• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Infiintare plantatii arbusti fructiferi
 

Infiintare plantatii arbusti fructiferi

on

  • 16,085 views

 

Statistics

Views

Total Views
16,085
Views on SlideShare
14,809
Embed Views
1,276

Actions

Likes
4
Downloads
289
Comments
0

20 Embeds 1,276

http://muresizmeura.blogspot.ro 1089
http://muresizmeura.blogspot.com 57
http://muresizmeura.blogspot.it 43
http://muresizmeura.blogspot.com.es 29
http://muresizmeura.blogspot.de 14
http://muresizmeura.blogspot.ca 11
http://muresizmeura.blogspot.co.uk 8
http://www.muresizmeura.blogspot.ro 4
http://muresizmeura.blogspot.gr 4
http://muresizmeura.blogspot.ie 3
http://muresizmeura.blogspot.fr 3
http://muresizmeura.blogspot.dk 2
http://muresizmeura.blogspot.co.at 2
http://muresizmeura.blogspot.com.au 1
http://translate.googleusercontent.com 1
http://muresizmeura.blogspot.be 1
http://webcache.googleusercontent.com 1
https://www.google.ro 1
http://muresizmeura.blogspot.co.il 1
http://muresizmeura.blogspot.no 1
More...

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Infiintare plantatii arbusti fructiferi Infiintare plantatii arbusti fructiferi Document Transcript

    • Înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferiArbuştii fructiferi ca afinul, coacăzul, zmeurul sunt specii cu cerinţemoderate faţă de factorii de mediu, de aceea se comportă bine înRomânia.Aceşti arbuşti se înmulţesc uşor şi intră repede pe rod, iar fructeleobţinute au valoare nutritivă şi terapeutică ridicată.Pentru înfiinţarea unei plantaţii de arbuşti fructiferi în condiţiicorespunzătoare fermierul trebuie să aibă cunoştinţe referitoare la:Cerinţele faţă de factorii de mediuAfinul, coacăzul, zmeurul au cerinţe moderate faţă de căldură, se dezvoltăbine în zone colinare, cu un regim de precipitaţii mai mare de 600 mmanual sau în condiţii de irigare, dar nu suportă stagnările de apă. Deşiunele suportă semiumbra, se obţin fructe de calitate în condiţii bune delumină.Afinul preferă o climă răcoroasă, umedă şi poate fi cultivat până laaltitudini de 600-800 m. Suportă temperaturi scăzute până la – 25°C înperioada de iarnă. Afinul preferă soluri bine drenate, fără exces deumiditate, cu reacţie acidă (pH 4,3-5,5). Reacţia solului este una dintreînsuşirile care limitează aria de răspândire a acestei culturi.Această specie nu se va cultiva pe terenuri unde au fost aplicateamendamente calcaroase în anii precedenţi dacă reacţia solului nu acoborât sub 5,5. Dacă ph-ul este mai mare de 5,5, pentru scădereaacestuia se va folosi turbă acidă aplicată în groapa de plantare. Preferăsoluri bogate în humus, evitându-se solurile sărace şi cele nisipoase.Coacăzul suportă geruri de -30°C în timpul iernii, dar nu suportătemperaturi foarte ridicate, vara mai ales, dacă sunt asociate cu seceta.Se dezvoltă bine pe soluri permeabile, fertile, suficient de umede, cureacţie uşor acidă (phH 5,0-6,5).Zmeurul suportă bine gerurile din zona noastră, cu condiţia ca lemnultulpinilor anuale să fie bine copt la intrarea în iarnă. Dacă lemnul nu ecopt suficient, vârful lăstarilor îngheaţă. Această specie se cultivă pediferite tipuri de sol, dar nu suportă solurile grele, calcaroase şi reci. Sedezvoltă bine la un pH de 5,6-6,8.Înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi necesită cheltuieli mari dinpartea fermierilor, dar aceştia pot beneficia de sume nerambursabile dinFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cadrulMăsuriinr. 121 – „Modernizarea plantaţiilor agricole“.
    • Materialul săditorMaterialul săditor la majoritatea arbuştilor fructiferi se obţine prinbutăşire, marcotaj, drajonare, ceea ce înseamnă că sunt plante perădăcini proprii. Se mai pot înmulţi şi prin altoire (afinul).Plantaţiile de afin şi coacăz se înfiinţează în general prin folosirea butaşilorînrădăcinaţi, iar cele de zmeur prin folosirea drajonilor. Drajonii trebuie săaibă 60-80 cm lungime, diametrul la bază 10-12 mm şi un sistemradicular bogat. Rădăcinile drajonilor de zmeur sunt subţiri şi sedeshidratează foarte repede.Aprovizionarea cu material săditor se face din pepiniere autorizate carepot certifica sănătatea plantelor şi autenticitatea soiurilor.Unde şi cum plantăm arbuştiPregătirea terenului în vederea plantăriiÎn vederea plantării se face pregătirea terenului printr-o arătură adâncăde 40-50 cm şi încorporarea îngrăşămintelor organice şi chimice folositepentru fertilizarea de bază.Pentru plantaţiile de coacăz şi zmeur, dacă pH-ul solulul este prea mic sevor aplica amendamente cu calcar pentru corectarea acidităţii.La solurile cu permeabilitate redusă se poate face o scarificare la 60-80cm adâncime pentru a mări permeabilitatea acestora. Pentru pichetareaterenului se vor stabili distanţele de plantare.Afinul se poate planta la distanţe de 2,5-4,0 m între rânduri şi 1,2-2,5 mîntre plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului şi tehnologia de culturăadoptată. Poate fi de exemplu o plantaţie în rânduri simple la distanţe de3x1 m sau în benzi cu două rânduri plantate la distanţe de 3x1x1 m.Coacăzul se poate planta astfel:– în sistem clasic, unde plantele sunt conduse în formă de tufe, distanţelede plantare sunt de2,5-3,0 m între rânduri şi de0,7-1,5 m pe rând; 1. în sistem intensiv, cu distanţe de plantare de 0,75-1,0 m/1,5-2,0 m şi pe rând se va forma un gard fructifer; 2. în sistem superintensiv pentru plantaţii unde se va face recoltarea mecanizată a fructelor, cu distanţe de plantare de 1,8/0,15 m. Aici plantele se conduc sub formă de cordon vertical, sunt foarte dese şi au o durată de exploatare de 3 ani, faţă de 10-12 ani în celelalte sisteme de cultură.
