www.precis.ro                           Moto: Îngr      mânt – produs destinat a fertiliza un sol nefertil, care          ...
www.precis.roMgO, S, iar în cazul microelementelor % element: B, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn.Exprimarea în % element este mai u.or ...
www.precis.ro                                                                                                             ...
www.precis.roapa din sol. Totu.i, ca în cazul tuturor îngr(.(mintelor cu N amoniacal, în urmanitrific(rii ionilor de amoni...
www.precis.roeste solid, cristalizat, de culoare alb(. Este foarte u.or solubil în ap(,solubilitatea substan9ei pure fiind...
www.precis.roreziduale sunt necesare 0,6 kg CaCO3/kg NH4NO3 (1,7 kg CaCO3/kg N). Sepoate aplica pe toate solurile .i la to...
www.precis.roNu se recomand( aplicarea la sem(nat sau plantat, deoarece amoniacul carerezult( prin hidroliz( are efecte v(...
www.precis.ro     Solu ii cu azot f r presiune de vapori. Con9in între 16–32 % N, suntsolu9ii apoase care nu con9in amonia...
www.precis.roproduce arsuri pe plante prin hidroliza ureei la amoniac. Când se aplic( cu apade iriga9ie, aceasta se face l...
www.precis.roamoniacale (35–53//).     Con inutul de argil , textura i gradul de aera ie a solului. Pe solurile maiargiloa...
www.precis.roaplicarea prioritar( la cele din urm( în cazul unui disponibil insuficient.     Sub raportul energiei consuma...
www.precis.rotulpini de floarea soarelui etc.     Aplicarea foliar determin( coeficien9i de utilizare productiv( a N mult ...
www.precis.rosecundar de calciu, CaHPO4 (0,5–0,7 %); fosfat ter9iar de calciu, Ca3PO4 (0,8–1,5 %); ap( (3–5 %); roc( fosfa...
www.precis.romai concentrat .i con9ine mai pu9in balast cheltuielile de transport, depozitare .iaplicare sunt mai mici, ch...
www.precis.ro                                                                           Tabelul 1.1.3                     ...
www.precis.ro                2H3PO4 + 3CaCO3 ––> Ca3(PO4)2 + 3CO2 + 3H2O     Datorit( retrograd(rii fosforului pe solurile...
www.precis.roaprovizionate cu fosfor. În plus, P determin( .i o îmbun(t(9ire a calit(9iilegumelor, iar calitatea determin(...
www.precis.roap(, care se aplic( pe soluri acide, iar pentru mobilizarea fosforului dinîngr(.(mânt de c(tre ionii de H+ di...
www.precis.ro                   KCl·MgCl2·6H2O, cu 8–17 % K2O; kainit, KCl·MgSO4·3H2O, cu 12–19 % K2O;                   h...
www.precis.rorecomand( ca aplicarea de baz( s( nu se fac( cu mai pu9in de dou( s(pt(mâniînainte de sem(nat. Aplicarea în t...
www.precis.ro     Pe solurile cu o capacitate ridicat( de fixare a K în re9eaua mineralelorargiloase, eficien9a îngr(.(min...
www.precis.roperene (Follet ..a., 1981).     Eficien-a în raport cu tipul de îngr mânt, modul de aplicare itehnologia de c...
www.precis.ro     Nu se produc în mod special îngr(.(minte ca surs( de calciu pentru nutri9iaplantelor. Amendamentele calc...
www.precis.roap( decât îngr(.(mintele de mai sus, fiind potrivit pe soluri neutre .i alcaline,efectul lui fiind mai rapid ...
www.precis.roMg. În general, solurile s(race în Mg sunt cele nisipoase .i cele acide, puternicdebazificate, ca .i unele so...
www.precis.ro     Principalele amendamente folosite pentru ameliorarea solurilor saline .ialcalice con9in de asemenea cant...
www.precis.ro     Superfosfatul îmbog -it cu B are 0,5 % B.     Fritul cu B sau sticla borosilicatic(, este o sticl( solub...
www.precis.ro     Îngr+,+minte anorganice cu Cu. Sulfatul de cupru (pentahidratat),CuSO4·5H2O, are 24,5 % Cu .i 12,3 % S, ...
www.precis.rosem(nat.     Fertiliz rile foliare se fac fie cu solu9ii de Cu ob9inute din sulfat de cupru(neutralizate cu l...
www.precis.roinsolubilizat rapid sub form( de oxizi; pe solurile carbonatice are loc .ipercipitarea ionilor de Fe2+ sub fo...
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte chimice
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Ingrasaminte chimice

2,053
-1

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
2,053
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
43
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ingrasaminte chimice

  1. 1. www.precis.ro Moto: Îngr mânt – produs destinat a fertiliza un sol nefertil, care hr ne te o popula ie fertil , ce suprapopuleaz o lume fragil (Borlaug .i Dowswell, 1993) 1. ÎNGR MINTE CHIMICE 1.1. CLASIFICAREA ÎNGR MINTELOR I MODUL DE EXPRIMARE A CON INUTULUI DE ELEMENTE NUTRITIVE Un îngr mânt este un produs natural sau de sintez(, mineral sau organic,simplu sau complex, aplicat în sol, pe sol sau pe plant( .i destinat a completarezerva de elemente nutritive a solului pentru asigurarea cre.terii normale aplantelor. Clasificarea îngr+,+mintelor. a) Dup natura lor: îngr(.(minte minerale.i îngr(.(minte organice. b) Dup modul de ob inere: îngr(.(minte chimice, sau de sintez , .iîngr(.(minte naturale. În grupa îngr(.(mintelor chimice sunt inclu.i impropriu.i unii compu.i minerali naturali, cum sunt fosforitele neactivate .i salpetrul deChile (azotatul de Na natural). Prin îngr(.(minte naturale de regul( se în9elegproduse organice de origine animal( sau vegetal(, de.i aici intr( .i compu.inaturali minerali ca cei men9iona9i mai sus. c) Dup m rimea dozelor în care se folosesc: îngr(.(minte cumacroelemente (N, P, K, Mg), aplicate în doze de zeci sau chiar sute de kgsubstan9( activ( (s.a.)/ha, de regul( în fiecare an, .i îngr(.(minte cumicroelemente, aplicate în doze de ordinul kg element/ha o dat( la câ9iva ani. d) Dup num rul de elemente nutritive esen iale care intereseaz( sistemulde fertilizare: îngr(.(minte simple, cu un singur element de interes agrochimicpentru fertilizare, .i îngr(.(minte complexe i mixte, cu dou( sau mai multeelemente nutritive esen9iale. e) Dup modul de condi ionare: îngr(.(minte solide (cristalizate, pulbere,granulate, sub form( de tablete), îngr(.(minte lichide .i îngr(.(minte sub form(de suspensii. Modul de exprimare a con2inutului de elemente nutritive dinîngr+,+minte. Industria a impus exprimarea în % substan9( activ( (s.a.), careeste cel mai larg folosit(, prin aceasta în9elegându-se % N, P2O5, K2O, CaO,© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 1Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  2. 2. www.precis.roMgO, S, iar în cazul microelementelor % element: B, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn.Exprimarea în % element este mai u.or de folosit în calcule .i este .i maicorect( din punctul de vedere al nutri9iei plantelor, pe plan mondial existândtendin9a de trecere la acest mod de exprimare. Pentru trecere de la concentra9iaîn element la cea în oxid, respectiv din oxid în element, se folosesc factoriiînmul9itori din tabelul 1.1.1 (de exemplu: % P2O5 = % P × 2,29, iar % P = %P2O5 × 0,436). În cazul îngr(.(mintelor complexe se folosesc dou( moduri deexprimare: fie prin con9inutul în % de s.a. în ordinea N:P:K, de exemplu 16:48:0ar(tând c( îngr(.(mântul con9ine 16 % N, 48 % P2O5 .i 0 % K2O, fie sub formaraportului relativ dintre con9inutul de s.a., azotul fiind considerat egal cuunitatea, de exemplu un îngr(.(mânt 1:2:1 ar(tând c( la o parte N exist( dou(p(r9i P2O5 .i o parte K2O. Tabelul 1.1.1 Coeficien2ii de de trecere de la elemente la oxizi ,i invers Elementul Coeficientul Oxidul Oxidul Coeficientul Elementul × × P 2,29 P2O5 P2O5 0,436 P K 1,2 K2O K2O 0,83 K Ca 1,4 CaO CaO 0,71 Ca Mg 1,66 MgO MgO 0,6 Mg 1.2. SORTIMENT, CARACTERISTICI, EFICIEN AGRONOMIC 1.2.1. Îngr+,+minte chimice simple cu macroelemente 1.2.1.1. Îngr+,+minte cu azot Îngr(.(minte simple cu azot se produc la combinatele de la Arad, Bac(u,Craiova, F(g(ra., Piatra-Neam9, Slobozia .i Târgu-Mure., acestea fiind astfelamplasate încât s( asigure necesarul pentru întregul teritoriu al 9(rii cu cheltuieliminime de transport. Dup forma azotului con inut, îngr(.(mintele cu N se clasific( ca în tabelul1.1.2. Dup gradul de solubilitate a N din îngr(.(mânt avem: îngr(.(mintesolubile, aici intrând majoritatea îngr(.(mintelor obi.nuite cu azot, .iîngr(.(minte cu N greu solubile, produse special în acest scop. În continuare seprezint( pe larg cele mai utilizate tipuri de îngr(.(minte cu N.© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 2Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  3. 3. www.precis.ro Tabelul 1.1.2 Clasificarea îngr+,+mintelor cu azot dup+ forma de N con2inut+ Con9inutul de Grupa de îngr(.(minte Tipul de îngr(.(mânt Formula N, % amoniac anhidru NH3 82 a) Cu N amoniacal sulfat de amoniu (NH4)2SO4 21 clorur( de amoniu NH4Cl 26 azotat de K KNO3 14 b) Cu N nitric azotat de Ca Ca(NO3)2 15 azotat de Na NaNO3 16 azotat de amoniu NH4NO3 33 c) Cu N nitric .i nitrocalcar NH4NO3·CaCO3 20 amoniacal sulfonitrat de amoniu NH4NO3·(NH4)2SO4 26 uree CO(NH2)2 46 d) Cu N amidic cianamid( de calciu CaCN2 21 1.2.1.1.1. Îngr minte cu N amoniacal Amoniacul anhidru, NH3. Este cel mai concentrat îngr(.(mânt cu azot,ceea ce reprezint( un mare avantaj, el con9inând 82 % N. Solubilitatea1 în ap( este de 89,9 g/100 cm3 la rece .i 7,4 la 100 ºC.Amoniacul se produce prin sintez( din H .i N la temperatur( .i presiune ridicat(sub influen9a unor catalizatori speciali. În condi9ii obi.nuite de temperatur( .ipresiune este un gaz cu miros caracteristic, în9ep(tor, de aceea el se depoziteaz(sub form( lichid(, sub presiune. Deoarece necesit( echipamente speciale dedepozitare .i aplicare, utilizarea lui direct( este destul de limitat( în 9(rileeuropene; în SUA, îns(, ocup( aproape jum(tate din totalul N aplicat. Amoniacul anhidru poate fi folosit direct ca îngr(.(mânt sau pentruproducerea altor îngr(.(minte cu N. Aplicarea lui se face prin injectare în sol, lacca 20 cm pe solurile cu textur( mijlocie .i la 15 cm pe cele cu textur( grea, cuajutorul unor tuburi amplasate în spatele unor cu9ite t(ietoare. Pierderile de Nprin volatilizare scad cu cre.terea umidit(9ii solului .i a adâncimii deîncorporare .i cu sc(derea distan9ei dintre dispozitivele de injectare în sol, .icresc cu cre.terea temperaturii. De aceea se recomand( ca aplicarea s( nu sefac( în sol uscat .i s( aib( loc pe timp noros (r(coros). Amoniacul anhidru sepoate aplica .i cu apa de iriga9ie când, pentru reducerea pierderilor prinvolatilizare, se introduc solu9ii acide stabilizatoare, care men9in pH-ul sub 8,2(Caramete, 1990). Amoniacul anhidru este un îngr(.(mânt cu reac ie fiziologic bazic , pH-ulsolului crescând dup( aplicarea lui datorit( form(rii hidroxidului de amoniu cu1 Constantele de solubilitate .i densit(9ile substan9elor pure la toate îngr(.(mintele provin din "Handbook of Chemistry andPhysics", R. C. West (editor), The Chemical Rubber Co, 1972 (temperaturile de referin9( sunt în ºC).© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 3Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  4. 4. www.precis.roapa din sol. Totu.i, ca în cazul tuturor îngr(.(mintelor cu N amoniacal, în urmanitrific(rii ionilor de amoniu are loc acidifierea solului datorit( ionilor de H+rezulta9i, pH-ul sc(zând sub cel ini9ial. De aceea se va evita aplicareaamoniacului anhidru pe soluri acide. Pentru neutralizarea acidit(9ii rezidualesunt necesare 148 kg CaCO3/100 kg amoniac anhidru (1,8 kg CaCO3/kg N). Sulfatul de amoniu, (NH4)2SO4. Con9ine 21 % N .i 24 % S .i este unîngr(.(mânt rezultat ca subprodus din industria firelor .i fibrelor sintetice .i dinindustria o9elului. Este cristalizat, foarte solubil în ap( .i nu este higroscopic.Solubilitatea în ap( a substan9ei pure este de 70,6 g/100 cm3 la 0 ºC .i 103,8 la100 ºC, iar densitatea este de 1,769 g/cm3 sau 1,769 t/m3 (la 50 ºC), volumulunei tone fiind de 0,565 m3. În stare pur( are culoare alb(, dar ca subprodusindustrial poate fi galben murdar sau negricios. Dintre îngr(.