază între:¤ ¤250 – 300000 buc /ha¤¤Tema06¤ ¤200 – 250000 buc /ha¤¤Pentru înfiinţarea stolonierei se utilizează material săditor:¤ ¤300 – 350000 buc /ha¤¤Elit㤠¤350 – 400000 buc /ha¤¤Baz㤤Superelit㤠¤Tema06¤¤Prebază, certificat¤ ¤Pentru obţinerea unui material de căpşun de calitate se¤Tema06¤ recomandă înfiinţarea de plantaţii elită cu ciclul:¤¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, ¤De 2 – 3 ani¤administrarea câte 60 – 90 kg /ha fosfor şi potasiu şi aratul la ¤De un an¤adâncimea:¤ ¤De 3 – 4 ani¤¤De 30 – 35 cm¤ ¤De 5 – 6 ani¤¤De 18 – 20 cm¤¤De 20 – 25 cm¤ ¤Tema06¤¤De 35 – 40 cm¤ ¤Terenul destinat drajonierei se dezinfectează, se fertilizează şi se ară adânc la:¤¤Tema06¤ ¤35 – 40 cm¤¤Plantarea se face în luna august început de septembrie în ¤40 – 45 cm¤rânduri simple la distanţa:¤ ¤45 – 50 cm¤¤De 80 – 90 x 40 – 50 cm în cazul soiurilor cu filamente scurte ¤50 – 55 cm¤(Zenga zengana) sau 120 – 180 x 30 – 40 cm în cazul soiurilorcu filamente lungi (Red Gauntlet, Gorella)¤ ¤Tema06¤¤De 70 x 40 cm¤ ¤Plantarea drajonilor se face la distanţa de:¤¤De 100 x 30 cm¤ ¤2,5 – 3 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤¤De 50 x 50 cm ¤ ¤0,5 – 1 m între rânduri şi 0,3 – 0,5 m pe rând¤ ¤1 – 1,5 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 m pe rând¤¤Tema06¤ ¤1,5 – 2 m între rânduri şi 0,5 – 0,7 pe rând¤¤Înainte de plantare stolonii se fasonează, în sensul ca seîndepărtează frunzele şi filamentele uscate, iar rădăcina se ¤Tema06¤scurtează:¤ ¤Plantarea drajonilor se face în şanţuri, având grijă ca zona¤La 12 – 13 cm¤ coletului, unde sunt mugurii de tulpină să se afle la o adâncime¤La 2 – 3 cm¤ de:¤¤La 5 – 7 cm¤ ¤2 – 3 cm¤¤La15 – 16 cm¤ ¤4 – 5 cm¤ ¤6 – 7 cm¤¤Tema06¤ ¤8 – 9 cm¤¤La plantare rădăcina trebuie aşezată în poziţie verticală, iarmugurele principal să fie:¤ ¤Tema06¤¤La nivelul solului ¤ ¤După plantare drajonii se muşuroiesc la:¤¤Mai sus de nivelul solului¤ ¤15 – 20 cm înălţime¤¤Mai jos de nivelul solului¤ ¤5 – 10 cm înălţime¤¤La 5 cm mai sus de nivelul solului¤ ¤20 – 25 cm înălţime¤ ¤25 – 30 cm înălţime¤¤Tema06¤¤Inflorescenţele se îndepărtează prin rupere sau tăiere:¤ ¤Tema06¤¤Pe măsură ce apar¤ ¤In perioada anului doi:¤¤După legarea fructelor¤ ¤Toate tulpinile crescute în anul precedent, atât la planta-mamă¤În momentul înfloririi¤ cât şi la drajonii apăruţi¤ în Primul an se taie ras cu pământul¤¤După înflorire¤ ¤Drajonii se scurtează la 15 – 20 cm¤ ¤Drajonii se răresc lăsând câte 10 – 12 la tuf㤤Tema06¤ ¤Plantele se scurtează la 40 cm pentru a favoriza scosul drajonilor¤¤Recoltarea stolonilor:¤ ¤Tema06¤ 6
  7. 7. ¤Drajonii se fasonează, scurtând tulpina la:¤ ¤De 150 – 200000 buc /ha¤¤30 – 35 cm lungime¤ ¤De 200 – 250000 buc /ha¤¤20 – 25 cm lungime¤¤10 – 15 cm lungime¤ ¤Tema06¤¤5 – 10 cm lungime¤ ¤La recoltare ramurile anuale de coacăz cu lungimea de cel puţin 25 cm se taie:¤¤Tema06¤ ¤La 2 – 3 muguri de la baz㤤Producerea materialului săditor în drajoniere cu ciclul de 2 – 3 ¤La cep cu lungimea de 3 – 10 cm¤ani are avantajul obţinerii unui material omogen, cu producţii ¤La 10 – 25 cm de la bază¤de:¤ ¤Cu lemn de 2 ani¤¤200 – 300000 drajoni STAS la hectar¤¤100 – 150000 drajoni STAS la hectar¤ ¤Tema06¤¤150 – 200000 drajoni STAS la hectar¤ ¤După recoltare ramurile de coacăz se fasonează în segmente:¤¤350 – 400000 drajoni STAS la hectar¤ ¤De 20 – 22 cm¤ ¤De 5 – 10 cm¤¤Tema06¤ ¤De 10 – 15 cm¤¤Plantaţia-mamă, din care se recoltează butaşi de coacăz se ¤De 15 – 18 cm¤înfiinţează la o distanţă de cel puţin:¤¤1500 – 2000 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Tema06¤¤500 – 1000 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Butaşii de coacăz legaţi în pachete, etichetaţi, trataţi cu¤2500 – 3000 m de plantaţiile comerciale¤ biostimulatori şi fungicide sistemice se stratifică:¤¤3000 – 3500 m de plantaţiile comerciale¤ ¤Introducându-i complet în nisip umed la temperatura de 5 – 7o C¤¤Tema06¤ ¤In brazde la locul ce urmează să fie plantaţi¤¤Plantaţia-mamă de coacăz se înfiinţează cu material săditor:¤ ¤In pungi de polietilen㤤Elit㤠¤In şanţuri late de 50 – 100 cm şi adânci de 50 – 60 cm¤¤Baz㤤Prebaz㤠¤Tema06¤¤Certificat¤ ¤Primăvara plantarea butaşilor de coacăz se face:¤ ¤Pe biloane înalte de 30 – 35 cm modelate din toamn㤤Tema06¤ ¤În brazde de 18 – 20 cm adâncime¤¤Pregătirea