    • Pentru cultura zmeurului, cele mai bune rezultate se obţin pe terenurile înpantă la plantarea în rânduri pe curbele de nivel, la distanţe de 2,5-3,0 mîntre rânduri şi 0,50 m între plante pe rând. Pe direcţia rândului se vaforma un gard fructifer. În grădinile familiale, în condiţiile în care lucrărilenu se fac mecanizat, distanţele dintre rânduri pot fi mai mici.Plantarea arbuştilor fructiferiEpoca de plantare. Ca şi la pomii fructiferi, la arbuşti plantarea se poateface toamna sau primăvara.Pentru afin dau rezultate mai bune plantările de primăvară, în martie sauaprilie, mai ales în zonele umede sau cu ierni geroase. Plantarea se facetoamna în zonele mai secetoase şi cu ierni mai blânde.Zmeurul se plantează toamna înainte de venirea îngheţurilor sauprimăvara devreme. Dacă este secetă primăvara, plantele trebuie udatede mai multe ori pentru a se asigura prinderea, sistemul radicular fiindsensibil la lipsa apei.Cele mai bune rezultate la plantarea coacăzului se obţin când lucrarea seface toamna, pentru că în primăvară va porni în vegetaţie devreme şi întimpul plantării se vor distruge o parte din muguri. Plantarea de primăvarăse poate face cu rezultate bune în zonele cu mai multe precipitaţii înaceastă perioadă.Pregătirea materialului pentru plantareÎn vederea plantării, materialul se fasonează şi se mocirleşte, fiind atenţica plantarea să se facă înainte ca mocirla să se usuce pe rădăcini. Înaintede plantare, butaşii de coacăz se fasonează, scurtându-se la 3-4 muguri.Drajonii de zmeur trebuie să fie turgescenţi, cu mugurii viabili, neafectaţide ger. Fasonarea drajonilor de zmeur constă în îndepărtarea rădăcinilorrănite sau uscate şi scurtarea tulpinilor la 20-25 cm. Butaşii înrădăcinaţi,în vârstă de doi ani la afin, au tulpini de 30-45 cm şi un sistem radicularcare a păstrat o parte din pământul fixat pe rădăcini printr-o udareabundentă înainte de scoaterea materialului de la stratificare.Plantarea propriu-zisăPlantarea afinului se face în gropi de 40x40x40 cm în care seadministrează turbă acidă care să asigure valoarea de pHcorespunzătoare. Pe solurile sărace se administrează gunoi de grajd.Butaşii se plantează cu 4-5 cm mai adânc decât au fost în pepinieră. Dupăplantare se face o udare şi plantele se muşuroiesc cu pământ reavăn.Pentru plantarea coacăzului se fac gropi de 30x30x30 cm sau se deschidşanţuri în lungul rândului. Butaşii înrădăcinaţi se plantează cu 4-6 cm mai
    • adânc decât în pepinieră. Se aşază în groapă, se pune pământ, setasează, se udă şi se face un muşuroi până la mugurele terminal.Drajonii de zmeur se plantează în gropi de 40x40x40 cm sau în şanţuri de30/30 cm, se udă, se muşuroiesc până la 15-18 cm şi se scurteazătulpinile la nivelul muşuroiului.Dr. ing. Felicia PAŞCA, OJCA Satu MareREVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2008Arbuşti fructiferiSoiuri de căpşun Premial Favette Redgauntlet Cambridge Favourite Cardinal Marmolada Cesena PandoraSoiuri de coacaz negru Tsema Cotswold Cross Negre mari Tinker Black Down Black RewardSoiuri de coacaz rosu Rosu timpuriu Jonkheer Van Tets Margaritar (coacaz alb) Red Lake Rondom StantzaSoiuri de zmeur Latham G Citria The Latham Taylor Cayuga Heritage - soi remontantSoiuri de mur Silvan Waldo Smoothstem Thorn FreePlantarea căpşunuluiOperaţiunea de plantare a căpşunului este diferită în funcţie de sistemul de cultură: cultură liberă, direct în câmp sau cultu răprotejată, în solarii sau seră.Indiferent de sistemul de cultură, materialul săditor comportă două operaţii premergătoare lucrării - fasonarea şi mocirlirea stolonilor.Fasonarea constă în îndepărtarea resturilor de filamente, frunze uscate şi reducerea aparatului foliar la 1-2 frunzuliţe.
    • Mocirlirea se realizează prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistenţa smântânii realizat din pământ (depreferinţă galben), bălegar proaspăt de bovină şi apă.Plantarea căpşunului în cultura neprotejatăEpoca de plantare se realizează toamna între 10 septembrie şi 15 octombrie, primăvara în perioada martie - aprilie sau vara înperioada iunie-iulie.Lucrările se realizează manual sau mecanizat (în situaţia plantării pe suprafeţe mari).Plantarea manuală implică trei operaţiuni:execuţia gropii cu plantatorul sau cu sapa la 10-15 cm adâncime;introducerea stolonilor în gropi;strângerea pământului pe lângă rădăcini, astfel încât acestea să facă masă cu solul.Plantarea mecanică se realizează cu ajutorul maşinilor de plantat răsaduri de legume care se adaptează la sistemul de plantare alstolonilor de căpşuni.Principalele condiţii pentru reuşita culturii sunt:poziţia rădăcinilor care trebuie să fie perfect verticală şi dreaptă în gropi;coletul stolonilor să fie la nivelul solului;mugurele central să fie deasupra solului;solul să fie bine tasat prin călcare în jurul plantelor, astfel că, la prinderea uşoară de frunze, plantele să opună rezistenţă;irigarea culturii.Sistemele de plantare folosite sunt:în rânduri simple, cu distanţa între rânduri de 60-100 cm, în funcţie de sistemul de întreţinere a solului (manual sau mecanizat) şi 20-25 cm între plante pe rând pe teren nemodelat;în benzi, pe teren modelat, în biloane de 2 sau 4 rânduri. Distanţele de plantare sunt de 35 cm între rândurile din bandă, 85-95 cmîntre benzi şi 20-25 cm între plante pe rând.Plantarea căpşunului în cultura protejatăModalitatea de plantare este aceeaşi ca la plantarea în cultură liberă. Schema de plantare este în benzi de 2-5 rânduri pe terenmodelat, în biloane, sau plan cu distanţa între benzi de 85-95 cm, între rânduri pe bandă de 35 cm, iar între plante pe rând de 20-25cm.Epoca de plantareînfiinţarea culturii în solarii şi tunele se poate face în perioada 1-15 iunie, dar această lucrare implică folosirea la plantare a stolonilorrefrigeraţi care dau rezultate mult mai bune la prindere (90-91%), faţă de stolonii proveniţi direct din stolonieră (60-75%).Plantarea în seră se realizează cu stoloni fortificaţi în câmp, ce se păstrează în celule frigorifice până la plantare.Cultura se poate realiza direct pe sol sistem clasic sau pe verticală. Epoca de plantare este în ultima decadă a lunii noiembrie.Cultura la sol se face pe teren plan sau modelat în biloane, în benzi de 2-4 rânduri, cu distanţa între benzi de 70 cm, între rânduri de40 cm şi între plante pe rând de 20-25 cm. Tehnica plantării este aceeaşi ca la cultura neprotejată.