(mintele cu N,sulfatul de amoniu are cel mai puternic efect acidifiant rezidual pe kg N aplicat,de aceea este contraindicat pe solurile acide, fiind recomandat numai pe solurilealcaline. Pentru neutralizarea acidit(9ii reziduale sunt necesare 113 kgCaCO3/100 kg (NH4)2SO4 (5,3 kg CaCO3/kg N). Datorit( con9inutului ridicat desulf, (NH4)2SO4 este un bun îngr(.(mânt pentru solurile deficitare în acestelement. Pentru evitarea pierderilor de N prin volatilizare sub form( de NH3, pesolurile calcaroase .i pe cele alcalinizate îngr(.(mântul trebuie încorporat în sol.Din acela.i motiv, nu se aplic( o dat( cu amendamentele calcaroase. Pentru orez(rii sulfatul de amoniu este un îngr(.(mânt mai bun decâtîngr(.(mintele cu azot nitric, condi9iile de anaerobioz( ducând la pierderiimportante de azot prin denitrificarea ionilor NO3–. Totu.i, în condi9ii desubmersie (anaerobioz(), ionul sulfat este redus la hidrogen sulfurat (H2S), careeste toxic pentru plante. În condi9ii normale, H2S rezultat precipit( rapid cu Fe.i Mn. Dup( mul9i ani de folosire, pe anumite soluri con9inutul acestor elementescade, astfel c( precipitarea H2S nu mai este suficient de rapid( .i o parter(mâne liber(, afectând plantele (Tisdale .i Nelson, 1975). Clorura de amoniu, NH4Cl. Con9ine 26 % N .i 66 % Cl. În stare pur( estecristalizat( cubic, incolor(, pu9in higroscopic(, solubilitatea în ap( este de 103,8g/100 cm3 la 0 ºC .i 75,8 g la 100 ºC, iar densitatea este de 1,527 g/cm3.Volumul unei tone este de 0,655 m3. Pentru neutralizarea acidit(9ii rezidualesunt necesare 1,28 kg CaCO3/kg NH4Cl sau 4,9 kg CaCO3/kg N. De.i nu este unîngr(.(mânt foarte r(spândit, este excelent pentru orez(rii deoarece nu se pierdeazot prin denitrificare .i, în plus, nu prezint( dezavantajul producerii H2S, ca încazul sulfatului de amoniu. Nu se recomand( la culturi care nu suport( clorul,cum sunt solanaceele, .i nici pe solurile acide. 1.2.1.1.2. Îngr minte cu N nitric Azotatul de sodiu, NaNO3. Este un îngr(.(mânt natural, cunoscut casalpetru de Chile, sau de sintez(. Are un con9inut sc(zut de azot, cca 16 % N,© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 4Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  5. 5. www.precis.roeste solid, cristalizat, de culoare alb(. Este foarte u.or solubil în ap(,solubilitatea substan9ei pure fiind de 92,1 g/100 cm3 la 25 ºC .i 180 la 100 º, iardensitatea este de 2,261 g/cm3, volumul unei tone fiind de 0,442 m3. Produsulpur nu este higroscopic. Z(c(mântul natural din Chile con9ine 20-60 % NaNO3.Azotatul de sodiu se extrage din z(c(mânt prin dizolvare în ap(, dup( careurmeaz( evaporarea apei .i cristalizarea substan9ei. Având reac9ie fiziologic( alcalin(, NaNO3 este recomandat pe solurileacide. Se folose.te îns( pu9in ca îngr(.(mânt. Sfecla, având un consum mairidicat de Na decât alte culturi, r(spunde bine la fertilizarea cu NaNO3. Azotatul de calciu, Ca(NO3)2. Este cunoscut .i ca salpetru de Norvegia .ieste o sare alb(, cristalizat(, foarte solubil( în ap(. Când cristalizeaz( cu omolecul( de ap(, Ca(NO3)2·H2O, con9ine 15,3 % N, iar pe m(sur( cecristalizeaz( cu mai multe molecule con9inutul de N .i gradul dehigroscopicitate scade, Ca(NO3)2·4H2O con9inând doar 11,8 % N. Solubilitatea în ap( a Ca(NO3)2 anhidru, în g/100 cm3, este de 121,2 la 18ºC .i 376 la 100º, iar densitatea este de 2,504 g/cm3 (la 18º); solubilitateaCa(NO3)2·H2O este de 45,9 la 0º .i 89,6 la 91º, iar densitatea este de 2,23 g/cm3(la 34º); Ca(NO3)2·4H2O este .i mai solubil în ap(: 266 la 0º .i 660 la 30º, iardensitatea este de 1,82–1,896. Azotatul de calciu are un efect alcalinizant asuprareac9iei solului, de aceea este excelent pe solurile acide, fiind .i o important(surs( de Ca direct accesibil. Dezavantaje: este un îngr(.(mânt foarte higroscopic .i are un con9inutsc(zut de N; costul ridicat pe kg N aplicat, fapt ce-l recomand( în primul rândpentru culturi aduc(toare de profit: flori, legume, în special culturi de ser(. Azotatul de potasiu, KNO3. Este prezentat la îngr(.(minte complexe. 1.2.1.1.3. Îngr minte cu N nitric i amoniacal Azotatul de amoniu, NH4NO3. Îngr(.(mântul con9ine 33–34 % N, jum(tatesub form( nitric( .i jum(tate sub form( amoniacal(, fiind o excelent( surs( de Npentru plante. Este unul dintre cele mai folosite îngr(.(minte cu N. Se prezint(sub form( de granule de culoare g(lbuie .i este foarte solubil în ap .i foartehigroscopic; de aceea se ambaleaz( în saci din material plastic. Solubilitatea în ap( este de 118,3 g/100 cm3 la 0 ºC .i 871 la 100 ºC.Dizolvarea în ap( decurge cu absorb9ie puternic( de c(ldur(. Densitatea este de1,725 g/cm3 (la 25 ºC) ca substan9( pur( .i de 0,8 g/cm3 sau 800 kg/m3 caîngr(.(mânt granulat, volumul unei tone de îngr(.(mânt fiind de 1,25 m3. Fiind un puternic agent oxidant, în prezen9a materialelor bogate în carbon,u.or inflamabile (oxidabile), cum sunt produsele petroliere, azotatul de amoniuface explozie (vezi .i par. 1.2.4). Pericolul de explozie cre.te cu temperatura .ipresiunea, de aceea NH4NO3 nu se depoziteaz( în straturi prea înalte. Este un îngr(.(mânt cu efect acidifiant; pentru neutralizarea acidit(9ii© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 5Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  6. 6. www.precis.roreziduale sunt necesare 0,6 kg CaCO3/kg NH4NO3 (1,7 kg CaCO3/kg N). Sepoate aplica pe toate solurile .i la toate culturile, atât la fertilizarea de baz(, cât.i la cea suplimentar(, în cursul vegeta9iei. NH4NO3 se folose.te la preparareasolu9iilor cu N. Datorit( oxizilor de azot care scap( în atmosfer( în procesul defabrica9ie, cu efecte negative asupra stratului de ozon, producerea acestuiîngr(.(mânt este supus( tot mai mult unor restric9ii din considerente deprotec9ie a mediului. Nitrocalcarul, NH4NO3·CaCO3. Este cunoscut .i ca nitrocalcamoniu. Seproduce din azotat de amoniu .i carbonat de calciu (15–25 %) .i con9ine îngeneral 18–20,5 % N .i 6–10 % Ca, cele dou( forme de azot existând înpropor9ii egale. Concentra9ia de N poate îns( varia de la 15 la 28 % N .i chiarmai mult, în ultima vreme existând tendin9a s( se produc( nitrocalcar cu uncon9inut cât mai mare de N (Calistru ..a., 1984). Nitrocalcarul are avantajul c(nu prezint( pericol de explozie ca azotatul de amoniu. Con9ine Ca .i nu are efect acidifiant, fapt care-l recomand( în mod specialpe solurile acide. Îngr(.(mântul este granulat, cu granule de diferite forme,m(rimi .i culori, cel mai adesea culoarea fiind galben murdar. Este higroscopic,dar mai pu9in ca azotatul de amoniu. Sulfonitratul de amoniu, NH4NO3·(NH4)2SO4. Con9ine 25–26 % N .i 15 %S, are propriet(9i care permit o excelent( manipulare .i depozitare, este unîngr(.(mânt cu un con9inut destul de ridicat de N .i care, con9inând .i S, estebun pentru soluri alcaline deficitare atât în azot cât .i în sulf (Tisdale ..a., 1975).Are un efect rezidual acidifiant cu 30 % mai mult decât azotatul de amoniu. 1.2.1.1.4. Îngr minte cu N amidic Ureea, CO(NH2)2. Ca îngr(.(mânt con9ine 46 % N, este foarte solubil( înap( (100 g/100 cm3 la 18 ºC) .i are o densitate de 1,3 g/cm3, volumul unei tonefiind de 0,77 m3. Este singurul îngr(.(mânt organic de sintez(. Datorit(con9inutului ridicat de N, fapt ce reduce cheltuielile de transport, depozitare .iaplicare, ca .i a faptului c( este mai pu in higroscopic .i nu prezint( pericol deexplozie, ureea ia tot mai mult locul azotatului de amoniu. Se prezint( subform( de granule rotunde, perlate, de culoare alb . Con9inutul de biuret r(mas din procesul de fabrica9ie trebuie s( fie sc(zut,sub 1,5–2 %, acesta având efect toxic asupra plantelor. Mai ales când ureea sefolose.te pentru fertiliz(ri foliare, concentra9ia de biuret a solu9iei aplicate nutrebuie s( dep(.easc( 0,2 %. Datorit( ionilor de amoniu care rezult( prin hidroliza ureei, proces urmat denitrificare, ureea are un efect rezidual acidifiant pe kg N similar amoniaculuianhidru, pentru neutralizarea acidit(9ii dezvoltate fiind necesare 1,8 kgCaCO3/kg N. Ureea se poate aplica atât la fertilizarea de baz(, cât .i în cursul vegeta9iei.© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 6Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  7. 7. www.precis.roNu se recomand( aplicarea la sem(nat sau plantat, deoarece amoniacul carerezult( prin hidroliz( are efecte v(t(m(toare asupra germenilor sau tinerelorpl(ntu9e. Pe solurile carbonatice trebuie evitat( aplicarea la suprafa9a soluluif(r( încorporare datorit( pierderilor de N sub form( amoniacal(, în urmahidrolizei rezultând carbonat de amoniu, care este instabil .i se descompune înNH3 .i CO2. Asemenea pierderi au loc .i pe alte tipuri de soluri, dar sunt maireduse. De aceea, în general se recomand( încorporarea îngr(.(mântului,pierderile sc(zând cu adâncimea de încorporare. Prin tratarea ureei cu inhibitoriai ureazei, enzima responsabil( de desf(.urarea hidrolizei, se reduc pierderile deN prin volatilizare datorit( hidrolizei rapide a ureei. Cianamida de calciu, CaCN2. Este un îngr(.(mânt cu 18–22 % N,granulat, de culoare cenu.ie sau cenu.ie-negricioas(, higroscopic, de.isolubilitatea în ap( este redus : 2,5 g/100 cm3 (Caramete, 1990). CaCN2 arereac9ie fiziologic( alcalin(, ceea ce o recomand( pe solurile acide. Datorit(solubilit(9ii sc(zute în ap( este indicat( pentru fertilizarea de baz(, fiind îns(contraindicat( la sem(nat sau plantat. Ca îngr(.(mânt este folosit( foarte pu9inîn prezent. 1.2.1.1.5. Îngr minte cu azot cu solubilitate lent Reducerea solubilit(9ii îngr(.(mintelor cu azot contribuie implicit lareducerea pierderilor de N prin volatilizare, .i mai ales prin levigare sub form(nitric( sau chiar amoniacal(. Din aceast( grup( de îngr(.(minte fac parte(Tisdale .i Nelson, 1975, Emilia Dorneanu, 1997): – Ureea peliculat cu sulf, cu 20–39 % N în func9ie de grosimea peliculeide sulf. – Ureoform, UF, este o ureo-formaldehid( sub form( de pulbere .i con9ine39 % N, solubilitatea în ap( rece a produsului fiind sub 0,1 %. – Crotonilidendiureea, CDU, este o ureo-crotonaldehid( cu 28-30 % N. Seprezint( sub form( de pulbere, iar solubilitatea în ap( este sub 0,2 %. – Izobutilidendiureea, IBDU, con9ine 34 % N .i este condi9ionat( capulbere. Solubilitatea în ap( este sub 0,5 %. Marele dezavantaj al acestor îngr(.(minte este c( sunt scumpe, motivpentru care nu se folosesc la culturi de câmp. Se recomand( în special pentruculturi cu perioad( lung( de vegeta9ie .i de consum al azotului .i mai ales pentruculturi foarte profitabile, arbu.ti, plante ornamentale. Avantaje: folosirea lor contribuie la cre.terea gradului de utilizare a N prinreducerea pierderilor, în special pe solurile nisipoase .i pe cele irigate, pe carepierderile prin levigare sunt mai mari; poate fi aplicat( întreaga doz( o dat(,reducându-se astfel cheltuielile de aplicare. 1.2.1.1.6. Îngr minte lichide cu azot (solu-ii cu N)© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 7Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  8. 8. www.precis.ro Solu ii cu azot f r presiune de vapori. Con9in între 16–32 % N, suntsolu9ii apoase care nu con9in amoniac liber .i se ob9in prin solubilizareaazotatului de amoniu, ureei, sulfatului de amoniu, azotatului de calciu, fiesingure, fie în amestec. Cel mai des sunt folosite solu9iile de azotat de amoniu .iuree. Solu ii cu azot cu presiune de vapori sc zut . Sunt solu9ii apoase carecon9in amoniac liber care exercit( o anumit( presiune de vapori. Când se ob9indoar din solubilizarea amoniacului în ap( poart( numele de ape amoniacale, iarcând la amoniac se adaug( alte îngr(.