terenului constă în dezinfecţia solului, ¤În mecanizat cu ajutorul plantatoarelor SNŞ – 3, SLN –1¤administrarea îngrăşămintelor şi aratul solului la adâncimea de: ¤În şanţuri adânci de 30 cm¤¤¤35 – 40 cm¤ ¤Tema06¤¤18 – 22 cm¤ ¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤¤25 – 30 cm¤ ¤80 – 90 x 10 – 12 cm¤¤30 – 35 cm¤ ¤40 – 60 x 20 – 25 cm¤ ¤60 – 70 x 15 – 20 cm¤¤Tema06¤ ¤100 – 120 x 5 – 7 cm¤¤Plantarea butaşilor de coacăz se face la distanţele de:¤¤2,5 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤Tema06¤¤1,5 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤Producţia de butaşi înrădăcinaţi STAS constituie:¤¤2,0 x 1 – 1,5 m¤ ¤90 – 100000 buc /ha¤¤3,0 x 0,8 – 1,0 m¤ ¤70 – 80000 buc /ha¤ ¤140 – 190000 buc /ha¤¤Tema06¤ ¤190 – 210000 buc /ha¤¤Indiferent de modul de plantare butaşii de coacăz se sădesc:¤¤Cu 5 – 10 cm mai adânc de coletul convenţional¤ ¤Tema06¤¤Cu 5 – 10 cm mai sus de coletul convenţional¤ ¤Butaşii verzi de coacăz se fasonează la lungimea:¤¤Astfel ca coletul convenţional să fie la nivelul solului¤ ¤De 15 – 20 cm¤¤Cu 10 – 15 cm mai adânc de coletul convenţional¤ ¤De 5 – 10 cm¤ ¤De 10 – 15 cm¤¤Tema06¤ ¤De 20 – 25 cm¤¤În primul şi al doilea an după plantare la coacăz toate ramurileanuale se taie:¤ ¤Tema06¤¤La 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤ ¤Butaşii verzi se plantează în substrat la 5 – 10 cm între rânduri,¤La cep mai aproape de punctul de inserţie pe butuc¤ 4 – 5 cm pe rând şi:¤¤La 30 – 40 cm pentru a forma verigi de rod¤ ¤5 – 7 cm adâncime¤¤La cep cu lungimea de 30 cm¤ ¤1 – 2 cm adâncime¤ ¤3 – 4 cm adâncime¤¤Tema06¤ ¤8 – 10 cm adâncime¤¤Durata de exploatare a plantaţiei-mamă de coacăz este:¤¤De 6 – 7 ani¤ ¤Tema06¤¤De 3 – 4 ani¤ ¤Butaşii înrădăcinaţi de coacăz se scot toamna din sere sau¤De 8 – 10 ani¤ solarii, se stratifică, iar primăvara butaşii:¤¤De 10 – 12 ani¤ ¤Se plantează în şcoala de butaşi pentru fortificare¤ ¤Se utilizează pentru înfiinţarea plantaţiilor industriale¤¤Tema06¤ ¤Se plantează la ghiveci¤¤Producţia de butaşi lignificaţi de coacăz conform condiţiilor ¤Se folosesc pentru înfiinţarea plantaţiilor-mamă¤STAS este:¤¤De 70 – 100000 buc /ha¤ ¤Tema06¤¤De 50 – 60000 buc /ha¤ 7
  8. 8. ¤Pentru producerea de material săditor pomicol statul ¤Stejar, fag, tei, frasin, arţar¤subvenţionează producătorii agricoli cu:¤ ¤Plop¤¤20000 lei/ha pentru crearea pomilor altoişi de nuc şi măr la ¤Salcie¤mas㤤15000 lei/ha pentru ocularea portaltoilor de măr în câmpul I¤ ¤Tema07¤¤15000 lei/ha pentru plantarea portaltoilor de nuc, altoişi la masă, în ¤Dintre elementele climei, la alegerea terenului pentru plantaţiecâmpul II¤ interesează în mod determinant:¤¤20000 lei/ha pentru înrădăcinarea butaşilor de coacăz¤ ¤Suma gradelor de temperatură, frecvenţa grindine, a îngheţărilor şi brumelor târzii de primăvar㤠¤Suma precipitaţiilor anuale¤¤Tema07¤ ¤Numărul orelor de insolaţie în perioada de vegetaţie¤¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţionează ¤Direcţia vânturilor dominante¤producătorii agricoli cu:¤¤15000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de specii ¤Tema07¤sămânţoase¤ ¤Cultura pomilor reuşeşte pe solurile fertile:¤¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr¤ ¤Cu calcar activ peste 8 – 12%¤¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤ ¤Compacte, argiloase (peste 40 %)¤¤5000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤ ¤Puternic gleizate, salinizate, acide (PH sub 5,5) şi bazice (PH peste 7,8)¤¤Tema07¤ ¤Lutoase, luto-nisipoase, nisipo-lutoase şi cele nisipoase¤¤Pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole statul subvenţioneazăproducătorii agricoli cu:¤ ¤Tema07¤¤7500 lei/ha pentru plantarea livezilor de specii sâmburoase¤ ¤Adâncimea pânzei de apă freatică faţă de suprafaţa solului va¤10000 lei/ha pentru plantarea livezilor de măr altoite pe portaltoi de trebui să fie la minimum:¤vigoare mic㤠¤2m pentru pomii altoiţi pe seminceri¤¤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor de nuc¤ ¤1,5 – 2m pentru arbuştii fructiferi¤¤20000 lei/ha pentru plantarea livezilor superintensive de măr cu ¤1m pentru căpşun¤pomi Knip-baum¤ ¤0,8 – 1m pentru pomii altoiţi pe portaltoi vegetativ¤ ¤Tema07¤¤Tema07¤ ¤Pentru cultura pomilor sunt cele mai bune terenurile:¤¤Plantaţiile pomicole constituie