• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Ghidul fitosanitar al_viticultorului_tomoiaga
 

Ghidul fitosanitar al_viticultorului_tomoiaga

on

  • 1,301 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,301
Views on SlideShare
1,301
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
51
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Ghidul fitosanitar al_viticultorului_tomoiaga Ghidul fitosanitar al_viticultorului_tomoiaga Document Transcript

    • LILIANA TOMOIAGĂGHIDUL FITOSANITAR AL VITICULTORULUI 1
    • Lucrarea a fost finanţată în cadrul programului AGRAL Contract CEEX 47/2006Titlul : ,,Soluţii tehnologice avansate pentru limitarea declinului biologic produs debacterii şi ciuperci lignicole la viţa de vie în podgoriile din Romania,, Director de proiect: Dr. ing. Liliana Tomoiagă - SCDVV Blaj Colaboratori: Dr. ing.Maria Oprea - ICDVV Bucureşti Drd. Ioan Voiculescu - ICDVV Valea Calugarească Dr. ing. Aurelia Podosu - SCDVV Odobesti Drd. Carmen Stoica - SCDVV Iasi Prof. Dr. Viorel Florian - USMV Cluj-Napoca ISBN - 978-973-0-06169-7 2
    • INTRODUCERE Într-o plantaţie viticolă, daunele pot fi provocate de mai mulţifactori: boli, insecte, erbicide, mamifere, păsări, practici agricole,condiţii meteorologice etc. Pentru a preveni infecţiile grave şipierderile de randament şi calitate, identificarea corespunzătoare acauzelor care concură la originea daunelor stă la baza elaborării unuiprogram de luptă antiparazitară, optim şi raţional. Elaborarea şi implementarea tehnologiilor de protecţiefitosanitară începe cu fiecare nou ciclu de vegetaţie. Măsurile care seimpun pot varia de la un sezon la altul, în principal în funcţie deseveritatea atacului produs de patogeni, condiţiile climatice, prezenţainoculului, istoricul maladiei, sensibilitatea soiurilor etc. Cu toateacestea, prezenţa unui patogen în plantaţie nu semnifică în modautomat necesitatea tratamentului. În consecinţă, anumite boli pot fidevastatoare în unii ani şi pot fi mai puţin importante, în alţi ani. Deaceea, viticultorul trebuie să verifice cultura, sistematic, în mod ideal,de două ori, pe săptămână, pentru a monitoriza apariţia şidezvoltarea diverşilor patogeni. Este important a se acorda atenţieprimelor simptome ale atacului, deoarece intervenţiile orientate laînceputul infestării asigură un control mai bun şi, de cele mai multeori, optimizează consumul de pesticide. După recoltare, trebuie să severifice starea fitosanitară a plantaţiei, înainte şi după cădereafrunzelor. Aceste observaţii au ca obiectiv evaluarea rezervei deinocul prezent la sfârşitul sezonului pe frunze şi, de asemenea, potfacilita detectarea bolilor lemnului. Acest ghid fitosanitar are scopul de a oferi viticultorilor, unmijloc de informare rapid şi eficient de diagnoză a celor mai frecvenţipatogeni ai viţei de vie semnalaţi în podgoriile din România şirecomandări privind măsurile tehnologice de protecţie fitosanitară,menite să controleze eficient atacul acestor inamici. Prezentarea ghidului este simplă şi comodă permiţândvizualizarea patogenilor şi a simptomelor de atac, datorită fotografiilorcolor şi schemelor.Dr. Ing. Liliana TomoiagăCercetător principal ISCDVV Blaj 3
    • Cum utilizăm acest ghid ? Profilul dăunătorilor, bolilor viţei de vie şi măsurile de luptă anti-parazitară pot fi diferite, înfuncţie de circumstanţe.Ideal este adaptarea tehnicilor şi programelor fitosanitare la nivel de fermăsau parcelă, în funcţie de evoluţia agenţilor de dăunare în raport cu fenofazele sensibile ale planteila atacul patogenilor. În acest sens, în prezenta lucrare, bolile şi dăunătorii sunt tratate pe stadiifenologice. Acelaşi parazit poate fi abordat în 3 sau 4 stadii (capitole diferite) În fiecare stadiu, viticultorul poate găsi informaţii despre: • Stabilirea rapidă şi exactă a cauzelor atacului sau diagnosticul • Recunoaşterea dăunătorilor şi a auxiliarilor • Simptomatologia bolilor • Biologia agenţilor de dăunare • Condiţii favorabile atacului • Strategia de combatere adoptată ; tehnici de, luptă profilactică, tratamente • Momentul aplicării tratamentului • Alegerea pesticidului Aspectele tehnice ale viticulturii biologice figurează în verde. 4
    • Managementul integrat al bolilor Dăunatorilor şi buruienilor Înainte de dezmugurit Încheierea strugurilor Încheierea strugurilor Debutul înfloritului Repaus vegetativ Dezmugurit Recoltat Tabele Înflorit Pârgă PârgăIntroducereAcarienii eriofizi 15 48 68Acarienii tetranichizi 18 47 68Acarioza 17Antracnoza 21 60Arsura bacteriana 19Arsura soarelui 67Auxiliarii 49Carenţe de nutriţie 32Cancerul bacterian 77Cloroza ferică 31Cicada verde 52 68Dăunători secundari 34 54Dezfrunzitul 42Erinoza 16Eutipoza 46 76Esca 64 75Excorioza 12 66 74Făinarea 22 40 59 70Fitoplasmozele 72 78Filoxera 20Gerul iernii 79Grindina 14Înnegrirea şi moartea braţelor 56 75Îngheţurile târzii de primăvară 10Întreţinerea solului 11Mana viţei de vie 29 38 60 70Molia frunzei (Pirala) 27Moliile strugurilor 26 54 68Posibile confuzii 80Ploşniţa verde 28 96Putregaiul alb 62 72 101Putregaiul cenuşiu 25 43 61 71 72 102Putregaiul acid 63 71 103Putregaiul negru 24 55 66 74 104Rujeola 25 42 110Tripşii 53 114Uscarea rahisului 67 115 5
    • STADIILE FENOLOGICE DE CREŞTERE A VIŢEI DE VIEA 01 B 03 C 05 D 06Repaus vegetativ Umflarea mugurilor Punct verde vizibil Dezmugurit E 09 F 12 G 15 H 172-3 frunzuliţe 5-6 frunzuliţe etalate butoni florali butoni florali etalate inflorescenţe vizibile încă aglomeraţi separaţi I 23 J 27 J 29 K 31 plin înflorit legarea boabelor bob de porumb bob de mazăre L 33 L 35 L37 Incheierea strugurilor pârgă (început) Sfârşitul maturăriiStadii complementare: 19. debutul înfloritului- deschiderea primelor flori02. debutul umflării mugurilor 25. sfârşitul înfloritului- 80% flori scuturate07. primele frunzuliţe etalate 36. mijlocul stadiului de pârgă16. 8-9 frunzuliţe18. 10-12 frunzuliţe 6
    • Protecţia fitosanitară Protecţia fitosanitară reprezintă una din verigile de bază a tehnologiei de cultură aviţei de vie. În condiţiile deteriorării permanente a mediului înconjurător reorientareasistemelor de producţie viticolă spre tehnologii fitosanitare raţionale a devenit onecesitate. În practică combaterea raţională a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie sebazează pe 4 elemente cheie: 1. cunoaşterea culturii 2. cunoaşterea paraziţilor, 3.evaluarea riscurilor şi 4. aplicarea tehnicilor de prevenire şi combatere. A se cunoaşte ! Cultura cunoaşterea sortimentului din zonă şi studiul comportării soiurilor caracteristice la atacul principalilor agenţi patogeni şi dăunători în vederea aplicării unor tratamente diferenţiate; condiţiile pedologice şi microclimatice specifice fiecărei parcele; sensibilitatea plantei (fenofaza) în raport cu evoluţia patogenilor; Paraziţii cunoşterea exactă a biologiei patogenului în raport cu microclimatul, nivelul atacului şi toleranţa soiurilor; cunoaşterea parametrilor de dezvoltare a agenţilor patogeni şi a dăunătorilor în corelaţie cu evoluţia condiţiilor climatice şi fenologia plantei în vederea stabilirii momentului optim de intervenţie; Evaluarea riscurilor stabilirea rapidă şi exactă a cauzelor atacului sau diagnosticul; înventarierea, urmărirea evoluţiei organismelor dăunătoare şi cunoaşterea rezervei biologice; cunoaşterea pragului economic de dăunare(PED) sau a pragului de intervenţie; 7
    • Tehnici de prevenire şi combatere• Măsuri profilactice igiena culturală; aplicarea lucrărilor solului; aplicarea lucrărilor de întreţinere (copilit, dezfrunzit, cârnit); aplicarea raţională a îngrăşămintelor chimice; recoltarea la momentul optim;• Caracteristicile produselor fitosanitare propietăţile substanţei active; modul de acţiune, remanenţa; riscuri la apariţia fenomenului de rezistenţă; caracteristicile toxicologice;• Calitatea aplicării şi evitarea pierderilor suprafaţa vegetală protejată; ora executării tratamentului; buna cunoaştere a utilajelor şi a metodei de lucru;• Riscuri şi precauţii reluarea tratamentelor în cazul spãlãrii, dacă s-au aplicat produsele de contact; pulverizarea corespunzătoare, cu respectarea dozelor şi a ritmului aplicării; evitaţi să aplicaţi tratamentul dacă viteza vântului depăşeşte 4-5 m/s; la viteze mai mari de vânt soluţia acoperă disproporţionat suprafaţa tratată; evitaţi să aplicaţi tratamentele dacă temperatura depăşeşte 25°C-28°C evitaţi să aplicaţi tratamentul dacă ploaia este iminentă; nu păstraţi soluţia de la o zi la alta; nu stropiţi când planta este în plină înflorire; nu folosiţi un produs care a fost expus la îngheţ sau când nu aveţi siguranţă asupra eficacităţii produsului; 8
    • Dezmuguritdebutul înfloritului 9
    • Dezmugurit debutul Dezmugurit - debutul înfloritului Ingheţurile târziiînfloritului de primăvară Viţa de vie devine sensibilă la îngheţurile târzii de primăvară când temperatura, în intervalul: dezmugurit - creşterea lăstarilor, scade sub – 2 °C Brumele şi îngheţurile târzii de primăvară pot să survină în perioada: sfârşitul lunii martie,- începutul lunii mai, provocând distrugerea parţială sau totală a lăstarilor tineri. Mărimea pagubelor depinde de fenofaza de creştere în care se află lăstarii şi de nivelul pe care îl ating temperaturile sub 0 °C. Practic, organele verzi sunt sensibile la frig şi ger, începînd de la -1 °C. Pragul biologic inferior este socotit pentru vârfurile lăstarilor în creştere şi frunzele tinere de la -0,1 – 0,7 °C. Lăstarii umezi pot suferi însă şi la °0 C. Inflorescenţele înainte de înflorilre pier la -1 °C, inflorescenţele pe durata înfloririi şi imediat după legarea boabelor suferă la - 0,5 C mai ales dacă sunt afectate de o scădere mai importantă a temperaturii pe o durată mai lungă de timp. Dacă temperatura scade sub -1.-2 °C, o durată mai lungă de timp, vegetaţia este stopată Distrugerea frunzelor şi lăstarilor poate fi compensată de intrarea în creştere a internodiilor de la bază sau a ochilor axilari şi dorminzi. Totuşi, ciclul vegetativ este întârziat sau scurtat, iar viţele sunt slăbite. Daune pe lăstarii tineri după îngheţ Metode preventive indirecte: -alegerea soiurilor viguroase cu dezmugurire târzie (Cabernet Sauvignon, Galbenă de Odobeşti, Afuz Ali ); -în viile situate la piciorul pantei, în depresiuni, se evită mobilizarea inutilă a solului mai ales prin arături adânci, până la trecerea îngheţului. -amendamente şi îngrăşăminte fosfatice şi potasice care contribuie la consolidarea rezistenţei viţelor la temperaturi scăzute. -conducerea viţelor pe tulpini la o înălţime de 0,8- 1,2 m faţă de suprafaţa solului pentru scoaterea coroanei butucului din zona cea mai gelivă. -orientarea parcelelor spre expoziţii care se încălzesc mai mult în timpul zilei, în ordine descrescândă, sudică, estică şi vestică -drenarea maselor de aer rece (perdele de protecţie, garduri vii ) Mijloace directe • avertizarea îngheţurilor (15 aprilie-15 mai) • ecrane de protecţie din paie, rogojini, cartoane sau diferite materiale care să blocheze razele calorice la nivelul plantei. • norii artificiali, ceţurile, fumurile; în nopţile reci când temperatura scade la 1 °C se recomandă realizarea perdelelor de fum cu ajutorul: grămezilor fumigene din resturi organice gunoi de grajd paie umede, anvelope uzate umplute cu paie rumeguş, lumânări fumigene. • încălzirea aerului cu ajutorul aparatelor cu radiaţii infraroşii • submersia (inundarea) care constituie o măsură foarte simplă pentru viile situate în zona de şes şi văile joase. 10
    • Dezmugurit-debutul înflorituluiRemedii după ger• În viile afectate de îngheţurile târzii de primăvară se aplică operaţiuni în verde cu scopul îndepărtării prin tăiere a tot ce este distrus de îngheţ, pentru stimularea noilor creşteri.• În plantaţiile în care pornirea în vegetaţie a mugurilor de pe elementele de rod este neuniformã, se recomandã executarea unui ciupit timpuriu a lãstarilor, în momentul când aceştia au 5-6 frunzuliţe, pentru stimularea emiterii copililor, uneori fertili, care vor servi totodată şi la refacerea butucului ca elemente de vegetaţie sau chiar de rod pentru anul viitor;• În plantaţiile pe rod, în care au pornit în vegetaţie numai o parte din mugurii situaţi în partea de jos a butucului, se recomandã pãstrarea acestor lãstari, dirijarea corespunzãtoare a acestora şi legarea rãsfiratã şi repetatã, plivindu-se numai lãstarii slabi;• Fertilizarea suplimentarã cu 80-90 kg s.a./ha îngrãşãminte potasice şi fosfatice încorporate mecanizat.Întreţinerea soluluiLa ora actuală, viticultorul poate opta pentru diferite soluţii de întreţinere a solului cu avantajeleşi/sau dezavantajele lor. În plantaţiile moderne sunt preferate soluţiile mixte de întreţinere: erbicidarea pe rând şi înierbare între rânduri, este o soluţie dar, acest sistem nu este posibil în toate regiunile şi pe toate tipurile de sol; erbicidare pe rînd şi lucrarea solului între rânduri este o soluţie costisitoare; erbicidarea termică pe rând şi prăşitul între rânduri se foloseşte în viticultura biologică;Erbicidarea chimică pe rând este o soluţie simplă şi eficace care presupune:- localizarea erbicidelor pree şi postemergente pe rândul de viţă de vie pe o lăţime de 50-60 cm- utilizarea diuzelor specifice;- aplicarea erbicidelor postemergente sistemice de contact pe cât posibil în perioada estivală;- alternanţa erbicidelor pentru a evita apariţia fenomenului de rezistenţă;Alegerea erbicidelor În ultimele decenii se pune tot mai mult problema limitării folosiriierbicidelor ca urmare a faptului că, pe lângă efectele pozitive, utilizarea excesivă, neraţională aacestor produse poate avea numeroase urmări nedorite. În plus, eliminarea de pe piaţă aerbicidelor pe bază de Diuron sau rezistenţa la erbicide inclusiv la glifosat, impunereconsiderarea strategiei de erbicidare . La ora actuală, strategia de combatere chimică aburuienilor poate fi construită pornind de la o aplicare preemergentă, urmată de o aplicarepostemergentă sau o singură aplicare postemergentă. Se recomandă utilizarea erbicidelorpostemergente sistemice, înainte de dezmugurit, iar următoarele tratamente să se aplice cupostemergente de contact. Înierbare naturală sau semănată Viticultorul poate opta pentru unul din cele trei sisteme de înierbare, în funcţie de tipul de sol şi rezerva hidrică potenţială; 1. înierbare permanentă semănată sau spontană, în zonele unde rezerva hidrică este ridicată (soluri profunde şi argiloase); 2. înierbare permanentă pe rândul al doilea semănată sau spontană în alternanţă în fiecare an în zonele unde rezerva hidrică potenţială este medie ;3. inierbare temporală semanată sau spontană, din septembrie până în aprilie, în zoneleunde rezerva hidrică potenţială este redusă pe soluri permeabile sau puţin profunde, semănatulse face înainte de recoltat şi se distruge primăvara în momentul dezmugurituluiViticultura biologică: Reglementările din viticultura biologică interzice folosirea erbicidelor deorice fel şi autorizează lucrarea solului, înierbarea naturală sau semănată şi erbicidarea termică. Vezi p.86 11
    • Dezmugurit debutul Dezmugurit- debutul înfloritului Excoriozaînfloritului Forma asexuatã: Phomopsis viticola (Sacc)( Bulit et al 1972), Forma sexuatã: Cryptosporella viticola (Reddick Shean) Excorioza, consideratã una din principalele boli ale lemnului este o boalã de focar, ce atacã prin excelenţã plantaţiile cu talie joasã cu fertilitate ridicatã şi exces de umiditate.Simptome pe lăstarii tineri EXPRESIA SIMPTOMELOR Primăvara, lăstarii tineri infectaţi sunt piperniciţi şi prezintă pe internodiile bazale pete clorotice cu centrul de culoare inchisă. Ca urmare a atacului, lăstarii erbaceei devin fragili şi se pot desprinde parţial sau total la eventuale traume climatice sau mecanice. Cei mai susceptibili la infecţie sunt lăstarii tineri până în fenofaza lăstar 5-10 cm lungime. Frunzele simptomatice sunt mai mult sau mai puţin deformate. Pe limbul foliar, pe peţioli şi pe nervuri pot fi observate numeroase pete circulare mici (0,3-1,5 cm în diametru) clorotice, cu centrulNecroze la baza coardelor întunecat. Într-un stadiu mai avansat al bolii, frunzele atacate se îngălbenesc şi cad prematur. Când leziunile apar în punctul de inserţie pe butuc, fisurile se adâncesc, determinând formarea unor ţesuturi cicatrizante, îngroşate la baza coardelor. Localizarea parazitului la baza coardelor determină: moartea mugurilor bazali, ştrangularea respectiv, fragilitatea excesivă a coardelor care devin casante şi se detaşeazã uşor la şocuri.FACTORI FAVORIZANŢI atacul este favorizat de condiţiile climatice de la începutul sezonului, în special de primăveri reci şi umede; ploile de primăvară au un rol fundamental în germinarea şi diseminarea ciupercii; germinarea este posibilă în intervalul de temperatură cuprins între 1 şi 37 °C, cu un optim de 23 °C; umiditatea relativă a aerului ridicată (90-100%), favorizează germinarea şi dezvoltarea parazitului; potenţialul genetic şi vârsta plantaţiilor. Plantaţiile cu vârstă peste 10 ani sunt mai susceptibile la atac; toleranţa soiului şi a portaltoiului. Soiurile sensibile sunt: Fetească albă, Fetească regală, Merlot, Cardinal, Muscat Ottonel, Grasă de Cotnari, Merlot, Italia. Portaltoii cu vigoare mare sunt mai sensibili, (Kober 5BB, Berl x Rup 140 Rg) comparativ cu portaltoii de vigoare mijlocie (Riparia Gloire, SO4) . 12
    • Dezmugurit- debutul înfloritului BIOLOGIA• Primăvara, tinerii lăstari sunt colonizaţi de ciupercă, în două moduri: prin miceliul prezent deja în mugurii dorminzi şi prin picnidii cu picnospori prezenţi pe lemn, eliberaţi în condiţii de umiditate. Picnosporii incluşi într-un gel (cili), sunt diseminaţi prin intermediul ploilor. Contaminarea tinerilor lăstari are loc în perioada sensibilă cuprinsă între ,,stadiul 05,, şi ,,stadiul 09,,;• Ciuperca pătrunde în interiorul plantei gazdă, în special prin rănile tăierilor de primăvară.• Acţiunea combinată a vântului şi picăturilor de ploaie asigură diseminarea patogenului. STRATEGIA DE LUPTĂ Primăvara, viticultorul trebuie să verifice foarte atent plantaţia pentru a decide necesitatea ulterioară a tratamentelor. Tratamentele se aplică exclusiv în perioada sensibilă, cuprinsă între dezmugurit ,,stadiul 06,, şi fenofaza 2-3 frunzuliţe etalate,, stadiul 09,,.În această perioadă, tinerii lăstari trebuie protejaţi de contaminările produse sub influenţa ploilor. In absenţa maladiei, nu se intervine. Strategie cu 2 tratamente • primul tratament este poziţionat când 50 % din muguri sunt în ,,stadiul 05,, cu produse de contact pe bază de mancozeb, maneb, propineb, metiram zinc, folpet; • al doilea tratament este poziţionat când 50 din muguri sunt în ,, stadiul 06,, utilizând aceleaşi produse recomandate la primul tratament; Strategie cu un tratament • se aplică când 40 % din muguri se află în ,,stadiul 06,, cu produse pe bază de fosetil de Al, în decurs de cel mult 24 ore după ploaie; • tratamentele tardive, după,, stadiul 09,, când 100% lăstari sunt în fenofaza 2-3 frunzuliţe, sunt inutile; • atenţie mare la momentul aplicării tratamentelor care, în general, nu se execută în acelaşi timp în toate parcelele ca urmare a neuniformităţii dezmuguritului, care poate evolua în mod diferit,de la o parcelă la alta, datorită soiului, expoziţiei, datei la care s-au efectuat tăierile în uscat etc; Strategia de combatere a excoriozei pe vegetaţie Primul tratament Al doilea tatament Vezi p.63 50% muguri 50% muguri ,, In stadiul 05,, ,, În stadiul 06,, ,,Stadiul 05,, Tratament unic cu ,, Stadiul 06 ,, ,,Stadiul 09,, Punct verde Fosetil de Al Dezmugurit 2-3 frunzuliţe etalate 40% muguri in ,,Stadiul 06,, 13
    • Dezmugurit debutul Dezmugurit- debutul înflorituluiînfloritului Grindina Daune după căderea grindinei Ploile cu grindinã sunt, în general, manifestãri locale, deşi se cunosc zone frecvent bântuite de grindinã, care provoacă anual pagube, uneori dezastruoase pentru viticultori. Natura pagubelor diferă, în funcţie de sezonul şi intensitatea fenomenului. O cădere timpurie şi violentă a acestora poate compromite formarea ochilor de rod pentru anul viitor, pe organele verzi ale viţei de vie se produc rãni mai mult sau mai puţin grave. Lăstarii tineri pot fi dezarticulaţi,iar frunzele prezintă limbul sfâşiat. O cădere în epoca înfloritului provoacă meierea strugurilorMai târziu în perioada estivală, grindina poate provoca pe boabele verzi plăgi deschise şi striviriputernice, fisurarea lor pe parcursul creşterii şi, în cele din urmă, uscarea lor. În sistemele decultură clasice la baza solului, în urma leziunilor cauzate de grindină boabele, pot fi infectate deciuperca Coniella diplodiella. Când grindina se produce dupã intrarea în pârgã a strugurilor, seobservã scurgerea mustului şi, prin spargerea boabelor, instalarea unor mucegaiuri care duc lacompromiterea recoltei. În afara distrugerii parţiale sau totale a recoltei anului în curs,consecinţele violente ale căderii grindinei se resimt mai mulţi ani.Metode de apărare împotriva grindinei • Tunurile antigrindină (distrugerea particulelor de gheaţă prin unda de şoc a exploziilor) • Inseminarea norilor (iodura de argint dispersată cu ajutorul unor fusee trase de la sol sau cu ajutorul avioanelor). Eficacitatea acestei metode nu a fost niciodată demonstrată. • Plase antigrindină, ridicând plase de polietilenă, utilizate în acelaşi timp pentru protecţia împotriva păsărilor. Dezavantajul constă în faptul că plasele acoperă parţial frunzişul şi incomodează aplicarea produselor de uz fitosanitar în timpul tratamentului. •Refacerea capacităţii de producţie la viile grindinate În funcţie de intensitatea daunelor şi faza de vegetaţie în care se găseşte viţa de vie, sealege şi strategia de refacere a capacităţii de producţie: • Tratament cu zeamă bordeleză 1%, sau fungicide pe bază de: captan, folpet sau dichlofluanid aplicate în termen de maxim 20 de ore după căderea grindinei pentru cicatrizarea rănilor şi pentru a preântâmpina atacurile de mană; • Praşile repetate menite să elimine concurenţa buruienilor; • Tăieri de reducţie corespunzătoare porţiunilor de lemn distrus. Este necesar să se analizeze fiecare butuc în parte şi operaţiile aplicate să fie în funcţie de specificul soiului şi de mărimea daunelor; • Pentru forţarea creşterii lăstarilor şi pentru maturarea lor se vor administra îngrăşăminte minerale azotoase, iar spre toamnă, îngrăşăminte fosfatice şi potasice (ca, de altfel, la toate aceste tăieri speciale), sau în complex 250 kg azot, 900 kg superfosfat, 500 kg sare potasică la hectar. • Ingropatul obligatoriu la forma joasă de conducere, pentru a întâmpina pierderile de ochi. 14
    • Dezmugurit- debutul înflorituluiAcarienii eriofizi Calepitrimerus vitis şi Colomerus vitisAcarian eriofid Adultul Morfologie Acarienii eriofizi încadrează specii de dimensiuni microscopice sub 0,2 mm lungime şi 0,05 mm lăţime (vizibili doar la binocular), cu corpul alungit, fusiform cu aspect viermiform de culoare alb-gãlbui pânã la gãlbui – portocaliu. Regiunea anterioarã a corpului corespunde regiunii cefalice şi, parţial, toracelui. Pe ea se inserã douã perechi de picioare îndreptate înainte şi douã perechi de apendice bucale,.constituind un fel de rostru în formă de stilet, cu ajutorul cărora acarienii înţeapă şi sug hrana.Elemente de biologieCiclul biologic, respectiv alternarea generaţiilor, caracteristicã tipicã eriofidelor care infesteazãplante cu frunze caduce din regiuni nord-temperate, comportã între stadiul de ou şi adult, 2 stadiilarvare active (protonimfa şi deutonimfa) alternând cu douã stadii imobile (nimfocrisalidele şiimagocrisalidele).Eriofizii ierneazã ca femelă adultă în colonii în mugurii, de la baza lãstarilor.sau sub scoarţã. Primãvara, la începutul dezmuguritului, femelele ies din diapauzã. Cele maiimportante specii de acarieni eriofizi dăunători ai viţei de vie sunt Calepitrimerus vitis agentulacariozei şi Colomerus vitis agentul erinozei viţei de vie. Stabilirea pragului de intervenţie Nivelul popualţiei de la care se justifică aplicarea strategiei de intervenţie se determină printr-o simplã examinare a mugurilor şi frunzelor cu lupa binocular. Dimensiunile microscopice ale dăunătorului şi mimentismul fac dificilă depistarea lui, de aceea PED-ul sau ,,Pragul de intervenţie,, se stabileşte atât prin observaţii microscopice, cât şi pe baza simptomelor vizibile pe lăstari şi frunze. În paralel, se verifică prezenţa speciilor utile (fitoseizi şi cocinelide) pe din eşantionul de muguri respectiv, frunze supus observaţiilorColonii de acarieni eriofizi sub scoarţă Primul sondaj se execută în fenofaza pre-dezmugurit, la începutul lunii aprilie. În medie,se examinează 100 ochi recoltaţi de la butuci aflaţi în diferite puncte ale parcelei.PED = 5-6 acarieni / mugure la umflarea mugurilor Al doilea sondaj se execută în post-dezmugurit, când se examinează minim 100frunzuliţe /parcelă.PED = 5-6 acarieni / frunzã in post-dezmugurit sau 30 % frunze cu simptome de atac În parcelele în care prãdãtorii, sunt prezenţi pe cel puţin 20 % din probele analizate înraport de cel puţin 1 prădător/ 20 dăunători prădătorii asigură controlul natural a populaţiei subPED deci tratamentele nu sunt necesare . Vezi p. 45 15