(minte cu azot poart( numele deamoniaca i. Cu excep9ia apei amoniacale, la care concentra9ia de N variaz( între20–25 %, solu9iile cu presiune de vapori au de regul( concentra9ii mai mari deN decât cele f(r( presiune de vapori, respectiv între 30–46 %. Aceste solu9ii auac9iune coroziv( asupra metalelor, de.i mai redus( ca a amoniacului anhidru. Nomenclatura solu iilor cu azot. Acestea au o nomenclatur( special(,acceptat( de industria de îngr(.(minte, alc(tuit( dintr-un num(r format din treicifre care indic( con9inutul procentual de N×10 (primele 2 cifre indic( parteaîntreag(, iar cea de-a treia partea zecimal(, virgula fiind omis(), urmat înparantez( de alte trei numere care indic( în ordine con9inutul în % (valoriîntregi) din greutate al amoniacului, azotatului de amoniu .i ureei. De exemplu 320 (0–45–34) indic( o solu9ie cu azot care are 32,0 % N, 0 %amoniac, 45 % azotat de amoniu .i 34 % uree. Dac( solu9ia con9ine un al 4-leaîngr(.(mânt cu azot, el va ap(rea ca al 4-lea num(r în parantez( .i va fi explicatpe etichet(. Când primul num(r din parantez( este 0, aceasta indic( o solu9ief(r( presiune de vapori. În România, în fa9a codului numeric se trece .i litera Acare arat( c( este o solu9ie cu azot, exemplul de mai sus devenind A320 (0–45–34). Exemple de solu ii cu azot (Follet ..a., 1981): a) f r presiune de vapori:160 (0–46–0), 17,5 (0–50–0), 200 (0–57–0), 280 (0–39–30), 300 (0–42–32),320 (0–45–34); b) cu presiune de vapori sc(zut(: ape amonicale (con9in doar amoniac): 201(24–0–0), 247 (30–0–0); amoniaca i: 300 (18–27–25), 370 (17–67–0), 410 (19–58–11), 410 (22–65–0). Solu9iile cu azot se caracterizeaz( prin temperatura critic de cristalizare,care cre.te o dat( cu cre.terea concentra9iei. Acest indice arat( pân( la cetemperatur( pot fi aplicate. Aplicare. Solu9iile f(r( presiune se preteaz( la o gam( larg( de metode deaplicare: la suprafa9a solului, în sol, cu apa de iriga9ie, cu erbicidele etc.Solu9iile cu presiune de vapori sc(zut( se aplic( prin încorporare în sol, fie lafertilizarea de baz(, fie în timpul vegeta9iei. Pentru a nu produce arsuri alefrunzelor, trebuie evitat( aplicarea pe plante a solu9iilor care con9in azotamoniacal. Chiar solu9iile care con9in uree în concentra9ie de peste 4–6 % pot© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 8Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  9. 9. www.precis.roproduce arsuri pe plante prin hidroliza ureei la amoniac. Când se aplic( cu apade iriga9ie, aceasta se face la începutul ud(rii, pentru ca irigarea în continuare cuap( curat( s( spele plantele. Trebuie evitat( aplicarea amoniaca9ilor .i a apeloramoniacale, ca de altfel a tuturor îngr(.(mintelor cu N amoniacal, o dat( cu ceaa amendamentelor calcaroase, datorit( pierderilor de amoniac. 1.2.1.1.7. Eficien-a agronomic i armonizarea folosirii îngr mintelor cu azot în raport cu solul, planta i tehnologia de cultur Comparativ cu celelalte elemente nutritive, N este de departe cel caredetermin( cele mai mari sporuri de recolt(, atât sporuri totale, kg/ha, cât .ispecifice, kg/kg s.a. De aceea, pe cele mai multe soluri el este cel mai importantfactor de nutri9ie care limiteaz( cre.terea plantelor. Coeficientul de utilizare a Ndin îngr(.(mânt, Cu, variaz( între 40-75 % (în medie 50 %) în func9ie de sol,tipul de îngr(.(mânt, cultur(, modul de frac9ionare, regimul precipita9iilor etc. a) Eficien-a în raport cu solul. Aceasta depinde de con9inutul de humus .iazot mineral .i de activitatea microbiologic( din sol, de pH-ul solului, decon9inutul de argil( etc. Con inutul de humus i de N mineral. Eficien9a azotului din îngr(.(mintecre.te pe m(sur( ce scade con9inutul de humus .i de N mineral din sol .iactivitatea microbiologic( este mai slab(, deoarece solul pune la dispozi9iaplantelor cantit(9i din ce în ce mai mici fa9( de necesarul plantelor. Se consider(c( la concentra9ii sc(zute, dar egale, ale celor dou( forme principale de N însolu9ia solului, forma amoniacal( este absorbit( mai u.or decât cea nitric(, întimp ce la concentra9ii ridicate sunt absorbi9i mai intens nitra9ii. pH-ul. Absorb9ia NH4+ în plant( are loc cu intensitate maxim( la pH neutru.i este inhibat( de cre.terea acidit(9ii (Tisdale ..a., 1993), în schimb, seconsider( c( absorb9ia nitra9ilor este favorizat( de aciditatea solului. De aceea,pe solurile foarte acide eficien9a îngr(.(mintelor cu azot nitric este mai maredecât a celor cu N amoniacal, cu atât mai mult cu cât ele nu acidifiaz( solul. Pe solurile acide se vor aplica îngr(.(minte cu efect fiziologic alcalin:azotat de Ca, de K, de Na, sau al c(ror efect acidifiant este redus: nitrocalcar,calcuree. Pe aceste soluri este contraindicat( folosirea îngr(.(mintelor cu efectacidifiant, în special a sulfatului de amoniu, care îns( este potrivit pe solurilealcaline. Dup( poten ialul de acidifiere, respectiv aciditatea echivalent , Ae (gCaCO3 pentru neutralizarea acidit(9ii generate în sol de 100 g îngr(.(mânt) –stabilit( prin metodele Pierre//Andrews (Tisdale ..a., 1975, 1993),îngr(.(mintele cu azot se înseriaz( astfel (valorile sunt mai mici decât celeteoretice): NH3 (148//293) > NH4Cl (128//) > (NH4)2SO4 (110//146) >sulfonitrat de amoniu (93//) > uree (84//166) > fosfat diamoniacal (75//) >amoniaca9i (65–75//) > NH4NO3 (60//) > fosfat monoamoniacal (55//74) > ape© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 9Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  10. 10. www.precis.roamoniacale (35–53//). Con inutul de argil , textura i gradul de aera ie a solului. Pe solurile maiargiloase, cu textur( mai grea, forma nitric( este mai eficient( decât pe solurilenisipoase sau cu textur( u.oar(, deoarece pierderile prin levigare sunt maireduse. Pe acestea din urm( sunt mai eficiente îngr(.(mintele cu eliberare lent(a azotului, .i chiar cele cu azot amoniacal. Cu cât con9inutul de argil( este maimare .i argilele au o capacitate mai mare de fixare, cu atât mai mult azotamoniacal este fixat între foi9ele mineralelor argiloase .i este mai pu9in utilizatde plante. Pe aceste soluri se recomand( folosirea îngr(.(mintelor cu N nitric. În orez(rii, pe solurile submerse, vor fi evitate îngr(.(mintele cu azot nitric.La celelalte culturi, pe solurile puternic compactate eficien9a îngr(.(mintelor cuN amoniacal este de a.teptat s( fie mai mare decât a celor cu N nitric datorit(pierderilor mai mici de N prin denitrificare. Dac( temperatura solului .i activitatea microbiologic( favorizeaz(nitrificarea rapid( a azotului amoniacal, atunci diferen9ele de pierdere prinlevigare fa9( de îngr(.(mintele cu N nitric scad. Eficien9a azotului din îngr(.(minte scade pân( la zero pe m(sur( ceumiditatea solului scade. Punerea în valoare a azotului la maximum are loc încondi9ii corespunz(toare de umiditate. b) Eficien-a în raport cu planta (specia, vârsta) i forma azotului dinîngr mânt. În general, plantele utilizeaz( bine ambele forme de azot: nitric(.i amoniacal(. A.a sunt cerealele p(ioase, porumbul, sfecla etc. Exist( totu.ispecii care prefer( forma nitric : conopida, fasolea, tomatele, tutunul .i 9elina;alte specii nu tolereaz( nitra9ii, preferând forma amoniacal : coac(zul, loboda(Tisdale ..a., 1993). Lemaire ..a. (1990) consider( c( pentru multe specii floricole, pentru ocre.tere normal(, ponderea N amoniacal poate reprezenta 20 % din cea a Nnitric în mediul nutritiv. În prezen9a azotului amoniacal cre.terea in vitro aplantulelor de Erica darleyensis este continu(, în timp ce ea este ritmic( înprezen9a azotului nitric. Buta.ii proveni9i de la plantele mam( de Pelargonium× hortorum alimentate cu o solu9ie nutritiv( în care predomin( N amoniacal fa9(de cel nitric (raport 8/6) au o putere rizogen( mai mare decât cei proveni9i de laplante alimentate cu N nitric, fiind astfel posibil s( se reduc( semnificativtimpul necesar ini9ierii primei r(d(cini .i s( creasc( viteza de apari9ie ar(d(cinilor primare. Unele plante pot folosi direct azotul amidic din uree: citricele, piersicul,ridichile, tutunul (Davidescu ..a., 1981). Absorb9ia preferen9ial( a unei forme sau a alteia a azotului variaz( .i cuvârsta plantelor. Astfel, tomatele .i cartoful folosesc mai bine azotul amoniacalîn prima jum(tate a perioadei de vegeta9ie, iar azotul nitric în cea de-a douajum(tate (Davidescu ..a., 1992). Leguminoasele utilizeaz( azotul dinîngr(.(minte mai pu9in eficient decât culturile neleguminoase, ceea ce impune© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 10Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  11. 11. www.precis.roaplicarea prioritar( la cele din urm( în cazul unui disponibil insuficient. Sub raportul energiei consumate de plant( pentru metabolizarea azotului,forma amoniacal( este cea mai eficient(, deoarece planta nu mai consum(energie pentru reducerea lui ca în cazul nitra9ilor, astfel c( este integrat( maiu.or în compu.i organici specifici. Azotul amoniacal nu se acumuleaz( în plant( în concentra9ii mari deoarece:este re9inut pe complexul adsorbtiv al solului .i solu9ia solului este mai pu9inconcentrat( decât în nitra9i, iar absorb9ia are loc treptat; este mult mai repedemetabolizat decât forma nitric(; are efecte toxice asupra plantelor la concentra9iimult mai sc(zute decât azotul nitric. Concentra9iile ridicate de amoniac în soldistrug germenii .i tinerele pl(ntu9e în curs de r(s(rire. Forma nitric( seacumuleaz( în plant( în concentra9ii mari, d(un(toare pentru consumator, darcare nu au înc( efect negativ asupra plantelor, în special la legume frunzoasecum sunt salata .i spanacul .i la unele r(d(cinoase ca morcovul. La aceste speciieste recomandat( utilizarea de inhibitori ai nitrific(rii pentru ca acest proces s(se desf(.oare mai lent .i acumularea în plant( s( aib( loc treptat, mai binearmonizat cu capacitatea plantelor de metabolizare a nitra9ilor. Este bine ca laalegerea tipului de îngr(.(mânt utilizat s( se 9in( cont de aceste particularit(9i. Redresarea plantelor în caz de caren9( de N este mai rapid( în cazulaplic(rii azotului nitric decât a celui amoniacal, deoarece ionii de NH4+ suntpar9ial re9inu9i pe complexul adsorbtiv al solului .i astfel absorbi9i în plant( cuintensitate mai redus(. Determinând o cre.tere a sistemului radicular .i o sporire a vigoriiplantelor, azotul din îngr(.(minte contribuie la folosirea mai eficient( aelementelor nutritive din rezerva solului .i a apei din sol. Azotul dinîngr(.(minte determin( nu numai sporirea produc9iei, ci .i o cre.tere a calit(9iiacesteia prin cre.terea con9inutului de protein(, de zah(r, a digestibilit(9iifurajelor etc. În cazul unor doze prea mari este favorizat( c(derea la cereale,instalarea bolilor foliare, este afectat( calitatea produc9iei: la sfecla de zah(rscade % de zah(r extractibil, crescând cel neextractibil etc. c) Eficien-a în raport cu tehnica de aplicare i tehnologia de cultur .Aplicarea frac ionat a azotului, o parte la fertilizarea de baz(, o parte lasem(nat sau plantat .i o parte în vegeta9ie, duce la reducerea pierderilor de Nprin levigare (în special în condi9ii de irigare sau în zone .i ani cu precipita9iiabundente), volatilizare, denitrificare, sporind coeficientul de utilizareproductiv( a N din îngr(.(mânt. La fertilizarea de baz(, în toamn(, este depreferat s( se aplice îngr(.(minte cu azot amoniacal, nu nitric, pentru limitareapierderilor prin levigare. Aplicarea localizat în sol este mai eficient( decât ceaprin împr(.tiere pe toat( suprafa9a. Încorporarea în sol a ureei .i aîngr(.(mintelor cu azot amoniacal spore.te eficien9a îngr(.