Infiintarea in solarii a culturilor anticipate de verdeturi
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Infiintarea in solarii a culturilor anticipate de verdeturi

on

  • 3,527 views

 

Statistics

Views

Total Views
3,527
Views on SlideShare
3,527
Embed Views
0

Actions

Likes
1
Downloads
74
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Infiintarea in solarii a culturilor anticipate de verdeturi Infiintarea in solarii a culturilor anticipate de verdeturi Document Transcript

  • Infiintarea culturilor anticipate de verdeturi in solarii Data: Thursday, November 06 @ 10:34:14 EET Topic: AgriculturaCeapa verde, usturoi, spanac, salataSolariile sunt constructii foarte utile pentru producerea legumelor extratimpurii sitimpurii. Folosirea lor in perioada actuala presupune cheltuieli mari care pot firecuperate doar printr-o exploatare judicioasa.Realizarea culturilor anticipate constituie o veriga tehnologica si economica foarteeficienta pentru folosirea intensiva a solariilor acoperite cu material plastic.Culturile anticipate de verdeturi (ceapa verde, usturoi verde, spanac si salata) seseamana sau se planteaza toamna, ierneaza sub cerul liber si se recolteaza primavarafoarte devreme, cu cateva saptamani inaintea culturilor similare, semanate sau plantatein primavara.Pentru reusita acestor culturi anticipate - Ceapa verde, usturoi, spanac, salata - suntnecesare masuri tehnologice specifice, dintre care, mai importante sunt: stabilireaamplasamentului, pregatirea atenta a terenului, alegerea unor soiuri adecvate si modulde infiintare a culturii.Terenurile sau portiunile de solar, alese pentru culturi anticipate, trebuie sa fieirigabile, dar cu un drenaj bun, fie prin infiltrarea rapida a excesului de umiditate, fieprin scurgerea acestuia in afara solarului.Vor fi preferate terenurile cu expozitie favorabila si ferite de vanturi sau curenti de aerrece, care nu formeaza crusta.De asemenea, este foarte important ca pe terenurile alese pentru aceste culturi sa nu fifost cultivate aceleasi specii in ultimii 2 - 3 ani.Pentru o pregatire de buna calitate a terenului, este bine sa se execute urmatoarelelucrari:- desfiintarea culturii premergatoare, cu evacuarea in afara solarului a tuturor
  • resturilor vegetale si a materialelor folosite la palisarea fostei culturi;- corectarea denivelarilor cunoscute, in care a baltit apa la cultura precedenta;- fertilizarea de baza cu gunoi de grajd (250 - 400 kg/100 m², superfosfat (3 - 5 kg/100m²) si sulfat de potasiu (1,5 - 2 kg/100 m²), in cantitatile necesare culturii principalecare urmeaza in succesiune dupa recoltarea culturilor anticipate;- administrarea ingrasamintelor cu azot este daunatoare si neeconomica, deoarecedetermina scaderea rezistentei la frig a culturilor anticipate, in cursul iernii;- afanarea profunda a solului la 25 - 30 cm adancime, prin arat, sapat la cazma saueventual prin lucrare cu masina de sapat solul;- maruntirea solului, cu atentia necesara pregatirii unui pat germinativ bun,indispensabil pentru semanatul semintelor mici;- modelarea solului, prin deschiderea de rigole si formarea unor straturi inaltate, incoronamentul de 94 cm (conform schemelor actuale de modelare pentru suprafetemari) sau cu coronamentul mai lat pentru suprafete mici pe care lucrarile se realizeazamanual.Modelarea solului este foarte importanta, deoarece excesul de apa din precipitatii seva drena pe rigole.Soiurile recomandate pentru culturile timpuriiCeapa verde - Stuttgart.Usturoi verde - De Darasti, De Moldova, De Cioroiu, Favorit, Record.Pentru culturi anticipate de usturoi verde se vor evita soiurile de primavara.Salata - Polul Nord, Silvia.Spanac - Matador, Matarer, Smarald.Epoca optima de infiintare a culturilor de salata si spanac este luna septembrie.In zonele mai calde, semanatul acestor culturi poate fi amanat pana in prima decada alunii octombrie.