    • Dezmugurit debutul Dezmugurit- debutul înfloritului înfloritului Erinoza (Colomerus vitis sin. Eriophies vitis) În România, atacul produs de acarianul eriofid Colomerus vitis, cunoscut sub numele de erinoza sau bãşicarea viţei de vie, crează probleme, mai mult sau mai puţin grave, în toate arealele viticole. Simptome de erinoză pe frunze şi ciorchini Mod de dăunare Primãvara, femelele se rãspândesc pe partea superioarã a tinerelor frunze unde, înţeapã provocând formarea unor bãşici, (umflãturi) de forma unor gale de dimensiuni variabile de 0,5 - 2 cm, de unde şi denumirea atacului de “bãşicarea” sau “erinoza” viţei de vie. În dreptul acestor gale are loc o hipertrofiere a perilor cuticulei inferioare şi formarea unor pete păstoase. În prima fază a atacului, petele sunt subţiri şi de culoare gălbuie-albicioasă, apoi devin mai mari, dense şi cafenii, iar spre toamnă, cafenii-brunii. La infestări puternice, acarienii pot ataca şi peţiolul frunzelor, mugurii, cârceii şi ciorchinii. în urma atacului, frunzele se îngălbenesc şi cad, iar florile avortează Prevenire şi combatere Metode agrotehnice-culturale; practicile culturale cu rol important în reducerea rezervei biologice limitarea nivelului populaţiei de acarieni şi se concretizeazã în: - aplicarea corectă şi la timp a tãierilor în uscat; - strângerea şi arderea materialului rezultat din tãieri; - arãturi adânci de toamnã, cu îngroparea tuturor resturilor vegetale; - strângerea şi arderea frunzelor cãzute şi a coardelor rezultate din tăierile în uscat, cu scopul distrugerii unui număr cât mai mare de femele hibernante; - menţinerea curatã a terenului, prin, prãşit mecanic sau manual;Metode chimice In parcelele în care prezenţa simptomelor este redusă, efectul secundar al sulfului aplicat întimpul campaniei contra maladiilor fungice este suficient pentru a menţine populaţia de acarienisub Pragul Economic de Dăunare (PED)• În parcelele în care în anul precedent atacul de erinoza a fost puternic, se recomandăaplicarea a 1-2 tratamente în perioada ,,stadiul 03,, muguri în stadiul de lână şi ,,stadiul 06,,dezmugurit cu: produse pe bază de Sulf muiabil 4 kg/ha în combinaţie cu un acaricid specific:Demitan – 0,06 %; Torque – 0,05 %; Neoron 0,08 %; Mitac EC 0,02 %.• Tratamentele aplicate ulterior nu mai pot corecta simptomele tipice de erinozã apărute iniţialdar, blocheazã creşterea populaţiei, şi respectiv extinderea ulterioară a atacului.• Controlul biologicÎn ecosistemele viticole în echilibru acarienii fitofagi, sunt controlaţi de numeroşi prădători (speciicare consumã acarieni dãunãtori): Coccinelidae (Stethorus punctillum Weise), unele speciiThripidae, Crisophydae, Antocoride, Miridae şi Phytoseidae. Acarienii phytoseizii speciile:Typhlodromus pyri, Amblyseius andersoni, Typhlodromus aberrans. Protejarea populaţiei deprădători prin aplicarea unor tehnologii selective contribuie la menţinerea dăunătorilor sub PED. Vezi p. 48 16
    • Dezmugurit- debutul înflorituluiAcarioza Calepitrimerus vitis (Nal) sin. Phylocoptes vitis sin. Epitrymerus vitis Nal.Acarianul eriofid Calepitrimerus vitis (Nal), agentul acariozei viţei de vie, este rãspândit înmajoritatea zonelor viticole, în special în cele caracterizate prin umiditate şi temperaturimoderate. Pagubele cauzate de acest dăunător, sunt foarte importante mai ales în primăverilereci şi umede, începând cu fenofaza de dezmugurit când creşterile sunt lente.Acarioza sau scurtnodarea parazitară Daune Primăvara, simptomele specifice atacului sunt: uscarea mugurilor, stoparea creşterilor, atrofierea lãstarilor în curs de creştere, internodii scurte în zig-zag, aspect denumit “scurtnodare parazitarã”, lãstari ramificaţi ,lãstari rigizi uscaţi parţial sau în întregime, frunzuliţe mici (formă de linguriţă), cu pilozitate abundentã de culoare galben pai cu marginile brunificate (arse), uscarea parţialã sau totală a inflorescenţelor de 1-3 cm lungime încã nerãsfirate considerat, cel mai păgubitor aspect al atacului, care poate produce pe nesimţite pierderi de peste 30 % din producţie.Strategia de luptă • Metode agrotehnice-aplicarea corectă şi la timp a tãierilor în uscat (de primãvarã;-arãturi adânci de primăvară, cu îngroparea tuturor resturilor vegetale;- strângerea şi arderea materialului rezultat din tăieri şi a frunzelor cãzute;- înierbarea între rânduri; • Metode chimice Tratamentele se aplică exclusiv în condiţiile depăşirii PEDPED. = 5-6 acarieni / mugure in fenofaza de umflarea mugurilorPED = 5-6 acarieni / frunzã in post-dezmugurit sau 30 % frunze cu simptome de atac În parcelele cu risc redus în care, prezenţa simptomelor este redusă, efectul secundar al sulfului aplicat în timpul campaniei contra maladiilor fungice, este sufficient pentru menţinerea populaţiei de acarieni sub PED In parcelele cu risc maxim, în care nivelul populaţiei depăşeşte PED-ul o combatere eficientã se asigură prin aplicarea a 1-2 tratamente după cum urmează: -Tratamentul I – se aplică în intervalul, ,,stadiul 03,, umflarea mugurilor - ,,stadiul 05 ,,punct verde cu- sulf muiabil 0,4%, complexat cu ulei mineral US1 0,5 %. -Tratamentul II – se aplică în intervalul, ,,stadiul 06 ,,dezmugurit - ,,stadiul 09 ,,fenofaza de 2-3 frunzuliţe cu: sulf muiabil 0,4% complexat cu un acaricid selectiv: Demitan 200 SC 0,06%, Milbenknoc 0,1 %,Torque 0,05%, Nissorun 0,1%, Envidor 0,5% • Atenţie la fenomenul de rezistenţă! Alternaţi produsele din grupe diferite de substanţe vezi • Folosiţi produse selective faţã de prãdãtori Controlul biologic Protejarea typhlodromilor, cei mai importanţi antagonişti ai acarienilor fitofagi, contribuie la restabilirea echilibrului natural în biosistemul prădător/ dăunător şi implicit la reducerea, sau eliminarea tratamentelor chimice. In acest sens: • În parcelele cu risc ridicat, controlul biologic se realizează, prin colonizarea naturalã sau artificială a parcelelor cu typhlodromi. Metoda se aplică, fie înainte de dezmugurit, prin amplasarea mănunchiurilor de coarde populate cu prădători, fie primăvara, prin introducerea lăstarilor populaţi cu typhlodromi. Vezi p.48 17
    • Dezmugurit debutul Dezmugurit- Debutul înfloritului Acarienii tetranichizi dăunători şi prădătoriînfloritului Grupa acarienilor tetranichizi cuprinde specii cu importanţã economicã deosebitã pentru v viticulturã, având corpul de formã ovalã, globuloasã sau piriformã, cu lungimea cuprinsã între 0,2 – 1,0 mm (perceptibili cu ochiul liber sau cu o lupã de mână) pe care sunt inserate patru perechi de picioare. Ciclul biologic are loc prin transformãri succesive,parcurgând mai multe stadii: ou, larve, nimfe şi adulţi. Acarienii tetranichizi dăunători sunt semnalaţi mai ales în zonele cu ierni relativ blânde şi veri calde şi secetoase Atacul timpuriu, în perioada dezmuguritului, provoacã necroza primordiilor foliare şi a viitorilor ciorchini, precum şideformarea lãstarilor. Pentru identificarea acarienilor teranichizi dăunători şi, respectiv acarienii prădători, efectuarea observaţiilor este deosebit de importantă şi necesită o minimă practică în domeniu. A nu se confunda ! Acarieni tetranichizi dăunători Acarieni utili Acarieni prădători indiferenţi Acarianul roşu Acarianulgalben Acarianul comun Typhlodromii Tydeide Panonycus,ulmi Eotetranychus Tetranychus urticae Specia 0 Talia 0,5 mm 0,5mm 0,5mm 0,5mm 0,5 mm Pe ambele feţe Pe faţa Pe faţa inferioară a Pe faţa Pe faţa ale frunzei inferioară a frunzei şi pe buruieni inferioară a inferioară a Habitat frunzei frunzei în frunzei în apropierea apropierea nervurilor nervurilor, Depla Foarte lentă lentă lentă rapidă rapidă sare Roşie cu două Galben pal Galben verzui cu Albicioasă spre oranj Culoare rânduri de verzui, cu pete negre de oparte gălbui, tuberculi albi granulaţii negre şi de alta a corpului câteodată oranj purtători de peri Form Globuloasă Alungită Mai globuloasă decât Piriformă Trapezoidală a E. carpini Iernează sub Iernează ca Iernează ca femelă la Iernează în Iernează în formă de ou la femelă adultă baza coardelor sau în stadiul de stadiul de baza mugurilor sub scoarţă, sol. Primăvara femelă adultă femelă adultă biologic ecloziunea femela devine colonizează flora fecundată pe fecundată pe Ciclul larvelor are loc la activă la spontană din diferiţi arbuşti diferiţi arbuşti dezmugurit dezmugurit apropierea butucilor Având in vedere faptul că dinamica populaţiei de acarieni este proprie fiecãrei parcele, printr-o simplã examinare a mugurilor şi frunzelor cu lupa binocular, se determină nivelul populaţiei, de la care se justifică aplicarea strategiei de intervenţie. Acarianul roşu (Panonycus ulmi) PED = peste 30 ouă/mugure, la umflarea mugurilor , sau prezenţa ouălor în 70% din mugurii PED = 5 – 6 forme mobile / frunză, sau 60 % frunze cu simptome de atac, înainte de înflorit PED = 3 – 5 acarieni / frunză, sau 30 % frunze cu simptome de atac, in perioada estivală Acarianul comun (Tetranychus urticae) PED = 5-6 acarieni/ frunzã sau 20% frunze cu simptome de atac, în fenofaza de 2-3 frunzuliţe; PED = 6-7 acarieni/ frunzã sau 50% frunze cu simptome de atac, în perioada estivalã Vezi p. 44 18
    • Dezmugurit- Debutul înflorituluiArsura bacterianăXylophilus ampelinus sin. Xanthomonas ampelina sin. Erwinia vitivoraExpresia simptomelorArsura bacterianã este o boalã sistemică de focar, uşor confundabilã cuExcorioza şi Eutipoza viţei de vie. Simptomele sunt vizibile primăvara odată cu pornirea învegetaţie, pânã la sfârşitul lunii iunieSimptome pe lăstarii tineri Primăvara, în fenofaza dezmugurit, butucii infectaţi sunt debili, piperniciţi şi pornesc neuniform în vegetaţie. Pe tinerii muguri infectaţi, apar mai întâi pete necrotice superficiale, care, ulterior, se extind şi determină crăparea longitudinală a mugurilor, brunificarea şi uscarea lor. Lãstarii tineri invadaţi de bacterii pe cale vascularã, se vestejesc, se necrozează, apoi se usucă.Simptome pe frunze Frunzele tinere, contaminate, prezintă arsuri marginale şi uneori fisuri longitudinale necrozate pe peţiol. Prin întreruperea alimentaţiei hidrice frunzele se decoloreazã, se deformează şi cad prematur. Atacul precoce pe inflorescenţe determină o necrozare a butonilor florali şi apariţia fenomenului de meiere. FACTORI FAVORIZANŢI • Climat cald şi umed; • Temperatura optimă dezvoltării bacteriei 20-25 °C; • Renunţarea la produsele cuprice; • Soiuri sensibile:Chardonny, Pinoit noir, Merlot; • Ploile şi vântul favorizează diseminarea bacteriilor superficiale;BIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIEXylophilus ampelinus este o bacterie gram–negativã aerobicã care se conservã pe parteaaeriană a plantei în special la baza coardelor infectate şi pe resturile de pe sol. Infecţiile primarese produc în fenofaza de 2-3 frunzuliţe. Contaminarea are loc pe cale naturală, prin seva scursãde pe secţiunile coardelor, în timpul tãierilor, sau accidental prin rănile provocate cu ocaziatăierilor i desfrunzitului mecanic.Patogenul poate supravieţui vreme îndelungată în stare latentă, dar în condiţii de mediufavorabile poate avea o dezvoltare explozivă.STRATEGIA DE LUPTĂ Aplicarea riguroasă a tratamentelor primăvara începând cu fenofaza de umflarea mugurilor ,,stadiul 03,, până în ,,stadiul 09,, sau 5-6 frunzuliţe etalate: • Se aplică minim 2 tratamente cu zeama bordeleză 2% sau tratamente prin asocierea cuprului cu ditiocarbamaţi. Primul tratament în ,,stadiul 03,, şi următorul în ,,stadiul 09,, • După ,,stadiul 09,,sunt recomandate tratamentele mixte mană-bacterioză utiliând produse anti- peronosporice asociate cu cupru sau ditiocarbamaţi. • În caz de grindină, tratamentele se aplică în maxim 12 ore.după grindină cu zeamă bordeleză 2% Vezi p. 46 19
    • Dezmugurit debutul Dezmugurit- Debutul înfloritului Filoxera galicolă Phylloxera vastatrix sin. Daktulosphaira vitifolie;înflorituluis sin. Phylloxera vitifolii În România, în ultimii ani, ca urmare a extinderii suprafeţelor cultivate cu hibrizi producători direcţi, simptomele atacului de filoxera galicolă pe frunzele s-au extins îngrijorător. Gale pe frunze Forma galicolă Forma galicolă atacă frunzele de la vârful lăstarilor. In urma înţepării şi sugerii sucului celular, pe partea inferioară a frunzelor apar gale sub forma unor urne neregulate, de mărimea unui bob de măzăriche sau de mazăre. La început, galele au o culoare galbenă-verzuie, iar apoi cafeniu-brunii. Pe o frunză se pot forma 15-30 gale. In urma atacului metabolismul frunzelor este redus, ceea ce determină ca lemnul lăstarilor să nu se matureze. Atacul formei galicole prezintă importanţă pentru plantaţiile de portaltoi, obţinându-se un material de slabă calitate. Biologie. Filoxera prezintă două cicluri bine distincte: a) un ciclu complet pe viţele americane (Vitis riparia, Vitis rupestris), prezentând cele 4 forme morfologice: galicolă, radicicolă, sexupară şi sexuată; b) un ciclu incomplet pe viţele europene (Vitis vinifera), fiind reprezentată în principal prin foma radicicolă, care se dezvoltă pe părţile subterane;Strategia de luptăCombaterea indirectă:• Metoda cea mai eficientã şi sigură de prevenire a atacului este altoirea soiurilor de viţã europeanã pe portaltoi americani rezistenţi. Portaltoii folosiţi până în prezent au o rezistenţă diferită la atacul filoxerei. Singura specie imună este considerată Vitis rotundifolia. O rezistenţă bună au şi speciile Vitis riparia, V. Rupestris, V. Cordifolia, V. Cinerea, V. Berlandierii.• Cultura viţelor nobile nealtoite pe terenuri nisipoase. Solurile nisipoase care conţin 60 % siliciu sunt anti-filoxerice.Combaterea mecanică a filoxerei galicole prin culegerea şi distrugerea lăstarilor cu prima seriede gale pe frunze, cunoscând că,în general, frecvenţa galelor din prima serie este redusă, aşacă adunarea şi distrugerea lor nu necesită mult timp.Lupta chimică: În plantaţii înfiinţate pe rãdãcini proprii sau în plantaţiile de portaltoi şi HPD,tratamentele chimice se aplică în focarele cu atac cunoscute din anul anterior PED= 5% frunzecu gale. Momentul optim aplicării este primăvara, în intervalul dezmugurit - degajarea primelor 2-3 frunze, corespunzător migrãrii larvelor de fundatrix spre organele verzi ale plantei. Aplicareatratamentelor nu trebuie să depăşească momentul închiderii primelor gale. Sunt de preferatprodusele cu efect translaminant, de contact şi ingestie: Calypso 480 SC 0,02 %; Actara 25 WG0,02 %; Confidor 10 SL 0,075Controlul biologic Inmulţirea acestui dăunător este frânată de activitatea unor organisme entomofage, prădătoare:acarieni prădători, Carabidae, Coccinellidae, şi Dtophylinidae; Chrysopidae şi Antocoridae,coleoptere (Coccinelidae) şi diptere (Syrpidae) 20
    • Dezmugurit- Debutul înflorituluiAntracnoza Elsinoe ampelina sin Gloeosporium ampelophagumAntracnoza este printre primele boli care se manifestă în plantaţiile viticole, primăvara. Ciupercaatacã toate organele verzi ale viţei de vie, mai ales când sunt tinere şi suculente. În ţara noastrã,antracnoza este o boală frecventă la hibrizii producători direcţi, dar se întâlneşte şi pe unelesoiuri nobile cum sunt: Regina viilor, Cardinal, Fetească regală, Chaselas Dore Manifestarea simptomelor Simptome pe lăstarii tineri şi frunze Simptome pe lãstari. Primele simptome apar primăvara pe lăstarii tineri erbacei. Atacul provoacă apariţia unor leziuni mici, eliptice sau neregulate, cenuşii-violacee, cu o bordură mai ridicată de culoare negricioasă, asemănătoare rănilor provocate de grindină. În general lăstarii atacaţi au internodiile scurte şi poartă frunze mici şi palide, iar partea dinspre vârf pare ca arsă (carbonizată), de unde şi denumirea populară a bolii de “cărbunele viţei de vie Simptome pe frunze. Pe frunze, atacul se manifestă prin apariţia unor pete cu marginile clar delimitate, în mod obişnuit circulare cu diametrul pânã la 2,5 mm, amplasate în special de-a lungul nervurilor.Când sunt atacate nervurile, mai ales la frunzele tinere, limbul se rãsuceşte, frunzele se clorozeazã se usucã şi cad prematur Condiţii favorabile - Existenţa în plantaţie a unui focar de atac; - Lungimea lăstarului ≤5 cm;- Precipitaţiile abundente şi umiditatea relativă a aerului > 85% sunt principalii factori;- Germinarea conidiilor are loc numai în picături de apă;-Temperatura nu constituie un factor limitativ; conidiile germinează între 2-10 °C;Biologie şi epidemiologieCiuperca se conservã sub formã de miceliu scleroţial pe coarde (unde poate supravieţui 3 pânãla 5 ani) şi sub forma unui miceliu de rezistenţã pe suprafaţa boabelor infectate şi cãzute pe sol.Sporularea este favorizatã de prezenţa condiţiilor de umiditate admosferică şi apă sub formă depicături. Dispersate prin picãturi de ploaie (umectare 12 ore) conidiile pãtrund în muguri apoi pefrunze şi lãstari sau în crãpãturile butucilor bolnavi producând infecţia primarã Profilaxia urmãreşte: respectarea strictã a mãsurilor de carantinã fitosanitarã, ştiut fiind faptul cã boala se rãspândeşte masiv prin circulaţia materialului sãditor afectat: Metode chimice Aplicarea preventivă a unui tratament la umflarea mugurilor cu sulf muiabil limitează sursa de infecţie: Kumulus DF 0,3%; Microthiol Special 0,2-0,3%; Thiovit PU 0,3%; Aplicarea a 2-3 tratamente înainte de înflorit cu produse cuprice reduce atacul acestei periculoase boli: Bouillie bordelaise 0,5 %; Champion 50 WP 0,3 %; Kocide 101 50 WP 0,4%; Funguran OH 50 WP 0,3 %; Vitra 0,2 %; Super Champ FL 0,3%;; Blue shield 50 WG 0,2 %;ş Cupritim 0,3 %; Kocide 2000 0,15 etc.sau produse pe bazã de benomil (Benlate 50 WP 0,06 – 1,0 %, Benomil 50 WP) Dezmugurit- Debutul înfloritului Dupã înflorit tratamentele anti-peronosporice aplicate corespunzător asigură protecţia simultană atât a manei cât şi a antracnozei. Vezi p. 57 21
    • Dezmugurit debutulînfloritului Dezmugurit- Debutul înfloritului Făinarea viţei de vie Uncinula necator-Forma conidiană. Oidium tukeri Începând cu fenofaza de dezmugurit, lupta anti-oidium se aplică diferenţiat pe zone viticole, în funcţie de atacul din anul precedent, prezenţa soiurilor sensibile şi condiţiile climatice din anul în curs. Simptomatologie Simptome pe lăstarii tineriPrimăvara, începând cu fenofaza de 5-6frunzuliţe, lăstarii care apar din muguriicontaminaţi în anul precedent au creşteri reduse(scurt-nodare), cu frunze crispate. La soiurilefoarte sensibile, lãstarii capãtã un aspect caduccunoscut sub denumirea de “drapel,,Infecţiile de oidium pe frunze au, în general, uncaracter de focare localizate. Primele manifestăriale atacului sunt caracterizate prin apariţia unorpete uleioase, pe partea superioară a frunzelor Pâsla albă cenuşie pe frunze(adesea similare cu petele uleioase de mană) şio înnegrire a nervurilor pe faţa inferioară afrunzelor în dreptul zonelor atacate. In scurt timp,la nivelul petelor pe ambele feţe ale frunzei,apare o pâslă, alb –cenuşie, cu aspectpurverulent. Ca urmare a distrugerii ţesuturilor decãtre miceliul ciupercii, frunzele se gofrează,bordura limbului se rãsuceşte spre parteasuperioarã într-o conformaţie de cupãCiclul biologic Agentul patogen iernează sub formã de miceliu de rezistenţă în mugurii de iarnã (formaasexuatã) şi în organe de fructificare (cleistoteci) formate pe organele atacate îndeosebi pescoarţã şi butuc (forma sexuatã). În plantaţiile viticole din ţara noastrã, transmiterea bolii de la unan la altul are loc îndeosebi prin miceliul de rezistenţã din muguri. Primãvara, miceliul creşteodatã cu pornirea mugurilor în vegetaţie. Pe miceliu activ se diferenţiază conidiofori şi conidii princare se realizează infecţiile primare. Perioada de incubaţie variazã între 5-7 zile în funcţie detemperaturã. Conidiile dispersate de vânt şi apã, asigurã rãspândirea bolii în cursul perioadei devegetaţie. Faza de sporulare intensă se produce în general la interval de 15-20 de zile dupăapariţia simptomelor.Condiţii favorabile. Temperatura este factorul determinant; pragul inferior de dezvoltare a miceliului este 5°C, iar sporularea poate avea loc la 8 °C. Temperatura optimă de dezvoltare a ciupercii este de 25- 28 °C. Germinaţia conidiilor este inhibatã la temperaturi mai mari de 30°C; Umiditatea influenţeazã foarte puţin evoluţia bolii, dar contribuie la extinderea ciupercii. Pentru germinare conidiile au nevoie de minim 20% umiditatea atmosferică, optimul fiind cuprins între 50-65 %; Ploile reduse (fine) favorizează germinarea mãrind umiditatea aerului. Din contrã, ploile violente care spalã foliajul, împiedicã germinaţia sporilor; Lumina difuză exercitã o acţiune favorabilã germinării şi sporulării ciupercii, în schimb razele solare directe au o acţiune nocivă asupra conidiilor; Vântul faciliteazã diseminarea; Soiuri sensibile: Tămâioasă românească, Riesling italian, Băbească neagră, Chardone, Muscat de Hamburg, Afuz –Ali, Italia, Coarnă neagră; 22
    • Dezmugurit- Debutul înflorituluiProfilaxia: Pentru limitarea sursei de infecţie în zonele endemice cu rezervă biologicã mare şicondiţii climatice favorabile se recomandã:• aplicarea corectă a tăierilor în uscat pentru a asigura echilibrarea butucului şi a evita dezvoltarea inutilă a frunzişului care prin transpiraţie măreşte umiditatea aerului, ceea ce duce la favorizarea bolii;• arderea lemnului rezultat din tăieri în focarele de atac, pentru a reduce rezerva biologică• aplicarea corectă a lucrărilor în verde: desfrunzitul în zona ciorchinilor, plivitul lăstarilor sterili, copilitul, cârnitul.pentru îmbunătăţirea circulaţiei arerului şi o mai bună penetrare a fungicidelor;• lucrările solului pentru păstrarea curată a terenului;• plantarea soiurilor rezistente. Puţin atacate sunt soiurile: Grasă, Fetească regală, Merlot, Cabernet Sauwignon;Strategia de combatere Lupta chimică se bazează pe poziţionarea primului tratament, alegereaproduselor şi rata lor de aplicare (7 la 10 zile pentru produsele de contact 12-14 zile pentruprodusele penetrate sau sistemice.Poziţionarea primului tratament In zonele de risc, în care ciuperca atacă în fiecare an, primul tratament se aplică preventiv începând cu stadiul 2-3 frunzuliţe etalate, protecţia continuând până în pragul fenofazei de pârgă; In zonele cu risc redus, în care oidiumul nu este periculos, în sensul ca nu atacă în fiecare an şi apare după înflorit, primul tratament se aplică cu 10 zile înainte de înflorit, în fenofaza butoni florari separaţi. Protecţia continuă până în pragul fenofazei de pârgă In zone de risc Primul Tratament Tratamentul nr.2 Tratamentul nr.3 Fenofaza 2-3 Fenofaza 5-6 Butoni florali separaţi frunzuliţe etalate frunzuliţe etalate sau 10 zile înainte deînfloritIn zonele cu risc redus Tratamentul nr.1 • Alegerea produselorExistă o gamă variată de fungicide anti-oidium: fungicide de contact, care asigurã protecţie 8-10zile: pe bază de Dinocap, sau sulf: Kumulus DF 0,3%; Microthiol Special 0,2-0,3%; Thiovit PU0,3%;Thiochon 80 PU 0,4%, Sulfomat PU 0,4%. Fungicide sistemice care asigură protecţie 12-14 zile : Crystal 250 SC 0,01 %, Falcon 460 EC 0,01%. Folicur Solo 250 EW 0,04%, Orius 255EW 0,04, Vectra 10 SC 0,025%, Topas 100EC 0,025%, Sumi 8 12,5 WP 0,015%, Systhane 12 E0,02% .Fungicide polivalente: Quadris SC, Stroby DF, Éclair WG, Shavit F etc. • Se mai recomandă ! - Reluarea tratamentelor în cazul spãlãrii, dacă s-au aplicat produsele de contact; - Intervalele dintre stropiri trebuie scurtate în perioadele cu vreme caldă şi uscată şi prelungite în perioadele reci şi bogate în ploi.Viticultura biologică: In fermele cu combatere biologică a fost acceptat sulful praf sau pulberemuiabilă cu eficacitate împotriva oidiumului în toate fazele fenologice. Sulful muiabil se poatecombina cu 1/3 bentonită; Biofungicide pe bază de Ampelomyces quisqualis (35g/ha) Vezi p. 37 23