(mintelor datorit(reducerii pierderilor prin volatilizare. Încorporarea în sol a resturilor vegetalecelulozice necesit( suplimentarea dozei de N cu 6–10 kg N/t paie, coceni,© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 11Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  12. 12. www.precis.rotulpini de floarea soarelui etc. Aplicarea foliar determin( coeficien9i de utilizare productiv( a N mult maimari decât aplicarea la sol. Forma nitric( .i chiar cea amidic( se preteaz( maibine decât cea amoniacal( la aplicarea foliar( a azotului, deoarece nu producearsuri pe plante. Aplicarea concomitent( cu tratamentele fitosanitare (erbicidareetc.) determin( reducerea costurilor de aplicare. Irigarea contribuie pe de oparte la m(rirea pierderilor de N prin levigare, în special a celui nitric, dar pe dealt( parte, asigurând o cre.tere mai intens( a sistemului radicular .i maiviguroas( a plantelor, asigur( implicit .i o absorb9ie mai intens( a azotului dinsol .i din îngr(.(mânt .i o utilizare productiv( mai bun(. Pe de alt( parte, de.iconsumul total de ap( cre.te prin irigare, fertilizarea cu azot contribuie lafolosirea mai eficient( a apei ca urmare a influen9ei sale asupra cre.teriisistemului radicular .i a biomase aeriene. Unul dintre factorii cei mai importan9icare guverneaz( alegerea unui tip de îngr(.(mânt sau a altuia este costulacestuia, fiind preferate îngr(.(mintele cu un pre9 mai mic/kg N. 1.2.1.2. Îngr+,+minte cu fosfor Clasificarea îngr+,+mintelor simple cu fosfor. Dup solubilitatea în apa fosforului din îngr(.(minte, acestea se clasific( în: – îngr minte cu P u or solubil în ap .i u.or accesibil plantelor:superfosfatul simplu, superfosfatul concentrat, polifosfa9ii: metafosfatul de Ca(60–65 % P2O5); – îngr minte cu P greu solubil în ap , dar solubil în solven iconven ionali, moderat accesibil plantelor: fosforitele activate, precipitatul(CaHPO4·2H2O) cu 30–40 % P2O5, zgura lui Thomas (11–24 % P2O5),termofosfa9ii (27 % P2O5); – îngr minte cu P insolubil sau foarte pu in solubil în ap , dar solubil înacizi tari, greu accesibil plantelor: fosforitele neactivate, f(ina de oase. Îngr(.(mintele cu fosfor solubil în ap( se produc la combinatele de la ValeaC(lug(reasc( .i N(vodari. În continuare se prezint( pe larg doar aceleîngr(.(minte care au o pondere însemnat( privind folosirea în produc9ie.Celelalte au importan9( redus( din diverse motive. 1.2.1.2.1. Îngr minte cu P u or solubil în ap Superfosfatul simplu. Con9ine 16–24 % P2O5, 11–13 % S .i 19-20 % Ca.Este o mixtur ai c(rei componen9i principali sunt: fosfatul primar de calciumonohidratat, Ca(H2PO4)2·H2O (28–33 %); sulfatul de calciu (47–50 %, dincare 40–41 % anhidrit, CaSO4, .i 7–9 % CaSO4·2H2O + CaSO4·0,5H2O); acidulfosforic rezidual liber, H3PO4 (4–8 %), pentru a împiedica procesele deretrogradare a fosforului; în plus, mai con9ine cantit(9i reduse de: fosfat© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 12Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  13. 13. www.precis.rosecundar de calciu, CaHPO4 (0,5–0,7 %); fosfat ter9iar de calciu, Ca3PO4 (0,8–1,5 %); ap( (3–5 %); roc( fosfatic( nedescompus( (Calistru ..a., 1984). 92–95% din P total este asimilabil (deci aproape în întregime), cca 82–90 % fiindsolubil în ap(. Superfosfatul simplu se ob9ine prin atacarea rocilor fosfatice(fosforite) m(cinate cu acid sulfuric. El mai este cunoscut .i sub numele desuperfosfat obi.nuit sau superfosfat normal. Îngr(.(mântul se prezint( subform( de pulbere sau sub form( de granule cu diametrul între 1–4 mm, areculoare de la cenu.iu închis pân( la cenu.iu deschis .i se livreaz( în vrac.Densitatea în vrac este de 1250–1400 kg/m3 la cel pulbere .i de 1000–1050kg/m3 la cel granulat (Leonte, 1982). În func9ie de con9inutul de fosfor solubil înap(, superfosfatul simplu poate fi: de calitatea I-a, când are un con9inut între19–24 % P2O5, .i de calitatea a II-a cu 16–18 % P2O5. Higroscopicitatea .iaglomerabilitatea este redus , dar higroscopicitatea cre.te o dat( cu cre.tereaacidit(9ii libere; de aceea, aceasta nu trebuie s( dep(.easc( 5,5 % la cel pulbere.i 3 % la cel granulat (Caramete, 1990). Superfosfatul poate fi folosit direct ca îngr(.(mânt pe orice tip de sol, înprimul rând la fertilizarea de baz(, dar .i la fertilizarea o dat( cu sem(natul sauplantatul. Datorit( prezen9ei sulfatului de calciu, superfosfatul simplu este .i oexcelent( surs( de S pentru solurile care pe lâng( P sunt s(race .i în sulf.Superfosfatul, atât cel simplu cât .i cel concentrat nu modific( practic reac9iasolului, fiind considerat un îngr(.(mânt neutru din acest punct de vedere. De.i ponderea folosirii lui a fost mare în trecut, ea a sc(zut din ce în ce maimult, principalul dezavantaj fiind con9inutul relativ sc(zut de fosfor .i cantitateamare de balast care m(re.te cheltuielile de transport, depozitare .i aplicare pe kgP2O5. De aceea, superfosfatul simplu este utilizat tot mai mult la producereaîngr(.(mintelor complexe .i mixte. Superfosfatul concentrat. Poate con9ine între 25–52 % P2O5 (cel maifrecvent 38–50 %) .i cca 14 % Ca. Fosforul este solubil în ap( în propor9ie de95–98 %. Când con9inutul de P este mai sc(zut poart( numele de superfosfatdublu, deoarece con9ine cam dublu fa9( de superfosfatul simplu (25–37 %P2O5), iar când este mai ridicat se nume.te superfosfat triplu (38–50 % P2O5).Superfosfatul triplu se ob9ine prin tratarea rocilor fosfatice m(cinate cu acidfosforic, iar superfosfatul dublu prin tratarea cu un amestec de acid fosforic .isulfuric, fapt ce permite ob9inerea unui îngr(.(mânt cu un con9inut mai ridicatîn fosfor decât superfosfatul simplu. Principalul component al superfosfatului concentrat este fosfatul primar decalciu, Ca(H2PO4)2·H2O (63–73 %), al(turi de care se mai g(sesc: fosfatsecundar de calciu, CaHPO4 (13–18 %), sulfat de calciu anhidru, CaSO4 (3–6%), acid fosforic liber (2–3 %), ap( liber( 2–5 % (Calistru ..a., 1984).Superfosfatul dublu are un con9inut ceva mai ridicat de gips decât cel triplu, darmai sc(zut decât superfosfatul simplu. De.i raportat la kg P2O5 superfosfatulconcentrat este mai scump decât superfosfatul simplu, datorit( faptului c( este© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 13Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  14. 14. www.precis.romai concentrat .i con9ine mai pu9in balast cheltuielile de transport, depozitare .iaplicare sunt mai mici, cheltuielile totale pe kg P2O5 aplicat fiind mai mici decâtla superfosfatul simplu, ceea ce face ca folosirea lui s( fie mai economic(, înspecial dac( distan9ele de transport sunt mari. Superfosfatul concentrat estegranulat, de culoare cenu iu deschis – alb murdar, se livreaz( în vrac .i estefoarte pu in higroscopic i aglomerabil. Densitatea în vrac este de 950–980kg/m3 (Calistru ..a., 1984). Condi9ionarea sub form( de granule .ihigroscopicitatea redus( face ca el s( poat( fi aplicat u.or .i uniform pe teren.Se poate aplica la fel ca .i superfosfatul simplu pe orice tip de sol i la oricecultur , la fertilizarea de baz(, la sem(nat .i plantat sau în vegeta9ie, eficien9alui agronomic( fiind asem(n(toare cu a acestuia. Superfosfatul concentrat poatefi folosit .i în amestecuri uscate cu alte îngr(.(minte sau la ob9inerea deîngr(.(minte complexe. Transform(rile în sol sunt similare cu cele alesuperfosfatului simplu. 1.2.1.2.2. Îngr minte cu P greu solubil în ap Fosforitele activate. Sunt roci fosfatice m(cinate .i par9ial atacate cudiferi9i acizi (sulfuric, fosforic, clorhidric), cantit(9ile folosite fiind mult maimici decât cele pentru ob9inerea superfosfatului. De aceea sunt mai ieftine decâtsuperfosfatul. De regul( sunt condi9ionate ca pulbere, dar pot fi .i granulate.Con9inutul de fosfor total este de 15–25 % P2O5, cel solubil în ap( variind între6–15 % P2O5. Accesibilitatea P pentru plante este mai bun( decât în cazulfosforitelor neactivate, dar mai slab( decât a celui din superfosfat. De aceeafosforitele activate se recomand( a fi folosite pe soluri moderat i puternicacide, slab asigurate cu fosfa9i mobili, cu IOFS (vezi mai jos) mai mare de 8, îndoze mai mari decât cele recomandate ca superfosfat. Aplicarea se face numaitoamna, la ar(tura de baz(. 1.2.1.2.3. Îngr minte cu P insolubil în ap Fosforitele neactivate. Sunt roci fosfatice naturale m(cinate. Cele maimulte z(c(minte sunt de origine sedimentar( .i con9in diverse apatite:fluorapatite, clorapatite, hidroxilapatite, carbonatapatite, precum .i fosfat ter9iarde calciu. Con9inutul de fosfor total variaz( între 10–30 % P2O5. Fosforitele decalitate superioar( au peste 25 % P2O5 total, cele de calitatea I-a au 22 % iar decalitatea a II-a 19 % (Caramete, 1990). Au culoare g(lbuie-cenu.ie. Apreciereaprobabilit ii ca fosforitele neactivate de calitate bun( (cu indicele de calitate afosforitelor, ICF > 1,8) s fie eficiente se face în func9ie de o serie de însu.iriagrochimice ale solului cu ajutorul indicelui de oportunitate a fosforit riisolurilor, IOFS, dup( limitele de interpretare din tabelul 1.1.3. IOFS secalculeaz( cu rela9ia (Borlan ..a., 1980):© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 14Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  15. 15. www.precis.ro Tabelul 1.1.3 Interpretarea valorilor IOFS Ah H 2 100 (dup( Borlan ..a., 1981, 1983) IOFS = 0,0245 PAL VAh 10 Probabilitateaunde: Ah = aciditatea hidrolitic(, în me/100 g sol; H = IOFS ca fosforitele*con9inutul în humus, în %; VAh = gradul de satura9ie cu s( fie eficientebaze, în %; PAL = con9inutul de fosfa9i mobili din sol, în 8 foarte mic(ppm P, necorectat în func9ie de pH. 8,1–16 mic( Deoarece con9inutul de P direct accesibil 16,1–24 mijlocieplantelor este doar de 1–1,5 %, fosforitele 24,1–32 apreciabil( > 32 mare"neactivate se folosesc ca îngr(.(mânt numai pe *neactivate de calitate bun(, avândsolurile puternic acide, slab aprovizionate cu indicele de calitate ICF >1,8 .i PF >15 %fosfor, în care ionii de H+ contribuie la solubilizarea fosforului din fosfa9iisuperiori de calciu, soluri cu IOFS mai mare de 16. Folosirea lor este exclus( pesolurile slab acide, neutre .i alcaline. Aplicarea se face toamna sub ar(tura debaz(, dozele de fosfor fiind duble fa9( de cele calculate pentru fosforul dinsuperfosfat. Fosforitele se folosesc în principal ca materie prim( pentru ob9inereasuperfosfatului .i a acidului fosforic. Calitatea lor este cu atât mai bun( cu câtcon9inutul de carbonat de calciu .i carbonat de magneziu este mai sc(zut,deoarece se consum( mai pu9in acid la tratarea rocii fosfatice. 1.2.1.2.4. Eficien-a agronomic i armonizarea folosirii îngr mintelor cu fosfor în raport cu solul, planta i tehnologia de cultur Coeficientul de utilizare direct( (Cu), în primul an, a fosforului dinîngr(.(minte, este mult mai redus decât la azot sau potasiu, .i anume între 5–25% în func9ie de tipul de sol, de specie .i de tehnologia de cultur(. Eficien-a în raport cu solul. Principalele însu.iri ale solului, pH-ul,con9inutul de P mobil, umiditatea, textura etc. influen9eaz( eficien9a folosiriiîngr(.(mintelor. Influen a pH-ului. Aplicat în sol, fosfatul primar de calciu dinsuperfosfat poate suferi urm(toarele transform(ri, în func9ie de caracteristicilesolului: – pe solurile acide ionul fosfat retrogradeaz( sub form( de fosfa9i de Fe.i Al, din care P este greu accesibil pentru plante: Ca(H2PO4)2 + 2Al(OH)3 ––> 2AlPO4 + Ca(OH)2 + 4H2O – pe solurile neutre .i pe cele carbonatice sau alcaline trece destul derepede în fosfat secundar de Ca, a c(rui solubilitate .i accesibilitate a P pentruplante este mai redus(, iar în continuare în fosfat ter9iar de calciu, din care Peste pu9in sau deloc accesibil plantelor: Ca(H2PO4)2 + Ca(HCO3)2 ––> 2CaHPO4 + 2CO2 + 2H2O Ca(H2PO4)2 + CaCO3 ––> 2CaHPO4 + CO2 + H2O 2CaHPO4 + CaCO3 ––> Ca3(PO4)2 + CO2 + H2O Acidul fosforic format în urma solubiliz(rii granulei de superfosfat poatereac9iona cu carbonatul de calciu conform reac9iei:© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 15Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  16. 