  • Ceapa verde si usturoiul se pot planta toamna, in cursul lunii octombrie. Pentru toateaceste culturi, esential este ca la instalarea ingheturilor, plantele sa fie bineinradacinate, cu 3 - 4 frunze adevarate, bine formate.Schemele de semanat pentru salata si spanac se realizeaza, trasand cu semanatoarea 4randuri pe coronamentul straturilor modelate.Pentru culturile semanate manual, este bine ca randurile sa fie plasate perpendicularpe rigole, echidistant, la 25 cm, deoarece in acest fel semanatul si viitoarele lucrari deingrijire se pot realiza mult mai usor si mai bine.Plantarea arpagicului sau a cateilor de usturoi pentru culturile de ceapa si usturoiverde se poate realiza mecanizat, conform schemelor prezentate in figura sau, pentruculturi realizate manual, in randuri echidistante, la distanta de 15 - 20 cm.Semintele de salata si spanac se seamana la 1 - 1,5 cm adancime, folosindu-se normede 2 kg/ha (20 g/100 m²) la salata si 25 kg/ha (250 g/100 m²) la spanac.Aceste norme de semanat sunt mai mari decat cele recomandate pentru culturi deprimavara, deoarece ele trebuie sa compenseze pierderile datorate inghetului, caresunt inerente in timpul iernii.Pentru plantarea culturilor de ceapa verde este recomandata folosirea arpagiculuimare, cu diametrul bulbului de peste 21 mm sau chiar a bulbilor mici de ceapa uscata,cazuti la sortare, cu diametrul pana la 30 mm.Folosirea materialului de plantare cu diametru mare este preferabila, deoarece ceapaverde va fi mai viguroasa.La usturoiul verde, marimea bulbililor (cateilor), folositi la plantare, depinde de soi.Distanta intre plante pe rand, pentru aceste doua culturi este de 2 - 3 cm, iaradancimea de plantare este de 4 - 5 cm.Plantarea mecanizata sau semimecanizata a bulbilor sau bulbililor are drept consecintaformarea unor tulpini false, strambe, care scad valoarea comerciala a cepei verzi sau austuroiului verde.
  • Pentru evitarea acestui fenomen nedorit, pe suprafetele mici, bulbii de arpagic saubulbilii de usturoi se vor planta manual, in pozitie verticala, cu discul (radacinile) injos.Calculand cantitatile necesare de arpagic, la o densitate de 100 - 200 plante / m² peterenul efectiv cultivat (in care nu este inclusa suprafata potecilor) si la o greutatemedie a bulbilor de 2 - 4 g, sunt necesare norme de 200 - 800 g/m².Aparent, densitatile si cantitatile de arpagic sunt foarte mari, dar la o cultura de ceapaverde, plantele se recolteaza la dimensiuni mult mai mici decat ceapa pentru bulbiuscati, iar spatiul de nutritie necesar este mai mic. In plus, pierderile de plante incursul iernii pot fi de 15 - 20% din densitatea initiala.Datorita acestui fapt, la ceapa verde, usturoi verde si spanac, desi densitatile initialesunt mari, culturile nu se raresc. Pentru evitarea scaderii densitatii cu mult subparametrii optimi, culturile anticipate de salata se raresc in primavara.In cazul lipsei precipitatiilor, imediat dupa infiintarea culturilor, se vor aplica udari,pentru asigurarea unei rasariri rapide si uniforme a acestora.Lucrarile de ingrijire a culturilor anticipate in cursul iernii si in primavara vor fiprezentate intr-un articol viitor.Dr. ing. Nicolae ATANASIUCititi si articolele:Plantarea de toamna a cepei si a usturoiuluihttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=109Hrana vie - salveaaza omenireahttp://www.live-food.eu/hrana-vie.htmlGradina familiala de legume - tipuri de rasadnitehttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1500
  • Plantarea de toamna a cepei si a usturoiuluiObtinerea unor productii de ceapa si usturoi superioare din punctde vedere cantitativ si calitativ este asigurata prin plantarea dintoamna, cu respectarea masurilor tehnologice specifice acestorculturi.Alegerea terenului pentru culturile de ceapa si usturoiCeapa si usturoiul prefera terenurile plane, bine nivelate, cupanta intre 1-3‰ si posibilitati de irigare.Terenurile trebuie sa fie permeabile, cu apa freatica la 3-4 madancime, cu un grad scazut de imburuienare, neinfestate cu bolisi daunatori. Structura acestora va fi buna - foarte buna, texturanisipo-lutoasa si luto-nisipoasa, pH-ul 6,5-7,8.Culturi premergatoareFoarte bune premergatoare sunt leguminoasele (mazare, fasole),care lasa terenul bine aprovizionat cu azot, cerealele paioase(bune reprimatoare de buruieni).Aceste culturi elibereaza terenul devreme si permit pregatira luiin perioada optima.Bune premergatoare sunt tomatele timpurii si tomatele de vara,iar corespunzatoare sunt bostanoasele (castravetii, pepenii,dovleceii, dovleacul de copt).Culturile premergatoare bune si corespunzatoare trebuiescfertilizate in anul de cultura cu 40 t/ha gunoi de grajd.