mijloace fixe de mare valoare, cu ¤Cu panta uniformă, până la 60 predabile la mecanizare¤o rată de amortizare:¤ ¤Plan¤¤Foarte ridicată faţă de celelalte sectoare agricole¤ ¤Cu panta mai mare de 6 – 150 predabile la mecanizare¤¤De 2 – 3 ani la arbuşti şi semiarbuşti¤ ¤Cu pantă mai mare de 15 – 250 când pomii pot fi cultivaţi pe¤De 4 – 5 ani la speciile sâmburoase¤ terase¤¤De 6 – 7 ani la măr, păr şi gutui¤ ¤Tema07¤¤Tema07¤ ¤Cele mai favorabile terenuri pentru pomii de măr, păr, vişin,¤O eroare de amplasare a pomilor se manifestă abia după:¤ cireş, nuc şi arbuşti fructiferi sunt:¤¤4 – 5 ani de la plantare¤ ¤Terenurile în pantă până la 25 – 30 m pe verticală de la baza¤1 – 2 perioade de vegetaţie¤ pantei¤¤Intrarea pomilor pe rod¤ ¤Pantele nordice, nord-vestice mai bine asigurate cu apă şi cu soluri¤8 – 10 ani de la plantare¤ mai fertile¤ ¤Pantele vestice, estice, sud-vestice şi sud-estice¤¤Tema07¤ ¤Văile înguste mai bine asigurate cu apă şi cu soluri mai fertile¤¤Mărimea livezilor moderne trebuie să fie de:¤¤30 – 50 ha¤ ¤Tema07¤¤10 – 15 ha ¤ ¤Plantarea pomilor se va evita:¤¤50 – 100 ha¤ ¤În imediata vecinătate a pădurilor şi a lacurilor¤¤150 – 200 ha¤ ¤În zone lipsite de livezi¤ ¤În apropierea căilor de acces¤¤Tema07¤ ¤În apropierea de pieţele de desfacere, de fabricile de prelucrare a¤Înfiinţarea plantaţiilor pomicole se face pe baza unor proiecte fructelor, de centre de export¤executate de către specialiştii:¤¤Horticultori, cadastrali, pedologi şi economişti¤ ¤Tema07¤¤În domeniul dezvoltării rurale¤ ¤Defrişarea pomilor se face prin smulgere cu ajutorul¤În domeniul agriculturii ecologice¤ tractorului cel puţin cu:¤¤Cadastrali¤ ¤Trei luni înainte de plantare¤ ¤2 – 4 ani înainte de plantare¤¤Tema07¤ ¤5 – 6 ani înainte de plantare¤¤Terenul pentru înfiinţarea unei plantaţii pomicole se alege în ¤7 – 8 ani înainte de plantare a speciilor sâmburoase¤funcţie:¤¤De asigurarea apei necesare pentru stropit şi pentru irigaţii¤ ¤Tema07¤¤De executarea mecanizată a lucrărilor de întreţinere a solului¤ ¤În procesul de descompunere rădăcinile eliberează substanţe¤De sistemul de cultură preconizat şi mecanizare¤ inhibitoare pentru rădăcinile pomilor tineri:¤¤De vegetaţia naturală din zonă, de factorii climatici, edafici şi ¤Amigdalină, florizină, taniruri¤social economici¤ ¤Azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf etc.¤ ¤Carbonat de sodiu¤¤Tema07¤ ¤Humus¤¤Vegetaţia lemnoasă spontană indică condiţii prielnice pomilor:¤ ¤Tema07¤¤Anin, sânger¤ 8
  9. 9. ¤Pentru aprovizionarea solului cu fosfor şi potasiu, pe solurile ¤La 10 % din suprafaţa utilă¤slabe, sub aratul de desfundare se introduce:¤ ¤La 10 % din suprafaţa amenajat㤤120 t /ha gunoi de grajd şi P300 K600¤ ¤La 15 % din suprafaţa amenajată în livezile superintensive¤¤60 t /ha gunoi de grajd şi K300¤¤P150 K300¤ ¤Tema07¤¤P120 K200¤ ¤Perdelele antierozionale late de 3 – 5 m sunt alcătuite din:¤ ¤Sânger, nuc, salcâm¤¤Tema07¤ ¤Salcie, anin, boz¤¤În pomicultura modernă îngrăşămintele organice:¤ ¤Alun, coacăz, porumbar, zmeur¤¤Se utilizează prin împrăştiere pe terenul desfundat şi ¤Plop, cireş, stejar¤încorporat printr-o lucrare superficială la 10 – 12 cm¤¤Se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare¤ ¤Tema07¤¤Se utilizează numai după intrarea pomilor pe rod¤ ¤Perdelele contra vânturilor se amplasează perpendicular pe¤Se introduc sub aratul de desfundare numai pe solurile slab direcţia vânturilor:¤erodate¤ ¤La o distanţă de 150 – 200 m una de alta¤ ¤La o distanţă de 300 – 500 m una de alta¤¤Tema07¤ ¤În partea de vest a drumurilor principale¤¤Prin desfundare se mobilizează terenul:¤ ¤La o distanţă ce depăşeşte de 20 – 25 ori înălţimea arborilor¤¤La 50 – 60 cm adâncime¤¤La 30 – 35 cm adâncime¤ ¤Tema07¤¤La 35 – 45 cm adâncime¤ ¤Perdelele de protecţie marginale pot fi:¤¤La 70 – 80 cm adâncime¤ ¤Nepenetrabile, de ajur şi penetrabile¤ ¤Formate din 1 – 2 rânduri de arbori¤¤Tema07¤ ¤Formate din 1 – 2 rânduri de pomi viguroşi¤¤Pe pantele cu unghi de înclinare mare (15 – 25o), pe terenuri ¤De 3 – 5 m lăţime alcătuite din măceş şi porumbar¤frământate pregătirea terenului se poate efectua prin:¤¤Simpla săpare a gropilor mari (80 – 120 x 80 – 120 x 60 – 80 ¤Tema07¤cm)¤ ¤Perdelele de ajur se compun din:¤¤Desfundatul pe direcţia curbelor de nivel¤ ¤Arbori (70 – 80 %) şi arbuşti (20 – 30 %)¤¤Aratul în benzi late de 20 – 30 m şi 2 – 2,5 m fâşii nedesfundate¤ ¤Arbori (50 %) arbustoizi şi arbuşti (50 %)¤¤Scarificarea în cruce la adâncimea de 80 cm¤ ¤Arbori¤ ¤Arbustoizi (50 %) şi arbuşti (50%)¤¤Tema07¤¤Organizarea corectă a terenului livezii asigură:¤ ¤Tema07¤¤Zone de întoarcere a agregatelor cu lăţimea de 5 – 6 m, la ¤Perdelele penetrabile se alcătuiesc din:¤capetele parcelelor¤ ¤Arbori cu coroana relativ deas㤤Plantarea perdelelor contra vânturilor cu 10 – 15 ani înainte de ¤Arbori (70 – 80 % ) şi arbuşti (20 – 30 %)¤plantarea livezii¤ ¤Arbori (50%) arbustoizi şi arbuşti (50%)¤¤Coordonarea mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă în ¤Arbustoizi (50%) şi arbuşti (50%)¤vederea obţinerii producţiei pomicole cu randament înalt¤¤Delimitarea şi construirea drumurilor consolidate între parcele¤ ¤Tema07¤ ¤În calitate de specii de bază se recomandă:¤¤Tema07¤ ¤Nucul, plopul, cireşul, frasinul, părul¤¤Parcelarea cuprinde împărţirea terenului:¤ ¤Arţarul, teiul¤¤În trupuri, tarlale şi parcele¤ ¤Prunul, vişinul, zarzărul¤¤În trupuri, perdele antierozionale şi perdele contra vânturilor¤ ¤Alunul, cornul, arţarul tătărăsc, coacăzul auriu¤¤În tarlale şi zone de întoarcere a agregatelor¤¤În parcele şi linii de protecţie¤ ¤Tema08¤¤Tema07¤ ¤Stabilirea sortimentului de specii:¤¤Suprafaţa unei tarlale poate ajunge:¤ ¤Se caracterizează prin utilizarea la maximum a radiaţiei¤La 15 – 20 ha pe teren plan¤ solare¤¤La 1 – 2 ha pe teren în pantă uşoar㤠¤Este condiţionată de factorii ecologici şi economici¤¤La 15 – 20 ha în livezile superintensive¤ ¤Depinde de direcţia vânturilor dominante¤¤La 15 – 20 ha în cazul terenurilor în pant㤠¤Se face în funcţie de sistemul de maşini aflate în fabricaţie¤¤Tema07¤ ¤Tema08¤¤Pe terenurile în pantă rândurile de pomi sunt orientate:¤ ¤Pentru plantaţiile comerciale se aleg:¤¤De-a lungul curbelor de nivel¤ ¤2 – 4 specii¤¤Pe direcţia nord-sud¤ ¤5 – 7 specii¤¤Pe direcţia nord-est¤ ¤8 – 10 specii¤¤Pe direcţia nord-vest¤ ¤Un număr mare de specii de pomi şi arbuşti fructiferi care să asigure un consum variat de fructe¤¤Tema07¤¤Lungimea parcelei se stabileşte în funcţie:¤ ¤Tema08¤¤De mărimea trupului¤ ¤Soiurile pentru noile plantaţii de pomi trebuie să corespundă¤De mărimea şi forma tarlalei¤ următoarelor cerinţe:¤¤De trasarea drumurilor secundare¤ ¤Să asigure un raport raţional între creştere şi rodire şi să¤De sistemul de irigaţie şi de transportul ambalajelor utilizate la fructifice moderat în fiecare an¤recoltare¤ ¤Să fructifice pe lemn de 3 – 4 ani¤ ¤Să fie altoite pe portaltoi viguroşi¤¤Tema07¤ ¤Să aibă o vigoare de creştere şi o formă globuloasă de volum mare¤Drumurile pot să ocupe până:¤ a coroanei¤¤La 5 % din suprafaţa amenajat㤠9
  10. 10. ¤Tema08¤ ¤Tema08¤¤Cea mai mare importanţă în alegerea finală a soiului de plantat ¤La nivel de plantă, potenţialul de producţie se manifestă maieste:¤ deplin în cazul când suprafaţa de plantare are forma de:¤¤Calitatea fructelor¤ ¤Pătrat şi cerc¤¤Rezistenţa la boli şi vătămători¤ ¤Dreptunghi¤¤Intrarea timpurie pe rod¤ ¤Triunghi¤¤Plasticitatea şi buna acomodare pentru conducere, tăiere şi ¤Triunghi echilateral¤recoltare¤ ¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤Pentru stabilirea distanţei optime dintre rânduri este necesar¤Cel mai bine ca producătorul de fructe:¤ de calculat:¤¤Să facă o încercare de a satisface cerinţele pieţelor pentru ¤Înălţimea şi lăţimea coroanei, şi de determinat zona geograficăsoiuri¤ a localităţii¤¤Să utilizeze raţional forţa de munca din dotare¤ ¤Fertilitatea naturală a solului¤¤Să propună consumatorului alegerile şi opiniile personale¤ ¤Unghiul de înclinare a pantei¤¤Să producă soiuri autohtone rezistente la ger, boli, vătămători şi ¤Densitatea pomilor¤secet㤠¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤La calculul densităţii reale a pomilor se stabileşte:¤¤Soiurile se aleg în funcţie:¤ ¤Tehnologia de cultură aplicat㤤De valoarea lor economic㤠¤Tipul de plantaţie pomicol㤤De productivitate¤ ¤Sistema de cultur㤤De calitatea fructelor¤ ¤Vigoarea relativă a pomilor¤¤De rezistenţa la boli, vătămători şi ger¤ ¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤Vigoarea relativă a pomilor se calculă:¤¤Portaltoi se aleg în funcţie de:¤ ¤În baza coeficienţilor