16. www.precis.ro 2H3PO4 + 3CaCO3 ––> Ca3(PO4)2 + 3CO2 + 3H2O Datorit( retrograd(rii fosforului pe solurile acide .i pe cele alcaline,eficien9a lui este mai redus( decât pe cele slab acide spre neutru, unde acestproces este mai pu9in intens. De aceea, la acela.i con9inut de fosfor mobil în sol,dozele de îngr(.(minte trebuie s( fie în principiu mai mari pe solurile cucapacitate de fixare ridicat( (acide, alcaline) decât pe cele cu o capacitate redus(de fixare (slab acide). Folosirea îngr(.(mintelor cu P greu sau doar par9ialsolubil în ap( (fosforite) este mai eficient( pe solurile puternic .i moderat acidedecât pe cele slab acide, deoarece aciditatea contribuie la solubilizareafosforului din îngr(.(mânt, .i este practic nul( pe cele neutre .i alcaline. Estecontraindicat( folosirea acestora pe solurile neutre .i alcaline. Con inutul de P mobil din sol. Aplicarea îngr(.(mintelor este mai eficient(pe solurile cu un con9inut sc(zut de P mobil, eficien9a sc(zând pe m(sur( cecon9inutul de P mobil cre.te. Totu.i, pe solurile slab aprovizionate intensitateaproceselor de retrogradare a P din îngr(.(mânt este mai mare decât pe cele bineaprovizionate; dozele vor fi deci mai mari nu numai datorit( diferen9ei decon9inut de P mobil, ci .i datorit( capacit(9ii mai mari a solului de retrogradare aP în fosfa9i mai greu solubili .i accesibili plantelor. Pe solurile bineaprovizionate se folosesc doze mai mici, de între9inere, sau îngr(.(mintele sepot aplica la doi ani o dat(, caz în care dozele vor fi duble fa9( de cele anuale;pe solurile slab aprovizionate, aplicarea trebuie s( se fac( în fiecare an. Umiditatea solului are un rol important în procesele de difuziune a ionilorfosfat din granula de îngr(.(mânt în solu9ia solului .i în sol spre r(d(cin(. Deaceea, folosirea îngr(.(mintelor cu P este cea mai eficient( la umiditatea la careplantele cresc .i se dezvolt( normal. Cu cât umiditatea scade, cu atât rata dedifuziune a ionilor fosfat scade, capacitatea plantelor de a asimila fosforul sereduce, iar eficien9a folosirii îngr(.(mintelor se reduce .i ea, chiar pân( la zero. Temperatura solului influen9eaz( de asemenea intensitatea difuziuniiionilor fosfat. Cu cât temperatura este mai sc(zut(, cu atât mobilitatea fosforuluiîn sol scade. Eficien9a fertiliz(rii în toamn( se dovede.te prim(vara devreme,mai ales în prim(verile reci. Textura solului influen9eaz( .i ea mobilitatea P în sol .i accesibilitatea luipentru plante, acestea fiind mai mari pe solurile cu textur( mai u.oar( .iporozitate mai mare, în timp ce scad o dat( cu cre.terea con9inutului de argil(. Eficien-a în raport cu planta. Îngr(.(mintele cu P solubil în ap( sunt maieficiente la specii cu perioad( scurt( de vegeta9ie, la cele cu un sistem radicularfasciculat, slab dezvoltat .i cu o capacitate redus( de asimilare a fosforului dinsol. Acestea valorific( mai slab îngr(.(mintele cu P mai greu solubil. În generallegumele, mai ales cele care întrunesc condi9iile de mai sus, r(spund mai bine lafertilizarea cu fosfor decât culturile de câmp. Astfel, cartoful, castrave9ii, ceapa,fasolea, salata, tomatele, varza, vinetele r(spund bine la fertilizarea cuîngr(.(minte cu P u.or solubil. Cartoful r(spunde bine chiar pe soluri bine© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 16Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  17. 17. www.precis.roaprovizionate cu fosfor. În plus, P determin( .i o îmbun(t(9ire a calit(9iilegumelor, iar calitatea determin( pre9ul (Follet ..a., 1981). Speciile cu perioad( lung( de vegeta9ie, cele cu o cre.tere rapid( .iprofund( a sistemului radicular (sistem pivotant), .i mai ales culturile perene,valorific( bine fosforul .i din îngr(.(minte mai pu9in solubile ca .i pe cel dinrezerva solului. În general, gramineele folosesc mai slab fosforul din sol .i dinîngr(.(mintele greu solubile decât leguminoasele, de aceea ele r(spund mai binela fertilizarea cu P u.or solubil. Dintre culturile furajere, leguminoasele, înspecial lucerna .i trifoiul, dau sporuri mari de recolt( pe solurile slabaprovizionate cu P la aplicarea îngr(.(mintelor cu P. La amestecurile furajere degraminee .i leguminoase fosforul este necesar pentru men9inerealeguminoaselor în covorul vegetal, care altfel dispar. Plantele care folosesceficient fosforul din rocile fosfatice m(cinate sunt: trifoiul, lupinul, mu.tarul,rapi9a .i varza, în timp ce cele mai multe cereale sunt mai pu9in eficiente(Mengel ..a., 1987). Fosforul este necesar s( se g(seasc( în sol mai ales în primele faze devegeta9ie când sistemul radicular este slab dezvoltat, exploreaz( un volum redusde sol .i are o capacitate redus( de intercep9ie a fosforului din forme mai pu9inaccesibile. În primele faze de vegeta9ie plantele au cele mai mari cerin9e defosfor. Pe m(sur( ce acestea înainteaz( în vegeta9ie capacitatea sistemuluiradicular de a absorbi fosforul .i din forme mai greu accesibile din rezervasolului cre.te. Acesta este unul din motivele pentru care o cantitate însemnat(din doza de P se aplic( toamna, sub ar(tur(, când îngr(.(mântul poate fiamestecat cu un volum mai mare de sol. Plantele mari consumatoare de fosforsunt cele cu rate mari de cre.tere, care produc cantit(9i mari de biomas(:porumb, sfecl(, cartof, lucern( (Mengel .i Kirkby, 1987). Eficien-a în raport cu tipul de îngr mânt, modul de aplicare itehnologia de cultur . Tipul de îngr mânt. Evident c( în acelea.i condi9ii desol .i la aceea.i cultur(, eficien9a agronomic( – apreciat( prin sporul deproduc9ie/kg P2O5 din îngr(.(mânt, este mai mare la îngr(.(mintele cu P u.orsolubil decât la cele cu P greu solubil; în schimb, între superfosfatul simplu .icel concentrat nu este nici o diferen9(. Aprecierea probabilit(9ii ca fosforiteleneactivate s( fie eficiente se face cu ajutorul IOFS (vezi mai sus fosforiteneactivate). Forma de condi ionare a îngr(.(mântului influen9eaz( de asemeneaeficien9a folosirii acestuia (Tisdale ..a., 1975). Astfel, forma granulat este maipotrivit( pentru îngr(.(mintele u.or solubile în ap(, deoarece mic.orareasuprafe9ei de contact dintre îngr(.(mânt .i sol .i interac9iunea îngr(.(mântuluicu un volum mai mic de sol contribuie la reducerea cantit(9ii de P retrogradat .iîntârzierea acestui proces. Cu cât solul este mai acid sau mai alcalin, cu atâtforma granulat( este mai eficient( în raport cu cea pulverulent(. În schimb,forma pulverulent este mai potrivit( pentru îngr(.(mintele cu P greu solubil în© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 17Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  18. 18. www.precis.roap(, care se aplic( pe soluri acide, iar pentru mobilizarea fosforului dinîngr(.(mânt de c(tre ionii de H+ din sol îngr(.(mântul trebuie s( fie amestecatcât mai intim cu solul .i suprafa9a de contact dintre îngr(.(mânt .i sol s( fie câtmai mare. Distan a de deplasare a P de la locul de aplicare a granulei este ceamai redus( dintre toate macroelementele, ea dep(.ind rareori 3-5 cm chiar dup(1 lun( (Tisdale ..a., 1993); de aceea, aplicarea f(r( încorporare este ineficient(. Modul de aplicare. Aplicarea localizat , de precizie, fie pe rând, lasem(nat, fie în benzi, este mai eficient( decât aplicarea prin împr(.tiereuniform( pe toat( suprafa9a, deoarece venind în contact cu un volum mai mic desol fosforul retrogradeaz( într-o mai mic( m(sur(. Diferen9a este cu atât maimare cu cât solul este mai slab aprovizionat cu fosfa9i mobili, deoarececapacitatea de retrogradare a fosforului este mai mare pe aceste soluricomparativ cu cele bine aprovizionate. În cazul aplic(rii localizate, capacitateade fixare a fosforului de c(tre sol este satisf(cut( mai u.or, astfel c( r(mâne înforme mobile .i accesibile plantelor o cantitate mai mare de fosfor din ceaaplicat(. În unele experien9e, 15 kg P2O5 sub form( de superfosfat granulataplicat pe rând au dat acela.i spor de recolt( ca 45 kg P2O5 aplicat ca superfosfatpulbere prin împr(.tiere pe toat( suprafa9a (Caramete, 1990). Amendarea corect a solurilor acide este de natur( s( reduc( de asemenearetrogradarea fosforului .i s( creasc( eficien9a îngr(.(mintelor cu P solubil înap( prin neutralizarea în mare m(sur( a acidit(9ii .i imobilizarea Fe .i Al.Totu.i, nu se recomand( ca îngr(.(mintele cu fosfor s( se aplice o dat( cuamendamentele, pentru a nu imobiliza fosforul în fosfat ter9iar de calciu, ci celedou( lucr(ri s( fie decalate în timp, prima f(cându-se amendarea, cuîncorporarea în sol a amendamentului. O tehnologie de cultur( intensiv(, carepermite o bun( cre.tere .i dezvoltare a plantelor, plante mai viguroase .i cu unsistem radicular mai bine dezvoltat, determin( .i o cre.tere a coeficientului deutilizare productiv( mai eficient( a fosforului din îngr(.(minte. 1.2.1.3. Îngr+,+minte cu potasiu Acestea pot fi clasificate în: s ruri potasice brute – silvin, silvinit, carnalit,kainit, polihalit, langbeinit; s ruri potasice prelucrate – clorura de potasiu,sarea potasic( .i sulfatul de potasiu. 1.2.1.3.1. S ruri potasice brute M(cinate, acestea pot fi folosite direct ca îngr(.(minte. Totu.i, datorit(con9inutului sc(zut de potasiu, utilizarea lor ca atare este redus( (1–2 %).Servesc îns( la ob9inerea s(rurilor potasice prelucrate. Dup forma chimic în care se g(se.te potasiul, s(rurile potasice brute pot fi grupate în(formule chimice .i concentra9ii dup( Tisdale ..a., 1975; Calistru ..a., 1984; Calancea, 1990): – cloruri: silvin , KCl, cu 63 % K2O; silvinit, KCl·NaCl, cu 12–20 % K2O; carnalit,© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 18Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  19. 19. www.precis.ro KCl·MgCl2·6H2O, cu 8–17 % K2O; kainit, KCl·MgSO4·3H2O, cu 12–19 % K2O; hartsaltz, KCl·NaCl·MgSO4·7H2O, cu 14–16 % K2O; – sulfa-i: arkanit, K2SO4, cu 54 % K2O; glaserit, 3K2SO4·Na2SO4, cu 42 % K2O; krugit, K2SO4·MgSO4·2CaSO4·2H2O, cu 11 % K2O; langbeinit, K2SO4·2MgSO4·nNaCl, cu 15–23 % K2O; leonit, K2SO4·MgSO4·4H2O, cu 25 % K2O; polihalit, K2SO4·MgSO4·2CaSO4·2H2O, cu 14–15 % K2O; shönit, K2SO4·MgSO4·6H2O, cu 23 % K2O; – azota-i: silitra, KNO3, cu 46 % K2O. Dup solubilitatea în ap , s(rurile potasice brute se împart în: u or solubile: silvina,kainitul, carnalitul, glaseritul, leonitul, shönitul; greu solubile: langbeinitul; practic insolubile:polihalitul (Calistru ..a., 1984). În România se folosesc ceva mai mult s rurile potasico-magneziene deTazl u, care con9in predominant potasiul sub form( de sulfat .i doar 25 % subform( de clorur(. Acestea con9in cca 8–10 % K2O .i 8–10 % MgO. 1.2.1.3.2. S ruri potasice prelucrate Clorura de potasiu. Con9ine cca 60–63 % K2O. Se prezint( sub form( decristale de culoare alb(, are densitatea de 1,984 g/cm3 – volumul unei tone fiindde 0,504 m3, este solubil( în ap( (34,7 g/100 cm3 la 20ºC .i 56,7 g la 100 ºC) .ihigroscopic(, fapt pentru care se aglomereaz( .i creaz( probleme la aplicare. Deaceea, se folose.te mai pu9in ca atare .i mai mult la ob9inerea s(rii potasice, aîngr(.(mintelor complexe solide .i a îngr(.