  • Este bine sa se retina ca ceapa si usturoiul NU trebuie sa secultive pe acelasi sol decat o data la 3-4 ani.Pregatirea terenului pentru cultivarea de ceapa si usturoiDesfintarea culturilor premergatoare pe suprafete mari se faceprin discuire, la adancimea de 8-12 cm (2 treceri perpendiculareuna pe alta), particulele de sol sa aiba diametrul sub 5 cm, iarresturile vegetale sa fie incorporate in totalitate.Pe suprafete mici, desfiintarea culturii premergatoare se facemanual, prin scoaterea in afara parcelei a resturilor vegetale siafanarea adanca la cazma.Afanarea solului la adancimea de 60 cm, se face o data la 3-4 anipe suprafete mari.Nivelarea de intretinere (exploatare) se practica in scopulcorectarii microdenivelarilor aparute in anul de cultura la plantelepremergatoare. Prin aceasta lucrare (2 treceri perpendiculare unape alta, cu nivelatorul NM-3,2 pe suprafetele mari si manual pesuprafete mici), se asigura o panta uniforma de 1-3‰, gradul denivelare fiind de 80%.Fertilizarea de baza cu ingrasaminte minerale se face in ziua saupreziua executarii araturii de baza sau afanarii manuale a solului.Imprastierea ingrasamintelor minerale se face uniform pe toatasuprafata, fara gresuri.Dozele de ingrasaminte minerale (kg s.a /ha) sunt in functie degradul de fertilitate a solului.Dozele de ingrasaminte minerale pentru fertilizarea de baza suntprezentate in tabelul I.
  • Aratura adanca sau sapatul la cazma, la adancimea uniforma de28-30 cm, fara coame si gresuri, cuncorporarea resturilorvegetale si a ingrasamintelor mienrale, se face cand terenul estereavan, urata imediat de maruntirea solului, mecanic sau manual,pe adancimea de 8-10 cm.Concomitent se face si incorporarea erbicidelor (Treflan 24 EC 3-5l/ha, Dual 500 EC 3-5 l/ha).Cantitatea de solutie necesara pentru un hectar este de 450-500l.Deschiderea rigolelor pentru modelat solul pe suprafete mari, laadancimea de 18-20 cm, uniforme ca adancime si drepte estenecesara daca maruntirea s-a efectuat cu mult timp inainte demodelare, timp in care solul s-a tasat, sau pe solurile cu o texturagrea.Modelarea solului se face in brazde inaltate, cu ecartament de150 cm, coronament de 104 cm, rigole cu deschiderea de 46 cmsi adancimea de 16-18 cm. Brazdele sa fie drepte pe toatalungimea lor, bine impachetate si cu un grad uniform de tasare.Infiintarea culturilor de ceapa si usturoiIn vederea realizarii unei distribuiri uniforme si asigurarii uneidesimi optime la plantare si rasarire, materialul de plantat -arpagic, bulbi de usturoi (catei) - trebuie sa fie sanatos, binecalibrat, fara codite si frunze.Inainte de infiintarea culturilor, materialul de plantat se trateazacontra agentilor patogeni si daunatorilor.Arpagicul se trateaza prin prafuire cu Metoben 3 g/kg, aplicat
  • singur sau in amestec cu unul din produsele: Tiuram 75 PU 3g/kg sau Captadin 50 PU 3 g/kg pentru prevenirea infectiilor cuagenti patogeni Sclerotium cepivorum (putregaiul alb) si Botrytisallii (putregaiul cenusiu).Bulbii de usturoi se trateaza prin imbaiere, timp de 30 minute,contra nematozilor, paianjenilor bulbilor si agentilor patogeni:Fusarium sp., Penicillium sp. si Sclerotium cepivorum.Pentru bulbii de usturoi se foloseste unul din produsele: Miral 500EC 0,3%, Polisulfura de bariu 4%, Polisulfura de calciu 8% inamestec cu unul din produsele: Tiuram 75 PU 0,3% sau Captadin50 PU 0,25%.Cantitatea de solutie necesara pentru imbaiere este de 150-200 lla 800-1000 kg material de plantat.Dupa imbaiere, materialul de plantat se pune la zvantat timp de1-2 ore, dupa care se planteaza.Infiintarea culturilor de ceapa si usturoi se face manual (dupamarcarea randurilor) sau numai mecanic la ceapa.Perioada optima de infiintare din toamna este intre 10-20octombrie pentru ceapa si 10 septembrie - 30 noiembriepentru usturoi.Cantitatea necesara de material de plantat este de: 950-1575kg/ha arpagic si 800-1000 kg/ha usturoi. Pentru cultura de ceapase foloseste numai arpagic cu diametrul de 14-21 mm.Distantele si dimensiunile de plantare sunt prezentate in tabelulII.Intretinerea culturilor de ceapa si usturoi