fertilităţii naturale a solului, vigoarea¤Condiţiile edafice şi climatice şi în raport cu sistemul de soiului şi vigoarea portaltoiului¤cultur㤠¤În funcţie de sistemul de cultur㤤Intrarea pomilor pe rod¤ ¤În funcţie de factorii climatici şi edafici¤¤Factorii social – economici¤ ¤În funcţie de parametrii coroanei¤¤Vegetaţia naturală existentă în zon㤠¤Tema08¤¤Tema08¤ ¤Pe solurile cu fertilitate naturală medie şi ridicată se plantează¤În livezile comerciale se plantează la o specie:¤ pomi:¤¤2 – 5 soiuri care se polenizează reciproc¤ ¤De vigoare mare¤¤Câte un soi autosteril¤ ¤Altoiţi pe portaltoi franc¤¤2 – 3 soiuri cu diferite termene de înflorire şi de coacere a ¤De vigoare slabă de specii sămânţoase¤fructelor¤ ¤De vigoare medie¤¤Câte un soi interfertil¤¤Tema08¤ ¤Tema09¤¤Soiurile după epoca de coacere trebuie concentrate:¤ ¤Sistemul de cultură a pomilor este caracterizat printr-un¤În rânduri continue pe lungimea parcelei¤ număr mare de elemente, cele mai importante fiind:¤¤În parcele separate¤ ¤Numărul de pomi la hectar, modul de formare şi conducere a¤În rânduri continue pe toată lungimea tarlalei¤ coroanei, precocitatea, productivitatea la hectar, calitatea şi¤În funcţie de aprovizionarea cu apă pentru irigaţie şi pentru regularitatea producţiei¤aplicarea tratamentelor fitosanitare¤ ¤Suprafaţa foliară şi indicele foliar¤ ¤Concentrarea şi specializarea producţiei pomicole¤¤Tema08¤ ¤Asigurarea necesarului de forţă de munc㤤Soiuri care se grupează într-o tarla trebuie:¤¤Altoite pe un singur portaltoi şi să înflorească simultan, să se ¤Tema09¤polenizeze între ele şi să necesite aceeaşi agrotehnic㤠¤Care este corelaţia dintre sistemul de cultură a pomilor şi¤Să aibă o bună afinitate cu portaltoiul pe care se altoieşte¤ mecanizare?¤¤Să între devreme pe rod¤ ¤Posibilitatea de executare mecanizată a lucrărilor de¤Să aibă o vigoare redusă de creştere şi o formă compactă a întreţinere¤coroanei¤ ¤E mai bine să se adapteze sistema de maşini la sistemul de cultur㤠¤În prezent este necesar să se adapteze sistemul de cultură la sistema¤Tema08¤ de maşini aflate în fabricaţie¤¤Distanţa de la soiul de polenizat până la polenizator va fi:¤ ¤Satisfacerea integrală a particularităţilor biologice ale pomilor¤¤De 10 – 20 m la soiurile autohtone de măr şi păr¤¤De 50 – 60 m pentru vişin şi arbuşti fructiferi¤ ¤Tema09¤¤De 150 – 200 m la nuc¤ ¤Structura plantaţiei pomicole este determinată de:¤¤De 40 – 50 m pentru măr, păr, prun şi cireş¤ ¤Distanţa de plantare şi forma coroanei¤ ¤Distanţele de plantare dintre rânduri şi între pomi pe rând¤¤Tema08¤ ¤Distanţa de plantare, forma coroanei şi parametrii ei¤¤Distanţele de plantare la plantele pomicole se stabilesc în ¤Amplasarea spaţială a macrostructurii vegetale şi a rândurilor pefuncţie de:¤ teritoriul livezii¤¤Suprafaţa de plantare şi densitatea pomilor¤¤Schema de amplasare a soiurilor de bază şi polenizatoare¤ ¤Tema09¤¤Parametri structurii geometrice a rândurilor de pomi¤ ¤Se deosebesc următoarele categorii de plantaţii pomicole:¤¤Vigoarea soiului şi a portaltoi, de condiţiile de climă şi sol¤ ¤Culturi pomicole pure şi asociate¤ ¤Clasice, intensive, superintensive şi “pajişte”¤ 10
  11. 11. ¤Industriale şi familiale¤ ¤Tema09¤¤Didactice şi experimentale¤ ¤Sistemul superintensiv se înfiinţează cu soiuri care formează mugurii de rod:¤¤Tema09¤ ¤Pe bursa de rod şi vatra de rod¤¤Se deosebesc următoarele sisteme de culturi pomicole:¤ ¤Pe ramurile anuale¤¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere şi bacifere¤ ¤Pe lăstarii în creştere¤¤Extensiv, intensiv, superintensiv, ultraintensiv¤ ¤Pe ramuri de rod în devenire (pintenul şi smiceaua)¤¤Agropomicol şi grădinile familiale¤¤Comerciale, de aliniament, didactice¤ ¤Tema09¤ ¤Rodirea economică deplină intervine după cca.:¤¤Tema09¤ ¤7 – 8 ani de la plantare în sistemul intensiv ¤¤Se deosebesc următoarele tipuri de plantaţii pomicole:¤ ¤15 – 20 ani de la plantare în sistemul clasic¤¤Extensive, intensive, superintensive şi “pajişte”¤ ¤6 – 7 ani la plantare în sistemul superintensiv¤¤Plantaţii pure; plantaţii asociate¤ ¤3 – 4 ani de la plantare în sistemul ultraintensiv¤¤Sămânţoase, sâmburoase, nucifere, bacifere, tropicale,subtropicale¤ ¤Tema09¤¤Plantaţii comerciale; plantaţii didactice şi experimentale; plantaţii ¤Sistemul agropomicol