(mintelor lichide. Sarea potasic . Con9inutul de potasiu variaz( între 28–60 % K2O. Sareapotasic( este un amestec de KCl cu diverse s(ruri potasice brute m(cinate, cumsunt silvinitul, carnalitul, kainitul etc. Se prezint( sub form( de cristale dediferite culori în func9ie de tipul de s(ruri potasice brute din amestec. Astfel,printre cristalele de culoare alb( de KCl se pot g(si particule de culoare cenu.ie,ro.ie sau roz(. Sarea potasic( este solubil în ap , dar .i higroscopic , înspecial datorit( clorurii de sodiu pe care o con9ine, higroscopicitatea fiind cuatât mai mare cu cât con9inutul de NaCl este mai mare. În func9ie de con9inutulde K2O .i de propor9ia componen9ilor în amestec, se întâlnesc trei tipuri de sarepotasic( (Calancea, 1990): – sare potasic 30 %, cu un con9inut de 28–32 % K2O, de culoare ro.ietic(,cu un con9inut relativ ridicat de NaCl; se folose.te la culturi care tolereaz(sodiul: sfecl(, varz(, ov(z, plante furajere; – sare potasic 40 %, care are 38–42 % K2O, culoarea este cenu.iu-roz .icon9ine cca 24–26 % NaCl; este tipul cel mai folosit în România; – sare potasic 50 %, cu 48–52 % K2O, de culoare alb-cenu.ie, cu 13 %NaCl. Sarea potasic( este un îngr(.(mânt ieftin, fiind de departe cel mai largfolosit îngr(.(mânt cu K, ocupând peste 95 % din total. Se utilizeaz( de regul(pentru fertilizarea de baz( la toate culturile, cu excep9ia celor care nu tolereaz(clorul, .i pe toate tipurile de sol. Datorit( efectului salin pe care-l are, se© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 19Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  20. 20. www.precis.rorecomand( ca aplicarea de baz( s( nu se fac( cu mai pu9in de dou( s(pt(mâniînainte de sem(nat. Aplicarea în toamn( permite ca o parte din Cl s( se spele peprofil pân( în prim(var(, fapt benefic pentru culturile de prim(var(. Dintreîngr(.(mintele cu K, sarea potasic( este cel mai folosit pentru producereaîngr(.(mintelor complexe. Sulfatul de potasiu, K2SO4. Ca îngr(.(mânt con9ine 48–53 % K2O .i 18 %S. Se prezint( sub form( de cristale rombice sau hexagonale, de culoare alb(,uneori cenu.iu deschis, are densitatea de 2,662 g/cm3, iar volumul unei tone estede 0,375 m3. Nu este higroscopic, fapt pentru care se poate aplica uniform.Solubilitatea în ap( este mai sc(zut(, doar de 12 g/100 cm3 la 25ºC .i 24,1 g la100 ºC, ceea ce face ca el s( nu fie utilizat la ob9inerea de solu9ii limpezi deîngr(.(minte, dar poate fi folosit în suspensii. De.i pre9ul pe kg K2O este maimare decât la sarea potasic(, sulfatul de K este recomandat la culturile care suntsensibile la excesul de clor: cartofi, castrave9i, c(p.uni, ceap(, planteornamentale, pomi fructiferi, salat(, tomate, tutun, vi9( de vie (Mengel .iKirkby, 1987). Este recomandabil în special la cartofii destina9i pentru pr(jit, lacare clorul afecteaz( însu.irea acestora de a se pr(ji .i a deveni crocan9i. Încazul folosirii s(rii potasice la tutun, frunzele devin mai groase .i friabile, clorulinfluen9ând negativ capacitatea de ardere a tutunului. Sulfatul de potasiu estefolosit mult la culturi de ser( (legume, flori). Poate fi folosit atât la fertilizareade baz(, cât .i la sem(nat sau plantat, ori în cursul vegeta9iei. Sulfatul dublu de potasiu i magneziu, K2SO4·MgSO4. Con9ine 22 % K2O,18 % MgO .i 22 % S. Este recomandabil în acelea.i condi9ii ca .i sulfatul depotasiu, pe soluri sau substraturi care necesit( .i Mg. 1.2.1.3.3. Eficien-a agronomic i armonizarea folosirii îngr mintelor cu potasiu în raport cu solul, planta i tehnologia de cultur Coeficientul mediu de utilizare a K din îngr(.(minte, Cu, este de 60 %. Eficien-a în raport cu solul. Textura .i natura mineralelor argiloase suntunii dintre principalii factori care influen9eaz( eficien9a îngr(.(mintelor cu K.Pe solurile u.oare, nisipoase, .i pe cele organice, la care capacitatea de schimbcationic .i de adsorb9ie a K în forme schimbabile este mai redus( .i exist(posibilitatea levig(rii acestuia pe profil, se recomand( aplicarea îngr(.(mintelorcu K mai aproape de sem(nat, eventual o frac9ie din doz( în vegeta9ie. Pesolurile grele, la care deplasarea apei .i a K în adâncime pe profil este destul deredus(, este recomandabil( aplicarea îngr(.(mintelor sub ar(tura adânc( detoamn(. La solurile nisipoase .i la cele organice, la care capacitatea de refacerea K schimbabil din forme neschimbabile sau mai greu schimbabile este sc(zut(datorit( s(r(ciei native în K a acestor soluri, sistarea fertiliz(rii cu K determin(o sc(dere rapid( a recoltelor în anii urm(tori, fapt mai pu9in evident pe celelaltesoluri; de aceea, pe astfel de soluri, K se aplic( anual.© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 20Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  21. 21. www.precis.ro Pe solurile cu o capacitate ridicat( de fixare a K în re9eaua mineralelorargiloase, eficien9a îngr(.(mintelor potasice este mai redus(, recomandându-seaplicarea localizat(. În acest fel, capacitatea de fixare a solului poate fisatisf(cut( mai u.or, r(mânînd suficient potasiu în forme accesibile plantelor.Din acelea.i motive, aplicarea localizat( este mai eficient( pe solurile slabasigurate cu K. Pe solurile în care vermiculitul este mineralul argilospredominant pot fi fixate cantit(9i enorme de K, dup( unele date experimentalepân( la 90 % din doza aplicat( (Mengel .i Kirkby, 1987). Pe astfel de soluri,cre.teri ale produc9iei se realizeaz( numai la doze foarte mai de K. R(spuns slabla fertilizare se ob9ine .i pe solurile la care argilele predominante sunt de tip illitsau clorit. În schimb, pe solurile cu argile de tip montmorillonit, planteler(spund mai bine la fertilizarea cu K datorit( capacit(9ii mai reduse a acestuimineral de a fixa K. În principiu, capacitatea de fixare a K cre.te cu con9inutulde argil(. La con9inuturi egale ale K mobil din sol, dozele trebuie majorate dup(Quemener (citat de Davidescu ..a., 1992) cu un procent egal cu (15 + % argil(). Concentra ia solului în K mobil. La aceea.i doz( .i acela.i mod de aplicare,eficien9a potasiului din îngr(.(minte scade pe m(sur( ce cre.te starea deaprovizionare a solului cu potasiu mobil. La culturi de câmp, folosireaîngr(.(mintelor cu potasiu este de a.teptat s( dea sporuri semnificative derecolt( cu atât mai mari cu cât concentra9ia K mobil din stratul arat scade maimult sub 150–160 ppm K. Eficien-a în raport cu planta. Dicotiledonatele, în special leguminoasele,r(spund mai bine la fertilizarea cu potasiu decât monocotiledonatele prin sporuride produc9ie. Cu toate c( la dicotiledonate, deci .i la leguminoase, sistemulradicular are o capacitate de schimb cationic mai mare decât lamonocotiledonate (raportat( la substan9a uscat(), datorit( sistemului radicularfasciculat ierburile graminee realizeaz( o explorare mai intens( a solului .i au ocapcitate mai mare de a asimila potasiul din rezerva solului decâtleguminoasele, care au sistem radicular pivotant. Datorit( competi9iei pentrupotasiu, în lipsa fertiliz(rii sau la aplicarea unor cantit(9i insuficiente de K pepaji.ti leguminoasele dispar din amestec, luându-le locul gramineele, cel maifrecvent instalându-se specii de graminee pu9in valoroase. Cel mai mare consum de K din total are loc în general pân( la înflorit.Culturile cu biomas( vegetal( mare au consum total ridicat de K. Ies în eviden9(sfecla, cartoful, care în plus au nevoie de K pentru depunerea zah(rului .iamidonului în organele de rezerv(. Floarea-soarelui este de asemenea o mareconsumatoare de K. Speciile care au o rat( de absorb9ie mare în anumite faze devegeta9ie trebuie s( g(seasc( în sol cantit(9i suficiente de K asimilabil, altfelrecolta este afectat(. Cartoful consum( 50 % din totalul K în prima treime aperioadei de cre.tere vegetativ( (Mengel ..a, 1987). La speciile cu o perioad(lung( de vegeta9ie poate fi eficient( aplicarea frac9ionat( a K, o frac9ie din doz(putându-se aplica ceva mai târziu în vegeta9ie, lucru valabil .i pentru speciile© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 21Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  22. 22. www.precis.roperene (Follet ..a., 1981). Eficien-a în raport cu tipul de îngr mânt, modul de aplicare itehnologia de cultur . Tipul de îngr mânt. Exceptând culturile care nusuport( clorul (vezi mai sus sulfatul de potasiu) .i dac( se ia în considerarenumai potasiul, îngr(.(mintele obi.nuite cu K au practic aceea.i eficien9(agronomic( raportat( la kg K2O. Da aceea costul îngr(.(mântului pe kg K2Oeste cel care impune alegerea unui îngr(.(mânt sau a altuia. La tomate,acumularea clorului în fructe determin( sc(derea calit(9ii lor tehnologice(Calancea, 1990). La culturile sensibile la clor, în lipsa K2SO4 sau a KNO3, sepoate folosi .i sarea potasic(, cu condi9ia ca aceasta s( se aplice din toamn( .i s(se încorporeze sub ar(tura de baz(, astfel încât Cl s( fie sp(lat de precipita9iilec(zute pân( în prim(var(. Modul de aplicare. Aplicarea localizat( este evident mai eficient( pesolurile cu mare capacitate de fixare a K. Datorit( puternicului efect salin pecare-l au îngr(.(mintele care con9in K sub form( de KCl, pentru a evitaplasmoliza 9esuturilor tinerilor germeni .i plante în curs de r(s(rire, lafertilizarea o dat( cu sem(natul îngr(.(mântul trebuie plasat la 5–6 cm lateral des(mân9( .i sub aceasta. Din acela.i motiv cantit(9ile de îngr(.(minte folosite nutrebuie s( fie prea mari. Tehnologia de cultur . În cazul tehnologiilor intensive de cultur(, eficien9afolosirii K din îngr(.(minte este mai mare decât în cazul unor tehnologiimodeste. În condi9ii comparabile privind starea de aprovizionare a solului cu N,P .i K, sporul specific de produc9ie este mai mic în cazul potasiului decât încazul N .i P. Eficien9a folosirii K cre.te atunci când culturile sunt asigurate înoptim cu azot .i fosfor, dar mai ales cu azot. De asemenea, irigarea determin( ofolosire mai eficient( a K aplicat. Atunci când se aplic( îngr(.(minte organicenaturale, datorit( efectului complementar pe care acestea .i îngr(.(mintelechimice cu K îl au ca surse de asigurare a plantelor cu potasiu, îngr(.(mintelechimice nu trebuie aplicate decât în completarea aportului de K dinîngr(.(mintele organice. Datorit( fenomenelor de antagonism, cantit(9ile maride azot amoniacal pot avea efect depresiv asupra absorb9iei K în plante,îndeosebi prim(vara devreme .i în prim(verile târzii, când intensitateanitrific(rii ionilor de amoniu este redus(. De regul(, îngr(.(mintele cu K se aplic în fiecare an, toamna sub ar(turade baz(, în propor9ie de 2/3–1/1 din doza optim( economic, restul aplicându-seo dat( cu sem(natul sau în perioada de cre.tere vegetativ( intens(. Pe solurile cucapacitate ridicat( de schimb cationic se poate face .i fertilizarea în rezerv(, odat( la 2-3 ani, sub ar(tura adânc( de toamn( încorporându-se doze majoratecorespunz(tor fa9( de cele anuale. 1.2.1.4. Îngr+,+minte cu calciu© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 22Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  23. 23. www.precis.ro Nu se produc în mod special îngr(.(minte ca surs( de calciu pentru nutri9iaplantelor. Amendamentele calcaroase folosite pentru corectarea reac9iei acide asolului sunt în acela.i timp .i o excelent( surs( de Ca: CaCO3, CaO, Ca(OH),tufurile calcaroase, marnele calcaroase, calcarul dolomitic .i dolomitul etc. Gipsul .i fosfogipsul, folosite pentru corectarea solurilor saline .i alcalinesunt de asemenea surse de Ca. Deoarece nu modific( semnificativ reac9iasolurilor acide, gipsul este folosit ca surs( de Ca pentru culturi care cer un solacid, dar care au .i un consum considerabil de Ca, a.a cum sunt alunele dep(mânt care se cultiv( pe soluri nisipoase acide, s(race în Ca, la aceast( cultur(el aplicându-se la începutul înfloritului (Tisdale ..a., 1975). Aceasta constituie om(sur( eficient( de prevenire a putrezirii p(st(ilor înainte de recoltare,provocate de Pyhtium myriotylum .i Rhizoctonia solani, p(st(ile bogate în Caavând o rezisten9( mai mare la infec9ie. Gipsul este o surs( convenabil( decalciu .i pentru legume de gr(din( cum sunt tomatele, maz(rea .i fasolea, caresunt mari consumatoare de Ca .i reu.esc cel mai bine pe soluri slab acide,gipsul neridicând pH-ul, cum face carbonatul de claciu, .i fiind mai solubildecât acesta (Follet ..a., 1981). O serie de îngr(.