    • D Dezmugurit debutul Dezmugurit- Debutul înfloritului înfloritului Putregaiul negru –Guignardia bidwellii Putregaiul negru al viţei de vie este o boală de focar cu o epidemiologie caracteristicăşi şi evoluţie rapidă. În condiţii favorabile, atacul se extinde exploziv, producând adevăratee epidemii. Simptome pe frunze SIMPTOMATOLOGIE Primele simptome se manifestă primăvara, pe frunzele tinere de la baza butucului, sub forma unor pete mai mult sau mai puţin circulare, (cu diametrul 2-10 mm), de culoare brun-gălbuie, cu halou brun – negricios. În scurt timp, ţesuturile din centrul petelor se necrozează, şi, în dreptul lor, pe ambele feţe ale frunzelor, apar formaţiuni punctiforme negre (picnidii cu picnosporii). Sunt sensibili la atac lăstarii tineri de 10-20 cm. Pe lãstarii erbacei atacul se manifestã sub forma unor pete oval-alungite, care evoluează în cangrene adânci, de culoare purpuriu- închis, purtătoare de germeni (picnidii punctiforme negre).CONDIŢII FAVORABILE• Existenţa în plantaţie a unui focar de infecţie;• Ploi prelungite, infecţiile se produc dacă, organele susceptibile sunt umectate, minim 6-7 ore; Temperatura minimă de germinare a sporilor 9°C;BIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIECiclul de dezvoltare a ciupercii, este puternic influenţat de umiditate şi temperatură. Fungulpatogen ierneazã în principal sub formă de peritecii, (fructificaţiile sexuate) pe strugurii mumifiaţi,pe boabele căzute pe sol şi, sub formă de picnidii (organele de reproducere asexuată), pelemnul şi frunzele bolnave. Primele contaminări sunt posibile primăvara în fenofaza 2-3 frunzuliţeetalate, când temperatura depăşeşte 90 C şi intervin ploi prelungite. În aceste condiţii are locemisia de ascospori din peritecii,care contaminează frunzele, florile şi fructele tinere şi producmajoritatea infecţiilor primare.Profilaxia: Pentru limitarea sursei de infecţie, în zonele endemice cu rezervă biologicã mare şicondiţii climatice favorabile se recomandã: - Strângerea şi distrugerea prin ardere a strugurilor mumifiaţi; - Arderea materialului infectat rezultat dupã tãieri; - Arãturi adânci de primãvarã, pentru a încorpora boabele mumifiate cãzute pe sol;STRATEGIA DE LUPTĂ Dacă în podgorie există un precedent al atacului de putregai negru pe frunze şi pe struguri, se recomandă aplicarea tratamentelor preventive, în următoarele fenofaze considerate foarte sensibile la atac: • lãstar de 4-8 cm; ,,stadiul 09,, • lãstar de 15 cm; • înainte de înflorit; • dupã înflorit; • Dupã aceste tratamente esenţiale, dacă vremea este ploioasã şi ceţoasã, tratamentele continuã la interval de 10 – 14 zile. Stropirile pot fi discontinue când vremea devine uscatã. • Tratamentele se aplică cu produse care se folosesc în mod curent în combaterea manei şi făinării viţei de vie care controlează simultan şi putregaiul negru: Mikal 0,3%, Folpan 0,2% , Verita 0,06%, Antracol 70WP 0,2-0,3%Topas 0,03%, Quadrix 0,08%, Éclair 49 WG 0,05% Orius 255 EW 0,04, Folicur Solo 250 EW 0,04% etc Vezi p. 52 24
    • Dezmugurit- Debutul înfloritului Rujeola - Boala petelor roşii - Pseudopeziza tracheiphilla Rujeola este o boală specifică frunzelor viţei de vie. Foarte rar, în cazul unui atac puternic, suntafectaţi şi ciorchinii. În aceste condiţii, pierderea recoltei poate fi totală. Simptome pe frunze Simptomatologie Infecţiile pe frunze, se produc eşalonat din aprilie pânã la sfârşitul lunii iulie. Primele simptome se manifestă în iunie, pe frunzele de la baza lăstarilor (primele 4-5 frunzulite), sub forma unor pete mici, palide internervuriene, fãrã contur bine delimitat. Odată cu evoluţia atacului, petele devin mai evidente şi capătă o culoare specifică soiului respectiv, brună cu contur gălbui la soiurile albe, şi roşu-rubiniu cu bordurã verzuie la soiurile roşii,. Biologie Rujeola, prezintă un singur ciclu de infecţie pe an, singura sursă de infecţie fiind ascosporii. Ciuperca ierneazã saprofit pe frunzele moarte căzute pe sol, unde ciuperca poate supravieţui mai mulţi ani Strategia de luptă Lupta contra rujeolei viţei de vie este necesară în zonele unde maladia este realmente prezentă sau a fost semnalată în anul precedent. • Tratamentele preventive, la intervale regulate, începând fenofaza de 4- 5 frunzuliţe, cu produse care se folosesc în mod curent în combaterea manei viţei de vie, controlează simultan şi rujeola. • In general, până la primul tratament anti-peronosporic, sunt necesare 1-2 intervenţii la interval de 8-10 zile. • Dupã înflorit, tratamentele anti-peronosporice asigurã controlul ciupercii. Vezi p. 39Putregaiul cenuşiu Forma sexuatã : Sclerotinia fuckeliana sin. Botryotinia fuckeliana Forma asexuatã : Botrytis cinereaSimptomatologie În primăverile ploioase, scleroţii, organele de rezistenţã ale ciupercii Botrytis cinerea, emitfructificaţii asexuate (conidiofori cu conidii) iar vântul produce diseminarea conidiilor. Dacãumiditatea se menţine sporii vor germina şi vor produce infecţia primară pe organele cele maisensibile: lãstari tineri, inflorescenţe (inclusiv pãrţile florale). Atacul se manifestă sub forma unorpete brune acoperite cu o pâslă cenuşiu pulverulentă caracteristică, producând brunificarea,uscarea şi căderea inflorescenţelor tinere. Aceste aspecte, de cele mai multe ori neglijate decãtre viticultori, pot produce pagube deosebite. În plus, creazã rezerva biologicã pentru atacurileulterioare.Strategie de luptă Infecţiile cu botrytis se pot produce începând cu fenofaza lăstar de 10-15 cmlungime, dacă concomitent cu înregistrarea unei temperaturi medii de 15 °C, aparatul foliar esteumectat 15 ore consecutiv (ploi de durată),, Regula de 15,,. În aceste condiţii se recomandă catratamentele preflorale contra manei viţei de vie, să se aplice produse polivalente cu efectsimultan şi asupra botrytisului: Euparen 50 WP 0,25%; Folicur E 0,25%,Euparen multi 50WP0,2%, Folicur multi 50WP 0,2- 0,25%, Folpan 50 WP 0,2 %; Forum Star WDG 0,175 %; Shavit F71,5 WP 0,2 %, Quadris SC 0,075%), Éclair 49 WG 0,5%. Vezi p. 40 25
    • Dezmugurit debutul Dezmugurit- Debutul înfloritului înfloritului Moliile strugurilor Gen. I-a În România, două specii de molii pot produce probleme viticultorilor Lobesia botranas sau Eudemisul, Clysia ambiguella sau cochilisul.Evoluţia acestor specii în timp prezintă o anumită periodicitate. După o perioadă de creşterecontinuuă a nivelului populaţiei de molii, la ora actuală are loc o perioadă de depresiune, nivelulpopulaţiei reducându-se mult.Lobesia botrana Moliile strugurilor ( Lobesia botrana şi Clysia ambiguella) Fluturii au dimensiuni aproximativ identice de 5-8 mm. Corpul şi aripile sunt acoperite cu solzi de diferite culori. Larvele sunt omizi, foarte variate ca înfăţişare dar cu caractere generale comune. Cele mai multe specii au trei perechi de picioare toracice şi cinci perechi de picioare simple abdominale. Pupa este de tip obtecta. Biologie Adulţii generaţiei hibernante zboarã în prima decadã a lunii mai, când temperatura medie zilnicã a aerului atinge 15°C (t° = 10°C), respectiv când a treia frunzã a lãstarilor are diametrul de 3 cm. Ecloziunea larvelor debutează începând cu ,,stadiul 15-16,, şi se intensifică odată cu creşterea temperaturi. Prezintă 5 vârsteClysia ambiguella larvare, L1 are 1-1,5 mm iar L5 lungimea larvelor ajunge în ultima vârstă până la 11 mm Daune Larvele generaţiei I-a atacă la început inflorecenţele, pe care le înfăşoară cu fire de mătase de culoare albicioasă, sub formă de cuiburi sau glomerule. Prevenirea riscurilor: Pentru avertizarea tratamentelor se iau în calcul nivelul populaţiilor (PED), şi după caz vârful curbei de zbor stabilit cu ajutorul capcanelor feromonale de supraveghere, 1-3 capcane/Ha, amplasate în fenofaza de umflarea mugurilor. Observaţiile din teren rămân deosebit de utile deorece situaţia din teren poate fi foarte eterogenă. - PED = 2-3 crisalide / 30 butuci, la umflarea mugurilor. - PED = 30 glomerule / 100 ciorchini, pe vegetaţieAtac de larve Strategia de luptă se decide în funcţie de nivelul atacului. Sunt de preferat metodele biologice de control. Combaterea chimică se aplicã numai în condiţiile unui pericol real de atac (determinat pe baza PED-ului). Mijloace biologice • Folosirea biopreparatelor pe bazã de Bacillus thuringiensis: la apariţia primelor larve (larvele de vârste mici) :Dipel 2 X WP – 0,05 %, Dipel ES – 0,1 %, Ecotech extra 0,15 %, Thuringin 0,3 %. • Folosirea de tehnici de confuzie sexualã, (capcane). În general sunt necesare 5-capcane / ha în funcţie de nivelul populaţiei au avantajul că funcţionează tot sezonul şi combat simultan ambele specii. • Capcane feromonale lipicioase tip AtraBot pentru Lobesia şi AtramBIG pentru Eupoecilia 30 buc/ha • Lansarea de viespi parazite entomofage (Trichogama), crescute artificial. Se recomandã 100-200 mii/ha în perioada de pontã. Vezi p. 51 26
    • Dezmugurit- Debutul înflorituluiConfuzia sexuală Mijloace chimice Pentru combatere sunt recomandate insecticide cu toxicitate redusã, selective faţã de entomofauna utilã, din urmãtoarele grupe de substanţe: Inhibitori ai metamorfozei artropodelor: se aplicã la debutul ecloziunii larvelor şi se reia dupã 15 zile dacã ecloziunea continuã: Cascade 5 EC – 0,1 %; Nomolt 15 SC 0,05 %; Sonet 100 EC – 0,05 %; Match EC 0,05 % Regulatori de creştere: ICI se aplică la 6 zile dupã debutulCapcane feromonale ecloziunii larvare: Insegar 25 WP – 0,03 % Piretroizi de sintezã: se aplicã la debutul ecloziunii larvelor şi se reia dupã 15 zile dacã ecloziunea continuã: Karate 25 EC – 0,025 %, Fastac 10 EC – 0,02 %, Chinmix 5 EC – 0,03 %, Cloronicotinidelor: se aplicã la debutul ecloziunii larvelor şi se reia dupã 15 zile dacã ecloziunea continuã: Calypso 480 SC – 0,02 % Carbamice: aplicate la apariţia în masã a fiecãrei generaţii: Sevin 85 WP 0,15 %, Victenon 50 WP – 0,1 %, Marschal 25 CE – 0,1 %.Pirala sau Molia frunzei viţei de vie– Sparganotis pilerianaPrimãvara pagubele produse de pirala viţei de vie pot fi foarte importante. Frunzele de laextremitatea lãstarilor de viţã de vie pot fi în totalitate devorate.Adult Adultul este un fluture cu activitate crepuscularã, zborul are loc in iulie –august. Larva, este o omidã adevãratã care, la completa dezvoltare, poate atinge 2,5-3,0 cm lungime. Biologie Ierneazã în stadiul de larvã neonatã, într-un cocon mãtãsos, sub scoarţa parţial exfoliatã a butucilor şi coardelor mai groase, în crãpãturile aracilor sau sub frunzele cãzute, Migrarea larvelor are loc la începutul lunii mai în fenofaza de 2-3 frunzuliţe. Atacã omizile hibernante, care devoreză frunzele tinere şi ţes cuiburi de hrãnire prin aglomerarea frunzelor, lãstarilor şi a ciorchinilor, organe pe care le consumã.Larva • Strategia de luptă Combaterea, se realizeazã în funcţie de nivelul de risc (PED) în vetrele de atac cunoscute din anul precedent .În conditiile ţării noastre PED = 15-20 larve/ butuc • Se aplică: - un tratament înainte de dezmugurit cu uleiuri minerale US 0,15% Oleoecalux 2,5%, Oleocarbetox 1,5 %, Oleodiazol 3 EC 1,5%, tratamentul se aplică în vetrele de atac cunoscute din anul precedent; - tratamentele pe vegetaţie se aplică începând cu fenofaza 2- 3 frunzuliţe şi se repetă, datorită apariţiei eşalonate a larvelor, în funcţie de remanenţa produselor. Pentru combatere se folosesc insecticide biologice sau chimice selective Sonet 100 EC – 0,05 %; Match EC 0,05 %Calypso 480 SC – 0,02 %. Karate 25 EC – 0,025 % etc 27
    • Dezmugurit debutul Dezmugurit- Debutul înfloritului înfloritului Ploşniţa verde a viţei de vie Lygus spinolai Adult • Adulţii au 5-6 mm lungime, de culoare verde - deschis uniform, Oul este alb lãptos, în formã de şa, cu lungimea 1,20 – 1,40 mm. • Larvele, în primul stadiu sunt verzi gãlbui, pe parcurs îşi schimbã culoarea în verde deschis prezentând o anumitã monocromie cu frunzele de viţa de vie, atunci când sunt examinate cu ochiul liber. Exuviile sunt usor de recunoscut pe frunze sau struguri. • Daune Pe frunzele tinere înţepãturile larvelor produc punctuaţii mai întâi galbene apoi brune, vizibile numai cu lupa. Aceste puncte sunt în aceeaşiLarve şi exuvii mãsurã zone necrotice care se sfâşie odatã cu creşterea limbului într-un ansamblu de forme şi dimensiuni variabile, cu margini rotunjite, sau colţuroase. Astfel, frunzele complet dezvoltate apar perforate şi deformate. Frunzele incomplet dezvoltate, sunt gofrate sau umflate. Ciclul biologic al ploşniţei verzi este conform ciclului clasic observat la insectele heteroptere din familia Miridae: ou 5 stadii larvare - adulţi (masculi şi femele). Ploşniţa verde a viţei de vie are o generaţie pe an. Ierneazã sub formã de ou, ponta fiind depusã subAtac pe frunzuliţele tinere scoarţa butucilor sau în mãduva lemnului multianual. Apariţia primelor larve are loc în luna aprilie, odatã cu umflarea mugurilor. Strategia de combatere Tratamentele chimice se aplică numai în condiţiile semnalării unor atacuri puternice. Se recomandã marcarea zonei atacate în sezonul respectiv şi prevederea unui tratament, aplicat în anul urmãtor Primul tratament se aplică în fenofaza de umflare a mugurilor. Următoarele tratamente se aplică pe vegetaţie în funcţie de densitatea populaţiei. Sunt recomandate insecticide eficace şi selective: Nomolt – 0,05 %, Calypso – 0,02 %, Avount 150 SC – 0,03 %, Polytrin 200 EC – 0,01 %, Insegar. Pentru a avea rezultate este indicat, ca aplicarea tratamentelor sã se efectueze la orele dimineţii,Lupta biologică:Lupta biologică se efectuează cu produse pe bază de baccillus thuringiensis : Dipel 2 X WP –0,05 %, Dipel ES – 0,1 %, Ecotech extra 0,15 %, Thuringin 0,3 %Protejarea entomofaunei utile Populaţiile de ploşniţa verde sunt reglate natural de diferite speciiutile, paraziţi oofagi sp.:Telenomus othus; Anaphes autumnalis, Polynema susilla; Olygositaimpudica. Ca prădători sunt citate speciile de ploşniţe din genul Nabis. 28
    • Dezmugurit- Debutul înflorituluiMana viţei de vie Plasmopara viticolaEvoluţia ciupercii primăvara este, în general, variabilă, de la un an la altul, fiind direct influenţatăde condiţiile climatice îndeosebi de umiditate, esenţialã pentru germinaţia ciupercii. Rezervabiologică (pe frunzele mozaicate) din anul precedent este mai puţin importantă în măsura în careoosporii, organele de rezistenţă ale ciupercii în perioada de iarnă, se pot conserva cel puţin 3 aniîn sol.Frunze cu pete undelemnii Simptomatologie Atacul de mană pe frunze este cel mai frecvent, dar nu cel mai păgubitor. Primele simptome ale manifestării atacului constã în, apariţia pe partea superioară a frunzelor a unor pete gãlbui translucide cu contur estompat şi aspect uleios , denumite sugestiv “pete undelemnii”. Într-o fazã ulterioarã, pe timp umed, în dreptul petelor undelemnii, pe partea inferioară a frunzelor, apare o pulbere finã albicioasã constituitã din organele de înmulţire ale ciupercii, aspect numit “pete cu conidiofori şi conidii”. Biologie Reproducerea ciupercii are loc pe cale sexuată, prin oosporii de pe frunzele mozaicate căzute pe sol şi, pe cale asexuată, prin conidii. Primăvara, în condiţii favorabile, ploi de cel putin 10 mm căzute în interval de 24-48 ore, temperatura minimă a aerului măsurată dimineaţa devreme 10°C, lăstari de 10 cm = regula de 30 zeci, oosporii germinează şi emit macroconidii. Sub influenţa precipitaţiilor, macroconidiile eliberează zoosporii care antrenaţi de stropi de ploaie pe dosul frunzelor, produc infecţia primară. La sfârşitul perioadei de incubaţie, dacă timp de 4 ore nocturne frunzele sunt umectate, umiditate relativă a aerului depăşeşte > 92%, temperatura medie a aerului este de peste 13°C, în dreptul petelor undelemnii pe dosul frunzelor apare puful alb micelian, format din conidiofori arborescenţi purtători de conidii mici ovoidale. Conidiile stau la baza producerii infecţiilor secundare In cursul aceluiaşi sezon, în anii ploioşi se Pete cu conidiofori şi conidii produc 50-60 infecţii secundare/sezon.Condiţii favorabile- Umiditatea ridicată peste 80% (ploi, rouă, ceaţă) este factorul determinant; ştiut fiind faptul că, conidiile germinează în picăturile de apă;- Temperatura Infecţiile se declanşează la temperaturi scăzute, începând cu 10°C iar dezvoltarea ciupercii are loc la temperaturi cuprinse între 11-13 °C şi atinge cota maximă la 18-24 °C. La peste 30°C ciuperca moare;- Vântul facilitează diseminarea ciupercii;Profilaxia este recomandată pentru, limitarea condiţiilor favorabile producerii infecţiilor primare:• arături adânci, pentru îngroparea frunzelor mozaicate purtătoare de oospori;• drenarea terenurilor care reţin apa;• combaterea buruienilor, pentru a evita admosfera umedă, din apropierea solului;• reducerea vigorii de creştere prin aplicarea raţionalã a îngrãşãmintelor cu azot;• efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor în verde (legatul lăstarilor, copilit ); 29
    • Dezmugurit debutulînfloritului Dezmugurit- Debutul înfloritului Momentul aplicării primului tratament depinde exclusiv de momentul producerii infecţiei primare. De aceea, viticultorul trebuie să aştepte îndeplinirea condiţiilor de producere a infecţiei primare “regula de 30 zeci” pentru a nu aplica prea devreme şi inutil primul tratament.Condiţii de producere 10 °C temperatura minimã a aerului mãsuratã dimineaţa devreme;a infecţiei primare 10 mm ploaie cãzutã în ultimile 24-48 ore;“Regula de 30 zeci” 10 cm lungimea lãstarului corespunzãtoare unei suprafeţe a frunzei de 5-6 cmMomentul optim aplicării primului tratament se poate stabilii şi cu ajutorul Tabelului lui Mullerconform căruia apariţia infecţiei primare (pete undelemnii) coincide cu sfîrşitul perioadei deincubaţie. Perioada de incubaţie, intervalul cuprins între producerea infecţiei şi sporulare (apariţiapufului alb), este influenţată de temperatură şi umiditatea relativă şi variază între 4-23 zile.Conform tabelului lui Muller perioada de incubaţie se consideră încheiată când suma factorilor deincubţie adunaţi zilnic ajunge la 100.Tabelul lui Muller privind calculul perioadei de incubaţie Factorii de incubaţie în funcţie de temperatura medie zilnicăTemp. Factor de Te Factor de Temp. Factor de Temp. cFactor de°C incubaţie mp. incubaţie °C incubaţie °C incubaţie °C5 4 11 7 17 14 23 256 4 12 8 18 16 24 257 5 13 9 19 18 25 258 5 14 10 20 20 26 259 6 15 11 21 2110 6 16 13 22 24Avertizarea automată La ora actuală există sistemele moderne de avertizare tip „AgroExpert”care pe baza prelucrării automate a unor date meteo (temperatură, umiditate, precipitaţii, prezenţapicăturilor de apă pe frunze) asigură avertizarea, optimizarea şi raţionalizarea tratamentelor .Strategia de combatere În general, pânã la înflorit, se aplică 1-2 tratamente preventive, de preferat cu produse decontact acuprice (cu perioada de acoperire 6-8 zile): Antracol 70WP 0,2-0,3%; Polyram DF 0,2%;Captadin 50PU 0,2 %; Merpan 5OWP 0,2%;Captan 50WP 0,2%; Orthocid super 60 PU 0,2%,Folpan 50WP 0,2%; Shavit F 71,5 WP 0,2%; Shavit 72 WP 0,2%,Folicur 50WP 0,25%;Euparen50WP 0,25%,Folicur Multi 50WP 0,2-0,25%; Euparen Multi 50WP 0,2%, Bravo 500 SC 0,2%)Dithane M-45 0,25 %; Novozir MN 80 0,2%;Vondozeb 0,2% etc. În mod excepţional, când creşterile sunt rapide şi riscurile de infecţie sunt ridicate, ( ploiabundente), se intervine cu produse sistemice sau penetrante: Verita 0,25%, Mikal B 0,3%-0,4%;Mikal M 0,4%; Mikal PU 0,4%; Quadris 0,075%; Universalis 0,2%; Éclair 49 WG 0,5%; AcrobatMZ 0,2%; Secure 0,125% - 0,150%; Electris 75 WG 0,15%; Melody Combi 43,5 WP 0,25%;Melody Duo 66,8 WP 0,2%; Ridomil Gold MZ 0,25% ; Ridomil Plus 42,5 0,3%; Curzate Super0,3% Viticultura biologicăÎn fermele cu combatere biologică s-a reglementat folosirea substanţelor cuprice sub formă desulfat de Cu metalizat, oxiclorură de Cu şi hidroxid de Cu. Pentru a evita apariţia unor fenomenede fitotoxicitate s-a impus folosirea a maxim 6 kg Cu substanţă activă / ha /sezon.- Bentonita de pulbere muiabilă aplicată în soluţie alcalină folosind doza de 10 kg bentonită/ hl,are o eficacitate contra manei viţei de vie, comparabilă cu tratamentele cuprice.- Foasfatul de potasiu (K2HPO3) aplicat după inflorit în soluţie doza de 3 kg/ha a fost autorizat înGermania în combaterea manei viţei de vie sub denumirea comercială Frutogard Vezi p. 35 30
    • Dezmugurit- debutul înflorituluiCloroza ferică- Carenţa de fierÎn România este consideratã cea mai gravã boalã de nutriţie a viţei de vie, fiind rãspânditã înmajoritatea podgoriilor şi centrelor viticole. Simptomele apar la debutul primãverii şi persistă apoiîn cursul sezonului estival.Cloroza ferică- Simptome pe frunze Expresia simptomelor Cloroza ferică poate fi rezultatul a doi factori: absenţa fierului în sol, sau utilizarea necorespunzătoare a fierului. Primele simptome apar pe frunzele tinere de la extremitatea lăstarilor şi avansează spre bază. Limbul frunzelor se colorozeazã galben – pai, cu excepţia nervurilor care rãmân verzi. O agravare a bolii determină apariţia unor necroze pe marginile frunzelor care se necrozeazã rãsucindu-se cãtre faţa superioarã. Pe mãsurã ce boala evolueazã frunzele încep sã cadã, butucul fiind desfrunzit prematur. Lãstarii au creşteri slabe şi aspect de tufã, internodiile sunt scurte şi în zig-zag. De la un an la altul butucul se debilizeazã Strugurii, ca urmare a atacului, meiazã puternic, florile cad iar din ciorchine rămâne numai rahisul. Factori de risc:• Toţi factorii care împiedicã oxigenarea solului;• Tasarea solului ca urmare a numeroaselor lucrãri mecanizate;• Excesul de umiditate. În condiţii de exces de umiditate, în sol, se produc modificări care stânjenesc absorbţia fierului şi creează condiţii de asfexiere a rădăcinilor;• Sol rece primavera;• Exces de acid fosforic ( blocajul fosforului în sol acid);• Exces de Cu (cuprul catalizează oxidul de Fe);• ,Exces de zinc şi magneziu;• Toţi factorii care reduc alimentarea cu zaharuri a plantei;• Lipsa activitãţii fotosintetice;• Slaba circulaţie a sevei prin rãdãcini, etc; Remedii:• Mãsuri pentru aerisirea, afânarea şi drenarea solului;• Aplicarea unor îngrãşãminte organice bine fermentate;• Tratamente la sol cu sulfat feros (calaican) 4-5 tone/ha sau 10l soluţie de sulfat de Fier/butuc; Primãvara pe frunzele tinere, stadiul 5-6 fruzuliţe, stropiri cu sulfat de fier 0,7 % - 0,1% acid citric. De asemenea rezultate bune se pot obţine şi prin folosirea produsului Sequestrene 138 Fe, fie dizolvat în apã şi aplicat prin pulverizare pe aparatul foliar împreunã cu produse organice anti-criptogamice, fie pulverizat în jurul butucului şi încorporat în sol;• Îngrãşămintele cu sulfat de potasiu, de amoniu sau magneziu contribuie la reducerea intensitãţii boli;• Amendamentele organice şi înierbarea (pe solurile hidromorfe) pot limita cloroza ferică; 31
    • Dezmugurit debutulînfloritului Dezmugurit- debutul înfloritului Carenţe de nutriţie Simptome Cauze şi remedii Carenţa de bor Simptome Carenţa de bor afecteazã vegetaţia în totalitate: frunzele prezintã pete sinuoase alb-gãlbui (sourile albe) şi roşii (soiurile roşii), între nervurile principale. Frunzele se gofreazã, se necrozeazã şi cad prematur. Lãstarii sunt scurţi, reuniţi în buchete. Inflorescenţele se necrozează şi cad înainte de înflorire, strugurii rãmân mici, boabele se întăresc şi capătă un luciu metalic, cu tentã plumburie. Remedii Carenţa de bor se poate remedia relativ uşor prin administrarea îngrãşãmintelor cu bor. Nu este indicatã exagerarea aportului în bor, deoarece în cantitãţi mai mari de 10 kg bor/ha poate deveni toxic sau provoacă blocarea fierului în solCarenţa de magneziu Simptome Simptomele carenţei de magneziu se manifestã în special în anii umezi, cu multe precipitaţii. In mod obişnuit manifestările carenţiale apar în perioada de maturare a strugurilor şi se produc pe frunzele de la baza lăstarilor; - Frunzele se clorozeazã (soiurile albe) respectiv se înnroşesc (soiurile roşii) cu excepţia unei benzi verzi, bine delimitatã, o parte şi de alta a nervurilor principale şi secundare, dând frunzei un aspect de tigrare. - Remedii Îngrãşãmintele organice, în special gunoiul de grajd, duc la restabilirea bilanţului magneziului în sol. Rezultate imediate se pot obţine prin stropiri foliare repetate (4-5 ori/an) cu sulfat de magneziu 2-3% hidratat, în amestec cu produsele de combatere a bolilor, sau oxid de magneziu 0,5%. 32
    • Carenţa de azot Simptome - Frunzele sunt verde –palid spre gălbui; -Peţiolurile şi nervurile se colorează în roşu-brun; - Rahisul se lungeşte şi rămâne subţire; -Vigoare scăzută; -Boabele prezintă o aşezare rarefiată (laxă); -Strugurii mărgeluiesc; Cauze: exces de apa frig sau seceta prelungită, conţinut scăzut în humus şi azot mineral; Remedii: -Fertilizări cu: ingrăşăminte naturale şi chimice cu azot amoniacal; - Fertilizări extraradiculare cu foliare ce conţin azot aplicate în fazele de creştere intensă a viţei de vie;Carenţa de potasiu Simptome: -Frunzele au un aspectul bronzat, cu reflexe metalice, -Simptomele evolueazã sub forma unor îngãlbeniri -Calitatea recoltei este diminuatã datoritã conţinutului scăzut de zaharuri şi creşterii aciditãţii. Remedii: -În cazuri grave, este posibilã administrarea îngrãşãmintelor foliare pe bazã de sulfat sau nitrat de potasiu. Aceastã intervenţie permite o corectare temporarã a carenţei, care trebuie completatã cu aportul de îngrãşãminte solide sau lichide la sol. -Administrarea îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd, compost, gunoi menajer, coarde tocate) ameliorează absorbţia potasiului.Excesul de potasiu determină perturbări în creşterea butucilor şi reducerea numărului de boabe din ciorchine. 33