    • Plantarea coacăzuluiEpoca de plantaretoamna după căderea frunzelor, în octombrie - noiembrie;primăvara înainte de pornirea în vegetaţie, după dezgheţul solului.Terenul folosit la înfiinţarea plantaţiei trebuie să fie fără exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavăn, cu fertilitate ridicată.Distante de plantarePentru plantaţiile comerciale unde lucrările de întreţinere se execută mecanizat, distanţa între rânduri poate fi de 2,8-3 m, iar între plante pe rând de 1-1,2 m.Pentru plantaţiile cu suprafeţe mici, din incinta locuinţelor sau instituţiilor, distanţele pot fi de minim 1,2 m între rânduri şi 0,8 m între plante pe rând.PlantareaPlantarea se face în gropi sau rigole. Gropile se realizează manual, după pichetarea terenului, sau mecanizat, la dimensiunil e de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor serealizează cu un plug special la adâncimea de 32-35 cm. înainte de plantarea materialului săditor se execută o fertilizare la groapă sau pe rigolă folosind 5-6 kg gunoi degrajd bine fermentat, 30-40g superfosfat, 20-25g sulfat de potasiu şi 15-20g azotat de amoniu.Materialul săditor ce urmează a fi plantat se fasonează astfel: se îndepărtează prin tăiere rădăcinile vătămate sau rupte, se scurtează butaşul la 3-4 muguri lungime, dupăcare se mocirleşte într-un amestec consistent compus din pământ galben, bălegar proaspăt de bovină şi apă.Butaşii astfel pregătiţi se aşează în gropi sau rigole cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Se adaugă pământ şi se tasează bine în jurul plantei, după care seexecută o copcă în care se toarnă 5-8 1 de apă. După infiltrarea apei în sol, se execută un muşuroi până la mugurele terminal. Partea care se află deasupra solului şi carese muşuroieşte, trebuie să aibă 2-3 muguri pe lungimea butaşului.Plantarea zmeuruluiEpoca de plantaretoamna după căderea frunzelor;primăvara după dezgheţ, înainte de pornirea în vegetaţie.Cultura se pretează la orice tip de sol, dar recolte maxime se obţin pe soluri fertile, calde şi reavene.PlantareaPlantarea se face în gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dacă solul nu este arat de 60/60/40 cm, şi în şanţuri executate cu plugul la 30/32 cm adâncime.Distanţa pe rând între plante este de 40-50 cm, iar între rânduri, în funcţie de sistemul de conducere:cultura în benzi cu spalieri - 2,5-3 m;cultura sub formă de gard fructifer - 2,5-3 m;cultura sub formă de evantai - 1,5-2,5 m, iar distanţa pe rând 1-l,2 m;cultura pe araci -1,2 m.Tehnica plantării este asemănătoare cu cea a coacăzului.
    • Plantarea muruluiEpoca de plantareprimăvara după ce a trecut pericolul de îngheţ, datorită sensibilităţii acestei specii latemperaturile scăzute.PlantareaPlantarea se face în gropi de 40/40/40 cm sau de 60/60/40 cm, dacă terenul estenearat.Pregătirea materialului şi tehnica de plantare este similară cu cea a coacăzului şizmeurului.Distanţa de plantareDistanţele de plantare sunt de 2,5 - 3 m între rânduri şi de 1,5-2 m între plante perând, aceasta fiind diferită în funcţie de modul de execuţie al lucrărilor de întreţinere aculturii (manual sau mecanizat) şi de sistemul de conducere a ramurilor.Plantarea arbustilor fructiferi - zmeurul si murulZmeurul si murul sunt doua specii foarte apreciate datorita calitatilorgustative ale fructelor si valorii terapeutice ale frunzelor si lastarilor.Ca si coacazul acestea sunt plante rustice, putand fi cultivate pe langa
    • garduri si alei si chiar in cultura compacta in gradinile particulare,producand fructe proaspete in tot cursul verii, pana in luna octombrie.Atat zmeurul, cat si murul se pot inmulti relativ usor, fara sa necesitecerinte speciale.ZmeurulInmultirea zmeurului se poate face prin mai multe metode: drajonare,despartire de tufe, marcotaj sau butasire. Cea mai practica metoda esteinmultirea prin drajoni.Aceasta se bazeaza pe proprietatea sistemului radicular al zmeurului de aforma muguri (mai ales pe portiunile ingrosate) din care iau nasterelastari (drajoni), care formeaza tulpinile tufei de zmeur. Acesti lastari sepot forma si din mugurii de la partea bazala a tufei.La aparitie, lastarii rezultati din muguri adventivi de pe radacini sau bazalise hranesc pe seama plantei mama, dar in scurt timp iti formeaza unsistem radicular propriu, putand fi usor detasati de restul tufei si plantatiindependent, folosind astfel la infiintarea de noi plantatii.Capacitatea de formare a drajonilor permite refacerea cu usurinta atufelor, asigurand astfel longevitatea plantatiilor. Producerea drajonilor sepoate face in drajoniere special amenajate, dar si in plantatiile deproductie (care dau fructe), in varsta de 4-5 ani.Lastarii (drajonii) care au aparut la sfarsitul primaverii si s-au dezvoltat incursul verii se recolteaza cu radacini, in toamna aceluiasi an, dupacaderea frunzelor, sau in primavara urmatoare, inainte de pornirea invegetatie.Drajonii buni de plantat sunt cei care au grosimea de minim 10-12 mm,50-60 cm inaltime si 10-12 radacini. La plantare tulpina se scurteaza cu15-20 cm.MurulInmultirea murului se poate face prin: seminte, marcotaj, drajoni, butaside radacina, butasi de tulpina, despartirea tufelor. Cea mai simpla metodala mur este imnultirea prin marcote.Varfurile tulpinilor (lastarilor de 1 an), venind in contact cu solul, seinradacineaza si dau nastere la alte plante. De aceea, varfurile tulpinilorde la plantele de mur pe care dorim sa le inmultim se lasa pe sol (chiar seacopera cu un strat de 10 cm de sol) la sfarsitul lunii august.
    • Acestea inradacineaza pana la sfarsitul vegetatiei si se pot detasa cu oportiune de tulpina de 30-40 cm, cu ajutorul sapei si cazmalei, toamnasau primavara.Se pot obtine astfel plante cu sistemul radicular bogat, ce se pot folosi laplantare toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara devreme, inaintede pornirea in vegetatie.Material saditor de arbusti fructiferi se poate, de asemenea, procura de latoate statiunile de cercetari pomicole zonale.Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeureiHorticultura,28 Feb 2010 - 15:00,100 comentarii Zmeură - fructe coapte şi parfumateÎnfiinţarea unei exploataţii de zmeur necesită o suprafaţă de 10 hectare,pe când înfiinţarea unei exploataţii echivalente cu culturi cerealierenecesită 110 ha teren, investiţia considerabilă în teren agricol nefiindaccesibilă majorităţii întreprinzătorilor.Datorită defrişării masive a plantaţiilor pomicole, deficitul de fructe pepiaţa internă nu se poate compensa rapid decât prin cultivarea arbuştilorfructiferi.Pornind de la studiul de piaţă, preţul fructelor de zmeur de import este de 100 lei/kg,cu prezentare în caserole de 100 g la preţul de 10 lei.Din producţia de zmeură a anului al doilea de cultură, se pot compensa investiţiile cuînfiinţarea plantaţiei. Zmeurul este cel mai precoce arbust, care produce rentabil dinanul II de la plantare. Soiul Cayuga, pe care îl înmulţesc în drajoniera proprie, esteextratimpuriu, producând din 5 iunie, când are concurenţă pe piaţa fructelor doarcireşele de mai şi căpşuni. Zmeurul fructifică regulat şi foarte abundent şi nu areperiodicităţi. În anul III, primul an de fructificare abundentă, produce între 5.000 şi12.000 kg/ha.
