• Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
2,279
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
16
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Mana castraveţilorUltima modificare: | Primul publicat: 2009-06-23Share |12345Listeaza articol » Trimite articol »Mana cucurbitaceelor se întâlneşte frecvent la castraveţi, pepeni galbeni, pepeni verzi,dovleci şi dovlecei, fiind deosebit de păgubitoare pentru culturile forţate din răsadniţe, sereşi adăpsturi din polietilenă. Descoperită în 1868, în Cuba, de Berkeley şi Curtis, s-arăspândit în anii următori în majoritatea ţărilor lumii, în care condiţiile climatice suntfavorabile. Care sunt simptomele Manei Castravetilor ?Plantele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare, boala manifestându-se pe frunze prin apariţiaunui număr foarte mare de pete, cu diametrul de 2-24 mm, de regulă colţuroase, la început deculoare verde-gălbuie, apoi galbene ca lămâia, pentru ca după câteva zile să devină brunedeschis. În dreptul petelor, pe faţă interioară a frunzelor, se formează un puf cenuşiu-violaceu,alcătuit din organele de înmulţire asexuată a ciuperci.În condiţiile favorabile dezvoltării bolii sunt atacate aproape toate frunzele plantelor, începând cucele bazale, pe fiecare frunză formându-se peste 200 pete, care pot să conflueze şi să distrugăastfel porţiuni mari din limb. Frunzele puternice atacate se brunifică, se usucă, devinsfărămicioase şi cad. Deseori vreji rămân desfrunziţi, se veştejesc, având loc în astfel de cazuri şiavortarea florilor.
  • 2. Pe fructe atacul se întâlneşte foarte rar; acestea rămân mici, nu mai ajung la maturitate completă,fiind lipsite de aromă.În condiţiile climatice din ţara noastră această boala este mai puţin păgubitoare în câmp,întâlnindu-se doar în anii cu veri ploioase şi mai răcoroase sau în regiunile caracterizate printr-ocantitate mai mare de precipitaţii. Pierderi foarte ridicate, care pot ajunge şi până la 80 % dinproducţie, produce la culturi forţare de castraveţi. Apariţia şi dezvoltarea bolii sunt favorizate deo temperatură ce variază între 10 şi 30 °C, optima fiind de 16-22 °C. Agent patogenBoala este produsă de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. mana castravetiCiuperca prezintă un miceliu mult ramificat, care se dezvoltă în spaţiile intercelulare aleţesuturilor. De pe miceliu ies prin ostiola stomatelor. Diseminarea conidiilor se face cu ajutorulcurenţilor de aer, al apei de ploaie, prin intermediul uneltelor, al îmbrăcămintelor. Ajunse pe
  • 3. frunzele plantelor-gazde, ele germinează în picături de apă şi produc zoospori, care, după ceînoată în apă, emit filamente de infecţie ce pătrund în ţesuturi prin stomate. Procesul de infecţiese petrece în decurs de 24 ore. Perioada de incubaţie durează 4-5 zile.Peste iarnă, ciuperca rezistă sub formă de oospori, gălbui, sferici. Primăvara, în urmadescompunerii ţesuturilor oosporii germinează şi dau naştere la numeroşi zoospori, care producinfecţiile primare. Uneori şi conidiile rămân viabile pe vrejii culturilor de sere, de pe care serăspândesc la culturile din câmp. Conidiile pot supravieţui şi la temperaturi mai ridicate, până la40 °C. Cum se combate Mana Castraveţilor?Se va respecta un asolament raţional, pentru ca cucurbitaceelor să nu revină pe acelaşi terendecât după 2-3 ani. Semănatul se va face la distanţe corepsunzătoare, pentru a se asigura o bunăaerisire a culturii. În cazul culturilor forţate, îndată după apariţia bolii, se va reduce umiditatea,folosindu-se pentru udat o cantitate mai redusă de apă. Această măsură se impune a fi completatăprin stropirea plantelor cu diverse produse. Din încercările făcute până în prezent s-a constatat căîn combaterea manei dau rezultate bune tratamente cu zeama bordoleză 0.75 - 1 %, cu zineb 0.3 -0.5 %, captan 0.25 - 0.5%, maneb, Mycodifol, ziram şi Dithane M-45 în concentraţie de 0.2 %prin alternare, şi rezultate foarte bune se obţin prin amestecul de oxiclorură de cupru 0.3 %, şizineb 0.3 %. Stropirile se aplică începând cu apariţia celei de a doua frunze şi se repetă laintervale de 5 zile sau de două ori pe săptămână când boala a luat un caracter epidemic, până lareducerea la minim a atacului. Stropirile cu zeamă bordoleză se vor repeta la intervale de timpmai mari (8-10 zile)După recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile de plante rămase pe câmp apoi se vaface o arătură adâncă de toamnă. În cazul culturilor din sere şi adăposturi de polietilenă, dupăîndepărtarea resturilor rămase în urma recoltării, se va face o dezinfectare a pământului.Mare importanţă prezintă selectarea, crearea şi cultivarea de soiuri rezistente. Soiuri: Ashley,Palomar, Stono, Ashe, Flechter.Mana la castraveți – Pseudoperonospora cubensis
  • 4. Sunt atacați castraveții , pepenii galbeni , dovleceii și mai rar , pepenii verzi. Boala apare numaipe frunze , indiferent de faza fenologică în care se află plantele. Pe partea superioară a acestorase observă pete de formă colțuroasă , de culoare gălbuie , delimitate de nervurile secundare care ,în evoluția lor ulterioară , devin brune. În dreptul petelor , pe partea inferioară a frunzelor , seformează un puf cenușiu – violaceu constituit din conidioforii și conidiile ciupercii. În condițiifavorabile , petele se extind și confluează , cuprinzând în întregime suprafața limbului frunzelor ,care se usucă , iar plantele sunt defoliate rapid.CombatereAntracol 70 WP :0,2 % (2 kg/ha)Aliette 80 WG : 0,2 % (2 kg/ ha)Infinito 687,5 SC : 0,14 % ( 1,4 l/ ha)Previcur Energy : 0,15 %Previcur 607 SL : 0,15 %
  • 5. Verita : 0,25 % ( 2,5 kg / ha )Făinarea la castraveți – Sphaerotheca fuligineaSunt atacați castraveții , pepenii galbeni , pepenii verzi , dovleceii și dovlecii. Boala se manifestăpe toate organele aeriene ale plantelor , la suprafața cărora apare un puf alb , făinos , format dinmiceliu , conidiofori si conidii. Pe frunze petele sunt la început izolate, mai frecvente pe parteasuperioară , apoi devin confluente și acoperă toată suprafața acestora. În dreptul petelor ,țesuturile se îngălbenesc , se brunifică și se usucă. În condiții favorabile , atacul se manifestă șipe pețiolurile frunzelor , pe tulpini și, uneori , la pepenii verzi , pe fructe.Putregaiul cenușiu la castraveți – Botrytis cinereaPe tulpini apar pete umede , de culoare verde – cenușie , la suprafața cărora se dezvoltă dinabundență fructificațiile ciupercii ( conidioforii și conidiile ). Petele se extind , înconjoarătulpina și determină ofilirea plantelor deasupra zonei de atac. Atacul se manifestă și pe fructeledebilitate fiziologic , mai rar pe cele normale ; el începe, de obicei, la locul de prindere alflorilor. Fructele atacate sunt acoperite de asemenea de fructificațiile ciupercii și putrezesc înîntregime.CombatereTeldor 500 SC : 0,08 % (0,8l/ha)Rovral 500 SC : 0,1 % (1 l/ha în 1000 l apă )