    • Dezmugurit debutul Dezmugurit – debutul înfloritului Dăunători secundari şi daune produse primăvaraînfloritului În condiţii de invazie, în funcţie de PED, se aplică tratamente cu insecticide specifice Dăunătorul Localizarea Daune – Prevenire şi combatere Cotarul cenuşiu Ierneazã în stadiul de Dăunează larvele, care sunt foarte larvã, de diferite vârste, vorace, consumând mugurii aflaţi în la suprafaţa solului, sub stadiul de punct verde. O larvã poate frunzele cãzute, sau sub distruge 8-10 muguri. După pornirea în scoarţã în despicãturi. vegetaţie, larvele rod frunzele pe care le Primãvara, când consumã, parţial sau total, fie marginal, temperatura depăşeşte fie perforându-le. 5-8 °C, larvele pãrãsesc locurile de iernare şi PED=5-7 larve vii / 30 de butuci analizaţi migreazã pe coarde, pentru 30 ha de plantaţie. atacând mugurii şi apoi Primul tratament se aplică, primãvara frunzele. devreme, puţin înainte de umflarea mugurilor cu uleiuri minerale US1 În perioada de vegetaţie (iunie-august) sunt recomandate tratamente de preferat cu bio-preparate Gărgăriţa mugurilor Are o generaţie la 2-3 Adulţii atacã mugurii, pe care îi rod. ani, în funcţie de regiune Larvele rod rãdãcinile şi partea corticalã, şi condiţiile climatice. maniera de atac fiind asemãnãtoare cu a Adultul apare primãvara viermilor albi (cărăbuşul de mai) şi trãieşte în medie 15- Tratamentele se aplică în caz de invazie. 17 luni Ţigărarul Are o generaţie pe an şi Atacã adultul primãvara, în intervalul mai- ierneazã în stadiul de iunie, iniţial mugurii, apoi frunzele. adult în sol, la 5-6 cm Femela roade peţiolul frunze, când s-a adâncime, adăpostit de vestejit femela depune 5-6 ouă/ frunză şi camera nimfală sau de cu picioarele rãsuceşte limbul în formã de lizieră. Primãvara, în ţigarã. O singurã femelã poate rãsucii 20- perioada aprilie – mai, 25 frunze . adulţii ies la suprafaţă şi PED= 5 exemplare / butuc Tratamentele se hrãnesc cu mugurii se aplică la apariţia primilor adulţi cu tineri şi frunzele viţei de piretroizi de sinteză. vie Noctuidele Viţa de vie poate fi Larvele (omizi adevărate) rod mugurii şi atacatã de 18 specii de organele verzi ale plantelor în formã noctuide fluturi. Larvele, caracteristicã de semilunã. deşi sunt de culori PED-ul poate fi stabilit cu ajutorul diferite, au o capcanelor feromonale de supraveghere caracteristicã comunã, la PED=30 masculi/ capcană/săptămână atingere se încolãcesc, în formã de covrigi. 34
    • Păduchii ţestoşi Ierneazã ca larvã de Păduchele ţestos al prunului este un vârsta a, II –a fixatã pe coccinelid polifag. ramuri, tulpini sau Daunele sunt produse de femelele adulte frunzele cãzute, având şi de larve, care înţeapã şi sug seva din corpul acoperit cu un coarde, lãstari şi frunze. În urma strat de cearã. înţepãturii, se produce o necrozare a Primãvara, la sfârşitul ţesuturilor scoarţei, frunzele se etioleazã lunii martie, sub acţiunea parţial sau total şi cad. razelor solare, stratul de PED-ului stabilit la 10 femele/cm 2 cearã se dizolvã şi - Primul tratament: la începutul migrãrii larvele migreazã pe larvelor pe organele verzi ale plantei, coarde, unde se fixeazã înainte de dezmugurit şi se hrănesc sugând - Al doilea tratament, în luna iunie, dupã seva. ce a avut loc migrarea larvelorTripşii lerneazã sub formã de Daunele sunt produse de adulţi şi larve femelã fecundatã, sub care atacã primordiile foliare şi florale, rititomul exfoliat sau în apoi frunzele şi ciorchinii în creştere, prin crãpãturile scoarţei înţeparea şi sugerea sucului celular. În butucilor de viţă de vie. cazul unui atac puternic, frunzuliţele Odatã cu dezmuguritul, tinere, abia apãrute, se încreţesc (cecidii) formele hibernante şi prezintã uscãturi marginale invadeazã tinerii muguri, frunzuliţele şi inflorescen ţele continuându-şi ciclul biologic.Cariul lemnului Ierneazã ca adult în Adulţii şi îndeosebi larvele atacã pãrţile galeriile de hrãnire aeriene ale viţei de vie (tulpina, sãpate în lemn. Adulţii cordoanele şi coardele anuale) în care îşi fac apariţia în luna sapã galerii longitudinale consumând aprilie înainte de mãduva şi lemnul acestora. Leziunile pornirea în vegetaţie a produse în lemn împiedicã circulaţia viţei de vie, când sevei, coardele devin mici, fragile şi se temperatura medie rup sub acţiunea vântului zilnicã depãşeşte 10° C. Se recomandă identificarea butucilor şi coardelor atacate, odată cu tăierile în uscat, eliminarea şi arderea lor.Cărăbuşul de mai Cărăbuşul de mai Dăunează adulţii dar mai ales larvele. prezintă o generaţie la 3- Adulţii sunt defoliatori al speciilor silvice, 4 ani. Ierneazã în stadiul pomicole, viţa de vie şi diferiţi arbuşti. de larvã şi adult, în sol. Aceştia rod frunzele şi uneori florile şi Adulţii apar în luna mai, fructele în formare. La viţa de vie, cele când temperatura mai mari pagube sunt cauzate de larve, solului, la adâncimea de îndeosebi cele din anul II şi III. 25 cm, depãşeşte 10° C. PED = 0,5 – 0,1 cãrãbuşi la m3 aparat Perioada de zbor foliar. dureazã 3-4 sãptãmâni. Tratamente pe vegetaţie cu :Chess 25 Larva polipodă, 50-60 WP – 0,04 %, Primor 25 WG – 0, 1 %, mm lungime, este alb – Actera – 0,025 %, Mospilan – 0,025 % gălbuie-murdar, cu capul sau piretroizi de sintezã: Karate – 0,03 %, brun şi cu piesele bucale Fastac 10 EC – 0,01 %, Decis 2,5 UC – şi picioarele galbene 0,3 %. Evoluţia larvelor dureazã Larvele denumite şi viermi albi sunt 35
    • Larva cărabuşului de mai 2-3 ani, dupã regiune. deosebit de vorace, consumând partea Ajunse la completa subterană a plantei. În pepiniere viticole dezvoltare, în cel de-al şi plantaţiile tinere, larvele rod în treilea an, la sfârşitul întregime rădăcinile tinere. lunii iulie sau august, PED = 1-3 larve / m2 larvele coboarã la o Vydate 10 G – 30 kg/ha adâncime mai mare în sol, (pânã la 1 m) unde se împupează.Puricele de pământ Ierneazã ca adult în Adulţii rod limbul foliar, evitând nervurile, diferite locuri ascunse decupându-l în forme de dimensiuni (sol) variabile. În caz de invazie se recomandă aplicarea tratamentelor foliare, la apariţia primilor adulţi, cu insecticide de ingestie.Cărăbuşul de stepă Cãrãbuşelul de stepã Dunează larvele care atacă părţile are o generaţie la trei subterane. Sunt roase ţesuturile mai ani, eşalonatã în fragede, din zona punctului de altoire, decursul a 4 ani mugurii şi cordiţele tinere. În urma calendaristici. Ierneazã atacului, plantele pier sau rãmân slab ca larvã de diferite dezvoltate şi cu randament scăzut. vârste, în sol, la PED= 0,2 larve/m. adâncimi relativ mari, Vydate 10 G – 30 kg/ha pentru larvele de cuprinse între 90 şi 135 vârsta 1 şi 2 şi 50 kg/ha pentru larvele de cm. vârsta 3-a. Forfecarul Specia are o generaţie Atacã adulţii, care rod mugurii, retează, pe an şi ierneazã, ca frunzele şi lãstarii tineri, pe care îi taie în adult, în sol bucăţi de 1-2 cm lungime şi îi transportã Adulţii apar la sfârşitul în galeriile din sol, ca hrană pentru larve lunii martie sau începutul lunii aprilie, concomitent Pentru prevenirea atacului, se recomandã cu pornirea în vegetaţie lucrarea repetatã a solului, arături pentru a viţei de vie. distrugerea galeriilorScriitorul Specia are o generaţie Adulţii rod frunzele şi peţiolul sub forma /an. Iernează ca larvă unor şenţuleţe liniare, curbate, de matură în sol. Adulţii aproximativ 1 cm lungime / 0,5 1 mm apar în luna mai. lăţime, care seamănă cu o scriere cuneiformă. Larvele rod rădăcinile. In cazul unor invazii se aplică tratamente cu insecticide de contact şi ingestieCărăbuşeii verzi Au o generaţie pe an. Adulţi se hrănesc circa 20 de zile cu Ierneazã în stadiul de frunze de viţă de vie şi portaltoi; Sunt larvã de vârsta II-a, în preferate frunzele tinere. Limbul frunzelor sol, la 55 – 80 cm este ros dantelat şi centrifug. În cazul adâncime. Apariţia noilor invaziilor mari rămân intacte numai adulţi are loc la sfârşitul nervurile. lunii iunie PED = 2-4 adulţi pe butuc1 36
    • ÎnfloritÎncheierea strugurilor 37
    • Inflorit încheiereastrugurilor Înflorit- încheierea strugurilor Mana viţei de vie- Plasmopara viticola În anii cu precipitaţii abundente, în timpul infloritului, în viile neprotejate, pierderile datorate atacului de mană pe ciorchini şi boabe pot fi catastrofale. Ciorchini atacaţi de mană Simptomele atacului Mana pe ciorchinii tineri, este forma de atac cea mai gravă. În condiţii de umiditate excesivă, atacul se derulează fulgerător. Ciorchinii atacaţi sunt invadati de acelaşi puful alb caracteristic, florile se brunifică, rahisul se recurbează în forma literei S. În scurt timp, inflorescenţele se usucă în totalitate şi cad la cea mai slabă adiere de vânt. În 2-3 zile producţia poate fi compromisă. Pe boabe, mana este cu atât mai păgubitoare, cu cât apare mai timpuriu. Astfel, atacurile timpurii, (pe Rot –gris boabele tinere sub 2,5 mm diametru) poartă denumirea de Rot-Gris. Infecţia are loc rapid, boabele sunt acoperite de puful alb conidian Atacurile tardive (pe boabe mai mari 2,5 mm diametru) produc forma numită Rot-Brun. Boabele atacate prezintă pete brun-violacee, se zbârcesc şi cad. Infecţia are loc prin pedunculi şi perniţe, iar puful conidian nu apare. Biologie Perioada cuprinsă între înflorit şi încheierea ciorchinilor este foarte sensibilă la atacul de mană. Este suficient ca temperatura să atingă 11 °C cu optim 18-25°C şi câţiva mm de precipitaţii pentru producerea infecţilor, mai ales în parcelele unde mana este prezentă. In această perioadă incubaţia poate dura între 4-8 zile în funcţie de temperatură. În caz de ploi repetate ciclul biologic se repetă foarte Rot-brun rapid. Condiţii favorabile atacului • Umiditatea ridicată,de peste 80% (ploi, roua, ceaţă) mai ales în iunie, este factorul determinant; • Temperaturi cuprinse între 11°C-13° C cu un optim 18°-25 °C. La peste 30 °C ciuperca moare; • Vântul facilitează diseminarea ciupercii; Profilaxia • Reducerea vigorii de creştere prin aplicarea raţionalã a îngrãşãmintelor cu azot. • Efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor în verde ( legatul lăstarilor, copilit ) pentru a reduce durata de umecatare a strugurilor şi a favoriza penetrarea produselor fitosanitare • Combaterea buruienilor, pentru a evita atmosfera umedă, din apropierea solului, propice infecţiilor de mană. pârgă 38
    • Înflorit- încheierea strugurilor Strategia de luptă În intervalul fenologic cuprins între declanşarea înfloritului şi încheierea ciorchinilor, stadiile 18- 33,, viţa de vie este foarte sensibilă la atacul de mană. În această perioadă, tratamentele anti-peronosporice sunt imperative indiferent de riscul de infecţie sau de condiţiile climatice. De aceea, se numesc tratamente de siguranţă. Adaptarea strategiei în funcţie de nivelul de risc Starategia de luptă, este în general, preventivă şi se bazează pe estimarea riscului de infecţie, determinat de evoluţia epidemiologică a ciupercii, în corelaţie cu condiţiile climatice şi fenologia plantei. În practică protecţia în perioada preînflorit- încheierea strugurilor ,, stadiile 18- 33,,, ţine cont de următoarele aspecte: Ani cu risc ridicat În anii foarte favorabili atacului cu precipitaţii frecvente şi infecţii numeroase de mană, tratamentele iau caracterul de acoperire. Sunt recomandate produse sistemice sau penetrante şi reducerea la maxim a intervalului de timp dintre două tratamente. Foarte importantă este calitatea pulverizării (viteză, debit, adaptarea duzelor) Ani cu risc scăzut sau moderat În anii cu risc moderat, tratamentele pot fi aplicate pe baza remanenţei maxime a produselor fitosanitare, anticipând posibile perioade cu ploi. Având în vedere sensibilitatea plantei la atac în aceast interval fenologic, se recomandă folosirea produselor sistemice sau penetrante cu perioadă de acoperire 10-14 zile, care să protejeze planta în ori ce condiţii. Alegerea pesticidului presupune cunoaşterea valenţelor acestuia, astfel ca, în funcţie de situaţia din plantaţie, să avem cea mai potrivită opţiune. Eficacitatea tratamentelor depinde de fungicidul folosit, data aplicarii, numărul intervenţiilor şi calitatea aplicării. Fungicide anti-peronosporice Durata protecţiei Produse Cuprice Bouille bordelaise 0,5 %; Champion 50 WP 0,3 %; 8-10 de contact Kocide 101 0,4 %; Kocide 2000 0,15 %; Funguran OH 50 WP 0,2%; Vitra 50 WP 0,2 %; Turdacupral 50 PU 0,4 %; Cobox 50 PU 0,4 %; Curenox 50 etc. Organice Antracol 70WP 0,2-0,3%; Polyram DF 0,2%; Captadin 8-10 50PU 0,2 %; Merpan 5OWP 0,2%; Folpan 50WP 0,2%;,Folicur 50WP 0,25%;Euparen 50WP 0,25%, Bravo 500 SC 0,2%) Dithane M-45 0,25 %; Novozir MN 80 0,2%; etc. Produse Strobiruline Quadris SC 0,075%; Éclair 49 WG 0,5%, Universalis 10-12 penetrante 2 l/ha. DMM Acrobat MZ 0,2%; Forum Star WDG 0,175% 10-12 Cymoxanil Curzate Manox 0,15%; Curzate Super 0,3%; Curtine V 10-12 0,3%) Produse Fosetyl de Al Mikal B 0,3%; Mikal M 0,4%; Mikal Flasch 0,3%, 10-14 sistemice Verita 1,5% Anilide Ridomil Gold MZ 0,25% ;Ridomil Plus 42,5 0,3% 10-14 Planet 72 WP 0,3% Viticultura biologicăÎn fermele cu combatere biologică s-a reglementat folosirea substanţelor cuprice sub formă desulfat de Cu metalizat, oxiclorură de Cu şi hidroxid de Cu,cu maxim 6 kg Cu substanţă activă / ha/sezon: - Bentonita de pulbere muiabilă, aplicată în soluţie alcalină, folosind doza de 10 kg bentonită/ hl, are eficacitate contra manei viţei de vie, comparabilă cu tratamentele cuprice; - Foasfatul de potasiu (K2HPO3) aplicat după inflorit în soluţie doza de 3 kg/ha a fost autorizat în combaterea manei viţei de vie sub denumirea comercială Frutogard; Vezi p. 57 39
    • Inflorit încheierea strugurilor Înflorit- încheierea strugurilor Făinarea- Uncinula necator, forma conidiană: Oidium tukeri În intervalul fenologic cuprins între înflorit –încheierea ciorchinilor, viţa de vie este foarte sensibilă la atacul de făinare. Infecţiile evoluează exploziv, de multe ori fãrã mm manifestarea de alarmã prealabilã pe frunze, producând pe ciorchini şi boabepagube catastrofale. Atacul pe inflorescenţe; În prima fază a înfloritului, infecţiile pot determina invadarea inflorescenţelor de miceliul alb făinos caracteristic, brunificarea şi uscarea acestora. Atacul pe boabele aflate în diferite faze de creştere evoluează exploziv, determinând apariţia unor pete brun- violacee, acoperite cu aceeaşi pâslă albă -cenuşie, care cuprinde în scurt timp întreg bobul. Creşterea boabelor este încetinită sau stopată, pieliţa boabelor atacate îşi pierde elasticitatea şi, ca urmare a mărimii volumului de pulpă, crapă Atacul pe lăstari determină apariţia unor pete mici albicioase care, odatã cu înaintarea în vegetaţie, se mãresc, formând zone brun - rosietice, acoperite cu pâsla cenuşiu-albicioasã. În scurt timp, ciuperca poate acoperii cu uşurinţã lãstarul în totalitate, de la punctul de ramificaţie pânã la vârf Condiţii favorabile Soiuri sensibile: Tămâioasă românească, Riesling italian, Băbească neagră, Chardone, Muscat de Hamburg, Afuz –Ali, Italia, Neuburger; Istoricul parcelei (rezerva din anul precedent); Condiţiile climatice: • Temperatura este factorul determinant: Pragul inferior de dezvoltare a miceliului este 5°C, iar sporularea poate avea loc la 8°C. Temperatura optimă de dezvoltare a ciupercii este de 25-28°C, Germinaţia conidiilor este inhibatã la temperaturi mai mari de 30°C; • Ploile reduse (fine) favorizează germinarea mãrind umiditatea aerului. Din contrã, ploile violente, care spalã foliajul, împiedicã germinaţia sporilor; • Lumina difuză exercitã o acţiune favorabilã germinării şi sporulării ciupercii, în schimb razele solare directe au o acţiune nocivă asupra conidiilor; • Vântul faciliteazã diseminareaElemente de biologieForma conidiană cunoscută şi sub denumirea de Oidium tuckeri, asigură răspândirea bolii încursul perioadei de vegetaţie şi realizează infecţiile secundare. In condiţii favorabile germinaţiaconidiilor este rapidă între 3-6 ore. Conidiile, în urma germinării, formează hife, la extremitateacărora se diferenţiază rapid apresorii, din dreptul cărora pornesc haustorii, care pătrund încelulele epidermice şi asigură absorbţia elementelor necesare dezvoltării fungului. 40
    • Înflorit-încheierea strugurilorProfilaxia reduce semnificativ impactul atacului, fiind îndreptată spre asigurarea unei aerărioptime în zona strugurilor, pentru pătrunderea razelor solare şi o mai bună penetrare afungicidelor şi se realizează prin: Aplicarea corectă a lucrărilor în verde: plivitul lăstarilor sterili, copilitul, cârnitul; Desfrunzirea parţială precoce începând cu fenofaza de legare a boabelor, pentru aerisire şi pătrunderea razelor solare; Lucrările solului pentru păstrarea curată a terenului; Plantarea soiurilor rezistente:mai puţin atacate sunt soiurile: Grasă, Fetească regală, Merlot, Cabernet Sauwignon; Strategia de combatere Tratamentele contra făinării în intervalul preînflorit- încheierea strugurilor ,, stadiile 18- 33, suntimperative şi obligatorii, indiferent de condiţiile climatice, soi, rezervă biologică. Calitatea aplicăriitratamentului rând cu rând, este de asemenea deosebit de importantă.Alegerea produselorExperienţele au demonstrat o eficacitate bună a tuturor produselor anti-oidice, în condiţiile uneiprotecţii continuue, cu caracter exclusiv preventiv. Ritmul aplicării este de 8-14 zile, în funcţie deprodusul aplicat şi presiunea de infecţie. Intervalele dintre stropiri trebuie scurtate în perioadelecu vreme caldă şi uscată şi prelungite în perioadele reci şi bogate în ploi. Eficacitatea principalelor familii de produse anti-oidice Familia Produsul comercial Efectul curativ Efectul eradicant Sulf Pudră muiabilă Kumulus DF – 0,3 mediu Incert % Kumulus S – 0,3 % MicrothiolContact special – 0,3 % Thiovit – 0,3 % Sulf Praf Bun Parţial Dinocap Karathane Variabil Parţial Strobiruluine Quadris Nu Nu Stroby DF Relativ bun neconsemnat Flint Bun neconsemnatSistemice sau Cabrio bun neconsemnatpenetrante Spiroxamine Falcon Variabil neconsemnat Qinoxifen Crystal Nu Nu IBS Folicur solo 250 EW;Topas 100 EC neconsemnat Vectra 10 SCÎn practică, protecţia în perioada preînflorit- încheierea strugurilor ,, stadiile 18- 33,, ţine cont deurmătoarele aspecte: Tratamentele trebuie să protejeze toate organele verzi. De aceea sunt de preferat produsele sistemice sau penetrante; Reluarea tratamentelor în cazul spãlãrii, dacă s-au aplicat produsele de contact;. Utilizarea alternativã sau combinatã a fungicidelor din clase de substanţe diferite a devenit un principiu de bazã indispensabil în combaterea fãinãrii; Începând cu stadiul 27 sulful poate provoca plasă pe muscat şi pe unele soiuri de masă;Viticultura biologică• In fermele cu combatere biologică a fost acceptat sulful praf sau pulbere muiabilă cu eficacitate împotriva oidiumului, în toate fazele fenologice• Terapia cu fitominerale s-a extins şi în producţie: bicarbonaţi de Sodiu, Potasiu, Amoniu şi acizi fosforici• Un bioprodus sub formă de pulbere conţinând Ampelomyces guignales aplicat în doză 35g/ha asigură o protecţie satisfăcătoare. Vezi p. 56 41
    • Înflorit- încheierea strugurilor Rujeola : Pseudopeziza tracheiphila In România, în ultimii ani, rujeola şi-a extins aria de răspândire, fiind semnalată,îndeosebi în plantaţiile de hibrizi producãtori direcţi şi portaltoi. Cu toate că apare local şi în modsporadic, patogenul poate fi deosebit de periculos, dacă nu se iau măsuri adecvate decombatere. Simptomatologie Pe frunze, primele simptome se manifestă în iunie, pe primele 4-5 frunzulite de la baza lăstarilor, sub forma unor pete mici, palide, internervuriene, fãrã contur bine delimitat. Odată cu evoluţia atacului, petele devin mai evidente şi capătă o culoare specifică soiului respectiv. În condiţiile unui atac puternic, petele confuează, ţesuturile din dreptul petelor se necrozează, frunzele se gofrează, se usucă, şi cad prematur (la sfârşitul lunii iulie). Simptome pe inflorescente – Inflorescenţele pot fi infectate în prima parte a perioadei de înflorit. În urma infecţiei pe rahisul ciorchinilor apar necroze alungite, care pot determina uscarea parţială a ciorchinilor. În cazuri foarte grave, pe strugurii atacaţi rămân boabe puţine, care nu ating mărimea normală, recolta obţinută fiind mică şi de calitate inferioară. Ciclul biologic Rujeola prezintă un ciclu de infecţie pe an, singura sursă de infecţie fiind ascosporii. Ciuperca ierneazã saprofit pe frunzele căzute pe sol, unde poate supravieţui mai mulţi ani. Primãvara, în fenofaza pre-desmugurit, în dreptul petelor pe frunzele moarte apar apoteciile. Acestea ajung la maturitate la dezmugurit şi, în condiţii favorabile: timp ploios şi temperaturi de peste 10°C, eliberează o masă albicioasă conţinând asce cu ascospori. Ascosporii sunt transportaţi de vânt şi asigurã diseminarea patogenului. Miceliul ciupercii pãtrunde în lumenul vaselor, blocând circuitul apei şi al substanţelor nutritive. Durata incubaţiei este de aproximativ 3-5 sãptãmâni. Condiţii favorabile infecţiei: - Contaminarea necesitã o perioadã de ploi abundente (de cel puţin 10-15 mm) şi prelungite 2-4 zile; - Umiditatea relativã a aerului > 80 %; -Temperatura minimă de producerea a infecţiei 10°C, temperatura optimă 18-20 °C; Strategia de luptă Lupta contra rujeolei viţei de vie este necesară, în zonele unde maladia este realmente prezentă sau a fost semnalată în anul precedent. In general, până la primul tratament anti-peronosporic, sunt necesare 1-2 intervenţii, la interval de 8-10 zile, folosind produse anti-peronosporice. Dupã înflorit, tratamentele aplicate în combaterea manei viţei de vie, asigurã simultan controlul celor două boli: Quadris SC 0,075%; Éclair 49 WG 0,5%; Folpan 50WP 0,2%; Shavit F 71,5 WP 0,2%; Shavit 72 WP 0,2%; Dithane M-45; 80W; Novozir MN 80 0,2%; Vondozeb 0,2%; Mancozeb 80 0,2%; Antracol 70WP 0,2-0,3%, Polyram DF 0,2%. Tratamentele cu sulf: au de asemenea o bună eficacitate în combaterea rujeolei 42
    • Înflorit-încheierea strugurilorPutregaiul cenuşiu Botrytis cinereaÎn anii cu umiditate admosferică ridicată şi ploi abundente, în timpul infloritului, Botrytisulcolonizează florile, rahisul şi pedicelele. Aceste aspecte, de cele mai multe ori neglijate de cãtreviticultori, constituie rezerva biologicã pentru atacurile ulterioare. Botrytisul este o maladieimprevizibilă, dificil de controlat, din cauza naturii neobişnuite a ciupercii şi a complexitãţii cicluluisãu de viaţã. Patogenul este prezent în plantaţi (în stare latentã) pe parcursul întregului sezon.De aceea este important sã protejãm preventiv cultura, înainte ca simptomele sã aparã.Simptome pe frunze şi ciorchini Simptomatologie Atacul pe frunze poate avea loc în condiţii de umiditate atmosferică foarte ridicată, sau după un atac puternic de mană. Simptomele se manifestă prin apariţia unor pete de mărimi variabile brun-roşcate, situate pe bordura limbului. În timp, petele se suberificã şi se necrozeazã. Atacul pe frunze prezintã importanţã doar prin faptul cã mãreşte rezerva de conidii din naturã. În timpul infloritului, dacă umiditatea este ridicată, botrytisul colonizează florile, rahisul, pedicelele, producând brunificarea, uscarea şi căderea inflorescenţelor tinere. Aceste aspecte, pot produce pagube deosebite, în plus, dacă noile boabe formate sunt infectate, infecţia rămâne în formã latentã în interiorul bobului. Boala se reactiveazã mai târziu, când existã condiţii favorabile. Biologie Când umiditatea este favorabilã, scleroţii emit fructificaţii asexuate (conidiofori cu conidii), iar vântul produce diseminarea conidiilor. Pe cale aerianã, conidiile infecteazã frunze, lãstari, inflorescenţe şi strugurii pe o zonã întinsã, viteza de infecţie depinzând de durata de umectare a plantei şi temperatura medie.Variabilităţi genetice Ultimele cercetări în domeniu au stabilit existenţa a diferite specii deBotrytis în plantatţile viticole. Toate speciile prezintă aceleaşi simptome: Botrytis cinerea pseudo-cinerea- mai rar întâlnită pe capişonul floral Botrytis cinerea transposa- varietate dominantă,prezentă pe boabe în faza de maturare, responsabilă de principalele daune, şi Botrtis cinereavacuma, minoritară în mod prioritar pe frunze.Condiţii favorabile infecţiei: - Umiditatea relativã > 95 % ( ploi abundente) joacă un rol hotărâtor în producerea infecţiei,contribuind la păstrarea facultăţii germinative a conidiilor;- Temperatura nu constituie un factor limitativ, limitele de temperatură între care se poatedezvolta sunt cuprinse între 1-30 °C, cu optimul situat între 18-20 °C;- Odată cu scuturarea petalelor, locurile pe care acestea au avut punctul de inserţie pot deveniideale punţi de pătrundere a ciupercii;- Toate leziunile de pe pieliţa boabelor (oidium, molii, mană, făinare, lovituri produse degrindină etc), pot constitui porţi de pătrundere şi instalare a botrytisului;- Sistemul de conducere, conducerea clasică a viţei de vie, cu strugurii prea aproape desuprafaţa solului, facilitează atacuri de Botrytis cinerea;- Atacul putregaiului cenuşiu este mai frecvent la soiurile cu pieliţa subţire şi aşezare îndesatăa boabelor pe ciorchine: Grasă de Codnari, Gras Sauvignon, Chardonney, Pinot Gris, MuscatOttonel; 43