    • Zmeurul se adaptează uşor la diferite tipuri de soluri şi sisteme de cultură, punând în valoare condiţii edafice mai puţin propice altor specii pomicole sau culturi agricole. Pentru înfiinţarea exploataţiei de zmeură nu este necesară o tehnică deosebită, la fel nici pentru întreţinerea şi exploatarea culturii, la majoritatea lucrărilor putând participa ca forţă de muncă şi copiii, femeile, persoanele mai în vârstă. Zmeura se înmulţeşte foarte uşor, este expansivă şi extrem de rezistentă la îngheţuri şi temperaturi excesive. Nu necesită tratamente contra bolilor, pentru dăunători putând fi folosiţi feromoni. Zmeurul este peren, cultura durează 15 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi arbuşti. Lucrările mecanice se execută cu tractorul 445 viticol, cu plug şi freză, iar pentru irigări folosesc o pompă de 3", acţionată de priza de putere a tractorului. Se folosesc la fiecare trei ani 50 t/ha de îngrăşăminte organice bine fermentate. În drajoniera proprie, cu suprafaţa de 2 ha, produc material săditor certificat, la un preţ de 3,15 lei/ bucată. Statul îl subvenţionează pe cumpărător cu 1,15 lei/bucată pentru revigorarea culturii de zmeur, astfel că preţul plătit de cumpărător este de 2 lei/ bucată. Menţionez că la un supermarket, butaşii de zmeur certificaţi ajung la un preţ de 23 lei/bucată. Posed Autorizaţie de producere, comercializare şi ambalare a butaşilor certificaţi. Astfel, am revitalizat o cultură uitată, cea a zmeurului, existând în prezent circa 70 de exploataţii înfiinţate de diverse persoane fizice sau societăţi comerciale. Cei mai receptivi au fost tinerii sub 35 ani, care au muncit în străinătate în plantaţii de zmeur şi cunosc avantajele deosebite ale acestei culturi. Actele necesare pentru constituirea unei exploataţii agricole Declarţie tip Adeverinţă Registru agricol (suprafaţă) Acte de proprietate a terenului Diplome care să ateste pregătirea profesională: studii medii, superioare sau curs de Consultanţă agricolă Tabel cu parcelele, vizat de primar, Consiliul local şi OCPI Hartă cu parcelele, vizată de primar, Consiliul local Pentru înfiinţarea plantaţiei cu suprafaţă de peste 2000 mp, se completează la Direcţia agricolă o cerere pentru eliberarea Autorizaţiei de plantare, căreia se anexează factura pentru butaşii de zmeur certificaţi şi Certificatul de calitate al butaşilor înrădăcinaţi, precum şi un proiect de înfiinţare a plantaţiei , avizat de o Staţiune de cercetare pomicolă. Eliberarea Autorizaţiei persoanelor fizice se face în temeiul Legii nr. 300/2004, pentru cei care desfăşoară activităţi economice în mod independent, şi a Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului. Menţionez că pentru valorificarea zmeurei pe piaţă,
    • trebuie să solicitaţi de la Primăria pe raza căreia se află plantaţia, un Carnet deproducător. Pentru fructe nu se percep impozite.PRECIZARE: Acest articol, la vremea când a fost scris, se baza pe o afacereprofitabilă de cultură a zmeurului. Din păcate, din cauza unui sistem jalnicşi a hoţilor la drumul mare pentru care în România zilelor noastre nu existăpedeapsă, afacerea dlui Boboescu, semnatarul articolului, s-a dus de râpă(hoţii i-au furat şi i-au devastat plantaţia), iar omul, cu intenţii foartebune, a suferit pagube iremediabile şi s-a ales cu probleme de sănătatefoarte mari. Aşadar, aviz amatorilor. Când înfiinţaţi o plantaţie de zmeur,treceţi pe cheltuieli şi PAZA foarte strictă. Pentru a veni în ajutorul dvs. cutehnologie, material săditor şi alte informaţii utile privind cultivareazmeurului, vă rugăm contactaţi societatea HIDA SRL - dnul Nelu Orlaie, latelefon 0260628330 sau mobil: 0723260107.Mulţumim! Cercetătorii dau murului o nouă dimensiune economicăDr. ing. Paulina Mladin,cercetător gr. I la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare PomicolăMărăcineni, ne introduce în lumea mirifică a arbuştilor fructiferi, sfătuindu-ne să-i cultivăm şi oferindu-ne sfaturi agrotehnice utile.Ca urmare a procesului de ameliorare a murului desfăşurat de cătrecercetătorii americani, europeni şi australieni care, prin hibridări dirijate,poliploidizări şi mutaţii genetice au reunit în acelaşi individ mai multeînsuşiri agronomice valoroase, au fost create o serie de soiuri cucalităţi superioare speciilor sălbatice (cu fructe mari şi cu aspectcomercial, cu conţinut biochimic bogat şi mult mai productive comparativcu speciile de origine).Cultura murului este rentabilă, având în vedere precocitatea soiurilor(fructificare încă din anul al doilea după plantare), potenţialul de producţiecare poate varia de la 5-6 t/ha la 15-18 şi chiar 20 t/ha, precum şivalorificarea fructelor la preţuri avantajoase.Ce soiuri cultivămBineînţeles, soiuri productive, cu fructe de calitate superioară, mai alesdacă se valorifică în stare proaspătă. Pentru a răspunde cerinţeloragrotehnice şi sociale, o cultură de mur trebuie să cuprindă soiurirezistente la gerurile de peste -12 ..-15°C şi să aibă diferite epoci de
    • maturare, începând cu luna iunie şi terminând cu luna septembrie sau, întoamnele lungi şi în zonele sudice, chiar cu prima jumătate a luniioctombrie. Ca urmare, prin cultivarea a cel puţin 2-3 soiuri de mur cucoacere timpurie, medie şi târzie se asigură eşalonarea producţiei pe circa2-3 luni de zile.În cultura murului sunt folosite atât soiuri fără ghimpi, cât şi unele soiuricu ghimpi, acestea din urmă având ca principale avantaje coacerea maitimpurie, chiar extratimpurie, iunie-iulie. În plus, ele au o rezistenţă maibună la gerurile de iarnă şi nici nu necesită conducerea plantelor fărăsusţinere pe şpalier.Date agrotehniceDurata de exploatare a unei plantaţii de mur este cuprinsă între 10 şi 12ani.Distanţele între rânduri pot fi de la 2,0 m la 2,5m, 2,8 m până la 3,0 mpentru toate soiurile. Între plante, pe rând, se recomandă 0,7-1,0 m lasoiurile cu ghimpi şi 1,5 m până la 2,0 m la soiurile fără ghimpi.CosturiÎn general, cheltuielile de înfiinţare a unei culturi de mur, fără instalareasistemului de susţinere, sunt de aproximativ 1.600 de dolari, acesteaincluzând pregătirea terenului, valoarea materialelor (îngrăşăminte,material săditor şi altele) şi plantarea.Întreţinerea plantaţiei până la intrarea pe rod (doi ani), inclusiv instalareasistemului de susţinere se pot ridica la suma de 3.000-3.600 dolari.Înfiinţarea plantaţieiEtapele înfiinţării şi întreţinerii unei plantaţii de mur sunt după cumurmează:¬ Pregătirea terenului constă în defrişarea şi nivelarea terenului,desfundarea acestuia prin arătură adâncă de 30-35 cm, precedată înprealabil, dacă este cazul, de o scarificare. Urmează încorporarea în sol aîngrăşămintelor organice şi chimice şi a unui produs de dezinfecţie asolului (ex. Dazomet) prin efectuarea unei arături la 25-30 cm, urmată lacâteva zile de o mărunţire cu discul.- Plantarea se efectuează de regulă primăvara devreme în teren pregătitdin toamnă.- Formarea şi conducerea plantelor. Forma de conducere cea mai potrivităeste pe şpalier cu 3 sârme, situate la distanţele de 0,7 cm, 1,2 cm şi 1,7cm de sol. Distanţa între şpalieri pe rând este de 5-8 m.