  • Irigarea de aprovizioare se face prin aspersie in toamnelesecetoase, pentru a asigura umiditatea optima in sol in asa felincat la intrarea in iarna plantele sa fie bine inradacinate(lungimea radacinilor de 8-10 cm), nerasarite sau in faza derasarire.Norma de udare este de 200-250 m2 apa/ha, iar irigarea se faceori de cate ori este nevoie.Fertilizarea faziala se face primavara, in doua etape, in functie defaza de vegetatie a solului.Culturile de ceapa si usturoi infiintate din toamna pot fi recoltatein primavara (ca legume verdeturi) - ceapa verde si usturoiverde, in luna iulie, pentru consum in stare proaspata (bulbi) sitoamna.Ing. Viorel Radoi, dr. ing. Valentin MironCititi si articolele:Infiintarea culturilor anticipate de verdeturi in solariihttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=129Cultivarea usturoiului de toamnahttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1404Combaterea daunatorilor - Nematodul usturoiuluihttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=362Sa cultivam legume mai putin raspandite!
  • http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=285Cand si cum pregatim pamantul pentru rasadniteIn zilele de toamna mai calduroase, lipsite de precipitatii,legumicultorii incep sa pregateasca amestecurile de pamantpentru obtinerea rasadurilor necesare viitoarelor culturi delegume.Pregatirea amestecurilor de pamanturi este o veriga tehnologicaabsolut necesara pentru speciile legumicole la care infiintareaculturilor se face nemijlocit prin rasad.In scopul obtinerii unui rasad de calitate buna, amestecul nutritivtrebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- sa prezinte un grad optim de afanare si permeabilitate;- sa aiba capacitate foarte buna de retinere a apei;- sa se caracterizeze printr-un continut ridicat de elementeminerale usor asimilabile;- sa fie lipsit de agenti de boli si de daunatori care produc pagubeculturilor legumicole;- sa posede un pH adecvat cerintelor speciilor la care sefoloseste;- sa aiba culoare inchisa pentru a capta radiatia calorica etc.Pentru a obtine un amestec nutritiv cu insusirile prezentateanterior, se folosesc diverse materiale, atat de natura organica,cat si de natura anorganica. La pregatirea amestecului nutritiv sefolosesc: mranita, turba, pamantul de telina, pamantul degradina, iar in proportie mai mica composturile (menajer, deresturi vegetale etc.), pamantul de frunze si pamantul de
  • rumegus.MranitaEste un gunoi de grajd foarte bine descompus pana la stadiul depamant, care se poate obtine in 1 - 2 ani. Prezinta o serie deinsusiri, si anume: continut foarte ridicat de substante nutritiveusor asimilabile de catre plante, pH alcalin, culoare neagra (carefavorizeaza captarea caldurii de la soare), este afanata sipermeabila. Mranita prezinta dezavantajul ca are in continutul sau germenide boli si daunatori, precum si seminte de buruieni. Pentruaceasta se impune in mod obligatoriu dezinfectia pe cale termicasau chimica, fie a mranitei, fie a amestecurilor nutritive incompozitia caror se gaseste mranita.TurbaSpre deosebire de mranita, prezinta marele avantaj ca se poatefolosi imediat, nefiind necesara fermentarea si descompunereaacesteia. Este un material organic care se formeaza in conditiinaturale, in asa-numitele turbarii. Se cunosc doua feluri de turba:-turba neagra(se formeaza in zonele joase), are aspect prafos, datorita graduluiavansat de descompunere, culoare neagra, o mare capacitate deretinere a apei (de 7 - 8 ori volumul sau), mai saraca in elementeminerale, comparativ cu mranita, pH slab acid, afanata sipermeabila;- turba rosie(se formeaza in zonele inalte), are aspect fibros, datorita faptuluica nu este foarte bine descompusa, culoarea este mai deschisa(roscata), capacitate foarte mare de retinere a apei (de 10 - 15ori volumul sau), are pH acid si de aceea se foloseste mai putin inlegumicultura, iar cand se foloseste se trateaza cu praf de var 2 -3 kg/m³ pentru neutralizarea aciditatii.Este libera de boli si daunatori si relativ saraca in elementenutritive.