    • Înflorit- încheierea strugurilorProfilaxia. Măsurile profilactice pot reduce semnificativ impactul atacului, fiind îndreptate, în ceamai mare parte, spre asigurarea unei aerări optime în zona strugurilor. Astfel, devin foarteimportante:• desfrunzitul în zona strugurilor. Perioada favorabilă de realizare a desfrunzitului este intervalul cuprins între legat ,,stadiul 27,,şi boabe de dimensiunea porumbului ,,stadiul 31,,;• orientarea coardelor; legarea şi palisarea coardelor pentru a favoriza aerarea în zona strugurilor şi o mai bună penetrare a fungicidelor;• combaterea buruienilor;• alegerea portaltoiului şi clonei, soiurile cu pieliţa mai elastică şi aşezarea boabelor mai laxă; cum sunt: Cabernet Sauvignon, Ohanes, Clairette Blanch;• aplicarea raţionalã a îngrãşãmintelor cu azot;• reducerea incidenţei rănilor pe boabe;Strategia de combatereDecizia intervenţiilor chimice trebuie luată în raport cu sensibilitatea soiurilor, microclimatulparcelei, rezerva biologică şi obiectivul calitativ fixat. Strategiile de combatere standardrecomandă în anii cu risc ridicat aplicarea a 4 tratamente în următoarele fenofaze, consideratecritice la atac: A- scuturarea petalelor, Odată cu scuturarea petalelor, locurile pe care acestea au avut punctul de inserţie pot deveni ideale punţi de pătrundere a ciupercii; B – încheierea ciorchinilor- Centrul ciorchinelui trebuie protejat înainte de încheirea strugurilor, pentru a elimina orice sursă de infecţie; C – pargă, -Începând cu schimbarea culorii pielitei, boabele devin extrem de susceptibile la atac pe măsură ce creşte concentraţia de zahăr; D – Inainte de recoltat 1-2 săptămâni - În toamne ploioase, pentru a preveni orice infecţie târzie;Strategia raţională de combatere recomandă aplicarea a 1- 2 tratamente asociate cudesfrunzitul în zona strugurilor.Reuşita combaterii putregaiului cenuşiu presupune asocierea dezfrunzitului cu tratamente anti-botritis. Este de preferat ca efectuarea celor două operaţiuni să aibă loc în două stadii diferite. In condiţiile unui an favorabil botrytisului, cele mai bune rezultate sunt obţinute prin aplicarea unei strategii de asociere a dezfrunzitului cu 2 intervenţii fitosanitare. un tratament începând cu stadiul A (sfârşitul înfloritului), asociat cu un dezfrunzit înainte de stadiul B (încheirea ciorchinilor), urmat de a doua intervenţie fitosanitară, în stadiul C 35 (debutul fenofazei de pârgă). In condiţiile unui an puţin favorabil botrytisului Cea mai eficace combinaţie este un dezfrunzit la legat urmat de un tratament în pârgă. Calendarul tratamentelor şi modalităţi de limitare a atacului Variante Stadii fenologice Modalităţii A - sfârşitul înfloritului Un fungicid specific ex. MITHOS V1 ,, stadiul 25,, An favorabil B- debutul încheierii ciorchinilor DEZFRUNZIT Risc ridicat ,, stadiul 32,, C- debutul pârgii Un fungicid specific ex TELDOR ,, stadiul 35,, A - sfârşitul înfloritului DESFRUNZIT V2 ,, stadiul 25,, Risc redus C- debutul pârgii Un fungicid specific ex.TELDOR ,, stadiul 35,, 44 Vezi p.101
    • Înflorit-încheierea strugurilorDesfrunzitul implică eliminarea totală sau parţială a frunzelor din zona strugurilor,începând cu fenofaza sfârşitul înfloritului, până la sfârşitul sezonului. La ora actuală, ca urmare amecanizării, această practică tinde să se extindă în toate plantaţiile viticole moderne, cu scopulde a îmbunătăţii calitatea recoltei. Experienţele au demonstrat că cea mai bună eficacitate este obţinută printr-un desfrunzitprecoce, începând cu legarea boabelor ,,stadiul 27-31,,. • Avantaje: Llimitarea dezvoltării putregaiului cenuşiu. Acest lucru se explică în parte ca urmare a aerării (ventilării) spaţiului din zona strugurilor.permiţând o mai bună penetrare a fungicidelor, pentru protecţia strugurilor în timpul perioadelorcritice. Desfrunzitul asigură dispersia uniformă a fungicidelor pe organele plantei şi, implicit, oeficacitate superioară a acestora. Astfel, cantitatea de produs care se regăseşte pe struguri estecu 50% mai mare comparativ cu cazul neefectuării dezfrunzitului. Limitarea numărului de tratamente anti-botrytis. In practică nu se contestă importanţatratamentelor contra putregaiului cenuşiu, dar asocierea lor cu desfrunzitul permite limitareanumărului de tratamente anti-botrytis. asigurând o eficacitate mai bună a produselor şi implicitcreşterea calităţii producţiei. Effect benefic asupra sintezei polifenolilor Expunerea la soare a strugurilor permitecreşterea potenţialuli polifenolic cu 30-50%, în condiţiile unui desfrunzit precoce, după înflorit, lalegarea strugurilor. Totodată desfrunzitul precoce, îmbunătăţeşte omogenitatea de maturare. Limitarea dezvoltării făinării viţei de vieExpunerea la lumină este un factor nefavorabil pentru dezvoltarea filamentelor miceliene defăinare limitând dezvoltarea ciupercii oidium tukeri. • Riscuri Desfrunzitul şi potenţialul fotosintetic.Un desfrunzit pe o parte a rândului duce lasuprimarea a 3% până la 17 % din frunzele de pe butuc. Desfrunzitul la inflorit nu afectează ratafructificării. Un desfrunzit precoce poate încetinii creşterea boabelor în funcţie de nivelul destress cauzat de practică, dar, acest effect se estompează de cele mai multe ori în timpulmaturării. Desfrunzitul pe ambele părţi ale rândului poate elimina până la 36% din suprafaţa foliarăpe butuc, penalizând fotosinteza. De aceea este important să se compenseze această pierdereprin creşteri de recuperare, pentru a nu afecta rata de fructificare. In acest sens, un desfrunzitprecoce după inflorit, în fenofaza legarea boabelor, conduce la o rată de recuperare cu 50% acre terilor, şi aceasta, în următoarele două săptămâni care survin operaţiuni, compensândparţial eliminarea frunzelor. In schimb un desfrunzit tardiv în intervalul ,,înceierea strugurilor -pârgă,, crează o rată de recuperare practic nulă. Dezfrunzitul şi arsura soareluiUn desfrunzit precoce implică puţine riscuri de arsură. Expunerea precoce şi progresivă astrugurilor la soare consolidează pieliţa boabelor şi asigură o mai mare rezistenţă a strugurilor lasoarele estival.În cazul desfrunzitului tardiv, strugurii expuşi brutal la caniculă pot suferi arsuri.Riscul este, evident, mult mai important, în cazul desfrunzitului pe ambele părţi. Dezfrunzitul şi riscul grindinei. Când dezfrunzitul se realizează pe partea expusăvântului dominant, creşte riscul de afectare a culturii legat de grindină, deoarece frunzele asigurăo uşoară protecţie a strugurilor. Desfrunzit precoce Desfrunzit tardiv 1parte 2 părţi 1 parte 2 părţiLimitarea putregaiului cenuşiu *** *** * ***Polifenoli în struguri ** *** * *Acumularea de zahăr * **Risc de favorizare a arsurii strugurilor * * ** 45
    • Inflorit încheiereastrugurilor Înflorit-încheierea strugurilor Eutipoza Eutypa armenicae . Sin. Eutypa lata Simptomele de eutipoză sunt uşor de observat în apropierea înfloritului ,,Stadiul 19,,după După acest stadiu, acestea sunt tot mai dificil de reperat. În timpul înfloritului serecomandă marcarea butucilor simptomatici, dacă viticultorul optează pentru reformarea lor înuscat. .Simptome pe lăstari Simptome pe inflorescenţe Simptome interne 2Simptomatologie Butucii atacaţi prezintă creşteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoşi, lãstarii atacaţi prezintã fenomenul de scurt-nodare, creşteri slabe şi aspect de tufã sau “ mătură de vrăjitoare” frunzele sunt mici, deformate sau uşor răsucite, clorotice; Frunzele rãmân mici, se clorozeazã şi se onduleazã în formă de cornet, prezentând necroze marginale; la un atac puternic pe frunze apar rupturi; Inflorescenţele, deşi au o dezvoltare normalã înainte de înflorit, se pot ofili brusc, dupã înflorire, sau formeazã ciorchini mici cu boabe mãrgeluite. Ulterior, datorită unei puternice deshidratări, boabele se scutură şi cad; În secţiune longitudinală prin lemnul butucilor atacaţi se evidenţiază necroze specifice în xylem, dure şi de culoare brun-cenuşie până la brun-violet, în funcţie de soi; Uneori, simptomele descrise pot fi întâlnite doar pe unul din braţe, dar ulterior atacul progresează, cuprinzând întreg butucul care intră în declin, în câţiva ani survenind moartea;Strategia de luptă • Aplicarea echilibrată a îngrăşemintelor cu azot. • Tratamentele pe vegetaţie cu produse sistemice ce conţinând Fosetyl-Al (Mikal) limitează dezvoltarea şi extinderea maladiei • Reformarea butucului. Viticultorul poate profita de această perioadă pentru a marca butucii bolnavi, în scopul reformării lor. Este de preferat să se opteze pentru reformarea butucului în verde. În acest sens, de pe butucii simptomatici sunt eliminate porţiunile bolnave, până se obţine o secţiune de lemn sănătos. Materialul bolnav rezultat după secţionare este strâns şi ars. Butucul rămas este reconstituit, pornind de la un lăstar lacom, situat la 5 cm sub secţiune. Aceasta metodă este eficace, deoarece se execută la apariţia primelor simptome pe butuc, în plus, marcarea şi refacerea butucului sunt realizate simultan, iar protejarea plăgilor tăiate nu este strict necesară . Vezi p. 74 46
    • Înflorit- încheierea strugurilorAcarienii tetranichizi- Panonychus ulmi , Tetranychus urticae şi Eotetranychuscarpini După înflorit, condiţiile climatice sunt foarte favorabile (temperaturi ridicate), generaţiilorestivale, de acarieni, care se secced foarte rapid.Acarieni tetranichizi daune pe frunze Simptomatologie Adulţii şi larvele colonizeazã, mai ales faţa inferioarã a limbului foliar. În urma hrãnirii, mai întâi apar pete galbene, în cazul soiurilor albe respectiv roşietice, în cazul soiurilor roşii, frunzele se deformeazã, rămân mici, rulate. Mai târziu, frunzele atacate devin rigide şi casante şi, în final, se usucã şi cad prematur. Urmările: maturarea întârziatã a strugurilor, reducerea formãrii mugurilor de rod, risc mare de îngheţ al culturii. Cele mai afectate soiuri sunt : Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Sauwignon, Pinot Gris, Chardonnay, având frunze cu o pilozitate mai redusă. Mai puţin atacate sunt soiurile: Fetească Regală, Cabernet Sauwignon, Cardinal, Traminer roz, la care numărul redus de peri pe faţa inferioară a frunzelor face ca acarianul să nu se poată fixa corespunzător, iar stadiile mobile ale dăunătorului să fie uşor îndepărtate de vânt.Prevenire şi combatere Urmărirea evoluţiei populaţiilor are o importanţă deosebită înorganizarea acţiunilor de prevenire şi combatere. Având în vedere faptul că dinamica populaţieide acarieni este proprie fiecãrei parcele (ea depinde de soi, microclimat, sistemul de cultură,vârsta plantaţiei etc), printr-o simplã examinare a frunzelor (25 frunze situate în zona strugurilor)cu lupa binocular se determină nivelul populalţiei (PED) de la care se justifică aplicarea strategieide intervenţie. Panonychus ulmi PED = 3 – 5 acarieni / frunză, sau 30 % frunze cu simptome de atac, în perioada estivală Tetranychus urticae şi Eotetranychus carpini PED = 6-7 acarieni/ frunzã sau 50% frunze cu simptome de atac, în perioada estivalãCombaterea chimică se recomandă exclusiv în cazul semnalării unor populaţii numeroase.Parcelele în care nivelul populaţiei de acarieni depăşeste PED-ul sunt considerate parcele curisc ridicat. In aceste condiţii, intervenţiile chimice sunt imperative, scopul lor fiind reducereanivelului populaţiei şi implicit a rezervei biologice pentru anul următor. Se recomandă produse cuefect total (ovicid, larvicid, adulticid), şi eficacitate la temperaturi ridicate: Omite 57 C – 0,15 %;Sanmite 200 WP – 0,05%, Envidor 0,5%Combaterea biologică În ecosistemele viticole în echilibru, acarienii fitofagi dăunători sunt controlaţi de numeroşiprădători (specii care consumã acarieni dãunãtori): Acarieni prădători Phytoseizii, Coccinelidae(Stethorus punctillum Weise), unele specii Thripidae, Crisophydae, Antocoride, Miridae şi.Acarienii phytoseizii speciile: Typhlodromus pyri, Amblyseius andersoni, Typhlodromus aberransOud sunt consideraţi cei mai importanţi antagonişti ai acarienilor fitofagi dăunători. Când aceştiprădători sunt absenţi din plantaţii, sau densitatea lor este redusă, o alternativă de luptăbiologică este introducerea de phytoseizi pe porţiuni de lemn multianual provenit din plantaţii încare speciile utile sunt prezente în densitate mare. Vezi p. 65 47
    • Inflorit încheierea Înflorit-încheierea strugurilor strugurilor Acarienii eriofizi- Calepitrimerus vitis, Colomerus vitis Calepitrimerus vitis atac pe frunze Acarioza-simptomele atacului estival Atacurile estivale ale acarianului Calepitrimerus vitis sunt mai puţin nefaste pentru plantã: - Înţepãturile de pe suprafaţa limbului foliar sunt marcate de o reţea de puncte decolorate care se observã bine în transparenţã; în zona înţepãturilor apar diferite rupturi şi dislocãri ale epidermei. - De cele mai multe ori, atacul este însoţit de o secreţie de fire mãtãsoase care depreciazã funcţiile asimilatoare ale frunzei. Boabele atacate de timpuriu sunt deformate şi prezintã pe pieliţã pete brune-ruginii cu Calepitrimerus vitis atac pe boabe aspect rugos. Transpiraţia accentuatã a frunzei atacate, deranjeazã echilibrul şi osmoza; Erinoza-simptomele atacului estival Acarianul Colomerus vitis Larvele fiecãrei generaţii contribuie la mãrirea acestor zone afectate, sau formeazã alte zone de atac . In final, erineumul poate cuprinde toată suprafaţa foliară. În cazul unui atac puternic, procesele de asimilaţie şi respiraţie scad ca intensitate, frunzele afectate,Colomerus vitis atac de erinoză se etioleazã, se usucă şi cad treptat. Urmările atacului: reducerea cantitativă şi calitativă a recoltei (reducerea cantităţii de zahăr din must, creşterea acidităţii) slăbirea butucului, plantaţii vulnerabile la îngheţ. Evaluarea atacului Sondaje se efectuează în raport cu nivelul populaţiei şi evoluţia atacului din perioada estivală. Calepitrimerus vitis PED =10 acarieni / frunzã în perioada estivalã sau 40 % frunze cu simptome de atac. Colomerus vitis PED > 50 % lãstari cu simptome de atac, în perioada estivalã Strategie de combatere În perioada estivală. Se recomandă acaricide selective Omite 57 E 0,1%, Neoron 500 EC 0,08 %, Sanmite 0,2%. Fenomenul de rezistenţă Acarienii erofizi dezvoltă rapid rase rezistente la acaricidele utilizate frecvent. O consecinţă imediată a apariţiei raselor rezistente constă în ineficacitatea produselor aplicate Singurele soluţii de combatere a rezistenţei sunt: -întreruperea folosirii produsului în cauză; - folosirea altor produse cu substanţe active din alte familii chimice, cu alt mod de acţiune; Vezi p. 13 48
    • Înflorit- încheierea strugurilorEntomofauna utilă (Auxiliarii) La ora actuală, este recunoscut faptul cătoţii auxiliarii,(în cazul în care acestea sunt prezenţi) sunt eficace împotriva acarienilor tetranichizişi eriofiizi. Cei mai agresivi prădători (specii care consumã acarieni dãunãtori): sunt acarieniiPhytoseizi numiti şi typhlodromi. Ei constituie o alternativă reală a controlului chimic cu acaricide.Totodadă, numeroase studii realizate în ultimii ani au demonstrat că nu trebuie neglijateşi alte insecte cunoscute pentru rolul lor foarte activ contra acarienilor fitofagi: Coccinelidae(Stethorus punctillum Weise), unele specii Thripidae, Crisophydae, Antocoride, Miridae.Acarieni phytoseizi sau typhlodromi Typhlodromii sau acarienii Phytoseizi: Thyphlodromus pyrii (Sheuten), Phytoseiului persimilis, Kampimodorus aberrans (Oudemans) Amblyseius aberrans. joacă un rol important în reducerea populaţiilor dăunătoare şi restabilirea pe cale naturală a echilibrului biocenotic atât de perturbat, ca urmare a tratamentelor intensive cu pesticide. O femelă adultă poate consuma 15 larve de acarieni /zi. Avantajele acestor acarieni în protecţie este regimul alimentar variat, respectiv :acarieni, tripşi dar, în egală măsură, şi polen, conidii şi exudat. • Phytoseiizi, sunt acarieni de dimensiuni relativ mici 0,3-0,5 mm lungime, cu corpul oval, rotunjit la extermitatea posterioară, fără pete ocelare cu picioare lungi, prima pereche servind la detectarea prăzii. Sunt foarte mobili, culoarea corpului este variabilă, în funcţie de culoarea prăzii. • Iernează ca femelă matură sub solzii mugurilor sau adăpostiţii în adânciturile scoarţei. Ciclul biologic cuprinde 5 stadii: ou-larvă- protonimfă-deutonimfă şi adult. Dezvoltarea are loc prin transformări succesive, repetându-se de 3-4 ori pe sezon (3-4 generaţii) începând de la sfârşitul lunii aprilie până la sfârşitul lunii septembrie. • In ultimii ani, tehnicile de lansare artificială sau naturală a Phytoseiziilor se bucură de un real interes în practica viticolă.Chrysopa ou, larva,adult Chrysopidele • Dintre Chrysopidae, în plantaţiile viticole din ţara noastră, specia Crysopa carnea este cea mai comună. Adultul nu este un prădător, se hrăneşte cu polen, nectar şi mielat. Larvele atacă şi consumă: acarieni, păduchi, psilide, cicade, ouă diverse, omizi, larve de Drosofila. O larvă poate consuma în jur de 500 de afide în cursul dezvoltării sale. In absenţa hranei, larvele se pot hrănii cu suc celular şi polen. • larvele sunt foarte vorace, în special larvele de vârsta a treia, fiind caracterizate prin prezenţa mandibulelor lungi recurbate care permit înhăţarea prăzii, injectarea cu salivă şi apoi sucţiunea continuţului corpului. Ouăle sunt de forma ovoidală, purtate pe un pedicel lung de cca. 8 mm. Specia prezintă 2-4 generaţii /an. Iernează în stadiul de adult sau prenimfă. O femela depune mai mult de 100 de ouă în 2-3 luni, izolat sau în grupe. Larvele se dezvoltă în 15-20 zile năpârlind de 2 ori. 49
    • Înflorit- încheierea strugurilorEntomofauna utilă (Auxiliarii)Adalia bipuncatata- adult şi larvă • Speciile de coleoptere zoofage prădătoare sau parazite,cu importanţă în viticultură sunt cuprinse în familiile: Carabidae, Coccinelidae, Staphilinidae. Speciile de carabide carnivore, adulţi şi larve, sunt prădătoare active, cu regim alimentar mai mult entomofag. În general, adulţii consumă zilnic mai multă pradă animală decât propia greutate. Cele mai importante specii sunt: Carabus auratus Cicindella sp., Calosoma sp. Familia Coccinelidae cuprinde coleoptere mici şi mijlocii, cu corpul emisferic sau oval, puternic convex dorsal şi plan ventral. Larvele şi adulţii coccinelidelor sunt prădători acarofagi, cocidifagi şi afidifagi. Cele mai importante specii semnalate în plantaţiile viticole din ţara noastră sunt: Coccinella 7-punctata, Coccinella 14-pustulata, Coccinella 14- punctata, Stethorus punctillum , Adalia bipuncatata, Adalia variegata. Din familia Staphylinidae, specia Oligota flaviventris (prădător acarofag) este semnalată frecvent în plantaţiile viticole din centrul ţării.Coccinella 7-punctataAntochorus Ploşniţele zoofage sunt insecte hemimetabole, de talie mică şi mijlocie. Aparatul bucal este conformat pentru înţepat şi supt. Aripile anterioare sunt hemielitre, iar cele posterioare, membranoase. Prezintă 1-3 generaţii/an. Sunt mari consumatoare de acarieni fitofagi şi afide. In cursul vieţii un singur individ poate consuma până la 4000 de acarieni şi 500 de păduchi. In plantaţiile viticole din ţara noastră, cei mai importanţi entomofagi aparţinOrius- adult Familiei Anthocoridae (Antochorus nemorum, Orius niger, Orius vicinus, Orius majusculus) şi Familiei Miridae Campylomma verbacii, Malaccocoris chlorisans, Malacoccoris nemoru • Ordinul Dermaptera- urechelniţele, sunt specii entomofageFolicula auricularia cu corpul alungit, turtit dorso-ventral, capul este prognat, antenele scurte, aparatul bucal conformat pentru rupt şi masticat. Specia Forficula auricularia, Familia Forficulidae, este un redutabil antagonist al moliilor strugurilor. 50
    • încheierea strugurilor Înflorit-încheierea strugurilor ÎnfloritStrategie de protejare a auxiliarilor Limitarea efectului nefast a pesticidelor• Protejarea speciilor de prădători prin utilizarea pesticidelor selective favorizează repopularea şi contribuie la restabilirea echilibrului natural în biosistemul prădător/ dăunător şi, implicit, larefacerea echilibrului biologic prădător/dăunător. Astfel produsele anti-peronosporicedin grupa carbamaţilor (mancozeb, zineb, propineb) s-au dovedit a fi mult mai agresive faţã deentomofauna utilã, comparativ cu produsele din grupa dicarboximide. În combaterea fãinãrii,sulful muiabil, care frâneazã dezvoltarea acarienilor dãunãtori (fitofagi), este de preferatproduselor sistemice din grupa IBS. În combaterea moliilor viţei de vie, sunt de preferatcapcanele feromonale sau insecticidele biologice de combatere. Rationalizarea practicilor culturale, evitând tot ceea ce predispune la un atac excesiv al vegetaţiei, dar ocrotind auxiliarii prin: o Effetuarea înierbării permanente pe intervalul dintre rânduri; o Controlul permanent al plantaţiilor; o Înierbarea taluzelor; o Amenajarea de refugii artificiale sau zone tampon de protecţie (garduri vii,arbuşti);Principalii prădători din plantaţiile viticole Principalele Prada Eficacitate Perioada de activitate grupe Acarieni Typhlodromi Acarieni *** Primăvara Phytoseizi fitofagi vara Cunaxedes Acarienii * Vara Insecte mici Anystides Insecte mici * Vara Trombidiidae Insecte mici **** Primăvara-sfârşitul verii Araneidae Salticidae Insecte mici * Primăvara-sfârşitul verii Cicade verzii Thomisidae Insecte mici ** Primăvara-sfârşitul verii Araneidae şi Insecte cu * Vara Theriidae aripi * (capcane) ** Insecte Ploşniţe Primăvara prădătoare ** Vara -Miridae -Anthocoridae -Nabidae Chrysopidae Acarieni ** Primăvara Cicade verzi Vara Coccinellidae Larve de *** Primăvara coccidephphage coccinelidae Coccinellidae Acarieni * acarifage Coniopterigidae Acarieni * Sfârşitul verii Hemerobe * Primăvara-vara Diptere(Syrfidae Larve de Pe vegetaţie şi Tachinaires lepidoptere *** = ridicat ** = mediu * =scăzut 51
    • Înflorit-încheierea strugurilorCicada verde- Empoasca vitisCicada verde este tot mai intens semnalată în plantaţiile viticole din România. Mult timppagubele cauzate de Empoasca vitis, au fost confundate cu alte fenomene: arsuri, uscăciune,carenţe de nutriţie, acarieni, dar, prezenţa exuviilor şi a adulţilor pe partea inferioară a frunzelor,stabileşte natura pagubelor MorfologieCicada verde adult Adultul este de formã alungitã (ţigaretã), cu dimensiuni cuprinse între 3 – 3,5 mm, de culoare verde-deschis, cu aripile membranoase, translucide şi elitrele de culoare variabilã, de obicei verzi-gãlbui. Larvele şi nimfele sunt asemãnãtoare cu adulţii, dar de talie mai mică. Daunele sunt provocate de adulţi, larve şi nimfe. Insecta înteapă nervurile principale ale frunzelor şi peţiolul, provocând, prin punctele de nutriţie şi prin inciziile ovipozitorului, perturbări fiziologice, morfologice, etc. Prin acţiunea mecanică şi chimică a salivei, circulaţia normalăCicada verde larvă a sevei elaborate este afectată, determinând apariţia simptomelor caracteristice. Primele simptome apar la sfârşitul lunii iunie, pe frunzele de la baza butucului. Biologie Iernează în stadiul de adult, pe gazde secundare, conifere mur, etc în locuri adăpostite. Primăvara adulţii trec pe gazda principală, instalându-se pe partea inferioară a frunzelor de viţă de vie. În jurul fenofazei de înflorit pe frunze pot fi semnalate larvele generaţiei I. Cele 5 stadii larvare se desfăşoară pe o perioadă de 3-4 săptămâni. Adulţii generaţiei I apar eşalonat, începând cu ultima decadă a lunii iulie Strategia de intervenţie se justifică în condiţile depăşirii PED-ului=2-3 larve / frunzăSimptomele atacului Măsuri agrotehnice, cu rol preventiv în limitarea atacului, urmăresc:distrugerea plantelor gazdă din apropierea plantaţiei Metode chimice pentru limitarea atacului, se aplică tratamente la primele ore ale dimineţii sau seara, în următoareale perioade critice: - În jurul înfloritului (mai – iunie) - La intrarea în pârgă (a doua jumătate a lunii iulie, prima jumătate a lunii august Pentru combatere se recomandă folosirea prin alternanţă a insecticidelor selective faţă de prădători: Nomolt 15 SC 0,1%; Sonet 100EC 0,05%; Cascade 5EC 0,03%; Calypso 480 SC 0,02%; Actara 25 WG 0,02%, Karate Zeon 0,01%. Viticultura biologicăStimularea şi ocrotirea insectelor prădătoare. Cele mai importante specii utile care pot menţine înfrâu dezvoltarea dăunătorului Empoasca vitis sunt: Anagrus atomus: un himenopter din familiaMymaridae, care parazitează ouăle, Malacocoris calorizans: din familia Miridae, Stethyniumtriclavatum din familia Miridae care parazitează ouăle, Aphelapus atratus fam. Drynidaeparazitează larvele, Chlarus Sp. Fam.Pipunculidae parazitează larvele şi adulţii. Vezi p. 65 52
    • încheierea strugurilor Înflorit-încheierea strugurilor ÎnfloritTripşii Viţa de vie poate gãzduii 10 specii de tripşi, din care, la ora actualã, în plantaţiileviticole, cele mai rãspândite şi pãgubitoare sunt speciile Anaphotrips vitis şi Drepanothripsreuteri. Celelalte specii de tripşi sunt oaspeţi ocazionali sau accidentali pe viţa de vie şi nuproduc pagube. Evoluţia populaţiilor este favorizatã de umiditatea scãzutã a atmosferei şi verisecetoase cu temperaturi ridicate.Tripşi Larve Adulţi Daune Tripşii sunt specii monofage, care atacã exclusiv viţa de vie. Daunele sunt produse de adulţi şi larve care atacã primordiile foliare şi florale, apoi frunzele şi ciorchinii în creştere prin înţeparea şi sugerea sucului celular. În cazul unui atac puternic frunzuliţele tinere, abia apãrute se încreţesc (cecidii) şi prezintã uscãturi marginale. Frunzele în curs de dezvoltare prezintã necroze brune, vizibile pe ambele pãrţi ale limbului, se gofreazã, rãmân mici şi cu capacitate asimilatoare redusã. Florile atacate se necrozează şi cad, iar ciorchinii, chiar dacã seAtac de trips pe frunze dezvoltã, sunt mici, cu boabe rare. Lãstarii, puternic atacaţi, prezintã creşteri în zigzag. Biologie Odatã cu dezmuguritul, formele hibernante invadeazã tinerii muguri, frunzuliţele, inflorescenţele continuându-şi ciclul biologic. Durata unui ciclu evolutiv este influenţatã de temperaturã. În general, pânã în toamnã, cele douã specii dezvoltã 2-5 generaţii. Evoluţia populaţiilor este favorizatã de umiditatea scãzutã a atmosferei, mai ales primãvara şi în veri secetoase, cu temperaturi ridicate. Măsuri agrotehnice: lucrãrile în verde aplicate corect, limiteazã dezvoltarea populaţiei estivale. Lupta chimică:se recomandă numai în cazul semnalării unor populaţii numeroase, peste Pragul Economic de Dãunare PED = 5 indivizi /lăstar. În cazul unor atacuri puternice se recomandã aplicarea unui tratament la umflarea mugurilor, cu insecticide selective. Dacã înainte de înflorit nivelul populaţiei este ridicat, tratamentul se repetã cu: Cess 25 WP – 0,04 %, Actara – 0,025 %, Karate – 0,03 %, Fastac 10 EC – 0,02 %, Decis 2,5 UC – 0,03 %• Lupta biologică: Tripşii pot fi controlaţi natural de trisanopteri prãdãtori şi numeroasespecii phytoseide.Aplicarea unor tehnologii de combatere selective, favorabile protejãrii entomofaunei utile permitemenţinerea nivelului populaţiei de Anaphotrips vitis Priesn şi Drepanothrips reuteri sub PED. 53