    • Tulpinile plantelor se palisează pe sârme sub formă de evantai.-Irigarea cea mai indicată este cea localizată, prin picurare.Soiurile fără ghimpi au un potenţial productiv mai mare, unele chiar foartemare, cazul soiurilor Thornfree sau Chester, şi îşi maturează fructele îniulie-septembrie.Acestea trebuie cultivate în zone mai adăpostite, pe versanţi sudici, sud-estici sau estici, unde temperaturile minime din iarnă nu coboară sub -15°C. Dacă se cultivă în zone cu îngheţuri mai mari, plantele se potproteja peste iarnă prin culcarea pe sol a tulpinilor şi acoperirea acestoracu pământ şi resturi vegetale.Combaterea bolilor şi dăunătorilorCultura murului are o serie de boli şi dăunători, printre care cele maiimportante sunt mucegaiul cenuşiu care atacă fructele în condiţii deumiditate ridicată, rugina tulpinilor, afidele şi acarienii. Se recomandăastfel un număr de 3-4 până la 6-7 tratamente pe an cu produse fungicideşi insecticide specifice.Oferta este ademenitoarePreţul actual al materialului de plantare certificat este 2,5- 3,0 lei/plantă.Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură produce la comandămaterial săditor certificat din soiurile admise în lista oficială de stat. Deasemenea, livrează în primăvara anului 2008 cantităţi limitate din soiuri cughimpi şi fără ghimpi.Cultura muruluiCerinte fata de factori de mediuTemperatura:- este pretentios la temperatura, atat in perioada de vegetatie cat intimpul ierniiLumina:- nu suporta umbra,- randurile vor fi orientate de directia NS,iar pe terenurile in pantarandurile vor fi pe curbele de nivel.Umiditate:- zonele favorabile sunt unde precipitatiile anuale depasesc 750 mm. Sol- prefera solurile semigrele argilo-nisipoase, bogate in substantenutritive,- pH 6,2-6,5, cu panza de apa freatica sub 0.6-0.7 m.. Curenti de aer: se
    • recomanda amplasarea plantatilor in locuri adapostite sau infiintarea unorperdele de protectie de protectie.Plantarea:- epoca de plantare toamna sau primavara in repaus vegetativ- distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand(pentru plantatii familiale)- radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la bazagropii.Gropi La plantare:Lungime x latime x - Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusuladancime=35/35/40cm - Se mocirlesc radacinile – amestec gunoi de grajd pamant de telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul. - Se fertilizeaza cu : - mranita, ingrasamant complex NPK. - Se uda cu 6-10 l apaFertilizarea soluluiDupa infiintarea plantatiei, prima fertilizare de baza se face la 2 ani,dupacare se repeta din 2 in 2 ani. Ea consta in 3-4 kg/m² gunoi de grajd 30-40g /m², sare potasica 30g /m² superfosfat. In anii in care nu se aplicafertilizari de baza cum am mentionat mai sus, se aplica ingrasaminteazotat de amoniu in cantitate de 20g /m²,distribuit in doua reprize:2/3 dincantitate se aplica primavara timpuriu si1/3 in timpul infloritului.Particularitati de crestere si fructificare:Inflorirea are loc simultan cu a zmeurului sau mai tarziu cu cateva zile infunctie de soi, ultima decada a lunii mai si prima parte a lunii iunie.Desi majoritatea soiurilor sunt autofertile , polenizarea incrucisata asiguraobtinerea de productii maxime si de calitate superioara.Soiurile de mur fara ghimpi se matureaza mai tarziu decat cele cu ghimpiiar ca epoca de maturare murul se recolteaza de la sfarsit de iulie pana lainceput de octombrie, in functie de soi.Murul intra in perioada de rodire deplina in anul IV de cultura. Productiade fructe se ridica la 12-15 t/ha, iar longevitatea plantatiilor este de 12-15ani.