se promovează:¤de aliniament¤ ¤Pentru obţinerea producţiei de fructe şi a unei producţii agroalimentare¤¤Tema09¤ ¤Pentru obţinerea producţiei de fructe calitative¤¤Sistemul clasic de culturi pomicole este aplicabil pentru toate ¤Pentru a satisface aspectul estetic în jurul locuinţelor¤speciile pomicole:¤ ¤Pentru satisfacerea consumului familial de fructe¤¤Altoite pe portaltoi generativi¤¤Amplasate pe terenuri în pant㤠¤Tema10¤¤În plantaţiile comerciale¤ ¤Pichetajul este o lucrare prin care:¤¤În unităţile specializate de producere a fructelor¤ ¤Se stabileşte pe teren poziţia fiecărui pom¤ ¤Terenul se împarte în tarlale şi parcele¤¤Tema09¤ ¤Tarlalele se delimitează între ele prin drumuri, zone de întoarcere şi¤Sistemul intensiv de cultură a pomilor de măr se caracterizează perdele contra vânturilor¤prin:¤ ¤Se trasează rândurile pe curbe de nivel¤¤Formarea unui schelet solid, fapt ce permite realizarea unorproducţii ridicate¤ ¤Tema10¤¤Folosirea portaltoilor M9, M4, M7, MM 106¤ ¤În livezile superintensive de măr se recomandă pichetajul:¤¤Utilizarea unui număr redus de pomi la hectar¤ ¤În dreptunghi¤¤Utilizarea la maximum a radiaţiei solare datorită coroanelor ¤În pătrat¤globuloase de mare volum¤ ¤În triunghi echilateral¤ ¤Pe curbele de nivel¤¤Tema09¤¤Potenţialul de producţie mare la unitate de suprafaţă asigură ¤Tema10¤coronamentul:¤ ¤Pentru încadrarea terenului sunt necesare:¤¤Cu lăţimea bazei în limitele 1,5 – 2,5 m, care se micşorează spre ¤Aparate geodezice, panglică de oţel, triunghi echilateral şivârf până la 0,8 – 1,2 m cu înălţimea până la 2,3 – 3,5 m¤ dreptunghic, ţăruşi de lemn, lungi de 60 – 70 cm¤¤Structurat din coroane globuloase de mare volum, care ating 5 – 10 ¤Scândură de repicat, picheţi lungi de 40 cm¤m înălţime şi 4 – 8 m lăţime¤ ¤Cabluri din sârmă pentru plantare pe care sunt marcate distanţele¤Condus după piramida etajată, piramida neetajată şi piramida dintre rânduri şi dintre pomi pe Rând, picheţi lungi de 40 cm¤mixt㤠¤Cadru din lemn prevăzut cu boloboc, picheţi lungi de 40 cm¤¤Condus după cupa ameliorată formând coroane de 3 – 4 m înălţimeşi 3 – 3,5 m grosime la baz㤠¤Tema10¤ ¤La încadrarea terenurilor plan:¤¤Tema09¤ ¤Se trasează mai întâi o linie de bază pe aliniamentul¤Durata rentabilă a unei plantaţii intensive este de:¤ drumurilor¤¤14 – 15 ani la piersic¤ ¤Linia de bază se trasează de la vest la est¤¤25 – 30 ani la cais¤ ¤Linia de bază trebuie să fie perpendiculară pe drumul principal¤¤35 – 40 ani la măr şi prun¤ ¤Linia de bază se trasează de la nord la sud¤¤50 – 55 ani la vişin şi cireş¤ ¤Tema10¤¤Tema09¤ ¤Repichetarea terenului se face:¤¤Sistemul superintensiv se caracterizează prin:¤ ¤În baza distanţei dintre rânduri de pomi în baza picheţilor de¤Forma de coroană aplatizată sau globuloasă cu înălţimea de 1,5 control fixaţi la 1 m distanţă de picheţii marginali ai fiecărui rând¤– 2,5 m şi grosimea de 1,5 – 1,8 m la bază şi 0,8 – 1,2 m la vârf¤ ¤Cu ajutorul sârmei pentru plantare pe care sunt marcate distanţele¤Durata de exploatare destul de lungă a pomilor, 25 – 30 ani¤ dintre rânduri şi dintre pomi pe rând¤¤Realizarea unei densităţi de plantare de 500 – 800 pomi / ha¤ ¤În baza sistemei de pichetare a pomilor¤¤Forme de coroană care permit o dezvoltare destul de voluminoasă a ¤Întocmirea registrului plantaţiei¤pomilor¤ ¤Tema10¤¤Tema09¤ ¤Pomii destinaţi plantării trebuie să fie:¤¤Investiţiile, deşi sunt mari, se recuperează:¤ ¤Autentici şi bine dezvoltaţi ¤¤După primele 2 – 4 recolte¤ ¤Altoiţi pe portaltoi vegetativi devirozaţi¤¤După 5 – 6 ani de rodire¤ ¤Cu sistemul radicular fasciculat şi bine dezvoltat¤¤Începând cu al 3-lea, al 4-lea an de la plantare¤ ¤Pe rădăcini proprii fără altoire, pentru a reduce investiţiile la¤După 15 ani în sistemul superintensiv, 25 ani în sistemul intensiv şi înfiinţarea livezilor¤40 ani în sistemul clasic¤ ¤Tema10¤ 11