(minte care se folosesc ca surs( de fosfor, de azot etc.con9in .i Ca: nitrocalcarul (6–10 % Ca), superfosfatul simplu (19–20 % Ca),superfosfatul concentrat (cca 14 % Ca). 1.2.1.5. Îngr+,+minte cu magneziu Se folosesc mai pu9in decât cele cu N, P .i K. În func9ie de tip, acesteacon9in Mg sub form( de carbonat, sulfat, silicat sau oxid. Ca .i în cazulpotasiului, putem avea s ruri de Mg brute m cinate: dolomit, dunit, serpentinit,kiserit, calcar algal, .i s ruri prelucrate: sulfatul de Mg. Cele mai folosite suntdolomitul .i sulfatul de Mg. Dolomitul, CaCO3·MgCO3. Con9ine 10–20 % MgO, este greu solubil înap(, doar 0,032 g/100 cm3 ap( la 18 ºC .i ca roc( nem(cinat( are o densitate de2,872 g/cm3, volumul unei tone fiind de 0,348 m3. Dolomitul este o surs( de Mg pentru plante pe solurile acide s(race în Mgschimbabil, dar .i un amendament pentru corectarea reac9iei la astfel de soluri.Ca amendament este recomandat în special la culturi care nu suport( excesul deCa, cum sunt cartoful, inul, 9elina (Davidescu ..a., 1981). Dolomitul trebuieaplicat toamna sub ar(tur( pentru a exista timp suficient pentru interac9iune cusolul .i solubilizarea Mg. Dunitul, MgSiO4 + FeSiO4 – con9ine 40–50 % MgO; fiind pu9in solubil înap(, se recomand( ca .i dolomitul pe soluri acide s(race în Mg. Serpentinitul, 3MgO·2SiO2·2H2O – are 30–40 % MgO, este greu solubil înap( .i trebuie aplicat pe soluri acide. Kiseritul, MgSO4·H2O – con9ine 27–30 % MgO .i este mai u.or solubil în© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 23Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  24. 24. www.precis.roap( decât îngr(.(mintele de mai sus, fiind potrivit pe soluri neutre .i alcaline,efectul lui fiind mai rapid decât al îngr(.(mintelor cu Mg greu solubile în ap(. Calcarul algal (calcarul de alge marine sau algomin). Con9ine Ca .i Mg,dar .i numeroase microelemente .i un con9inut remarcabil de aminoacizi .isubstan9e de cre.tere, fapt pentru care este mult folosit în fermele cu agricultur(biodinamic(, îndeosebi în Fran9a .i Germania. Se ob9ine din alge marine (dinOceanul Atlantic), mai precis din scheletul calcaros al algei ro.ii Lithotamniumcalcareum, care dup( uscare se macin( fin, materialul c(p(tând o culoarecenu.ie-albicioas(. Datorit( con9inutului ridicat de Ca, se recomand( cuprec(dere pe solurile acide. Când se aplic( pentru prima dat(, dozelerecomandate sunt de 800-1000 kg/ha, apoi, în culturi intensive, mai ales înpomicultur(, sunt suficiente doze de între9inere de 200-300 kg/ha. Calcarul algalpoate fi amestecat cu gunoiul de grajd, deoarece algele nu intr( direct în reac9iecu azotul, ci trebuie mai întâi descompuse de c(tre microorganisme.Amestecarea cu gunoiul favorizeaz( solubilizarea compu.ilor din acest materialalgal. De asemenera, calcarul de alge poate fi folosit în locul varului nestins lacompostarea resturilor vegetale în cantit(9i de 3-5 kg/m3 de compost (Sattler..a., 1994). Ca .i dolomitul, .i celelalte materiale de natur( mineral( sauorganic( trebuie aplicate toamna sub ar(tur(. Sulfatul de magneziu, MgSO4·7H2O, cunoscut .i ca sare Epsom, con9inecirca 16 % MgO .i 13 % S, este alb, cristalizat, are o densitate de 1,68 g/cm3,volumul unei tone fiind de 0,595 m3, este solubil în ap(: 71 g/100 cm3 la 20 ºC.i 91 g la 40 ºC. Se poate aplica atât direct la sol, toamna, cât .i cu apa de udaresau în solu9ii de îngr(.(minte foliare complexe. Este mai scump decât celelalteîngr(.(minte cu Mg, fiind folosit mai frecvent la culturile de ser( .i solarii, lalegume .i flori, la plante ornamentale .i decorative. Eficien2a folosirii îngr+,+mintelor cu Mg. Eficien-a în raport cu solul.Dup( Marin (1990), aplicarea îngr(.(mintelor cu Mg se recomand( atunci cândla solurile arabile cultivate cu culturi de câmp con9inutul de Mg schimbabilscade sub 80 ppm Mg pe solurile nisipoase, sub 120 ppm pe solurile cu textur(mijlocie .i sub 200 ppm pe cele argiloase. Draycott ..a. (1971) consider( c(folosirea îngr(.(mintelor cu Mg devine eficient( la culturi de câmp cândcon9inutul de Mg schimbabil din sol scade sub 35 ppm, în timp ce dup(cercet(torii englezi aplicarea este necesar( sub 25 ppm Mg schimbabil la toateculturile, iar sub 50 ppm numai la cele susceptibile; peste aceste praguriaplicarea este necesar( numai când solul are un con9inut ridicat de K, când areloc hipomagnezinemia la animale, sau când e vorba de culturi de ser( sau pomifructiferi (Mengel ..a., 1987). Dup( indicele caren9ei de magneziu, ICMg, fertilizarea se impune cândacesta scade sub 0,4, iar dup( gradul de satura ie a solului cu Mgsch, când acestase situeaz( sub 8–10 % din T. În cazul solurilor de ser cu textur( mijlocie,fertilizarea este necesar( când con9inutul de Mg solubil în ap( scade sub 24 ppm© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 24Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  25. 25. www.precis.roMg. În general, solurile s(race în Mg sunt cele nisipoase .i cele acide, puternicdebazificate, ca .i unele soluri formate pe roci nativ s(race în Mg. Capacitateaplantelor de a asimila Mg scade la pH-urile extreme, prea acide sau preaalcaline, fiind optim( la pH slab acid - neutru. Pe solurile acide este eficient(folosirea îngr(.(mintelor mai pu9in solubile .i mai ieftine, ca dolomitul, dunitul,serpentinitul .i kiseritul, care au .i un efect de lung( durat(, aplicarea lor fiindpu9in eficient( pe solurile neutre .i alcaline. Pe astfel de soluri se impuneaplicarea MgSO4. Când sunt semne evidente de deficien9(, indiferent de sol, serecomand( aplicarea MgSO4. Eficien-a în raport cu planta i tehnologia de cultur . Exist( deosebirimari de la o specie la alta. Cele mai recunosc(toare sunt culturile de ser(, vi9ade vie, pomii fructiferi, cartoful, sfecla de zah(r, lucerna .i trifoiul. Culturiler(d(cinoase consum( Mg cam dublu fa9( de cereale (Mengel ..a., 1987).Aplicarea lui este necesar( pe paji.ti pentru evitarea tetaniei de iarb((hipomagnezinemie) la vacile în lacta9ie în cazul unui con9inut sc(zut de Mg înplante. Se consider( c( dicotiledonatele sunt mai eficiente în asimilarea Mg dinrezerva solului decât monocotiledonatele, datorit( capacit(9ii mai mari deschimb cationic a sistemului lor radicular. Dac( în sol nu este suficient Mg, la2–7 s(pt(mâni de la r(s(rit apar caren9ele, mai repede la monocotile .i maitârziu la dicotile. Cu cât o cultur( este mai intensiv(, cu atât se impune mai multfertilizarea cu Mg. Datorit( fenomenelor de antagonism, supraamendareacalcaroas( .i fertilizarea excesiv( cu K sau cu îngr(.(minte cu azot amoniacalpot induce caren9e de Mg la plante. Doze. Dup( Borlan ..a. (1993), pe solurile deficitare în Mg mobil (< 75ppm MgAL .i ICMg<0,4), la culturi de câmp dozele de MgO vor reprezenta 20–25 % din cele de K2O. Marin (1990) recomand( urm(toarele doze orientative înfunc9ie de cultur( .i de con9inutul solului în Mg: 30–40 kg MgO/ha sub form(de s(ruri solubile la graminee, 30–60 kg la leguminoase .i 80–100 kg/ha lacartof. Stropirile foliare repetate de 3-4 ori cu solu9ii de sulfat de magneziu (2%) pot fi eficiente în prevenirea manifest(rii deficien9ei de Mg la vi9a de vie .ipomii fructiferi. Totu.i, fertilizarea la sol este cea mai recomandat(. 1.2.1.6. Îngr+,+minte cu sulf Unele îngr(.(minte simple cu macroelemente con9in .i cantit(9i însemnatede sulf: sulfatul de amoniu, (NH4)2SO4 (24 % S); sulfonitratul de amoniu (12 %S); tiosulfatul de amoniu (12 % N .i 26 % S); îngr(.(mintele cu N peliculate cuS, cum este sulf-ureea (10 % S); superfosfatul simplu (12–14 % S); sulfatul depotasiu, K2SO4 (18 % S); sulfatul de magneziu, MgSO4·7H2O (13 % S) etc.Dintre îngr(.(mintele cu microelemente con9in sulf: sulfatul de cupru,CuSO4·5H2O (13 % S); sulfatul de fier, FeSO4·7H2O (11,5 % S); sulfatul demangan, MnSO4·4H2O (14,5 % S); sulfatul de zinc, ZnSO4·7H2O (11 % S).© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 25Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  26. 26. www.precis.ro Principalele amendamente folosite pentru ameliorarea solurilor saline .ialcalice con9in de asemenea cantit(9i apreciabile de sulf: gipsul, CaSO4·2H2O,15–18 % S; fosfogipsul, care con9ine cca 80 % gips, are 12–14 % S; sulfulelementar, S, poate avea între 30–100 % S, în func9ie de puritatea z(c(mântului,.i este insolubil în ap(. Folosirea îngr+,+mintelor cu S. Gipsul, fosfogipsul .i sulful elementar sevor folosi prioritar pe soluri saline .i alcalice. Având efect acidifiant asuprasolului, este contraindicat( aplicarea S elementar pe soluri acide. Îngr(.(mintelecu azot bogate în sulf se vor folosi pe solurile alcaline .i neutre, iar pe cele acidenumai în complex cu amendarea calcaroas( periodic(. Preferabil ca surs( de sulfpe solurile acide este superfosfatul simplu. În afar( de pH-ul solului, alegereaunui tip sau a altuia de îngr(.(mânt cu S va 9ine seama de pre9ulîngr(.(mântului .i de necesitatea aplic(rii elementului nutritiv înso9itor. Reac9iaplantelor la aplicarea sulfului sub form( de sulfat solubil este mai rapid( decâtîn cazul sulfului elementar, care trebuie mai întâi oxidat, sau a gipsului .ifosfogipsului, care au o solubilizare lent(. Probleme de insuficien9( de S pot s( apar( pe solurile nisipoase .i pe celes(race în materie organic(, pe solurile fertilizate sistematic .i îndelungat cusuperfosfat concentrat .i îngr(.(minte complexe ca surs( de fosfor (lipsite de Ssau cu con9inut redus), pe terenurile îndep(rtate de zonele industriale cu emisiide S în aer care s( ajung( în sol cu precipita9iile, pe solurile irigate unde sulfuleste sp(lat în adâncime, pe cele care nu sunt fertilizate cu îngr(.(minte organicenaturale etc. În raport cu planta, mari consumatoare de sulf sunt cruciferele (înspecial mu.tarul, rapi9a), ceapa .i usturoiul, leguminoasele (lucerna, trifoiul..a.). Doze. Dup( Borlan ..a. (1993), pe solurile deficitare în S (< 5 ppm Smobil), la culturi de câmp dozele de S vor reprezenta 8–10 % din dozele de N.Marin (1990) recomand( doze de 80 kg S/ha la crucifere, ceap( .i usturoi, 40 kgla leguminoase .i 25 kg la celelalte culturi. 1.2.2. Îngr+,+minte chimice cu microelemente 1.2.2.1. Îngr+,+minte cu bor Cele mai folosite îngr(.(minte cu B sunt boraxul .i acidul boric. Boraxul,Na2B4O7·10H2O, are 11 % B, culoare alb( .i este solubil în ap( (2,01 g/100 mlla 0 ºC .i 170 g la 100 º); pe m(sur( ce gradul de hidratare a bora9ilor de sodiuscade, con9inutul de B cre.te. Soluborul, (Na2B4O7·5H2O + Na2B10O16·10H2O), con9ine 20–21 % B .ieste foarte potrivit ca surs( de B pentru prepararea îngr(.(mintelor foliare. Acidul boric, H3BO3, con9ine 17 % B .i are o solubilitate în ap( de 6,35g/100 ml la 30 ºC .i 27,6 g la 100 ºC.© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 26Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  27. 27. www.precis.ro Superfosfatul îmbog -it cu B are 0,5 % B. Fritul cu B sau sticla borosilicatic(, este o sticl( solubil( cu 3–6 % B dincare eliberarea acestuia are loc lent. Folosirea îngr+,+mintelor cu B. Acestea pot fi amestecate cuîngr(.(minte cu macroelemente .i aplicate o dat( cu ele, sau pot fi aplicate subform( de solu9ii de îngr(.(minte. Aplicarea la sol se face toamna prinîmpr(.tiere uniform( .i încorporare sub ar(tur(. De regul(, aplicarea se face odat( la 4-5 ani la cultura cea mai preten9ioas( din cadrul rota9iei, care pentrusolurile arabile este de regul( sfecla de zah(r (Mengel ..a., 1987). Pe solurile nisipoase .i pe cele acide, ca .i în zonele cu precipita9ii intenseîn care B se spal( u.or, trebuie revenit mai des sau se aplic( frit cu B la caresolubilizarea .i eliberarea B are loc treptat. Cu excep9ia fritului cu B, nu serecomand( aplicarea localizat( a îngr(.