    • Taierile aplicate murului:Imediat dupa plantare se scurteaza tulpinile la inaltimea de15-20 cm.In anul urmator se efectueaza o taiere de formare, primavara, dupa cepericolul de inghet a trecut, cand se aleg 2-3 tulpini din cele maiviguroase, care se scurteaza la 1,2-1,5 m. Pe parcursul verii toatecresterile se conduc si se paliseaza cu grija. Cresterile laterale se raresc la3-4 pentru fiecare tulpina si se taie la 20-25 cm lungime. Restul cresterilorinclusiv cele ramase de la plantare, se indeparteaza de la suprafatasolului. Vara cand tulpinile ajung la inaltimea de 60-70 cm, se aleg max.6-7 lastari bine dezvoltati, amplasati distantat si se conduc pe spalier.Restul lastarilor se suprima.Primavara anului III tulpinile alese inca din perioada de vegetatie a anuluiprecedent, care acum au varsta de 2 ani, se taie la inaltimeacorespunzatoare sistemului de conducere.Incepand din IV de la plantare si continuand cu urmatorii, in functie dedezvoltarea tufelor se vor alege un numar mai mare de tulpinii(6-8) si seva proceda in acelasi mod.Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare incombaterea bolilor si daunatorilor la murFENOFAZA strong>AGENTUL PATOGENRepaus vegetativ Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina, antracnoza ,etcUmflarea mugurilor, Infrunzire Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarna acarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor, gandacul fructelor ,etcInaltarea inflorescentelorInceputul infloririi, ScuturareapetalelorLa marirea normala a fructelorDupa recoltareAtentie!!!Tratamentele pentru agentii patogeni enumerate in tabelul de mai sus se pot aproviziona din unitati fitosanitare.Plantarea zmeurei si a murelor
    • Murul si zmeurul sunt plante care sunt plantate frecvent in gradinile de acasa. Suntconsiderate a fi din clasa maracinilor, au o crestere puternica si viguroasa, suntrareori afectati de inghetul de primavara, si ofera in mod constant aceeasi cantitatede fructe. Fructul este foarte util, se poate folosi pentru prepararea gemurilor,dulceturilor, jeleurilor, s.a.Datorita cresterii sale viguroase, murul sau zmeurul trebuie plantat intr-o zona in carepoate fi combatut. Deasemenea, este foarte propice pentru folosirea lui drept gardde-a lungul liniilor de proprietate.O reducere a diponibilitatii murelor si zmeurei in anumite zone, fac aceste fructe chiarmai populare decat necesar in unele zone. Prin alegerea diferitelor tipuri demaracine, se pot recolta fructe proaspete timp de cateva luni bune pe an.Tipuri de mureExista doua tipuri principale de mure: mure cu ghimpi sau mure fara ghimpi. Tipul de mur care are ghimpi, nu necesita spalier, si de obicei, fructele acestuia se maturizeaza mai devreme cu 2-3 saptamani decat sin tipul celor fara ghimpi. De obicei, tipul fara ghmpi, arfe fructele ajunse la maturitate mult mai dulci decat celalalt soi. Tipul de mur fara ghimpi sunt mult mai usor de intretinut si de taiat. El produce nuiele taratoare de pana la 8-10 metri lungime, si care nu sunt suficient de puternice penrtu a sprijini ei insisi fructele, si necesita spalier de sprijin. Uneori, fructele murului fara ghimpi pot avea arsuri solare, deoarece acesta se maturizeaza in perioada fierbinte din vara.Tipuri de zmeura: Zmeurul de vara, cu fructe rosii – produce cea mai mare recolta de fructe in timpul verii, de aici tragandu-si si numele Zmeurul cu fructe negre – nu este foarte productiv ca celelalte tipuri, din cauza
    • faptului ca este foarte susceptibil la boli. Nuielile pe care le formeaza, nu sunt foarte drepte, si necesita sa fie prinse Zmeurul cu fructe purpurii – se maturizeaza vara tarziu. Ramurile sunt viguroase, dar de obicei necesita prindere. Zmeurul de toamna, cu fructe rosii – produc fructe atat toamna dar si la inceputul verii. Cea mai mare productie de fructe se afla in parte superioara a ramurilor, iar in partea inferioara, cultura este mai mica. Acesta este singurul tip de rug de mure, care produce fructe in anul in care cresc nuielele (ramurile).Selectarea si pregatirea locului de plantarePe cat este posibil, zmeura si murele se planteaza la minum 100 metri de salbaticiesau de alte plantatii existente, pentru a reduce posibilitatea aparitiei unor boli sauprobleme.Se vor evita zonele in care au fost cultivate recent rosii, cartofi sau vinete, pentru ase evita ofilirea rugilor.Primul pas pentru pregatirea locului de plantare este acela de a lua un esantion depamant, si a se verifica daca acesta corespunde cu indicatiile trecute pe specificatiilerugului de zmeur sau mur. Dupa aceasta, se va astern un rand de ingrasamant, careare proprietatea de a ucide toate buruienile sau iarba din acea zona. Acest lucru va fifacut inainte de a parcurge la plantarea propriu-zisa a rugului.Plantarea corectaZmeurul si murul pot fi plantati in orice moment in care sunt latenti, de obicei intre 1noiembrie – 15 martie. In cazul in care se apeleaza la plantarea de toamna, un mulciasezat la baza plantei, poate reduce ranirea in timpul iernii. Se mai pot planta butaside radacina, care se ingroapa la o adancime de 3-4 cm. Dupa ce se planteaza, sebatatoreste solul bine la radacina, si se uda cu apa din abundenta.Distantele utilizate pentru plantarea murelor si zmeurii: In rand:o Mure fara ghimpi – 2,4 metrio Mure cu ghimpi – 1,0 metrio Zmeura – 0,8 - 2,0 metri Intre randuri:o Mure fara ghimpi – 3,0 metrio Mure cu ghimpi – 3,0 metrio Zmeura – 2,5 - 3,0 metriFormarea ?i conducerea plantelor. Forma de conducere-cea mai potrivit? este pe ?palier cu 3 sarme, situate ladistan?ele de 0,7 cm, 1,2 cm ?i 1,7 cm de sol. Distan?a
    • Cultura zmeuruluiCerinte fata de factori de mediuTemperatura:- prefera temperaturi pana la 17 °C.Lumina:-este pretentios fata de lumina.- in zonele inalte se prefera expozitiile sudice, sud-vestice si estice,- in zonele de campie se vor alege expozitiile nordice sau nord-estice.Umiditate:- 800-¬900 mm precipitatii anuale,- nu suporta seceta, nici apa stagnata in sol.- necesita multa apa in perioada iunie¬-augustSol:- nisipos, lutos, sau luto-nisipos, argilo¬-nisipos,- pH de 5,6 ¬ 6,8Plantarea:- epoca de plantare toamna (inainte de instalarea ingheturilor persistente), primavara ( inainte de dezmugurit).- distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 0,5 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale)- radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii.GropiLungime x latime x adancime= La plantare:35/35/40cm - Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul - Se mocirlesc radacinile – amestec gunoi de grajd pamant de telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul. - Se fertilizeaza cu : - mranita, ingrasamant complex NPK. - Se uda cu 6-10 l apaFertilizarea soluluiToamna anului II:- 4-5 kg/m² gunoi de grajd, 40g/m² superfosfat, 30g/m² sare potasica.- ingrasamant fazial (in vegetatie): 20-30 g/m² azotat de amoniu dat in doua reprize (inaintea porniri in vegetatie si perioada formarii si cresterii fructelor)Particularitati de crestere si fructificare:Zmeurul, in primul an de cultura diferentiaza lateral mugurii micsti, iar in al doilea an fructifica si apoi lastarul care a fructificat se usuca. La zmeur sunt si soiuriremontante care sunt capabile sa fructifice in septembrie pe varful lastarilor de crestere.Planta are o longevitate de 15-20 de ani, iar lastarii de 2 ani.Zmeurul intra devreme pe rod, practic din anul doi de viata, cand asigura productii de 1-2 t/ha. Insa productia poate varia intre 5-8 t/ha, in functie de soi si deagrotehnica aplicata.Taierile aplicate zmeurului:anul II,- se taie la nivelul solului tulpina cu care s-a plantat drajonul (are 2 ani )- se aleg 1 sau 2 tulpini care se scurteaza la 1 m inaltime.- se inlatura celelalte tulpini, fara sa se lase cioturi. anul III- dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit(cu varsta de 2ani )- se aleg alte 8-12 tulpini de 1 an pentru fiecare tufa sau 20 tulpinii la metru liniar.- se scurteaza tulpinile la 1,3-1,4 m iar daca varfurile sunt degerate sau uscate, se taie pana la partea sanatoasa.anul IV- dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit (cu varsta de 2aniInstalarea spalierului:in primavara anului II- la soiurile cu tulpini de 1,30-1,50m inaltime , care se autosustin ,se foloseste spalierul cu un cuplu de sarma dubla- la soiurile cu tulpini lungi de peste 1,60 m ,trebuie folosit spalierul cu doua cupluri de sarma paralele. Primul cuplu de sarma se fixeaza la inaltimea de 60-80 cm,iar al doilea cu 50-70cm mai sus. Printre sarme se introduc tulpinile fara a se lega.In figura gasiti schematic o modalitate de taierePerioada de maturitate- timpurie decada II iunie- mijlocie decada III iunie- tarzie a decada III august ¬- decada I septembrie
    • Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si daunatorilor la zmeur.FENOFAZA strong>AGENTUL PATOGENRepaus vegetativ Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina, antracnoza ,etcUmflarea mugurilor, Infrunzire Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarna acarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor, gandacul fructelor ,etcInaltarea inflorescentelorInceputul infloririi, ScuturareapetalelorLa marirea normala a fructelorDupa recoltareIngrijirea AfinuluiCerinte:Afinii se dezvolta cel mai bine pe soluri acide, cu un pH situat intre 4,5-5,5, dar suporta soluri cu un pH de pana la 7. Corectarea aciditatii sepoate face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de coniferesi/sau turba precum si alti corectori de aciditate.Plantarea afinului:Groapa de plantare trebuie sa fie de aproximativ 50 cm diametru si 30 cmadancime. Se extrage 1/3 din solul respectivei gropi si se amesteca cuturba sau rumegus preumezit. Pentru a asigura un drenaj mai bun, laamestec se poate adauga si o lopata de nisip. Inainte de plantare serecomanda scurtarea tuturor ramurilor ce depasesc 15 cm. Dupa plantarese adauga un strat de 2-5 cm de rumegus in jurul radacinii, pe o raza de30 cm. Distanta intre plante trebuie sa fie de 0,5-1 m, pentru aforma unrand compact sau de 1,8 m pentru plante individuale.