  12. 12. ¤Pentru plantaţiile moderne de măr şi păr se folosesc pomi:¤ ¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g superfosfat şi 30 – 40 g sare¤În vârstă de doi ani viguroşi cu ramuri anticipate¤ potasic㤤În vârstă de 2 ani, cronaţi¤ ¤10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g sulfat de amoniu şi 15 – 20 g¤Din câmpul 2 fără anticipaţi¤ azotat de sodiu¤¤Sub formă de varg㤠¤20 – 30 kg compost¤ ¤200 – 300 g superfosfat şi 60 – 80 g sare potasic㤤Tema10¤¤Ramurile anticipate:¤ ¤Tema10¤¤Cu unghiurile de inserţie mai mari comparativ cu cele ¤Pomii se repartizează la gropi şi se aşează în gropi cu vârful:¤normale¤ ¤Spre intervalul dintre rânduri în direcţia opusă începutului¤În majoritatea cazurilor sunt slab dezvoltate şi se taie în timpul plantării¤formării coroanei¤ ¤Spre nord sau sud¤¤Formează muguri floriferi slab dezvoltaţi¤ ¤Pe direcţia rândului¤¤Compromit calitatea materialului săditor¤ ¤În direcţia opusă vânturilor de primăvar㤤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să aibă minimum:¤ ¤Coletul în momentul plantării este aşezat:¤¤5 – 6 ramuri în coroan㤠¤Cu 3 – 5 cm deasupra nivelului solului¤¤3 – 4 ramuri în coroan㤠¤Cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤¤6 – 7 ramuri în coroan㤠¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului¤¤4 – 5 ramuri în coroan㤠¤La nivelul solului¤¤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Pomii se plantează toamna:¤ ¤La pomii altoiţi pe portaltoi vegetativi este necesar ca locul¤Până la 15 – 20 septembrie¤ altoirii să se afle:¤¤În faza repausului facultativ sau forţat¤ ¤Cu 3 – 5 cm mai sus de suprafaţa solului în livezile intensive şi¤După căderea frunzelor¤ cu 10 – 15 cm în livezile superintensive¤¤La începutul fazei repausului prealabil¤ ¤La nivelul solului pentru a exclude formarea rădăcinilor pe altoi¤ ¤Cu 3 – 5 cm mai jos de suprafaţa solului pentru a mări rezistenţa¤Tema10¤ pomilor la vârf¤¤Pomii se plantează primăvara:¤ ¤Pe direcţia rândului din partea de sud pentru a preveni ruperea¤În fenofaza dezmuguririi şi începutul creşterii lăstarilor¤ pomilor de vânturile dominante¤¤Când temperatura aerului este pozitivă şi solul nu este îngheţat¤¤Înainte de a începe umflarea mugurilor¤ ¤Tema10¤¤Când terenul s-a zvântat şi a început să înflorească porumbarul¤ ¤Pe terenurile situate în pantă, adâncimea de plantare a pomilor este diferită:¤¤Tema10¤ ¤În partea de sus a pantei coletul se introduce în groapă cu 3 – 5¤Pregătirea pomilor pentru plantare include:¤ cm¤¤Tăierea rădăcinilor rupte, rănite sau necrozate¤ ¤În partea de mijloc coletul se află la nivelul solului¤¤Alegerea ramurilor pentru formarea viitoarei coroane¤ ¤La baza pantei coletul se amplasează mai sus de nivelul solului cu¤Scurtarea vergii la înălţimea de proiectare a trunchiului (45 – 70 1 – 2 cm¤cm) plus 25 – 30 cm¤ ¤Pe porţiunile uniforme a pantei coletul în momentul plantării este¤Aprobarea, inventarierea, clasarea conform condiţiilor STAS şi aşezat cu 10 – 15 cm mai sus de suprafaţa solului¤transportarea pomilor¤ ¤Tema10¤¤Tema10¤ ¤La plantarea pomilor:¤¤Pomii parţial dehidrataţi se introduc în bazine cu apă, unde se ¤Se foloseşte scândura de plantat, unde pichetajul pe rând s-aţin:¤ făcut cu 3 picheţi, repicatul se face concomitent cu plantarea¤¤24 – 48 ore pentru rehidratare¤ ¤Repichetatul se face cu ajutorul panglicii de oţel pentru măsurarea¤4 – 6 ore pentru rehidratare¤ distanţelor dintre pomi¤¤10 – 12 ore pentru rehidratare¤ ¤Se utilizează scândura de repicat pentru a stabili poziţia fiecărui¤15 – 20 ore pentru rehidratare¤ pom pe rând¤ ¤Se folosesc jaloane pentru trasarea aliniamentelor, ţăruşi din lemn,¤Tema10¤ picheţi, maiuri de lemn¤¤După fasonare şi rehidratare pomii se introduc cu rădăcinileîntr-o mocirlă pregătită:¤ ¤Tema10¤¤Din pământ galben, baligar de vită proaspătă în părţi egale şi ¤După tasarea solului din groapă:¤ap㤠¤În jurul pomului se face un lighean, în care se toarnă 20 – 30 l¤Din lut, torf, substanţe biologic active şi ap㤠de ap㤤Din pământ galben, mraniţă în părţi egale şi ap㤠¤În jurul pomului se face un muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi larg la¤Din sol fertil, baligă de vită proaspătă în părţi egale şi ap㤠bază de 50 – 60 cm, pentru apărarea sistemului radicular de ger şi deshidratare¤¤Tema10¤ ¤Pomii se îndreaptă şi se corectează adâncimea de plantare¤¤Pe terenurile desfundate gropile se sapă mecanizat sau manual ¤Pomul se mocirleşte pentru a reduce evaporarea apei din sol¤cu dimensiunile:¤ ¤Tema10¤¤60 x 60 x 40 cm¤ ¤La plantarea livezilor cu ajutorul hidroforatului rădăcinile¤20 x 20 x 25 cm¤ pomilor la fasonare se taie până:¤¤35 x 35 x 25 cm¤ ¤La 10 cm¤¤80 x 80 x 60 cm¤ ¤La 5 cm¤ ¤La 15 cm¤¤Tema10¤ ¤La 20 cm¤¤La plantare în gropi se administrează câte:¤ ¤Tema10¤ 12