    • Înflorit-încheierea strugurilor Moliile strugurilor Generaţia a II-a Lobesia botrana şi Eupoecilia ambiguella În zonele în care ambele specii sunt prezente, perioadele şi modul de dãunare a moliilorstrugurilor, cochilisul şi eudemisul, sunt identice sau foarte asemãnãtoare cu cele ale primelordouã generaţii, identitatea speciei dãunãtoare putând fi stabilitã pe baza morfologiei larvelor. Atac de molii pe boabele verzi Daune: Larvele generaţiei a-II-a distrug boabele ciorchinilor înainte şi dupã intrarea în pârgã la soiurile timpurii sau boabele verzi ale soiurilor târzii, cãrora le consumã pulpa. Larvele înconjoarã organele atacate cu fire mãtãsoase albe, sub forma unor cuiburi specifice. Atacul larvelor generaţie a doua favorizeazã instalarea şi rãspândirea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea). Biologie:Lobesia botrana - larvă Ciclul biologic este identic cu cel al generaţiei I-a, dar se desfăşoară mult mai rapid. Dimanica zborului pontei şi ecloziunii sunt identice atât pentru eudemis cât şi pentru cochilis. Din contră, durata evoluţiei larvare este diferită cca 3 săptămâni, pentru eudemis, şi cca 6 săptâmâni, pentru cochilis. Influenţa temperaturii asupra evoluţiei insectei Temperaturile ridicate>34-36°C pot fi letale pentru adulţi şi ouă Ouăle şi larvele rezistă la temperaturi cuprinse în între 0 à -10 °C, iar crisalidele -23°C Prevenire şi combatere • Pentru evaluarea corectã a nivelului de risc, se efectuează un control în luna iulie, pe minim 20-25Lobesia botrana- Oul struguri repartizaţi pe 10 butuci. • Avertizarea tratamentelor, se realizeazã în funcţie de nivelul de risc (PED) PED= 5 ouă viabile/ 100 struguri PED = 10 larve / 100 ciorchini sau struguri • Pentru raţionalizarea strategiei de combatere se utilizeazã capcane feromonale de supraveghere. PED = 100 ind/capcană/săptămână • La ora actualã, metodele biologice de combatere sunt cele mai agreate: Dipel 2 X WP – 0,05 %, Dipel ES – 0,1 %, Ecotech extra 0,15 %, Thuringin 0,3 %. Tratamentele trebuie aplicate la apariţia primelor larve (larve de vârste mici). 54
    • încheierea strugurilor Înflorit-încheierea strugurilor ÎnfloritPutregaiul negru-Black-rot Guignardia bidwelliiPutregaiul negru al viţei de vie sau Black-Rot, este o boală de focar, cu o epidemiologiecaracteristică, şi evoluţie rapidă, atacul cel mai periculos şi caracteristic fiind cel de peboabele verzi, înainte de maturarea strugurilor Atac de Black-rot pe boabe Simptome de atac Atacul caracteristic şi grav este pe boabele în creştere. Începând cu fenofaza bob de mazăre, iniţial, pe pieliţa bobului atacat, apare o patã rotunjită (1 mm diametru), alburie, înconjuratã de un inel brun. Petele se extind rapid şi cuprind în decurs de 48 de ore, jumãtate din suprafaţa bobului. O dată cu evoluţia bolii, centrul petei se adânceşte, se zbârceşte şi se închide la culoare (violet). În decurs de câteva zile, întreg bobul devine negru cãrbunos, tare şi mumifiat. Boabele infectate se acoperă cu picnidii negre, mici pustulare care sunt fructificaţiile asexuate ale ciupercii şi pseudotecii fructificaţiile sexuate. În condiţii favorabile maladia se dezvoltă exploziv, atacul se propagă rapid de la un bob la altul şi, în final, strugurii se usucă parţial, sau în totalitate.-BiologieÎn perioada estivală, picnidiile mici negre de pe frunzele infectate, produc infecţiile secundarepe ciorchini şi boabe. În condiţii prielnice patogenului (perioade calde şi umede), infecţiilesecundare se produc permanent pânã la sfârşitul lunii iulie şi prima jumătate a lunii august,după care ascosporii şi macroconidiile se transformã în organe de rezistenţãCondiţii favorabile- Existenţa în plantaţie a unui focar de infecţie;- Ploi prelungite, umiditatea relativă a aerului >85%; - Temperatura minimă de germinare a sporilor este de 9 °C; - Temperatura optimã de germinare a sporilor 20-26 °C;. - Temperaturile ridicate, peste 32 °C sunt letale pentru miceliu;Strategie de combatere• În zonele cu risc de infecţie, combaterea este necesară pe parcursul întregului sezon.• În general, lupta contra maladiei este asigurată cu ajutorul fungicidelor anti-peronosporice şi anti-oidice, care controlează simultan şi putregaiul negru al viţei de vie. În aceste condiţii, practic doar primele două tratamente, începând cu fenofaza lăstar de 10 cm sunt specifice combaterii putregaiului negru, după care tratamentele anti-peronosporice şi anti- oidice aplicate corespunzător pot controla eficient şi atacul de Black rot• Strobirulinele: Azoxystrobin - Quadris SC 0,075%;Trifloxystrobin - Éclair 49 WG 0,05%Kresoxim methyl, - Stroby DF 0,02%• Dithiocarbamaţii: Mancozeb - Dithane M-45, Dacmancozeb 80 WP. Mancozeb 80 Vondozeb 0,2%; Metiram - Polyram combi, Propineb - Antracol 70WP 0,2-0,3%• Inhibitori ai biosintezei stenolilor: penconazol - Topas 100EC 0,025%;hexaconazol - Anvil 5 SC 0,025%;tebuconazol - Orius 255 EW 0,04, Folicur Solo 250 EW 0,04%; Vezi p. 63 55
    • Înflorit-încheierea strugurilorÎnnegrirea şi moartea braţelorsau BDA- Botryosphaeria sp.BDA (Blak Dead Arm) este o maladie fungică recent identificată în Franţa (1999). Simptomelebolii au fost descrise încă din 1974, dar au fost atribuite atacului produs de Esca,datorită similitudinii simptomelor foliare. BDA pe soiurile roşii Expresia simptomelor Primele simptome vizibile apar la sfârşitul lunii mai, pe părţile erbacee ale viţei de vie, comparativ cu atacul de esca, care se manifestă în prima decadă a lunii iulie Pe bordura frunzelor afectate apar pete mici de culoare roşie (la soiurile roşii) şi galbene (la soiurile albe). Ulterior, petele se măresc şi fuzionează, cuprizând toată suprafaţa foliară, mai puţin o bandă verde de-a lungul nervurilor principale. În final frunzele se usucă şi cad în totalitate. Lăstarii degarnisiţi de frunze se usucă iar strugurii se stafidesc prematur Ciclul biologic este puţin cunoscut. Momentul diseminării corespunde întodeaunaBDA pe soiurile albe perioadelor ploioase. Sursa de inocul este localizată pe butuc (trunchi, coarde, secţiuni tăiate), sau pe lemnul uscat rămas în plantaţie. Modul de penetrare a ciupercii în plantă, încă nu a fost identificat. Ciupercile Botryosphaeria se pot propaga în egală măsură prin material infectat folosit la altoire, sau portaltoi infectat. Factori favorizanţi Seceta şi temperaturile extreme favorizează extinderea atacului. Umiditatea relativă a aerului >25% este absolut necesarã dezvoltãrii patogenului Temperatura optimã de producere a infecţiilor este de 20-30°C. Soiuri considerate foarte sensibile la atac : Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Muscat OttonelSTRATEGIA DE LUPTĂ • Eliminarea şi arderea sursei de contaminare: butuci atacaţi, coarde, lemnul mort infectat. • Evitarea provocãrii rãnilor puternice în timpul tăierilor de primăvară şi eventual badijonarea cu mastici cicatrizanţi conţinând fungi dezinfectanţi: cupru, maneb, mancozeb, carbendazim; • Efectuarea tardivă a tăierilor în uscat primăvara (martie-aprilie); • Badijonarea leziunilor mari, după tăierile în uscat, cu mastici antiseptici; Încheierea ciorchinilor-Pârgă • Aplicarea unui tratament primăvara, imediat după tăierile în uscat cu fungicid capabil să formeze un “film” protector pe suprafaţa rănilor: Benlate WP 0,06%, Benomil 50 WP 1%, Bavistin 0,06% , Punch 40EC 0,05%, Kocide 0,4%, Chapion 50WP 0,3% . Carbendazin + Fusilazol (Benlate WP 0,06% + Punch 40EC0,05%); • Tratamentele pe vegetaţie cu produse antiperonosporice sistemice conţinând Fosetyl-Al (Mikal ) contribuie la limitatrea extinderii maladiei • Reformarea butucului pornind de la un lăstar lacom, situat într-o zonă sănătoasă. Vezi p. 73 56
    • încheierea strugurilor Înflorit-încheierea strugurilor ÎnfloritDăunători secundariFiloxera Filoxera În perioada In plantaţiile de portaltoi atacul estivală apar noi şiruri de de filoxera galicolă poate gale la fiecare generaţie, reduce producţia de butaşi astfel încât numărul galelor portaltoi în medie cu 10-22 %. pe limb poate fi cuprins Tratamentele chimice se aplică între 10-30. Datorită în focarele cu atac, folosind atacului respiraţia şi insecticide specifice. asimilaţia este stânjenită, PED=5% frunze cu gale. creşterea lăstarilor este stopată, iar lemnul nu se maturează normal.Păduchi ţestoşi şi lânoşi Păduchii testoşi şi lânoşi. Pe vegetaţie, în luna iunie, dupã Larvele eclozeazã în a ce a avut loc migrarea larvelor doua decadã a lunii iunie, eclozate se aplicã tratamente migrând pe partea cu insecticide selective pentru inferioarã a frunzelor, de-a prãdãtori: Nomolt 15 SC – lungul nervurilor unde se 0,05%, Nurelle D 50/500 EC – hrãnesc înţepând şi sugând 0,075%, Insegar. seva. PED –ului (2 larve/cm2)iCariul lemnului Synantedon tipuliformis • lupta împotriva cariului este Apariţia adulţilor începe în foarte dificilă, deoarece durata luna iunie şi continuã pânã zborului adulţilor este în luna septembrie. Primele eşalonată Practicile culturale larve apar în a doua sunt cele mai eficiente şi jumãtate a lunii iulie constau în eliminarea şi arderea coardelor cu cari.Scapoideus titanus Scaphaideus titanus este o Ierneazã sub formã de ou insectă cunoscută în depus sub scoarţa lemnului de special pentru rolul său de doi ani Primele forme larvare vector principal în apar la jumãtatea lunii mai şi transmiterea micoplasmozei sunt vizibile pe partea Flavescence doréé inferioarã a frunzelorHyalesthes obsoletus Adultul are dimensiuni Specia prezintă o generaţie reduse de 4,o-4,5 mm, de /an. Iernează sub formă de culoare neagră , cu zone larvă în sol, la nivelul albe –gălbui rădăcinilor. In timpul iernii se Combaterea chimică a succed 3 stadii larvare, iar în vectorului, este dificilă, martie şi aprilie apar larvele din datorită numărului mare de stadiul 4 şi 5. plante gazdă populate de insectă. 57
    • Încheierea ciorchinilor- Pârgă pârgă 58
    • Încheierea strugurilor-PârgăFăinarea Uncinula necatorDupă încheierea strugurilor ,,stadiul 33,, practic tratamentele anti-oidium pot fi stopate.Dacă prezenţa oidiumului pe struguri este deja semnificativă, tratamentele de recuperareaplicate în această fenofază nu mai pot garanta stabilizarea situaţiei.Făinare -Atac grav pe frunze Simptomatologie • Frunzele, ca urmare a distrugerii ţesuturilor de cãtre miceliul ciupercii, se gofrează, bordura limbului se rãsuceşte spre partea superioarã într-o conformaţie de cupã. Pâsla miceliană se extinde inclusiv pe peţiolul frunzelor parazitate. Pe măsura evoluţiei simptomelor, frunzele se brunifică în dreptul porţiunilor invadate de ciupercă, se usucă şi cad. Fãinarea viţei de vie nu produce desfrunziri în proporţiile înregistrate în cazul manei, doarece infecţiile de oidium pe frunze au, în general, un caracter de focare localizate. • Strugurii. Într-o fază mai avansată a atacului, pieliţa boabelor atacate îşi pierde elasticitatea şi ca urmare a mărimii volumului de pulpă, crapă. Crãpãtura se adânceşte, descoperind seminţele, iar conţinutul boabelor se scurge oferind astfel un mediu prielnic pentru instalarea diverselor mucegaiuri, care contribuie la distrugerea întregului ciorchine..Făinare-Atac grav pe boabe Strategia de combatere se adaptează la nivel de parcelă în funcţie de nivelul atacului : În parcelele fără atac, în care până în ,,stadiul 33 ,,încheierea ciorchinilor, s-a asigurat o protecţie de calitate, tratamentele pot fi stopate. În parcelele cu atac cuprins între 10-30% struguri cu simptome de atac se continuă protecţia până în pragul fenofazei de pârgă ,,stadiul 35,,. În parcelele cu atac puternic, cu peste 30 % struguri atacaţi, există şanse reduse pentru a stabiliza situaţia. Se recomandă tratamente sistemice, rând pe rând. Se marchează focarele de atac iar în sezonul următor se acordă o importanţă deosebită momentului aplicării primului tratament, alegerii produselor şi calităţii pulverizării. După încheierea ciorchinilor, tratamentele cu produse anti-mană active şi asupra făinării contribuie la limitarea atacului pe frunze şi prevenirea formării cleistotecilor. Vezi p.101 59
    • Încheierea strugurilor pârgă Încheierea ciorchinilor-Pârgă Mana. Plasmopara viticola După încheierea strugurilor ,,stadiul 33,, protecţia contra manei este necesară dacăc climatul este favorabil infecţiilor. În condiţii de presiune ridicată, infecţiile tardive pote evolua rapid pe frunze şi pot produce daune semnificative pe struguri. Totuşi, risculp producerii pagubelor (Rot-brun) se reduce progresiv .Mană - atac de Rot-Brun Rot-brun Atacurile tardive pe boabe mai mari de 2,5 mm diametru, produc forma numită Rot-Brun. Boabele atacate prezintă pete brune sau violacee, capătă o structură pieloasă, se zbârcesc mai ales la inserţia pe peduncul, apoi se desprind de pe ciorchine şi cad. În cazul atacului de Rot-brun puful conidian nu apare, sau, apare rareori, deoarece stomatele sunt complet închise, iar infecţia are loc prin pedunculi şi perniţe. Producţia poate fi serios afectată, vinurile provenite din strugurii afectaţi de manã se conservã cu dificultate; în timpul depozitãrii pot să apară fenomene negative, bãloşire, casare, oţetireStrategia de combatereAdaptarea strategiei la gradul de risc. După încheierea ciorchinilor, protecţia este necesară dacăclimatul este favorabil infecţiilor de mană. După fenofaza de încheiere a strugurilor, dacă riscul de infecţie este ridicat, se continuăcu produse sistemice sau penetrante, în caz contrar, dacă presiunea de infecţie este redusă, seaplică tratamente cu produse de contact. Ultimele 1-2 tratamente se aplică cu produse cuprice de contact: Bouille bordelaise 0,5%, ;Champion 50 WP 0,3 %; Kocide 101 0,4 %; Kocide 2000 0,15 %; Funguran OH 50 WP0,2%; Vitra 50 WP 0,2 %; Turdacupral 50 PU 0,4 %; Cobox 50 PU 0,4 %; Curenox 50 etc.Tratamentele cuprice aplicate în această perioadă au efect secundar contra patogenilor lignicolişi contribuie simultan la maturarea lemnului.Antracnoza Elsinoe ampelina - este o boală de focar. Atacul se răspândeşte lent,concentric în jurul focarului iniţial de infecţie.Antracnoza pe boabe Simptomatologie Infecţiile târzii pe boabele verzi, înainte de intrarea în pârgă, produc apariţia unor pete asemănătoare celor de pe frunze, adâncite în pulpa bobului în formă de cratere. Iniţial, petele sunt mici de culoare brun-închis, cu marginile difuze. Boabele bolnave nu se mai dezvoltă normal, sunt mici, deformate şi, uneori, zbârcite, producţia fiind grav afectată.La suprafaţa, petelor de pe organele atacate apar punctişoare negricioase, numite scleroţi (organele de rezistenţă). Strategia de combatere Boala poate fi controlată prin aplicarea unei strategii preventive decombatere, în funcţie de biologia ciupercii, fenologia plantei şi evoluţia condiţiilor climatice:• Tratamente preventive cu sulf muiabil la umflarea mugurilor, urmate de 2-3 tratamente cuprice aplicate înainte de înflorit;• După înflorit, tratamente anti – peronosporice, aplicate corespunzãtor, asigură simultan şi controlul antracnozei; 60
    • Încheierea strugurilor-Pârgă Putregaiul cenuşiu Botrytis cinerea În general, după intrarea în pârgă, începând cu schimbarea culorii pieliţei, când boabele au acumulat o cantitate mai mare de zaharuri, atacul de putregai cenuşiu devine vizibil şi agresiv. Botrytis pe struguri Simptomatologie Botrytisul poate cuprinde porţiuni din ciorchine, sau strugurii în totalitate. Primele simptome pe boabe se dezvoltă sub forma unor pete galbene – cenuşii difuze. Odată cu evoluţia bolii, petele se extind, bobul este cuprins în întregime, se brunificã şi se acoperã cu un puf cenuşiu -brun – pulverulent, reprezentat prin sporii ciupercii. În final, întreg bobul atacat putrezeşte şi putregaiul se extinde la boabele învecinate. Prezenţa sa produce modificări profunde în compoziţia strugurilor şi a mustului. Este afectat conţinutul de lactoză (care produce degradarea fenolilor), ceea ce înseamnã pierderea culorii, fructuozitãţii şi stabilitãţii vinurilor. Condiţii favorabile: Puful cenuşiu cu conidioforii - Umiditatea relativã> 95 % (ploi abundente); - Temperatura nu constituie un factor limitativ, limitele de temperatură 1-30 C; -Leziunile produse de insecte, mană, făinare, grindină etc, pot constitui porţi de pătrundere a botrytisului; -Sistemul de conducere, conducerea clasică a viţei de vie, cu strugurii prea aproape de suprafaţa solului, facilitează atacuri de botrytis; • Strategia de combatere se adaptează la condiţiile climatice din anul în curs. Strategie cu un tratament În parcelele mai puţin sensibile la atac, protecţia chimică continuă cu un tratament în stadiul C – ,,In pârgă, începând cu schimbarea culorii pieliţei, se recomandă produse anti-Fructificaţiile ciupercii botrytice specifice. În cadrul strategiei cu un singur tratament, eficacitatea rămâne aleatorie şi depinde exclusiv de condiţiile climatice din anul in curs. Strategie cu două tratamente În parcelele sensibile la atac, în toamne ploioase, pentru a preveni orice infecţie târzie. protecţia este completată cu două intervenţii chimice ,o aplicaţie la debutul pârgii ,,stadiul C,, urmat de un tratament în stadiul D – Inainte de recoltat cu 1-2 săptămâni - Se recomandă produse anti-botryticeRezistenţa la fungicide:Pentru a evita apariţia raselor rezistente la fungicide, fiecare familie de produse nu trebuieutilizate decât o singură dată, pentru a evita fenomenul de rezistenţă.Produsele comerciale nu sunt autorizate pentru fiecare stadiuEficacitatea produselor cuprice în cadrul strategiei contra manei este iluzorie vis a vis de botrytis.Viticultura biologicăÎn parcelele mai puţin sensibile se aplică un tratament în stadiul C la debutul pârgii pentru acumpleta strategia cu produse biologice pe bază de Bacillus subtilisÎn parcelele sensibile la atac se aplică 2 intervenţii în stadiile C (debutul pârgii) şi D (3 săptămâniînainte de recoltat) cu aceleaşi produse biologice. Vezi pg.101 61
    • Încheierea strugurilor Încheierea strugurilor-Pârgă pârgă Putregaiul alb al strugurilor – Coniella diplodiella Putregaiul alb sau boala grindinei, se dezoltă în general după căderea ploilor cug grindină. Apariţia simptomelor caracteristice coincide cu maturarea strugurilor,î începând cu ,,stadiul 33,, când boabele conţin în medie 0,5% zahăr. Putregaiul alb pe boabe Simptomatologie Atacul afectează boabele, pedicelele, adesea ciorchini şi, cu totul excepţional, lăstarii. Primele simptome se manifestă la 3-8 zile după grindină, sau ploi puternice. Iniţial, sunt atacate boabele cu leziuni de la vârful ciorchinelui, acestea îşi pierd turgescenţa şi capãtã o culoare palidã roz- albăstruie, cu simptome de opãrealã. După 12- 22 zile, dacă condiţiile de umiditate şi temperatură sunt ridicate, infecţia poate iniţia o fază sistemică. Maladia se propagă rapid, de la un bob la altul, tranversând pedicelul şi străbătând rahisul. Pe măsura uscării rahisului şi pedicelelor, suprafaţa boabelor atacate se acoperă cu picnidii pustulare mici, iniţial brun-violete, apoi alb-cenuşii, îngropate în epiderma bobului. În condiţii favorabile, este suficient să fie atacate câteva boabe, apoi putregaiul alb invadează tot strugurele. În final, boabele infectate se stafidesc, se usucă şi cad pe sol, asigurând sursa de infecţie pentru sezoanele viitoare • Condiţii favorabile infecţiei:- Existenţa în plantaţie a unui focar de infecţie;- Procesele de infecţie şi evoluţia bolii sunt puternic influenţate de condiţiile climatice, în specialgrindină, ploi abundente;- Umiditatea atmosferică şi prezenţa picăturilor de apă pe ciorchini, reprezintă factoruldeterminant; - Temperatura influenţează germinaţia sporilor şi producerea infecţiei: Temperatura optimã estede 24-27°C, temperatura minimã 15°C, temperatura maximã 34°C;• Prevenire şi combaterePutregaiul alb este o boală de focar, de aceea măsurile de luptă se aplică preventiv în focareleendemice cunoscute din anii anteriori.• Metode agrotehnice; urmãresc reducerea sursei de infecţie primară şi limitarea efectelorbolii astfel, în zonele endemice cu rezervă biologicã mare şi condiţii climatice favorabile serecomandã:- Strângerea şi arderea ciorchinilor atacaţi.- Arãturi de primãvarã pentru a încorpora boabele atacate cãzute pe sol- Aplicarea raţională a îngrãşãmintelor cu azot. • Metode chimice- Tratamentele anti-peronosporice şi anti-botrytice combat simultan şi putregaiul alb al viţei devie. Totuşi, în focarele endemice cunoscute din anii anteriori, condiţia de bază este aplicareaunui tratament în decurs de maxim 12 ore, după căderea grindinei. Sunt recomandatefungicidele cu efect polivalent: Folpan 50WP 0,2%; Shavit F 71,5 WP 0,2%; Quadris SC 0,075%Éclair 49 WG 0,5% Dithane M-45; 80W; Novozir MN 80 0,2%; Vondozeb 0,2%; Mancozeb 800,2% 62
    • Încheierea strugurilor-Pârgă Putregaiul acid De cele mai multe ori, pe boabele aflate într-un stadiu avansat de maturare, alături de putregaiul cenuşiu al strugurilor se instalează într-un procent apreciabil putregaiul acid. Atac de putregai acid pe struguri Simptomatologie Boala este cauzatã, în general, de mai mulţi factori, respectiv un vector musculiţa Drosophyla melanogaster, o floră fungică şi bacteriană, dificil de identificat şi planta gazdă. Atacul este favorizat de prezenţa diferitelor leziuni pe pieliţa boabelor, porţi de intrare a levurilor, bacteriilor acetice şi larvelor de Drosofila melanogaster implicate în apariţia bolii. Iniţial, strugurii atacaţi prezintã superficial pe pielilţa boabelor pete lucioase,de culoare brun-violacee pe soiurile negre şi roşii-cãrãmizii, pe soiurile albe. Într-o stare mai avansată a atacului, boabele putrezesc şi se acoperã în întregime cu larve albe, rezultate ca urmare a pontei musculiţei de oţet, vectorul principal al acestei boli. În ultimul stadiu al atacului, boabele sunt golite (vidate) de conţinutul lor; În final, rămâne doar pieliţa bobului, gofrată şi mumifiată. Plantaţiile viticole cu atac puternic de Larve de Drosophyla pe boabe putregai acid, emană un miros puternic, similar acidului acetic. În condiţii favorabile, maladia se dezvoltă exploziv. Factorii favorizanţi - Clima umedã, umiditate relativã ridicatã (90- 100%), dupã 15 august, un regim pluviometric ridicat dupã o perioadã de secetã; - Prezenţa pe struguri a leziunilor de diverse tipuri (grindinã, atacuri de oidium, molii, viespii, ulceraţii etc.) Profilaxia cu rol de limitarea factorilor care favorizează dezvoltarea maladiei constă în:- Menţinerea unei aeraţii bune în perioada de vegetaţie, prin defolieri în zona strugurilor, începând cu fenofaza de legarea boabelor;.- Împiedicarea formãrii leziunilor pe boabe;- Combaterea chimică - Tratamentele se aplică preventiv în lunile iulie şi august, fiind combinate cu defolierea în zona strugurilor şi aplicarea măsurilor de limitare a apariţiei leziunilor pe boabe (combaterea moliilor, făinării etc.Tratamentele chimice se aplică cu produse cuprice :zeama bordeleză 1%, Bouillie bordelaise 0,5%, Champion 0,3% Funguran 0,3%, Kocide 0,4%, Cobox 0,4% etc. Viticultura biologică- În fermele cu combatere biologică, în momentul semnalării atacului în plantaţie, se intervine cu tratamente cu pulbere de bentonită, activată cu anhidridă sulfuroasă, circa 25 Kg/ha. De asemenea pentru a limita extinderea atacului se aplică tratamente de combatere a vectorului. - Combaterea musculiţei de oţet, este recomandată la apariţia primilor indivizi semnalaţi în proximitatea strugurilor, cu insecticide biologice: Dipel 2 x WP 0,05%, Thuringin 0,3 %, Ecotech extra 0,15% etc. 63