    • Tundererea afinului:1. se indeparteaza ramurile bolnave, ranite sau uscate.2. se taie ramurile subtiri, crescute prea des sau pendente.3. ramurile mai batrane de 3-4 ani se indeparteaza de la baza, lasandu-se6-8 lastari vigurosi/tufa.Tunderea se poate face numai in repaus vegetativ. Deoarece se poateintampla ca pe timpul iernii varfurile ramurilor sa inghete, cel mai indicateste ca tunderea tufelor sa se faca la sfarsitul iernii, inainte de inflorire,cand aceste vatamari se pot indeparta. Tehnologia de plantare a afinilor de culturaAlegerea si pregatirea solului pentru plantarea afinilor Alegerea tehnologiei de plantare a afinului se locatia ideala a viitoarei face in functie de plantatii de afin trebuie sa fie: resurse, dotarea cu situata intr-o locatie cat utilaje, elevatia, mai expusa la soare; dimensiunea si forma sa aiba asigurata parcelei, calitatea drenarea apei; drenarii apei. sa se infiinteze pe un teren fara buruieni si bine Cele mai bune rezultate lucrat; sa asigure accesul la o se obtin daca terenul din sursa de apa pentru zona radacinilor este irigare si energie mentinut umed de electrica; primavara pana toamna.Va rugam sa cititi cu atentie instructiunile de plantare inainte de a planta afinii !Cerinte de sol pentru plantarea afinuluiAfinii se dezvolta cel mai bine in soluri acide, cu un pH situat intre 4,5 - 5,5, cu unaport bun de materie organica afanat si bine drenat. Corectarea parametrilor soluluise face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de conifere si/sau turba,
    • precum si alti corectori de aciditate, dupa caz. Dozarea amestecurilor de turba,rumegus si corectori de aciditate trebuie facuta in baza unei analize de sol. De aceeaeste important sa se faca analize de sol inca din faza de proiect, pentru a puteaevalua cat mai realist costurile si necesarul de substante pentru corectareaparametrilor solului. In lipsa unui sol corespunzator, care sa aiba mai alesaciditatea in intervalul mentionat si care este sarac in materie organica, culturade afin se va dezvolta lent si cu multe pierderi de plante si recolta.Perioada optima de plantarePerioada optima de plantare este toamna si primavara. Insa datorita faptului ca afiniipe care noi ii oferim sunt livrati in ghiveci cu sol la radacina (turba), ei pot fi plantati intot timpul anului cu exceptia perioadei cand solul este inghetat, insa conditiaesentiala este sa poata fi udati imediat dupa plantaredaca sunt plantati inperioada de vegetatie.Clientilor care doresc sa infiinteze plantatii de afin (min 0,5 ha) le oferimtestarea aciditatii solului in mod gratuit!Instructiuni privind prelevarea probelor de sol pentru stabilirea aciditatiiLa prelevarea probelor fara sonda se decoperteaza primii 5 cm si sa preleveazaproba din urmatorii 15 sau 20 cm pe adancime din cel mult 3 locatii. Cantitateanecesara este de aproximativ 10 cm cubi de sol (4 linguri) care se pun intr-unrecipient ermetic curat. Acesta trebuie trimis noua prin curier sau coletarie postala,urmand ca in cel mai scurt timp sa va putem comunica care este nivelul de aciditatepentru solul dvs. si ce masuri trebuie luate pentru a-l corecta.Plantarea afinului pe biloane foto: plantarea afinilor pe biloaneSolutia tehnica cea mai eficienta pentru infiintarea unei culturi intensive deafini este plantarea pe biloane. In aceasta varianta, este mult mai facil si eficientefortul intreprinzatorului de a crea un mediu de cultura optim pentru afin princorectarea aciditatii solului, a continutului de macro, micro elemente, humus si pentrudrenarea apelor pluviale de la radacinile plantelor.Biloanele sunt un amestec de rumegus cu pamant, inalte de 40-60 cm fata de cotanaturala a terenului si late de 0.8 - 1 m care se formeaza paralel pe intreaga lungimea parcelei. Pentru realizarea acestor biloane se scarifica solul, se ara adanc (30-35cm), se ierbicideaza, se discuieste, se frezeaza, se picheteaza terenul, semarcheaza randurile, se formeaza un sant cu trupita pe randurile trasate, se aseazadeasupra randului rumegusul, de pe margini se ridica pamant care se amesteca curumegusul, se aranjeaza randul drept, se instaleaza furtunul de irigat, se aseaza folia
    • sau panza agrotextila care se fixeaza pe margini in pamant, folia se decupeaza inlocul unde urmeaza sa fie plantati arbustii si se planteaza. Intre randuri pamantultrebuie nivelat, iar ca o recomandare sugeram mentinerea acestei suprafete ca sigazon prin inierbare.Distante intre plantele de afinAfinul se poate planta la 0,7-1m unul de altul pentru a forma un rand compact incazul culturilor intensive. Daca se doreste cresterea acestora ca specimeneindividuale (nu in cultura intensiva) se pot planta la 1.8 m unul de altul. In cazulplantarii pe randuri compacte, distanta dintre randuri trebuie sa fie intre 2,5 - 3 m infunctie de echipamentele pe care le veti folosi la intretinerea fermei de afini sau larecoltarea afinelor. Noi recomandam o distanta de 80 de cm intre plante si 3 m intreranduri.Plantarea afinului la groapa foto: plantarea afinilor la groapaAceasta varianta de plantare este o tehnologie depasita pentru cultura intensiva aafinului, insa care se potriveste in cazul unor suprafete mici de cultura sau pe langacasa. Pentru plantatiile intensive de afin, tehnologia optima este cea a platarii pebiloane, descrisa mai sus.Prima operatiune este pichetarea, trasarea randurilor si marcarea gropilor pe careurmeaza sa plantati. O solutie in ceea ce priveste cultivarea afinilor in aproape oricesol o constituie incorporarea turbei in mediul de plantare, iar ca alternativa esterumegusul de conifere sau de foioase, dar cel de foioase trebuie sa fie vechi de celputin un an. In cazul in care plantarea se face direct in sol si nu pe biloane, groapatrebuie sa fie de aproximativ 50 cm in diametru si 30cm adancime, in functie decalitatea solului. Se extrage intre 1/3 si 1/2 din solul respectivei gropi. Se adauga unvolum dublu de turba sau rumegus preumezit si bine amestecat dupa care se pune ingroapa si se planteaza. Pentru a asigura drenarea apei se recomanda sa adaugati olopata de nisip la groapa, in amestecul de rumegus cu pamant. Scopul este sapermita radacinilor sa se dezvolte usor prin sol, fara a intampina greutati in primii anide la plantare, pentru a stimula dezvoltarea unei coroane mare si bogata.Dupa plantare recomandam efectuarea unor taieri de formare, pentru a daposibilitate lastarilor noi de a se dezvolta si a forma o coroana uniforma si frumoasa.Dupa plantare se adauga un strat de 5-10cm de rumegus in jurul radacinii, pe o razade 30cm. De primavara pana toamna solul trebuie udat din abundenta, fara insa