  13. 13. ¤Îngrijirea pomilor după plantare include:¤ ¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de¤Tasarea solului în jurul pomilor de la marginea gropii spre arbuşti fructiferi:¤pom¤ ¤50 – 60 mii lei¤¤Corectarea adâncimii de plantare a pomilor¤ ¤40 – 50 mii lei¤¤Întocmirea registrului plantaţiei¤ ¤60 – 70 mii lei¤¤Tăierea pomilor, înainte de pornire în vegetaţie¤ ¤70 – 80 mii lei¤¤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Ramurile anticipate din zona de proiectare a coroanei:¤ ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de măr şi păr de tip¤Se subordonează axului central¤ intensiv:¤¤Se scurtează la 2 – 3 muguri bine dezvoltaţi¤ ¤20 ani¤¤Se suprim㤠¤15 ani¤¤Se scurtează la 30 – 40 cm lungime pentru stabilirea echilibrului ¤25 ani¤dintre rădăcină şi tulpin㤠¤30 ani¤¤Tema10¤ ¤Tema10¤¤Ramurile anuale se scurtează¤: ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de piersic, cais şi vişin:¤¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre ¤20 ani¤interior¤ ¤15 ani¤¤La 2 – 3 mm deasupra unui mugure terminal situat spre exterior¤ ¤25 ani¤¤La 2 – 3 mm sub un unghi de cea 45o din partea mugurelui¤ ¤30 ani¤¤La cep de 2 – 3 cm¤ ¤Tema10¤¤Tema10¤ ¤Durata de fructificare a plantaţiilor de căpşun în cultura¤Lucrările de îngrijire a pomilor în primul an de vegetaţie se multianuală:¤încheie:¤ ¤2 ani¤¤Cu învelirea trunchiului cu diverse materiale de protecţie ¤3 ani¤împotriva rozătoarelor¤ ¤4 ani¤¤Cu aratul la 18 – 22 cm adâncime cu 10 – 12 zile înainte de căderea ¤5 ani¤frunzelor¤¤Cu facerea, în jurul pomilor, a unui muşuroi înalt de 30 – 35 cm şi ¤Tema10¤larg la bază de 50 – 60 cm¤ ¤Durata de fructificare a speciilor pomicole:¤¤Cu irigarea de toamnă sau de aprovizionare¤ ¤Nucul – 50 ani¤ ¤Zmeurul – 10 ani¤¤Tema10¤ ¤Coacăzul 15 ani¤¤Registrul plantaţiei va include următoarele date:¤ ¤Prunul – 30 ani¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa,eroziunea solului, oboseala solului expoziţia, înclinarea pantei¤ ¤Tema10¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, ¤Indicii eficienţei economice a exploatării plantaţiilor pomicole:grosimea stratului de sol, textura solului, structura solului, ¤porozitatea şi aeraţia solului¤ ¤Toate cele enumerate sunt corecte¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa, data ¤Preţul de comercializare şi valoarea producţiei¤plantării, specia, soiul, portaltoiul, vârsta pomilor, distanţa de ¤Cost unitar, beneficiu şi nivelul de rentabilitate¤plantare¤ ¤Productivitatea, cheltuieli directe şi indirecte¤¤Raionul, denumirea gospodăriei, numărul parcelei, suprafaţa,adâncimea apei freatice, conţinutul de humus, conţinutul de ¤Tema11¤elemente minerale, reacţia solului¤ ¤Trecerea repetată a agregatelor de maşini pe intervale:¤ ¤Duce la o tasare în adâncime a solului¤¤Tema10¤ ¤Favorizează aeraţia şi capacitatea pentru ap㤤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de măr ¤Provoacă creşterea conţinutului de materie organică din sol¤şi păr de tip intensiv:¤ ¤Favorizează pătrunderea rădăcinilor¤¤50 – 60 mii lei¤¤80 – 100 mii lei¤ ¤Tema11¤¤60 – 80 mii lei¤ ¤Alegerea sistemului de întreţinere şi lucrare a solului se face în¤30 – 40 mii lei¤ funcţie:¤ ¤De condiţiile climatice şi edafice, dotarea tehnică, factorii¤Tema10¤ biologici, tehnologici şi economici¤¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de vişin ¤De vegetaţia spontană, perioada de maturare a fructelor¤şi cireş:¤ ¤De structura şi fertilitatea solului¤¤20 – 25 mii lei¤ ¤De sistema de conducere şi tăiere a pomilor¤¤25 – 30 mii lei¤¤30 – 35 mii lei¤ ¤Tema11¤¤35 – 40 mii lei¤ ¤Lucrările de întreţinere a solului din livezi trebuie să asigure:¤ ¤Afânarea şi prevenirea tasării solului, menţinerea fertilităţii¤Tema10¤ solului şi asigurarea umidităţii necesare pomilor¤¤Cheltuieli pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de cais ¤Tasarea solului numai în stratul 0 – 20 cm¤şi piersic:¤ ¤Reducerea densităţii aparente a solului în stratul 0 – 20 cm¤¤20 – 25 mii lei¤ ¤Îmbunătăţirea structurii, ce se manifestă prin mărirea bulgorozităţii¤25 – 30 mii lei¤ şi micşorarea conţinutului de agregate hidrostabile¤¤30 – 35 mii lei¤¤35 – 40 mii lei¤ ¤Tema11¤ ¤Ogorul lucrat se caracterizează prin:¤¤Tema10¤ 13

×