(mintelor cu B, nici în benzi, nici perând, deoarece se poate trece foarte u.or din domeniul de insuficien9( în cel detoxicitate. Dozele sunt în general sub 3 kg B/ha, în func9ie de con9inutul de Bhidrosolubil din sol. Formula pentru stablirea dozelor optime .tiin9ific (DOS) deB este prezentat( în subcap. 3.3. La amestecurile folosite pentru cuburi nutritivese folosesc 1–2 g acid boric/m3 amestec (Calancea, 1990). Culturile carer(spund foarte bine la fertilizarea cu B sunt: conopida, floarea-soarelui, gulia,lucerna, m(rul, sfecla, trifoiul, tomatele, 9elina, vi9a de vie. În special legumelepentru semin9e reac9ioneaz( foarte bine la fertilizarea cu B datorit( roluluiacestuia în fecundarea florilor. În general, cruciferele .i leguminoasele auconsumuri ridicate de B. Fertiliz rile foliare se practic( mai ales la culturile perene .i la cele la carese fac tratamente foliare fitosanitare obligate (Follet ..a., 1981). Ele suntrecomandate în special pe solurile .i în condi9iile care favorizeaz( o fixareaccentuat( a B dac( s-ar aplica la sol (amendarea solurilor acide de exemplu).Stropirile se fac cu solu9ii de acid boric sau solubor, concentra9iile fiind de0,01–0,02 % B, trebuie repetate de câteva ori .i încep la primele semne deapari9ie a deficien9elor. Preventiv, aplic(rile foliare se fac înainte de îmbobociresau începutul înfloritului la legume .i vi9a de vie, .i dup( c(derea petalelor lapomi (Davidescu ..a, 1992). Când tratamentul se face la semin e, concentra9ia solu9iei de acid boric încare se înmoaie semin9ele este de 0,005–0,015 % pentru leguminoase .ir(d(cinoase, .i 0,01–0,03 % pentru cereale, la 100 kg semin9e fiind necesari 8–10 l solu9ie (Calancea, 1990). 1.2.2.2. Îngr+,+minte cu cupru Ca .i în cazul altor microelemente (Fe, Mn, Zn), îngr(.(mintele cu Cu suntde dou( feluri: îngr(.(minte anorganice .i îngr(.(minte organice.© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 27Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  28. 28. www.precis.ro Îngr+,+minte anorganice cu Cu. Sulfatul de cupru (pentahidratat),CuSO4·5H2O, are 24,5 % Cu .i 12,3 % S, este un îngr(.(mânt anorganiccristalizat, ceea ce permite s( fie amestecat cu alte îngr(.(minte solide uscate,este destul de solubil în ap( (31,6 g/100 ml la 0 ºC, .i 203,3 g la 100 ºC), faptpentru care poate fi folosit la ob9inerea de îngr(.(minte foliare (solu9ia trebuieneutralizat( cu lapte de var), .i este mai ieftin decât chela9ii cu Cu. Poate fifolosit pe toate solurile .i la toate culturile. La fertilizarea foliar( nu trebuiefolosite concentra9ii mari pentru a nu produce arsuri pe plante. Sulfatul bazic de cupru, CuSO4·3Cu(OH)2, con9ine 56,2 % Cu .i 7 % S .ieste mai potrivit pentru fertiliz(ri foliare decât sulfatul simplu, deoarece nuproduce arsuri pe frunze .i nici nu corodeaz( echipamentele. Oxiclorura de Cu, 3Cu(OH)2·CuCl2, con9ine 59,5 % Cu .i se folose.te ca .isulfatul bazic de Cu. Superfosfatul îmbog -it cu Cu, con9ine 1 % Cu .i se folose.te pentruaplicarea la sol. Îngr+,+minte organice cu cupru (chela2ii cu Cu). Cu-Sequestren(Na2Cu-EDTA), cu 13 % Cu, cutrilon (Na2Cu-EDTA), cu 10 % Cu,NaCuHEDTA, cu 9 % Cu, folicin-Cu (amestec de Na2Cu-EDTA .i NaCu-HEDTA), cu 14 % Cu, Cu-poliflavonoide, cu 5-7 % Cu, Cu-acid lignosulfonic,cu 2-5 % Cu (Bergman, 1992). Multe dintre ele ac9ioneaz( .i ca fungicide. Suntîngr(.(minte mai scumpe, dar se folosesc în doze mai mici decât îngr(.(minteleanorganice .i sunt potrivite pentru ob9inerea de îngr(.(minte foliare, când seaplic( în doze între 100-400 g Cu/ha (total la 2-3 aplic(ri foliare) în func9ie despecie. Folosirea îngr+,+mintelor cu Cu. Trebuie 9inut cont de factorii favorizan9iai deficien9ei de Cu, în primul rând de sensibilitatea culturilor la caren9(. Fertilizarea la sol. Pe solurile la care plantele sunt predispuse la deficien9e,îngr(.(mintele cu Cu se aplic( periodic, o dat( la 4-5 ani (dup( Bergman, 1992,chiar la 5-10 ani, în func9ie de sol), prin împr(.tiere uniform( .i încorporare subar(tur(. Formula pentru calculul dozelor optime .tiin9ific (DOS) de Cu esteprezentat( în subcap. 3.3. Follet ..a. (1981) recomand( urm(toarele doze cândse aplic( sulfat de cupru pe toat( suprafa9a: la graminee cu semin9e mici, laporumb .i la legume, 4–14 kg Cu/ha, la soia, 3–6 kg Cu/ha, dozele crescând pesolurile organice sau fertilizate abundent cu îngr(.(minte organice; pentruevitarea toxicit(9ii de cupru, doza nu trebuie s( dep(.easc( 45 kg Cu/ha pesolurile minerale. În cazul aplic(rii localizate, în benzi, dozele de Cu sunt de 3–5 ori mai mici decât la aplicarea pe toat( suprafa9a, dar tratamentul este valabilnumai în anul aplic(rii .i trebuie repetat. La aplicarea în benzi, chela9ii cu Cu sefolosesc în doze de 0,5-2 kg Cu/ha la graminee .i 0,2-0,8 kg/ha la legume. Dat fiind faptul c( deficien9ele de nutri9ie cu Cu pot afecta plantele chiardin primele stadii de dezvoltare, ca .i în cazul altor microelmente, aplicarea lasol a Cu se face toamna, la ar(tura de baz(, iar în cazul aplic(rii localizate, la© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 28Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  29. 29. www.precis.rosem(nat. Fertiliz rile foliare se fac fie cu solu9ii de Cu ob9inute din sulfat de cupru(neutralizate cu lapte de var), sulfat bazic de Cu, oxiclorur( de Cu sau chela9i cuCu, fie cu îngr(.(minte foliare complexe care con9in .i Cu. În cazul gramineelorse folose.te o solu9ie cu 0,04 % Cu, respectiv 80 g Cu sub form( de chelat la200 l ap(/ha la o aplicare. Pentru plantele citrice de apartament, concentra9iasolu9iei de stropit este de 0,09 % Cu când se folose.te sulfatul de Cu. Tratarea semin elor se face prin pudrare cu sulfat de cuptu m(run9it bine,utilizându-se 50–100 g/100 kg s(mân9( (Magni9kii, 1972, citat de Calancea,1990). 1.2.2.3. Îngr+,+minte cu fier Îngr+,+minte anorganice cu fier. Sulfatul de fier (sulfatul feros, denumitpopular calaican), FeSO4·7H2O. Con9ine 20 % Fe .i 11,5 % S, este unîngr(.(mânt cristalizat, de culoare verde deschis, solubil în ap( (15,65 g/100 mlap( rece .i 48,6 g la 50ºC), în care Fe se g(se.te în form( bivalent(, Fe2+. Estecel mai folosit îngr(.(mânt anorganic cu Fe .i este mult mai ieftin decât chela9iicu Fe. Se folose.te mult la prepararea solu9iilor pentru fertiliz(ri foliare. Alte îngr(.(minte anorganice sunt: sulfatul feros tetrahidratat,FeSO4·4H2O, cu 20-23 % Fe, sulfatul feric, Fe2(SO4)3·4H2O, cu 20 % Fe,carbonatul feros, FeCO3·H2O, cu 42 % Fe, sulfatul feros de amoniu,(NH4)2SO4·FeSO4·6H2O, cu 14 % Fe, fosfatul feros de amoniu,Fe(NH4)PO4·H2O, cu 29 % Fe, fritul cu fier, cu pân( la 40 % Fe. Îngr+,+minte organice cu fier (chela2i cu Fe). Fe-EDTA (6–12 % Fe)este sarea de Fe a acidului etilen diamino tetraacetic; este eficient numai pesoluri acide .i ineficient pe soluri neutre .i calcaroase, deoarece î.i pierdestabilitatea la pH peste 7. Fe-DTPA (10 % Fe) este sarea de Fe a aciduluidietilen triamino pentaacetic. Are o stabilitate .i eficien9( intermediar( între Fe-EDTA .i Fe-EDDHA (Follet ..a., 1981). Fe-EDDHA (6 % Fe) este sarea de Fea acidului etilen diamino di-o-hidroxifenilacetic. Având stabilitate la undomeniu foarte larg de pH, de la 4 la 10, este o surs( foarte bun( de Fe pe toatesolurile, inclusiv pe cele calcaroase. Fe-HEDTA (5–9 % Fe) este sarea de Fe aacidului hidroxietilen diamino triacetic. Chela9ii cu Fe sunt îngr(.(minte foarte scumpe, dar .i mai eficiente depeste trei ori decât cele anorganice, raportat la kg Fe, deoarece Fe fiindcomplexat este mult mai ferit de insolubilizare prin precipitare, fiind astfel maiaccesibil plantelor. Din acest motiv, dozele de Fe sub form( de chela9i sunt decâteva ori mai mici decât cele sub form( de s(ruri anorganice. Chela9ii cu fier sepot aplica .i foliar, în vegeta9ie. Folosirea îngr+,+mintelor cu fier. Aplicarea la sol este mai pu9inpracticat( datorit( slabei eficien9e, Fe din îngr(.(mintele anorganice fiind© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 29Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie
  30. 30. www.precis.roinsolubilizat rapid sub form( de oxizi; pe solurile carbonatice are loc .ipercipitarea ionilor de Fe2+ sub form( de FeCO3. Sunt de preferat chela9ii fa9( desursele anorganice, dar pre9ul ridicat îi face prohibitivi pentru culturile care suntmai pu9in profitabile. În plus, alegerea chelatului trebuie s( 9in( cont de pH-ulsolului .i de domeniul de pH în care chela9ii sunt stabili. Astfel, FeEDTA nu seva utiliza pe soluri cu pH peste 7, în timp ce FeEDDHA se poate folosi pe toatesolurile, indiferent de pH. Chela9ii cu stabilitate mare sunt îns( .i cei maiscumpi. Aplicarea la sol trebuie f(cut( înainte de sem(nat. Aplicarea deîngr(.(minte cu azot cu efect acidifiant o dat( cu îngr(.(mintele cu fier, înspecial cu sulfatul de fier, poate spori eficien9a Fe din aceste îngr(.(minte. Deasemenea, aplicarea sulfatului de fier împreun( cu îngr(.(minte organice poatecontribui la combaterea clorozei, la vi9a de vie recomandându-se 4–5 kg gunoide grajd cu 2 % calaican/butuc (Borlan ..a., 1992). Dup( unii autori, la plantelecitrice de apartament se aplic( cca 100–200 g chelat/plant( dac( volumul de soldin vas este suficient de mare. Aplicarea foliar este cu mult mai eficient( decât aplicarea la sol, în cazulsulfatului de fier de 25–100 de ori (Mc Nall, 1967, citat de Lixandru, 1990), deaceea este mult mai mult practicat( decât cea la sol. Datorit( mobilit(9ii reduse aFe în plant(, stropirile foliare trebuie repetate de mai multe ori, altfel noilefrunze formate dup( aplicare vor prezenta simptome de caren9( de fier.Repetarea tratamentelor ridic( îns( costurile fertiliz(rii. Se aplic( între 200–400l solu9ie/ha în func9ie de specia de plante, de stadiul de dezvoltare a acestora .isuprafa9a aparatului foliar astfel încât solu9ia s( îmb(ieze complet frunzele;altfel, datorit( mobilit(9ii reduse a Fe chiar la nivelul aceleia.i frunze, deficien9ava fi corectat( numai în punctele în care a ajuns îngr(.(mântul, frunzelec(p(tând un aspect mozaicat de verde .i galben. Pentru prepararea solu9iilor serecomand( în primul rând chela9ii cu fier, dar poate fi folosit .i sulfatul de fier. Dup( datele publicate de Follet ..a. (1981), atunci când se folose.te sulfatulde fier, concentra9ia solu9iei se situeaz( la multe culturi de câmp între 0,5–0,8 %Fe (3–4 % calaican); solu9ia fiind acid( trebuie neutralizat( cu lapte de varpentru evitarea arsurilor pe frunze. În cazul folosirii chela9ilor, concentra9iasolu9iei este de 0,06 % Fe la soia, 0,2–0,4 % Fe la legume .i 0,06–0,1 % Fe lapomi. Eficien9a fierului din chela9i, raportat( prin prisma efectului pe g Fe aplicat,este .i în cazul fertiliz(rii foliare mult mai mare decât a fierului din sulfatul defier. Astfel, Lixandru (1990) arat( c( stropirile la care s-au folosit 10–50 g Fesub form( de chela9i au dat rezultate mai bune decât cele la care s-au folosit 1,1kg Fe sub form( de sulfat de fier, ceea ce arat( o eficien9( de 20–100 de ori maimare pe g Fe aplicat. Explica9ia const( .i în faptul c( prin neutralizarea solu9ieide sulfat de fier, Fe precipit( în bun( m(sur( sub form( de hidroxizi .i nu maip(trunde în frunze (Borlan ..a., 1992). Astfel de date trebuie luate în considerare© Prof. univ. Gheorghe Budoi - budoi_gh@yahoo.com - 0724 01 57 89 30Facultatea de Agricultur(, USAMV Bucure.ti - Catedra Pedologie, Agrotehnic( .i Agrochimie

×