    • Încheierea strugurilor pârgă Încheierea strugurilor-Pârgă Esca Încã denumitã Esca, aceastã fitopatie complexă, este urmarea acţiunii combinate şi consecutive a mai multor ciuperci ale lemnului din clasa Bazidiomicete. În ultimii ani, seceta şi temperaturile extreme au favorizat extinderea îngrijorătoare a atacului de Esca, în special în vechile plantaţii conduse în sistem Guyot. Expresia simptomelor Esca -Apoplexia Forma acută ,,apoplexia,, este cea mai gravã formã de atac. Atacul se declanşează în special în lunile iulie şi august, în perioadele secetoase. Miceliul ciupercii descompune lemnul, pe care îl face să putrezească Simptomele tipice se manifestă prin ofilirea bruscã a frunzişului şi uscarea apopleptică a butucului, în doar câteva zile. Frunzele butucilor atacaţi îşi pierd turgescenţa şi se usucã, începând de la marginea limbului, spre bazã. Frunzele cad prematur în august, iar butucul atacat rămâne degarnisit. Strugurii se vestejesc se brunifică şi ,în scurt timp, se stafidesc rămânând ataşaţi pe coarde pentru un anumit timp. Atacul evoluează rapid, astfel că butucul atacat de apoplexie, de obicei, se usucă complet, ca şi cum ar fi tăiat.Esca -Marmorarea frunzelor Forma lentă sau ,marmorarea frunzelor”, se manifestã la mijlocul sau sfârşitul lunii iunie, iniţial pe frunzele de la baza butucului, sub forma unor pete mici, clorotice (soiurile albe), sau roşietice (soiurile roşii), dispuse neregulat, între nervurile principale. Butucii afectaţi vegetează slab sau, unele porţiuni ale butucului, nu mai pornesc în vegetaţie. În mod normal, simptomele pe frunze apar an de an, fiind mai evidente în anii secetoşi.Esca forma lentă pe boabe Pe boabe, puţin înainte de intrarea în pârgă, apar numeroase pete punctiforme brune sau brun-violacee, răspândite fie sub formă de grămezi, fie izolat, pe suprafaţa pieliţei. Pete asemănătoare apar şi pe ţesuturile de susţinere (rahis, pedicele). Foarte frecvent, boabele atacate îşi pierd turgescenţa, prezentând simptome de stafidire. În cazuri grave se produce mumifierea şi creparea longitudinală a boabelor infectate, care sunt invadate apoi de insecte şi putregaiuri. 64
    • Încheierea strugurilor-Pârgă Esca - Simptome interne Lemnul atacat este format din ţesuturi spongioase alb-gălbui cu aspect de burete uscat, comparabile de iasca, înconjurate de leziuni necrotice profunde, care secretă în momentul tăierii un exudat gomos. Miceliul ciupercii descompune lemnul pe care în face să putrezească. Atacul avansează într-o manieră centrifugă, din aproape în aproape, formând zone anuale de atac. Când atacul a cuprins întreaga circumferinţă a butucului, aprovizionarea cu apă şi substanţe nutritive este întreruptă şi se produce uscarea apopleptică.BIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIEContaminarea se produce prin rãnile tãierilor de primãvarã (fenofaza de plâns), sau prin leziuniÎn perioadele caniculare din timpul verii, blocarea echilibrului hidric, ca urmare a fenomenelor deopturare vasculară, şi tulburare a transpiraţiei somatice, determină pierderea turgescenţei(vestejirea) frunzelor, lăstarilor şi fructelor. Contaminarea prin bazidiospori este foarte rar întâlnitã, dar nu trebuie neglijată deoarececonstituie sursa de infecţie aflată pe lemnul mort, existent în pădurile periferice plantaţiilorviticole.FACTORI FAVORIZANŢI Seceta şi temperaturile extreme favorizază extinderea atacului de Esca, în special în vechile plantaţii conduse în sistem Guyot; Umiditatea relativă a aerului>25% este absolut necesarã dezvoltãrii patogenului; Temperatura optimã de producere a infecţiilor este cuprinaă între 20-30° C; Soiuri considerate foarte sensibile la atac : Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel;STRATEGIA DE LUPTĂ. • Strategia de luptă se bazează pe o serie de măsuri profilactice, de prevenire a pătrunderii patogenilor în plantă şi limitare a surselor de inocul; • Obţinerea de material viticol sănătos în cazul înfiinţării noilor plantaţii; • Eliminarea sistematică şi totală a sursei de contaminare: butuci uscaţi, lemnul mort infectat; • Evitarea provocãrii rãnilor puternice în timpul tăierilor de primăvară şi eventual intervenirea cu mastici cicatrizanţi, conţinând fungi dezinfectanţi cu spectru larg: cupru, maneb, mancozeb, carbendazim; sau cu vopsea de ulei; • Evitarea situaţiilor de stres care slãbesc planta şi o fac foarte succeptibilã la atacul patogenului; • Evitarea excesului de azot şi a lipsei de apã; • Reformarea butucului pornind de la un lăstar lacom situat într+o zonă sănătoasă; • Aplicarea imediat după tăierile în uscat a unui tratament cu un fungicid din grupele benzimidazoli şi carbamaţi: Benlate WP 0,06%, Benomil 50 WP 1%, Bavistin 0,06%, Punch 40EC 0,05%, Kocide 0,4%, Chapion 50WP 0,3%. Carbendazin + Fusilazol (Benlate WP 0,06% + Punch 40EC0,05%). • Tratamentele pe vegetaţie cu produse sistemice conţinând Fosetyl-Al (Mikal), folosite pe Încheierea ciorchinilor-Pârgă vegetaţie, în combaterea bolilor fungice, limitează dezvoltarea şi extinderea maladiei; 65
    • Încheierea strugurilor Încheierea strugurilor-Pârgă pârgă EXCORIOZA Phomopsis viticola Infecţiile târzii pe boabele verzi, înainte de intrarea în pârgă, produc apariţia unor pete a asemănătoare celor de pe frunze, adâncite în pulpa bobului, în formă de cratere. Excorioza pe struguri Pe rahisul ciorchinilor apar leziuni ovale, brun- roşietice, determinand uscarea parţială sau totală a acestora. Pe boabe, aproape de maturitate, se formează pete brune, în dreptul cãrora pieliţa se întãreşte, în scurt timp boabele se zbârcesc iar pe suprafaţa lor apar picnidiile negricioase. Iniţial, petele sunt mici, de culoare brun-închisă cu marginile difuze. Ulterior, petele se măresc şi devin circulare (cu diametrul 5,5 mm) cu un punct albicios catifelat în centru, înconjurat de un halou brun- negricios. Boabele bolnave nu se mai dezvoltă normal, sunt mici, deformate şi uneori zbârcite, producţia fiind grav afectată. Soiuri sensibile: Fetească albă, Fetească regală, Merlot, Cardinal, Muscat Ottonel, Grasă de CodnariPutregaiul negru- Black-rot –Guignardia bidwelliDupă pârgă ,stadiul 37, practic strugurii nu mai sunt sensibili la atacul de putregai negruBlack-rot pe struguri În parcelele fără simptome de atac tratamentele pot fi stopate În condiţii cu presiune de infecţie foarte ridicată, în focarele de atac în care simptomele pe struguri sunt prezente, se impune o protecţie specifică până la sfârşitul fenofazei de pârgă ,,stadiul 37 ,, Principalele grupe de substante cu eficacitate în combaterea puteregaiului negru sunt: Strobirulinele: Azoxystrobin - Quadris SC 0,075%; Trifloxystrobin - Éclair 49 WG 0,05% Kresoxim methyl, - Stroby DF 0,02% Dithiocarbamaţii: Mancozeb - Dithane M-45, Dacmancozeb Evoluţia simptomelor pe boabe 80 WP. Mancozeb 80 Vondozeb 0,2%; Metiram - Polyram combi Propineb - Antracol 70WP 0,2-0,3% Inhibitori ai biosintezei stenolilor: penconazol - Topas 100EC 0,025%; hexaconazol - Anvil 5 SC 0,025%; tebuconazol - Orius 255 EW 0,04, Folicur Solo 250 EW 0,04%; 66
    • Încheierea ciorchinilor-PârgăUscarea rahisului ciorchinilor (Stiellahme, Dessechement de la rafle)Uscarea rahisului ciorchinilor este o fiziopatie ce se manifestă în fenofaza de pârgã, cu frecvenţãvariabilã, de la un an la altul. Efectul atacului influenţează negativ calitatea strugurilor, boabeleau un conţinut scăzut în zahăr şi sunt practic inutilizabile. Simptomele atacului: uscarea parţială sau totală a rahisului stoparea maturării boabelor afectate. Iniţial pe axul principal pe ramificaţiile rahisului şi, mai rar, pe pedunculi, apar pete necrotice bine delimitate. Aceste necroze se extind şi pot cuprinde toate secţiunile organelor atacate. În final, pedicelele boabelor se necrozează, şi se stafidesc.Cauzele uscãrii rahisului: condiţiile climatice şi conţinutul mineral al solului în timpul înfloritului,exces de azot, exces de potasiu, lipsa de magneziu, dezechilibrul la nivelul asimilării ionilor deK,Ca, Mg. Soiuri foarte sensibile: Chasselas doree Muscat Ottonel. Mai puţin sensibil Pino noirPrevenirea şi combaterea .Mãsurile culturale: reducerea vigorii, excesul de apã, înierbarea auefect preventiv. Combaterea directã, se bazeazã pe aplicarea sulfatului de Mg 20 kg/ha în 400-1000 l apã. Primul tratament la debutul pârgii, urmat de un alt tratament 7-10 zile mai târziuArsura soarelui pe struguri- Sonnenbrand an traubeEste un accident fiziologic care apare pe boabe la intrarea în pargă a strugurilor, ca urmare aarsurilor provocate de soare, în zilele foarte călduroase, caniculare.Arsura soarelui pe struguri Adesea, confundată cu uscarea rahisului ciorchinilor, această fiziopatie determină întreruperea proceselor de maturare normală a strugurilor, antrenând pierderi de randament şi calitate considerabile. În prima fază, boabele afectate prezintă depresiuni brune, asemănatoare unor lovituri, care se adâncesc în pulpa bobului, se întăresc şi se extind determinând pierderea turgescenţei, stafidirea şi uscarea rapidă a boabelor. În general, simptomele apar pe boabele expuse la soare de la extremităţile strugurilor, dar, în cazuri grave, strugurii pot fi afectaţi în totalitate. Strugurii afectaţi au puţin zahăr şi aciditate ridicată. Sinteza aromelor şi compoziţia coloranţior este, de asemenea, perturbată.Factori favorizanţi: Insolaţia, arsurile provocate de soare în zilele cu caniculă; schimbareabruscă a condiţiilor climatice (perioade cu ploi puternice urmate de zile caniculare); Parcelele cuexpoziţie insorită; solurile permeabile şi superficiale; alimentarea cu apă a rădăcinilor estenormală dar evaporaţia este excesivă (dezechilibru apă absorbită apă evaporată); Carenţa depotasiu; seceta, pierderea rapidă a apei din sol.Măsuri de prevenire şi combatereSe evită desfrunzirea în zona strugurilor în fenofaza de pârgă şi în perioadele cu temperaturicaniculare. Desfrunzirea precoce după înflorit, începând cu fenofaza de legare a boabelor,consolidează pieliţa boabelor şi asigură o mai mare rezistenţă a strugurilor la soarele estival,prevenind manifestarea fiziopatiei; Se intervine asupra reducerii vigorii de creştere (sarcină derod echilibrată); Menţinerea echilibrului vegetativ-productiv (frunze/fructe); Evitareadezechilibrului hidric. Vezi p.45 67
    • Încheierea strugurilor pârgă Încheierea ciorchinilor-Pârgă Moliile strugurilor Gen III-A În condiţiile ţării noastre, Lobesia botrana (eudemisul) poate dezvolta trei generaţii / an în sudul ţãrii. În partea de nord a României, specia prezintă 2 generaţii/an Larvele generaţiei a III-a rod boabele în pârgã sau coapte şi înconjoarã organelea atacate cu fire mãtãsoase albe, sub forma unor cuiburi specifice. Daunele provocate deo omizile din generaţia a II-a şi a III-a sunt mai grave, datoritã atacului în continuare alciupercii Botrytis cinerea, care se instaleazã, în primul rând, pe rãnile cauzate de larve, de undese propagã şi pe boabele sãnãtoase Avertizarea tratamentelor se realizeazã în funcţie de nivelul de risc (PED) Vezi p.1032 perforaţii/25 de struguri analizati reprezintă o pagubă de 8%• Pentru raţionalizarea strategiei de combatere se utilizeazã capcane feromonale de supraveghere. La ora actualã, metodele biologice de combatere sunt cele mai agreate. Singurul inconvenient este posibilitatea spălării acestor produse dacă, după aplicarea lor, intervin ploi abundente. Acarienii fitofagi ai viţei de vie În perioada estivală, condiţiile climatice foarte favorabile (temperaturi ridicate şi secetă) pot determina înmulţirea explozivă a acarienilor fitofagi, cu consecinţe grave asupra calităţii recoltei din anul în curs şi, implicit, creşterea rezervei biologice în anul următor Acarieni - Atac pe frunze Atacul de acarieni fitofagi în fenofaza de pârgă determinã gofrarea frunzelor mature şi o modificare a culorii foliajului de la brun – gãlbui, spre ruginiu, la soiurile albe, respectiv roşietic la soiurile roşii. În parcelele cu atac grav calitatea recoltei este afectatã printr-o reducere semnificativã a conţinutului de zahãr din struguri In zonele de risc, cu atac puternic unde dezechilibrul prădător dăunător este evident, se recomandă aplicarea unor tratamente cu acaricide selective, sau colonizarea suprafeţelor afectate cu Typhlodromi. Strategia aplicată în această perioadă determină rezerva biologică de acarieni şi implicit,nivelul atacului în sezonul următor. Vezi.p.103 Cicada verde- Empoasca vitis Atacurile mai târzii, în iulie, august i septembrie, produc pe frunzele mature, zone decolorate evidente, delimitate de nervuri, care în scurt timp, evoluează în arsuri. În funcţie de soi aceste zone uscate sunt conturate de o bordură de culoare. galbenă la soiurile albe, respectiv roşie la soiurile roşii. În cazul unor atacuri foarte grave, frunzele atacate se usucă şi cad prematur în luna august. Decizia intervenţiei este motivată de prezenţa a 25 de larve/25 de frunze analizate. In caz contrar, tratamentul nu se justifică Vezi p.103 68
    • Pârgă-Recoltat 69
    • recoltat Pârgă Pârgă-Recoltat Mana În general, odată cu intrarea în pârgă, tratamentele anti-peronosporice sunts stopate . După intrarea în pârgă dacă riscul de infecţie pe struguri este practic nul, pefrunze atacul poate continua. În aşa numiţii ani de mană, atacurile tardive pe frunze pot provoca,o defoliere parţială sau totală, coardele nu se maturează normal, butucii afectaţi pornesc cu orezistenţă scăzută la îngheţ în timpul iernii. Mana- Frunze mozaicate La sfârşitul sezonului, infecţiile tardive sunt limitate şi urmãrile sunt mai puţin grave. Atacul se manifestă sub forma unor pete mici, brune, cu aspect poligonal, limitate de nervuri, care, răspândite neuniform pe suprafaţa limbului, în contrast cu ţesuturile verzi, dau frunzei un aspect mozaicat. Pe “frunzele mozaicate” se formează oosporii, organele de rezistenţă ale ciupercii. Numărul oosporilor formaţi în frunze este foarte mare, la un milimetru pătrat de frunză se formează 200-250 de oospori Prezenţa manei pe frunzele mozaicate la sfârşitul sezonului constituie rezerva biologică pentru anul următor. Strategia de protecţie după intrarea în pârgă este în funcţie de : • Nivelul atacului de mană în parcelă şi în zonă; • Tratamentele realizate in intervalul încheierea strugurilor ,,stadiul 33,, şi pragul fenofazei de pârgă; • Evoluţia condiţiilor climatice şi sensibilitatea parcelei; În condiţii de risc se recomandă: Bouille bordelaise 0,5 %, ;Champion 50 WP 0,3 %;Kocide 101 0,4 %; Kocide 2000 0,15 %; Funguran OH 50 WP 0,2%; Vitra 50 WP 0,2 %;Turdacupral 50 PU 0,4 %; Cobox 50 PU 0,4 %; Curenox 50 etc. Tratamente cuprice aplicate înaceastă perioadă asigură, simultan protecţie contra patogenilor lignicoli şi ajută la maturarealemnului.Făinarea - Uncinula necatorPuţin înainte de intrarea în pârgã, când procentul de zahãr în boabe depãşeşte 8-10 %, ciupercanu mai gãseşte condiţii prielnice de dezvoltare. Totuşi, infecţiile tardive pe boabele mature,determinã apariţia unor pete reticulare brun-necrotice care acoperă pieliţa bobului, depreciindcalitatea strugurilor. La sfârşitul verii, ca urmare a unui proces sexuat pe frunzele mature aparpunctişoare brun – negricioase (cleistoteci). În această perioadă, tratamentele nu se mai justifică 70
    • Pârgă-Recoltat recolta PârgăPutregaiul acid A nu se confunda! Putregaiul acid. Într-o stare mai avansată a atacului, boabele putrezesc şi se acoperã în întregime cu larvele musculiţei de oţet, vectorul principal al acestei boli. Plantaţiile viticole cu atac puternic de putregai acid, emană un miros puternic, similar acidului acetic. În condiţii favorabile, maladia se dezvoltă exploziv. Impactul atacului de putregai acid poate avea consecinţe economice grave, determinând scãderea cantitativã a producţiei (strugurii au greutate micã, boabele fiind goale, mumifiate) şi modificarea compoziţiei mustului (creşterea conţinutului de acid acetic, acid gluconic etc.) Putregaiul cenuşiu. Odată cu evoluţiaPutregaiul cenuşiu bolii, bobul se brunificã şi se acoperã cu un puf cenuşiu-brun–pulverulent, reprezentat prin sporii ciupercii. De la boabele izolate, putregaiul se extinde exploziv la boabele învecinate. Botrytisul poate cuprinde porţiuni de ciorchine sau strugurii în totalitate. Strugurii atacaţi de putregai cenuşiu afecteazã producţia, atât cantitativ, cât şi calitativ. Prezenţa sa produce modificări profunde în compoziţia strugurilor şi a mustului. În boabele infectate, creşte conţinutul de lactoză (care produce degradarea fenolilor) ceea ce înseamnã pierderea culorii, fructuozitãţii şi stabilitãţii vinurilor.Aspergillus carbonarius Aspergillus carbonarius se dezvoltă pe strugurii la pârgă, în mod semnificativ cu o săptămână sau câteva zile înainte de recoltat. Caracteristica atacului este miceliu pe care se diferenţiază ciuperca Aspergillus niger de culoare maron-negru care produce Ochratoxina A. Ciuperca şi mycotoxina pot fi prezente pe struguri în cantităţi importante, chiar dacă simptomele externe nu sunt vizibile. 71
    • Pârgă-RecoltatÎngălbenirea aurie Flavescence doréé şiÎnnegrirea lemnului Bois noirLa viţa de vie au fost identificate până în prezent două fitoplasmoze deosebit de grave, ceaparţin complexului denumit generic “îngălbenirea viţei de vie”. Simptomele tipice celor douăfitoplasmoze sunt practic identice şi pot fi semnalate la începutul verii, accentuându-se gradual şiatingând forma maximă în septembrie – octombrie Simptome pe soiurile albe Simptomatologie ♦ Simptome pe frunze. - Decolorarea sectorialã a frunzelor, îngãlbeniri la soiurile albe şi înroşiri la soiurile roşii, delimitate de nervurile principale şi secundare - Rularea limbului foliar spre faţa inferioarã şi textura casantã a frunzelor. ♦ Simptome pe inflorescenţe şi struguri: - Uscarea inflorescenţelor, uscarea rahisului şi stafidirea strugurilor, cu pierderi importante de producţie.Simptome pe soiurile roşii - Sunt considerate foarte sensibile soiurile: Chardonee, Pinot gris, Pinot noir, Cabernet, Cardinal . Modul de transmitere Se transmit prin altoire cu lemn infectat (altoi şi/sau portaltoi), iar în condiţii naturale prin vectori: cicada Scaphoideus titanus, specie monovoltină, transmite Flavescence doree. Bois noir este transmisă pe cale naturalã de specia Hyalesthes obsoletus un homopter polifag, semnalat pe numeroase specii erbacee spontane viţa de vie fiind o gazdă ocazională. Vectorul se hrãneşte cu planta infectatã absoarbe patogenul prin sucţiune şi îl transmite de la plantele bolnave la cele sănătoase. Strategie de luptă Măsurile profilactice sunt singurele soluţii de luptă :Simptome pe struguri -Selectie fitosanitarã, eliminarea plantelor infectate scoaterea şi arderea butucilor atacaţi; - Producerea de material viticol sãnãtos prin tratamente cu apã caldã (îmbãiere cu apã caldă la 50° C timp de 45 min; - Evitarea plantãrii soiurilor sensibile;. - Eliminarea plantelor gazdã, erbicidarea şi lucrarea solului. - Respectarea mãsurilor de carantinã fitosanitarã, ştiut fiind faptul cã boala se rãspândeşte prin materialului sãditor afectat;Scaphoideus titanus Combaterea vectorului: Tratamentele aplicate în perioada de vegetaţie odată cu apariţia adulţilor, reduc semnificativ nivelul populaţiei vectorului. Pentru combatere se recomandă insecticide sistemice: Calypso 480 SC 0,02%, Mospilan 0,02%, Actara 25 WG 0,006%, Chess 0,1%. 72
    • Repaus vegetativÎnainte de dezmugurit 73
    • Repaus vegetativ-Înainte de dezmuguritPutregaiul negru Diagnoza- prezenţa strugurilor mumifiaţi Boabe mumifiate acoperite cu picnidii Profilaxie: • Strângerea şi distrugerea prin ardere a strugurilor mumifiaţi; • Arderea materialului infectat rezultat dupã tãieri; • Executarea unei arãturi adânci de primãvarã, înainte de dezmugurit, pentru a încorpora boabele mumifiate cãzute pe sol (boabele bolnave, acoperite cu pãmânt nu produc sporii care ar putea infecta viţele în cursul dezvoltãrii; • Eliminarea viilor abandonate; • Aplicarea echilibrată îngrãşãmintelor cu azot;Putregaiul albPicnidii albe pe boabe Diagnoza: Boabe căzute pe sol, acoperite cu picnidii pustulare mici, alb-cenuşii, îngropate în epiderma bobului. Profilaxia Executarea unei arãturi adânci de primãvarã, înainte de dezmugurit pentru a încorpora boabele mumifiate cãzute pe sol (boabele bolnave acoperite cu pãmânt nu produc sporii care ar putea infecta viţele în cursul dezvoltãrii Putregaiul cenuşiu Scleroţi pe coarde Diagnoza În perioada de repaus, pe coarde, botrytisul poate fi observat, sub forma unor pete alungite, de 2-5 mm lungime pe care de cele mai multe ori se formeazã scleroţii, organele de rezistenţã ale ciupercii. • Profilaxia are scopul de a limita sursele primare de,infecţie : • Strângerea şi distrugerea prin ardere a coardelor cu simptome de atac; • Arderea materialului infectat rezultat dupã tãieri; • Eliminarea viilor abandonate;Excorioza-simptome pe coarde Diagnoza:butuci uscaţi, ulceraţii pe coarde • Coardele simptomatice prezintă o albire corticală,neuniformã acoperită cu punctuaţii mici, negricioase, reprezentate de picnidiile ciupercii, organele de rezistă peste iarnã. Profilaxie Iarna se fac observaţii privind prezenţa maladiei şi delimitarea focarelor, pentru a sedecide necesitatea ulterioară a tratamentelor. • In măsura posibiltăţilor, coardele atacate se elimină prin tăieri, se strâng şi se ard. 74
    • Înainte de dezmugurit Repaus vegetativRepaus vegetativ-Înainte de dezmuguritEsca şiÎnnegrirea şi moartea braţelor (BDA)Diagnoza: se verifică prezenţa patogenilor lignicoli în parceleBDA-simptome interne Esca –simptome interne In perioada de repaus vegetativ, butucii bolnavi prezintă aspectul de “braţ mort”, caracteristic bolii, de unde şi denumirea practicată în literatura de specialitate de „înnegrirea şi moartea braţelor” În secţiune un braţ afectat prezintă, o bandă brun-negricioasă de câtiva cm lăţime. În interiorul lemnului, fungii implicaţi distrug structurile la nivel celular, blocând parţial sau total circulaţia sevei. Daunele se agravează an de an şi pot conduce, în final, la uscarea şi pieirea butucilor afectaţi Profilaxia Localizarea patogenilor lignicoli în interiorul lemnului face dificilă combaterea curativă a acestora. Practic, la ora actuală este imposibil să eradicăm patogenii lignicoli, în schimb este posibil să reducem la maxim riscurile contaminării şi să acţionăm asupra porţilor de pătrundere a patogenilor prin metode profilactice de prevenire a atacului Înainte de tăierile în uscat, viticultorul trebuie să verifice sistematic cultura. Limitarea sursei de inocul - Eliminarea şi arderea sursei de infecţie, butuci uscaţi şi a tuturor părţilor de plantă moarte (braţe uscate, coarde) care stau la originea emisiei de spori responsabili de producerea infecţiilor; - Se evită perioadele cu vânt, cunoscut fiind faptul că sporii ciupercilor sunt eliberaţi pe timp rece şi umed şi transportaţi de vânt la zeci de kilometri. Limitarea riscului de contaminare - Limitarea numărului şi suprafeţei plăgilor tăiate - Efectuarea tardivă a tăierilor în uscat Pentru limitarea atacului, în parcelele cu simptome de atac, tăierile se vor efectua primăvara, în perioade uscate, fără precipitaţii (sursa de propagare a infecţiilor). - Scoaterea şi arderea lemnului rezultat după tăierile în uscat, pentru a evita riscul emisiei masive de spori şi a contaminării. Reformarea butucilor Dacă infecţia s-a produs, (patogenii au pătruns în interiorul lemnului), singura soluţie este refacerea butucilor infectaţi prin aplicarea tehnicilor de eliminare a zonelor bolnave şi reformarea butucului, pornind de la un lăstar lacom, situat într-o zonă sănătoasă. Tehnica este eficientă, în condiţiile în care necroza nu atinge portaltoiul. Identificarea butucilor infectaţi se efectuează în perioada de vegetaţie, respectiv mai-iunie pentru eutipoză şi BDA şi iulie- august, pentru Esca şi BDA. Butucii simptomatici se marchează cu vopsea, iar lăstarul lacom se protejează cu un manşon de plastic. Rata de succes a reformării butucilor este de 75% pentru viţele sub 25 de ani . 75
    • Repaus vegetativ-Înainte de dezmugurit Eutipoza Eutypa lata Simptome interne Diagnoza, simptome caracteristice în perioada de repaus: butuci uscaţi, braţe uscate - Simptome interne în coarde şi braţe: în secţiune longitudinală prin lemnul butucilor atacaţi, se evidenţiază necroze specifice în xylem, dure, de culoare brun-cenuşie, până la brun-violet în funcţie de soi. - Lemnul crapă în trei planuri rectangulare, fapt ce explică şi ruperea foarte uşoară a ramurilor atacate, când se încearcă rezistenţa la îndoire. Uneori, simptomele descrise pot fi întâlnite doar pe unul din braţe, dar, ulterior, atacul progresează, cuprinzând întreg butucul care intră în declin, în câţiva ani survenind moartea.Profilaxia • Eliminarea şi arderea sursei de infecţie : butuci uscaţi, coarde, lemn mort infectat, butuci marcaţi pe vegetaţie, care au manifestat simptome . Operaţiunea se efectuează înainte de efectuarea tăierilor în uscat; Eliminarea altor specii gazdă din apropierea plantaţiilor (caişi infectaţi); Efectuarea tardivă a tăierilor în uscat (aprilie); Reformarea butucului pornind de la un lăstar lacom, situat într-o zonă sănătoasă; Limitarea numărului şi a suprafeţei plăgilor tăiate; Aplicarea echilibrată a îngrăşămintelor cu azot; Protecţia secţiunilor tăiate cu mastici cicatrizanţi ce conţin mancozeb, cupru, ciproconazol, fusilazol, este un mijloc mult mai eficace de protejare a rănilor, comparativ cu pulverizarea; • Pulverizare, imediat după tăierile în uscat cu: Bavistin 0,04%, Punch 40EC 0,03%, Kocide 0,4%, Folpan 0,2%, Bravo 0,2% etc.Etapele reformării butucului Marcarea Cu ocazia tăierilor Se badijonează Se tutorează butucilor în uscat se cu mastici lăstarul lacom simptomatici şi îndepărtează zona cicatrizanţi şi se delimitarea zonei afectată şi se secţiunile tăiate reformează sănătoase lasă un lăstar lacom butucul 76