    • ca apa sa balteasca. Irigarea in exces are ca rezultat putrezirea rapida aradacinilor afinului.Plantarea afinului in ghivece foto: plantarea afinilor in ghiveceO optiune interesanta cu privire la plantarea afinilor este si plantarea acestora inghivece de 50 l. Afinul poate sa se dezvolte in acest volum cu substrat de culturaalcatuit din sol, turba si rumegus in conditia in care ii sunt asigurate substantelenutritive si apa.Avantajul acestei solutii este faptul ca plantele pot fi amplasate intr-o anume locatievara pentru a folosi ca plante ornamentale si de decor, iar iarna pot fi stranse siprotejate. Aceasta solutie este utilizabila de exemplu in cadrul pensiunilor turisticepentru a amenaja spatiile verzi in timpul verii.Important! Inainte de a pune planta in pamant se recomanda efectuarea unor taieride formare, pentru a da posibilitate lastarilor noi de a se dezvolta si a forma ocoroana uniforma si frumoasa. La momentul potrivit va vom da mai multe detaliiasupra acestei operatii delicate.Ce NU trebuie facut cu afinii Dupa achizitionarea materialului saditor, plantele nu trebuie tinute in locuri intunecate, in incinte inchise, pe beton sau suprafete pietruite pana la plantare.
    • Radacinile afinului nu trebuie rupte la plantare. Nu plantati afinul intercalat intre pomii fructiferi sau orice alte culturi. Prin irigare sau prin apa pluviala fertilizatori folositi la plantarea afinului se infiltreza la celelalte culturi. In sol, radacinile plantelor concureaza pentru teren si pentru substantele hranitoare, iar afinul are radacini foarte subtiri si superficiale. Nu plantati in adancime prea mare, nivelul terenului dupa plantare si tasare trebuie sa fie nivelul pamantului din ghiveciul in care a venit planta. Dupa plantare, pamantul in jurul plantei nu trebuie tasat in exces, precum la pomii fructiferi. Tasarea trebuie facuta cu grija, similar cu plantarea rasadurilor. Nu folositi rumegus de la fabrici de mobila sau prefabricate care are in componenta adezivi si substante chimice daunatoare. Nu lasati parcelele neingradite. Parcelele in care plantati trebuie sa fie ingradite cu gard de plasa de sarma pentru a proteja de animale biloanele, plantele si sistemul de irigat. Nu lasati afinii sa florifice in exces in perioada de crestere. Se elimina astfel productia de fructe mici si se permite dezvoltarea accelerata a plantei. Intretinerea afinilorProtejarea soluluiAfinul se dezvolta optim daca se aplica un strat protector intre 5 si 10 cm grosime laradacina deasupra solului pe o raza de 30cm, care sa conserve umezeala, saprevina dezvoltarea buruienilor si sa acidifieze materia organica. Scoarta de copac,compost acid, rumegus, resturi de iarba tunsa sunt cateva variante. Stratul protectortrebuie reinnoit din 2 in 2 ani.Cea mai mare parte a protectiei plantatiilor in primii ani de la plantare o constituiepanza sau folia de pe bilon. Ea are rolul de a mentine umiditatea optima pe perioadaverilor, protejeaza solul si arbustii de afin de buruieni si implicit reduce cheltuielile ceprivesc manopera la curatarea randurilor si la irigat. Folia sau panza nu mai suntnecesare odata ce planta a ajuns la maturitate.Taierile de formare ale arbustilor de afinTaierile se fac numai la finalul iernii, inainte de intrarea plantelor in vegetatie. Esteimportant ca plantele sa fie bine dezvoltate inainte de a le lasa sa faca fructe. Dinacest motiv este indicat sa se previna dezvoltarea unui numar excesiv de flori peplanta de afin pentru a preveni supraproductia in faza de dezvoltare a plantei. Seelimina astfel productia de fructe mici si se stimuleaza dezvoltarea accelerata aplantei. In primul an de viata a plantei este important sa se elimine toate florile. In aniiurmatori trebuie urmariti pasii descrisi mai jos, dupa ce frunzele au cazut de peplante: taiati tulpinile mici de la baza, taiati lemnul uscat si ramurile care nu suntviguroase. Alegeti ramurile colorate intens (min. 7 cm) si din care se dezvoltaramurele lungi in lateral. Taiati ramurile scurte si groase. Daca prin pasii de mai sus
    • nu s-a eliminat intre 1/3 si 1/2 din materia lemnoasa, curatati ramurile laterale sicrengutele pana cand se obtine acest raport.Taierile de rod ale arbustilor de afinDupa primii 2 ani de la plantare natura taierilor se schimba. Intentia este de a asigurao vigurozitate cat mai mare a plantatiei si o productie mai mare prin eliminareamateriei lemnoase uscate si a mugurilor floriferi in exces. Astfel planta va avea fructemai putine ca numar, dar mai mari si de o calitate semnificativ mai ridicata.Fertilizarea arbustilor de afinArbustilor de afini le plac fertilizatorii acizi. Atentie insa, afinul este foarte sensibil lasuprafertilizare! Pentru rezultate optime trebuie aplicati fertilizatori in cantitatilerecomandate in planul de fertilizare. Intotdeauna trebuie irigat din abundenta dupafertilizare.Ce NU trebuie facut cu afiniiEvitati sa folositi fertilizatorii organici proaspeti (gunoi de grajd). Pentru a-i puteafolosi este nevoie de stocarea acestora pentru minim un an inainte de a-i utiliza.http://www.afini.ro/foto.asp#http://www.afini.ro/foto.asp#http://www.afini.ro/foto.asp#