Metode de inmultire la plante

2,013 views
1,863 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
2,013
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
16
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Metode de inmultire la plante

  1. 1. Metode de inmultire frunze flori suculente ferigi palmieri fructe exotice tehnice Bun venit Boli Bioregulator - RADI-STIM Sfaturi Daunatori Lista de discuti Lumina Cauta cu Hortiplex Tipuri de pamant Metode de inmultire Intrebari Contact Forum 1 iunie 2003 Daniel Zimbreanu CARTI Oferta pentru carti despre plante si animale de casa. La plante inmultirea poate fi: click pentru oferta >> - sexuata, prin seminte, prezinta avantajul ca de la o singura planta se pot obtine un numar mare de seminte, dezavantaj: nu intotdeauna se transmit caracterelor parintilor la urmasi; - asexuata - inmultire vegetative. Informatii despre plante de Deoarece conditiile de semanare si germinare sunt caracteristice fiecarei specii si nu pot fi tratate la modulapartament general in acest articol vom trata inmultirea vegetativa. Atunci cand cumparati seminte aceste ar trebui sa fie insotite de indicati privind conditiile de germinare: sol, Articole despre plante de umiditate, temperatura, lumina, etc.apartament Inmultirea vegetativa poate fi: Naturala, realizata fara interventia omului si prezinta Artificiala, este inmultirea care are loc prin interventia urmatoarele forme: directa a omului: Informatii despre plante de - stoloni - butasireagradina - drajoni - marcotajul Articole despre plante de gradina - lastari - diviziunea tufei - tulpini subterane - tulpini subterane - rizomi - rizomi - bulbi - tuberobulbi - tuberculi - bulbi - radacini tuberizate - tuberculi - palante vivipare (muguri adventivi) - radacini tuberizate Prin inmultirea vegatativa se vor obtine plante identice cu planta mama. A. Inmultirea vegetativa artificiala Butasirea Este una dintre metodele cele mai des utilizate in inmultirea plantelor. Aceasta metoda se bazeaza pe proprietate plantelor de a dezvolta plante noi din organe sau fragmente de organe ca: frunza, tulpina, radacina, etc. Factori ce intervin in capacitatea de producere a radacinilor sunt: Varsta plantei mama - cu cat planta mama este mai tanara cu atat capacitatea sa de inmultire este mai mare. Lumina - are un rol activ in reusita butasirii dar acest rol este dificil de cuantificat. Zilele lungi favorizeaza inradacinarea. Nutritia - plantele mama correct ingrasate dau butasi care inradacineaza usor. Clasificarea butasilor Dupa natura organului prelevat: Dupa tipul tesutului: - butasi de varfuri de lastar - butasi erbacei - butasi de tronsoane de tulpina - butasi semilemnificati - butasi de tronsoane de tulpini florale - butasi lemnificati - butasi de muguri - butasi de frunze intregi Dupa epoca de butasire: - butasi de fragmente de frunze - butasi de primavara - butasi de radacina - butasi de vara - toamna
  2. 2. Realizarea butasilor Butasi din portiuni de tulpina - portiunile de tulpina trebuie sa fie de minim 5 cm si sa prezinte 2 - 3 noduri.Prin acest procedeu se pot inmulti: Dieffenbachia, Dracaena, Philodendron, Monstera, Colocasia Butasi de varf de tulpina - se fac de 5 - 10 cm. Se prefera butasii mai scurti. Ei trebuie sa baiba minim 2-3noduri. Secctiunea bazala se face prin taiere transversala, cu o lama, briceag, sau bisturiu imediat sub nod (1-2mm) In zona bazala pe o lungime de 2-3 cm se elimina frunzele. In cazul plantelor cu frunze mari se reduce o partedin suprafata foliara a frunzelor ce raman pe butas pentru a se reduce deshidratarea butasului prin transpiratie.La plantele cu frunze mari (ficus, aucuba) evapotranspiratia se reduce prin rularea limbului frunzei si nu prinreducerea lui. Se practicat la inmultirea speciilor de ficus Buta sii de frunze se fac din frunze adulte dar nu foarte batrane . La frunzel e petiolat e se reduce petiolul la 2-3 cm. Butasii de fragmente de frunze, ca in cazul Begoniei (rex, credneri, etc.) trebuie sa posede o nervuraprincipala. La alte plante se sectioneaza frunza in doua prin nervura principala Streptocarpus hybridus). Butaside Sansevieria se fac din bucati de frunza de 5-7 cm la care trebuie respectata polaritatea (radacina va aparea inpartea de jos a butasului). Prin butasi de frunza se pot inmulti: Begonia, Sansevieria, Saintpaulia, Streptocarpus,Sinigia, Peperonia. Butasi de radacina - sunt reprezentati prin fragmente de radacina de circa 4 - 6 cm, care pusi in conditiioptime de inradacinare, vor da indivizi noi. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Marantha si Calathea Butasi de lastari de regula semilignificati, inmultire care se practica la majoritatea plantelor ierboase. Lastariipentru efectuarea butasilor trebuie sa aiba 7- 10 cm la recoltare si aproximativ 5 -7 cm la fasonare, cuprinzandcel putin 2 - 3 noduri. La fasonare taierea se face imediat sub nod. Frunzele de la baza se elimina pe o lungimede 2 cm, iar restul frunzelor se reduc la jumatate pentru a micsora procesul de transpiratie in timpul inradacinarii.Prin aceasta metoda se pot inmultii: Cyperus, Pelargonium. Butasi de ramuri - procedeu practicat la plantele lemnoase, se realizeaza din ramuri anuale sau care au celmult 2 ani, lungi de 18 -22 cm, taiate la 2 - 3 mm sub un mugure.In aceasta categorie se intalnesc: Butasi realizati din ramuri simple: Hibiscus, Nerium, Aucuba Butasi cu calcai, se confectioneaza prin smulgerea lujerilor de 1 - 2ani de pe ramura mama, in asa fel cala baza butasului sa se pastreze o portiune din lemnul ramurii din care s-a smuls. Se foloseste la inmultireasmochinului. Butasii cu carlig, sunt butasii care pastreaza la baza o portiune de 2 - 4 cm din ramura mama. Butasii plantelor cu latex (ficus, euphorbia) dupa taiere se tin timp de 25-30 minute in apa calda 35 grade Cpentru a se evita obturarea vaselor conducatoaree prin coagularea latexului.Stimularea inradacinarii butasilorInradacinarea butasilor poate fi facuta prin mai multe metode: - folosirea de solutii stimulatoare - vezi RADISTIM - iluminarea suplimentara in lunile de iarna - primavara - executarea de incizii bazale, inelari sau simple taieturi Substraturi pentru inradacinare Substratul de inradacinare trebuie sa aiba o buna porozitate pentru aer,capacitate de retinere a apei si sa fie perfect sanatos (steril). Se poate folosica substrat de inradacinare: perlitul, turba fibroasa, nisipul, singure sau inamestec. Apa se utilizeaza pentru butasii de leandru, ficus, cyperus,trandescantia, violeta de parma.Factorii de mediuLumina La butasii erbacei lumina este necesara de la inceputul butasirii. Pentru butasi lemnificari lumina estenecesara numai in momentul pornirii mugurilor de crestere, pana atunci butasi sunt tinuti la intuneric.Temperatura Genul si specia Temperatura de inradacinare Lunile in care se realizeaza butasirea Azaleea indica 18 - 20 II - III; VII - IX Begonia rex 20 - 22 I - XII Colocasia 20 - 22 I - XII Ficus elastica 24 - 25 III - IV Hibiscus rosa-sinensis 16 - 18 II - IV; VIII - IX Nerium oleander 20 - 22 III - V; VIII Sainpaulia jonantha 22 - 24 II - III; VIII - IX
  3. 3. Sansevieria trifasciata 20 - 22 III - VUmiditatea Deoarece nu are radacini nu poate absorbi apa care se pierde prin transpiratie. Pentru a limita deshidratarea siuscarea butasului trebuie diminuarea transpiratiei. Aceasta se face prin cresterea umiditatii relative din jurulbutasului prin: pulverizarea cu apa, ceata artificiala, acoperirea constanta a frunzelor cu o pelicula de apa.Aerisirea Este necesara oxigenarii spatiilor de inradacinare.Marcotajul Este o metoda mai intalnita la plantele de gradina dar se poate aplica si celor de apartament. Marcotajul reprezinta de fapt o butasire in care ramura nu se detaseaza de planta mama, decat dupa inradacinare. Se foloseste laplantele la care butasii nu inradacineaza sau inradacineaza greu cum ar fi speciile de Magnolia. Marcotajul terestru se aplica plantelor cu tulpini flexibile uneori taratoare, pe carese formeaza radacini si lastarinoi in portiunile care vin in contact cu pamantul. Plante ce se pot inmultii prin aceasta metoda: Ficus repens,Hedera, Philodendron, Gynura. Marcotajul aerian este practicat la plantele care au tulpini si ramificatii rigide, ce nu pot fi curbate la nivelulpamantului: Ficus, Codiaeum, Dracaena, Schefflera, Aralia, Camelia, Nerium.In acest caz, substratul de inradacinare este fixat cu ajutorul unui manson din folie de plastic in locul unde sedoreste producerea radacinilor. Ca substrat se foloseste turba fibroasa sau muschi vegetal bine umezit. Pentru afavoriza producerea radacinilor pe zona respective se realizeaza incizii circulare sau fanta sub mugure pe carese poate aplica o substanta stimulatoare (radistim)Divizarea tufei O metoda de inmultire ce se aplca la plantele care cresc sub forma de tufa. Metada consta din scoatereaplantei din ghiveci si fragmentarea ei (de preferat cu mana) astfel incat fiecare bucata sa aiba cativa lastari siradacini. Plantele obtinute se planteaza la aceiasi adancime ca si planta mama. Cel mai buna perioada pentrurealizarea acestei operati este primavara.B. Inmultirea vegetativa naturalaStoloni Stoloni sunt tulpini subtiri, flexibile, taratoare, pe care seformeaza rozete de frunze cu radacini la baza. Separarearozetelor se poate face cand acestea au cateva frunze (4 - 6). Daca rozetele nu au radacini acestea se trateaza ca butasi sau se pot marcota. Prin stoloni se pot inmulti: Chlorophytum, Nephrolepsis, Saxifraga. Drajoni Drajoni sunt lastari porniti din mugurii de pe radacina. Cand acesti lastari au suficiente radacini se desprind de planta mama si se planteaza. Aceasta metoda se poate folosi la: agave, bromelii, isoloma, palmieri. Muguri adventivi Cateva specii de plante au insusire de a forma plantule mici din muguri adventivi situati pe pedunculul floral (Bryophyllum tubiflorum), pe marginea frunzei (Bryophyllum daigremontianum), pe nervura mediana (Asplenium viviparum). Cand acesti muguri ating o oarecare marime se desprind de pa planta mama si daca vin in contact cu pamantul cresc rapid si formeaza plante noi. sus^

×