  • Pamantul de telinaSe obtine de pe terenuri intelenite cu graminee si leguminoaseperene.Se recolteaza brazde pe o adancime de 20 cm, care apoi se asazain platforme de descompunere, obtinand in 6 - 8 luni un pamantde telina bun pentru pregatirea amestecurilor.Are culoare cenusie-maronie, este foarte bine structurat, arecontinut ridicat in elemente minerale, in special azot (dar acestadepinde foarte mult de flora existenta pe terenul de unde s-aurecoltat brazdele), are pH alcalin.Pamantul de gradinaSe poate folosi ca inlocuitor al pamantului de telina si spredeosebire de pamantul de telina se foloseste imediat duparecoltarea stratului de pamant de la suprafata solului. Posedaaceleasi insusiri ca si pamantul de telina.ComposturileSe folosesc mai putin la pregatirea amestecurilor nutritive si potsa inlocuiasca mranita. Se obtin prin compostarea diferitelorresturi vegetale sau resturi menajere din gospodariile populatiei,timp de 3 - 4 ani.Prezinta culoare inchisa, continut ridicat in elemente nutritive,insa o atentie deosebita trebuie acordata pH-ului si continutuluivariat in germeni patogeni, pentru care se recomanda in modabsolut obligatoriu dezinfectia inainte de folosire.Pamantul de frunzeSe obtine din compostarea frunzelor arborilor care toamna in modobisnuit cad.Se strang in platforme sau in santuri, se rascolesc de mai multeori, cu care ocazie se face si udarea cu must de gunoi de grajd siin circa 2 ani de zile se obtine un pamant bun.Are culoare inchisa, sarac in elemente nutritive, afanat sipermeabil si cu pH variabil, in functie de speciile de arbori de la
  • care provine, de aceea trebuie folosit cu multa atentie.Dintre materialele anorganice folosite la pregatirea amestecurilor,cel mai cunoscut este nisipul, folosit in scopul asigurarii unui gradde afanare si permeabilitate corespunzator amestecului nutritiv,evitand compactizarea acestuia.Cel mai bun nisip este cel de rau, spalat de ape, deoarece nucontine oxizi, care ar putea fi toxici pentru plante, si practic nulipseste la pregatirea amestecurilor.Pregatirea amestecurilor nutritiveSe face manual pentru cantitati mici si mecanizat pentru cantitatimai mari.Pregatirea manuala se face pe platforme betonate sau pesuprafete plane, bine curatate.Mai intai, se stabileste reteta de amestec, in functie de scopulurmarit si unitatea de volum (lopata, galeata, roaba).In mod obligatoriu componentele se cern inainte de folosire cuajutorul unor plase de sarma cu ochiuri mici asezate oblic, dupacare componentele se masoara in unitati de volum si se asaza instraturi alternative intr-o gramada conica. Tot acum, daca este cazul, se administreaza ingrasamintelechimice in scopul sporirii fertilitatii acestuia. Amestecarea se faceprin lopatarea materialelor, incepand de la baza gramezii, cladindastfel doua gramezi mai mici. Concomitent se amesteca la fiecaregramada cu grebla.In final, se reface gramada initiala in care sa nu poata sa fie alesnici un component, deci sa fie o masa foarte bine omogenizata.Substratul astfel pregatit se dezinfecteaza pe cale chimica (ex.formalina 3%) sau cu aburi. Se depoziteaza in magazii, soproane,alte spatii acoperite, unde sa fie ferit de umezeala.Ca timp, pregatirea amestecurilor este bine sa se faca dintoamna, in zile insorite, cand umiditatea materialelor nudepaseste 40%.Cu 3 - 4 zile inainte de utilizare, amestecul pentru rasaduri se
  • aduce in spatii inchise pentru a se incalzi.Sef lucrari Gheorghita HOZACititi si articolele:Producerea rasadurilor in spatii protejatehttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=366Gradina familiala de legume - Tipuri de rasadnitehttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1500Construirea si folosirea eficienta a solarului de legumehttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=214Cultura tomatelor in rasadnitehttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=491Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentrucultura in solariihttp://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=435