    • Înainte de dezmugurit Repaus vegetativRepaus vegetativ-Înainte de dezmuguritCancerul bacterian Butucii atacaţi de cancerul bacterian sunt debili, frunzelesunt slab colorate, lemnul nu se matureazã suficient. Dacã atacul continuã mai mulţi aniconsecutiv, planta piere în întregime.Cancerul propiu-zis -Tumori pe butuc ‘’Cancerul propiu-zis,, determinã debilitarea, moartea braţelor mai bãtrâne şi chiar uscarea butucilor. Simptomele specifice atacului sunt: tumori mai mari, bine conturate, sferice sau ovoidale ce se formează pe scaunul butucului în zona punctului de altoire şi calusare. Initial tumorile sunt mici albicioase apoi cresc până ajung de mărimea unui cartof (6-10 cm) sau chear mai mari, se întăresc şi devin brune sau brun-închis cu o consistenţă spongioasă dar dură cu aspect buretos.Ariceala- tumorete ‘’Ariceală ,, tumori mai mici, sau tumorete, ce se formează pe braţele mai vechi de un an, această formă de atac se manifestă, de obicei, pe leziunile produse de ger şi se prezintă sub formă de proliferări continuue pe lungimea butucului sau a tulpinii, care îmbracă organul atacat de jur împrejur, ca un manşon, determinând uscarea sa rapidă. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfârşitul fiecãrui an şi cad, urmând ca în sezonul următor să se formeze noi tumori.Tomori pe materialul săditor Tumori mai mari, bine conturate, sferice sau ovoidale, ce se formează pe materialul săditor, în zona punctului de altoire şi calusare Frecvent semnalatã şi în pepinierele viticole, boala este carantinatã.FACTORI FAVORIZANTI Bacteria este un parazit de sol, unde îşi păstrează viabilitatea până la 2 ani; Optime pentru supravieţuirea bacteriei sunt solurile grele, cu Ph slab alcalin, având umiditatea de 25 până la 50% din capacitatea de reţinere a apei. 77
    • Repaus vegetativ-Înainte de dezmuguritBIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE o În general, bacteria pãtrunde în plantã prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii, fie prin lucrări mecanice sau manuale o Boala se răspândeşte uşor prin apa de ploaie, prin particulele de sol purtate de vânt, de animale şi de oameni, prin altoaiele provenite de la viţele bolnave sau prin instalaţiile de forţare a viţelor, dacã acestea nu sunt dezinfectate Obţinerea materialului săditor sănătos, certificat prin: • Selecţia fitosanitarã, care interzice recoltarea materialului pentru altoit de la plantele bolnave; • Dezinfecţia materialului folosit la altoire cu Chinosol W 0,15% prin îmbăiere, mocirlirea materialului viticol pentru plantat cu un amestec de mocirlã + Kasumin, sau Sare potasicã 0,5 %, Rovral, Mikal, Saprol etc, în doze de 2-5 ori mai mari decãt în combaterea fungilor patogeni la stropirile foliare; • Dezinfectarea solului pe care urmeazã sã se înfiinţeze şcoli de viţã sau noile plantaţii, cu formol 2% respectiv, 6 l soluţie la groapă; În plantaţiile pe rod se recomandă: • Eliminarea sursei de infecţie prin identificarea, scoaterea, arderea butucilor bolnavi şi dezinfectarea locului cu formalină 3-5 %; • Evitarea rănilor care se formează pe rădăcini prin executarea unei arături superficiale şi folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor; • Evitarea rănilor şi agresiunilor mecanice; • Dezinfecţia uneltelor folosite la tãiere, prin înbãiere într-o soluţie de formalinã 3-5 % sau hipoclorit de sodiu 1%; • Aplicarea tratamentelor pe vegetaţie cu fungicide sistemice: Topas, Mikal, Verita etc. reduc intensitatea atacului; - Badijonarea rănilor cu Sulfat de Fe;Flavescence dore şi bois noir Simptome pe coarde şi lãstari. - Întârzierea dezmuguritului constatatã în viile infectate; - Scurtarea internodiilor; - Lãstari cu textura casantă şi port plângãtor (caduc); - Prezenţa pustulelor negre pe lãstari. - Pe timp de iarnă lemnul nematurat se înnegreşte şi se usucă; 78
    • Repaus vegetativ-Înainte de dezmuguritGerul iernii Îngheţurile de iarnã sunt foarte pãgubitoare atunci când temperaturile scadsub –15respectiv -24°C, întrucât afecteazã sãnãtatea întregului butuc. La gerurile de -15 °C,începe vătămarea mugurilor din ochi de iarnă; la temperaturi de -18-22 °C începe vătămareaţesutului lemnos la coardele anuale, iar gerurile de -24 °C afectează formaţiunile multianuale.Fenomenul de îngheţ se produce într-o plantaţie în funcţie de teren, curenţii de aer etc., dinaceastã cauzã frecvenţa şi intensitatea manifestãrilor este diferitã în diferite locuri ale parcelei.Brunificarea mugurilor Lemn afectat de ger Gerul iernii: Simptome principale • Ochii îngheţaţi care se desprind sub presiunea degetului, iar secţiunea lor prezintă o culoare brun-neagră. • Lemnul şi coardele afectate de ger prezintă în secţiune transversală sub scoarţă o zona brun-negricioasă. • In cazul unor geruri mai severe, apar excorioaze şi crepături care favorizează instalarea cancerului bacterian Înainte de dezmugurit Repaus vegetativProtejarea preventivã împotriva îngheţurilor de iarnã constã în:- Evitarea înfiinţării noilor plantaţii în, zonele expuse la geruri: versanţii cu înclinare nordică şinord-estică;- Favorizarea maturãrii lemnnului;- Protejarea butucului prin îngropare parţială în zona de cultură semiprotejată, sau totală, în zona de cultură protejată;- Conducerea viţelor pe tulpini în zonele expuse îngheţului;- Fertilizarea suplimentarã cu 80-90 kg s.a./ha îngrãşãminte potasice şi fosfatice;Controlul viabilităţii ochilorUna dintre primele lucrări ce se execută primăvara, după dezgropat, este controlul viabilitaţiiochilor cu care ocazie se constată pierderile de ochi din cauza gerului din cursul iernii sau princlocire, în cazul întârzierii dezgropatului în primăvară.Pentru controlul viabilităţii ochilor se recoltează probe de 20-30 coarde pentru fiecare soi sauparcelă, de la butucii situaţi pe diagonalele parcelei, care se ţin câteva zile la temperaturacamerei. La coardele recoltate se secţionează ochii - transversali, cu lama, începând cu cei de labazî. Ochii care în secţiune prezintă o coloraţie brun-negricioasă sunt afectaţi, iar cei de culoareverde sunt vii. Când procentul ochilor pieriţi depăşeşte 20%, se aplică compensarea lor prinrezervarea pe fiecare butuc a unui număr mai mare de ochi, de obicei a înca o coardă sau două(ştiind că o coardă înseamnă 10-12 ochi).Tăierea de rodire a viilor afectate de gerCând procentul de ochi pieriţi depăşeşte 20%, la tăiere se va lua în cosiderare acest lucru şi seva lasă un număr mai mare de coarde pe butuc, proporţional cu pierderea (ţinând seama că ocoardă echivalează cu cea 10-12 ochi); în cazul de mai sus - 2 coarde (a 10 ochi).Dacăpierderile de ochi depăşesc 40- 50%, tăierea se va amâna şi se va efectua după intrarea învegetaţie. în acest moment se conturează bine zonele distruse, care trebuie înlăturate prinoperaţia de tăiere. Dacă parţile sănătoase rămase pe butuc nu asigură obţinerea unei producţiicorespunzătoare, se vor administra îngrăşăminte azotoase, potasice şi fosfatice, concomitent cuexecutarea unui ciupit, pentru stimularea emiterii copililor, uneori fertili, care vor servi totodată şila refacerea butucului ca elemente de vegetaţie sau chiar de rod pentru anul viitor. 79
    • POSIBILE CONFUZII Simptome similareFăinare- simptome pe faţa superioară Mană- simptome pe faţa inferioară Făinare- după sporulare Mană- după sporulare Făinare pe struguri Mană pe struguri Putregaiul negru Arsura soarelui Mană rot-brun Putregaiul negru 80
    • Erbicidare gre ită cu Gliphosat Ger in perioada dezmugurit Grindină Făinare Eutypoza Acarieni Mana pete Paraquat efectul aplicarii gresite 81
    • Antracnoza Excorioza Excorioza Putregaiul negru Flavescence doree Fiziopatie Esca Carenţa de magneziuCarenţa de potasiu Mană frunze mozaicate 82
    • MANAGEMENTUL COMBATERII INTEGRATE A BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR VIŢEI DE VIE Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie, element esenţial, constitutiv alconceptului de viticultură durabilă, presupune folosirea unui program de management a bolilor şidăunătorilor, care include, într-un tot unitar, metode compatibile de combatere: agrotehnice,biologice, fizice, chimice, pentru a reduce şi menţine organismele dăunătoare la un nivel tolerant,menţinând în acelaşi timp calitatea mediului.În ultimele decenii, se pune tot mai mult problema limitării folosirii metodei chimice ca urmare afaptului că, pe lângă efectele pozitive, utilizarea excesivă, neraţională a pesticidelor poate aveanumeroase urmări nedorite, ceea ce impune înlocuirea parţială a acestora prin alte metode şimijloace de protecţie a culturilor. • Elemente specifice combaterii integrate:Prevenirea: reprezintă un set de măsuri indirecte, prin care se urmăreşte, reducerea sursei deinocul şi a populaţiei iniţiale de specii dăunătoare .Observarea: presupune monitorizarea evoluţiei biologiei speciilor dăunătoare şi evaluareaatacului. Pe baza observaţiilor se stabileşte ce acţiuni trebuie înteprinse şi diferenţierea tehnicilorce pot fi utilizate în aceaste acţiuni.Intervenţia: Intervenţia se realizează prin măsuri directe de combatere: biologice, mecanice,fizice, chimice. Intervenţia, are, ca scop principal, distrugerea agentului de dăunare odată ce aapărut sau provoacă pagube economice. Pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor viţei de vie, există la ora actuală, oserie de metode şi mijloace indirecte, cu caracter preventiv şi directe, preventive şi curative.1. Metode şi mijloace indirecte de prevenire şi combatere1.2. Carantină fitosanitarăCarantina fitosanitară (Circulaţia materialului săditor viticol) cuprinde un complex de măsuri carese aplică cu scopul preântâmpinării pătrunderii în ţară a unor inamici periculoşi, nesemnalaţi saude limitare a ariei de răspândire a unor agenţi de dăunare prezenţi în anumite zone ale ţării.Carantina cuprinde o serie de legiferări vizând: • Circulaţia materialuli săditor; • Controlul produselor care se importă sau se exportă1.3.Măsuri de igienă fitosanitară: Reprezintă un ansamblu de măsuri care contribuie laînlăturarea eventualelor focare de infecţie, limitând pe această cale răspândirea şi înmulţireaagenţilor de dăunare de la un an la altul şi dintr-un loc în altul. • dezinfecţia uneltelor, a materialelor, a mâinilor, a echipamentelor de protecţie; • depistarea butucilor bolnavi cu simptome vizibile; • eliminarea focarelor de infecţie, scoaterea şi arderea butucilor afectaţi; • alegerea şi plantarea în câmp a materialului săditor sănătos;1.4 Metode agrotehnice(culturale) constituie elementul de bază care asigură condiţii optimede creştere şi dezvoltare a plantei de cultură, împiedicând pe această cale formareamicroclimatului favorabil multor organisme dăunătoare. De o importanţă deosebită sunt măsurile agrofitotehnice, care se referă la: • Alegerea terenului;la înfiinţarea noilor plantaţii,( terenurile joase, reci cu multă apă nu sunt indicate pentru amplasarea noilor plantaţii); • Igiena culturală: prin operaţiile de strângere şi distrugere (prin ardere) a resturilor vegetale se elimină o serie de de organisme dăunătoare şi pe acestă cale se diminuează mult riscul apariţiei unor epidemii; • Lucrările solului: arăturile adânci de toamnă şi de vară, praşile repetate, mecanice şi manuale. Toate aceste lucrări de mobilizare a solului influenţează negativ evoluţia unor agenţi de dăunare care iernează în sol şi/sau pe sol; • Aplicarea lucrărilor de întreţinere la momentul optim: lucrările în verde (copilit, cârnit, desfrunzit), influenţează pozitiv cantitatea şi calitatea recoltei, iar pe de altă parte, 83
    • contribuie la diminuarea populaţiilor organismelor dăunătoare, prin crearea unor condiţii nefavorabile evoluţiei unor boli şi dăunători; • Aplicarea raţională a îngrăşemintelor chimice; • Recoltarea la momentul optim;2. Metode şi mijloace directe de prevenire şi combatere• 2.1. Mijloace fizico-mecanice. În general, măsurile fizico-mecanice au aplicarerestrânsă, dar sunt de perspectivă, fiind nepoluante.• Termoterapia, sub forma diferitelor aspecte ale sale, are o largă folosire în combatereabolilor şi dăunătorilor viţei de vie. Durata tratamentului termic şi valoarea temperaturii diferă înfuncţie de punctul termic de inactivare a agentului patogen. Astfel scufundarea în apa caldă, la52°C a materialului săditor viticol distruge specii de viroze, fitoplasmoze, bacterioze, prinîmbăiere la tempreratură de 55° C sunt distruse speciile: filoxera, moliile viţei de vie, acarieniiviţei de vie.• Focul este folosit pentru distrugerea resturilor vegetale (coarde butuci) rezultate în urmatăierilor şi selecţiei fitosanitare.• Ultrasunetele se folosesc în cazul insectelor cu timpane (unele ortoptere, himenoptere)sau în cazul păsărilor. 2.2. Metode mecanice: La ora actuală în viticultură metodele mecanice se aplică, pentrulimitarea atacului unor dăunători secundari cu nivel scăzut al populaţiei: Hyphantria cunea,Noctuidele, unele specii de Coleoptere şi se referă la: adunarea insectelor manual sau cu diferiteaparate: brâie capcană, omizitul, inele capcană, sanţuri capcană, momeli capcană.2.3. Rezistenţa soiurilor : Folosirea soiurilor rezistente al atacul bolilor şi dăunătorilor nu poateînlocui pesticidele, dar poate diminua cantităţile utilizate. Este suficient să amintim situaţiaportaltoilor viţei de vie rezistenţi la atacul filoxerei (Phylloxera vastatrix ). Promovarea în practicăa unor soiuri rezistente sau măcar tolerante, reprezintă o problemă dificilă a viticulturiicontemporane. Ingineria genetică, alături de selecţia celulară, vizează în special transferul degene de rezistenţă, de la speciile sălbatice la forma cultivată.2.4. Metode şi mijloace biologice. Sunt metode care au la bază antagonismul tip gazdă-parazitsau prădă-prădător. Principiul de bază al conceptului de combatere biologică il constituieechilibru biocenotic prin care nivelul populaţiei unei specii (pradă, gazdă) este condiţionat de altespecii (prădători, paraziţi, patogeni). Principalele mijloace de luptă împotriva organismelordăunătoare incluse în lupta biologică sunt: • Folosirea insectelor utile (zoofagii - prădători şi paraziţi); • Folosirea microorganismelor (virusuri, bacterii, ciuperci ); • Folosirea substanţelor biologic active (Feromonii sexuali de sinteză; • Folosirea produselor de origine vegetală;2.5. Metode chimice (Chimioterapia) Pesticidele, componente indispensabile al sistemului viticol integrat, vor rămâne încă multtimp un mijloc important de combatere a bolilor şi dăunătorilor în viticultură. In ultimii ani, s-aimpus utilizarea asociaţiilor de substanţe active cu moduri diferite de acţiune care secompletează sau se potenţează reciproc. Această situaţie se explică prin necesitatea evităriiapariţiei unor populaţii rezistente la organismul combătut, lărgirii spectrului de acţiune şi oflexibilitate mai mare în aplicarea tratamentelor.În România, sortimemtul de pesticide avizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la viţa devie este încă foarte bogat, alinierea la reglementările Uniunii Europene în domeniul produselorde uz fitosanitar va marca inevitabil retragerea de pe piaţă a unui număr mare de substanţeactive care nu vor trece de filtrul autorizării UE.2.5.1 Fungicide - produsele pentru combaterea fungilor patogeni sunt clasificate, în funcţie desubstanţa activă, în următoarele catergorii:2.5.1.1. Fitomineralele - Din această grupă de produse cea mai largă utilizare o au: 84
    • • bentonita sub formă de pulbere muiabilă aplicată în soluţie alcalină, doza de 10 kg bentonită/ hl, are o eficacitate contra manei viţei de vie, comparabilă cu tratamentele cuprice. (Gubler şi colab.2003) • foasfatul de potasiu (K2HPO3) aplicat după inflorit în soluţie doza de 3 kg/ha a fost autorizat în Germania în combaterea manei viţei de vie sub denumirea comercială Frutogard. • bicarbonaţi de Sodiu, Potasiu, Amoniu şi acizi fosforici au manifestat o eficacitate bună în combaterea oidiumului. • silicatul de sodiu un produs clasic, alcalin bogat în siliciu recomnadat în lupta contra botritisului, în doză de 500 g /hl. Terapia cu fitominerale s-a extins în practica viticolă, în special în fermele cu combatere biologică2.5.1.2. Fungicide anorganice Din această grupă de fungicide, în viticultură se folosescpreparatele pe bază de Cupru şi Sulf. Sunt primele produse de combatere care sau folosit înviticultură, au un spectru larg de acţiune şi sunt autorizate inclusiv pentru utilizare în fermeleecologice. Sunt produse de contact, au o toxicitate moderată sau redusă şi nu creeazã raserezistente. • Cuprul a fost utilizat pentru prima dată sub formă de zeamă bordeleză în anul 1855 înFranţa (Millardet 1883). Şi la ora actuală Cu este unul din produsele de bază utilizate încombaterea manei viţei de vie, fie sub formã de zeamã bordelezã preparată 0,5 - 1% Bouillebordelaise 0,5%, sau sub formã de hidroxid de Cu + Cu metalic (Champion 50WP-0,3%; Kocide101-0,4%; Kocide 2000 0,15%; Funguran OH50WP; Vitra 50WP 0,2%) dar şi sub formă deOxiclorurã de Cu + Cu metalic (Turdacupral 50PU 0,4%; Cobox 50PU 0,4%; Curenox50).Toxicitatea Cuprului faţã de conidii este foarte ridicatã, în plus el posedã o adevãratã acţiunetoxicã vis a vis de, putregaiul negru, rujeolă, botrytis, excorioză s.a. • Sulful, utilizat de mai bine de 150 de ani, este un fungicid specific pentru combatereafăinării, şi un bun efect acaricid. Acţionează asupra patogenilor prin întreruperea procesului deformare a noilor celule Astăzi sulful, produs de contact cu efect polivalent, se comercializează fiesub formă de sulf muiabil, sub diferite denumiri: Kumulus DF 0,3%; Microthiol Special 0,2-0,3%;Thiovit PU 0,3%;Thiochon 80 PU 0,4%, Sulfomat PU 0,4%, sau sub formă de Sulf pulbere:Sulfomat P 20 kg/ha, Thiochon 98 PP 20kg/ha.2.5.1.3. Fungicide organice de sinteză • Dithiocarbamaţi şi derivaţi ai tiuramului: Fac parte din prima generaţie de fungicideorganice. Sunt fungicide de suprafaţă, impropiu denumite de contact, care aderă la suprafaţaplantei, fără a penetra, sub forma unui film neântrerupt, protejându-le de contaminări fungice.Eficacitatea lor este direct influenţată de calitatea aplicaţiilor, dispersia uniformă a substanţeiactive pe organele plantei. Dezavantaje: sunt puternic influentate de condiţiile climatice, mai alesde precipitaţii, ca urmare trebuie readministrate după ploi puternice; nu protejează decâtsuprafetele tratate, iar în perioada de creştere tratamentele trebuie repetate la intervale maiscurte; nu acţionează asupra paraziţilor de interior a celor vasculari absorbiţi. Din cadrul acesteigrupe, în viticultură se folosesc produsele: Dithane M-45; 80W;Novozir MN 80 0,2%;Vondozeb0,2%;Mancozeb 80 0,2% Propineb (Antracol 70WP 0,2-0,3%) Polyram DF 0,2%; • Dicarboximidele sunt fungicide de contact, cu spectru larg de acţiune pe bază decaptadin, folpan, merpan: Captadin 50PU 0,2 %; Merpan 5OWP 0,2%;Captan 50WP 0,2%;Orthocid super 60 PU 0,2%, Folpan 50WP 0,2%.. • Sulfamide şi derivaţi sulfurici : Sunt fungicide de contact caracterizate printr-o activitatemulti-site, care acţionează atât asupra miceliului cat şi asupra sporilor agenţilorpatogeni:.Dichlofluanide ( Folicur 50WP 0,25%; Euparen 50WP 0,25% Tolyfluanide (Folicur Multi50WP 0,2-0,25%; Euparen Multi 50WP 0,2%) • Monoetilfosfiţi : Fungicide sistemice pe bază de Etilfosfit de aluminiu: Mikal B 0,3%;Mikal M 0,3-0,4%; Mikal 0,3%. Acestea pătrund în plantă, fiind absorbite de organele verzi, deunde pătrund în sistemul vascular iar de aici sunt translocate fie ascendent (translocare 85
    • acropetală) prin xilem odată cu seva brută fie descendent prin floem (translocare bazipetală)odată cu seva elaborată. Aplicate preventiv aceste fungicide împiedică instalarea ectoparaziţilorşi a paraziţilor vasculari, precum şi pătrunderea endoparaziţilor. Majoritatea au efect curativ saueradicant, pot combate paraziţii şi după instalarea lor. Ele prezintă şi unele dezavantajerespectiv, pentru folosirea lor la culturile la care se consumă organele tratate, trebuie să serespecte timpul de pauză. • Triazolii. Topas 100 EC, Vectra 10 SC, Bumper 50 EC, Anvil 0,02%, sunt fungicidesistemice cu mecanism IBS- inhibitori ai biosintezei sterolilor care acţionează prin înhibarea unorenzime. Multe dintre ele, în special cele uni-site (care au o singură ţintă) sunt implicate îninducerea fenomenului de rezistenţă.. • Strobirulinele : Azoxystrobin (Quadris SC 0,075%; Universalis 0,25%) Trifloxystrobin(Éclair 49 WG 0,05%, Verita 0,25%) Krezozim metil Stroby. Este cea mai modernă grupă defungicide, se caracterizează printr-un spectru larg de acţiune. Sunt Fungicidele mezosistemiceau acţiune preponderet de suprafată dar şi internă, ambele de durată stopând instalarea bolii olungă durată de timp. Aplicate preventiv, aderă puternic la suprafaţă plantei unde se depunformând un depozit din care o parte este absorbită de stratul de ceară de la suprafaţa plantei, oparte se deplasează superficial la suprafaţa plantei sub formă de vapori şi se redepune, iar oparte penetrează treptat ţesutul plantei, unde se deplasează translaminar şi difuzează din celulăîn celulă asigurând protecţia ambelor suprafeţe ale frunzelor. Printre avantajele principale aleacestor fungicide : nu sunt influenţate de condiţiile climatice, deci se readministrează dupăîncheierea duratei eficacitatii lor, protejează întreaga suprafaţă a plantelor inclusiv cea netratatăsau crescută ulterior, acţionează asupra endoparazitilor şi după ce aceştia au pătruns în planta.Dezavantaje: nu acţionează asupra paraziţilor vasculari i sunt implicate în inducereafenomenului de rezistenţă. • Amine-Amide (Ridomil Gold MZ 0,25% ;Ridomil Plus 42,5 0,3% Planet 72 WP)B(Galben 35 SD)Patafol PU 0,2%; Manoxin Forte 60PU 0,25%; Manoxin Total 60PU 0,25 CurzateManox 0,15%; Curzate Super 0,3%; Curtine V 0,3%), sunt fungicide sistemice care împiedicăinstalarea ectoparaziţilor şi a paraziţilor vasculari, precum şi pătrunderea endoparaziţilor.Majoritatea au efect curativ sau eradicant, pot combate paraziţii şi după instalarea lor.Inducfenomenul de rezistenţă. • Morfoline : Acrobat MZ 0,2%; Forum Star WDG 0,175%) sunt fungicide penetrante deprofunzime, spre deosebire de cele de suprafaţă sunt destul de liposolubile pentru a pătrunde înplantă, dar nu suficient de hidrosolubile pentru a migra în interiorul acestora, din celulă în celulă,sau prin sistemul vascular, ele rămân în celulele în care au pătruns. Avantaje: nu sunt influenţatede condiţiile cimatice. Dezavantaje: folosirea lor trebuie să respecte timpul de pauză, nuprotejează decât locurile tratate, deci trebuie readministrate în perioada de creştere, pot inducerelativ uşor apariţia fenomenului de rezistenţă. • Ditocarbamaţi şi Benzimidazoli: Benomil (Benlate 50WP 0,06-1%; Benomyl 50WP0,1%); Tiophanat metil (Topsin M 70 WP 0,1-0,12 %; Metoben 70 PU 0,15-0,2%); Carbendazim(Derosal 50 WP 0,08-0,1%; Bavistin FL 0,06-0,1%; Goldazim 500SC 0,08-0,1%) Iprovalicab(Melody Combi 43,5 WP 0,25%; Melody Duo 66,8 WP 0,2%) sunt produse sistemice, acţioneazãasupra creşterii ciupercii şi inhibã sinteza acidului dezoxiribonucleic. Utilizarea acestor compuşideterminã apariţia fenomenului de rezistenţã în viile tratate intensiv, antrenând optimizareaacestor fungicide în regiunile cu risc ridicat. • Imidazoli ciclici: Iprodione (Rovral 50WP 0,1%; Calidan SC 0,2%), Procimidon (Sumilex50WP 0,1-0,15%; Sumilex 50FL 0,1%), Vinclozin (Konker 0,15%; Ronilan 50 WP 0,075%) suntfungicide specifice combaterii putregaiului cenuşiu. Prin acţiunea lor de inhibare a germinaţieiconidiilor şi alungirii hifelor miceliene, aceastã familie de substanţe a permis relansarea lupteichimice contra botritisului. Din pãcate, în ultimii ani, s-au semnalat fenomene de rezistenţã laaceste fungicide. • Anilino - pyrimidinele: sunt o grupã relativ nouã de substanţe specific anti-botritice, cueficacitate excelentã împotriva putregaiului cenuşiu. Acţioneazã prin inhibarea secreţiei 86
    • enzimelor produse de agentul patogen: Mythos 0.3% ; Switch 62 WG 0,06 % Chorus. Folosirealor poate fi o alternativã de tratament a suşelor rezistente la benzimidazoli. • Fenhexamide: aparţin unei grupe chimice noi, a compuşilor hidroxianilinici :Teldor 500SC 0,1 %.). Au o acţiune sistemicã localã, pătrund în plantă pot difuza din celulă in celulă înţesuturile frunzei, nu şi în sistemul vascular. Astfel de produse au o distribuire locală, în interiorulfrunzei şi ca urmare asigură protecţia ambelor feţe. Avantaje, nu sunt influenţate de condiţiileclimatice, acţionează asupra endoparaziţilor şi a haustorilor ectoparaziţi. Dezavantaje, nu sunt lafel de ecologice ca cele de suprafaţă, nu protejeajă suprafeţele nou crescute, nu acţioneazăasupra paraziţilor vasculari, sunt implicaţi în inducerea fenomenului de rezistenţă.protejândcultura 8-10 zile. Se utilizeazã în momentele de risc maxim pentru producerea infecţiei.2.5.2 Insecticide, acaricide, nematocide – produse pentru combaterea insecteloracarienilor şi nematozilor2.5.2.1. Insecticide de origine minerală. Sunt produse de distilare, obţinute din petrol,condiţionate sub formă de uleiuri cu diferiţi emulgatori şi folosite în viticultură în tratamentele dinperioada de repaus. Acţionează prin contact asupra ouălor de acarieni păduchi de frunze, larveşi păduchi testoşi. In Romania se fabrică: uleiul mineral US1 sau ulei Spindel care se aplică înconcentraţie de 1,5-2%.2.5.2.2.Insecticide anorganice. Din această grupă de insecticide, în prezent, în viticultură semai folosesc preparatele pe bază de sulf: Sulful muiabil, Polisulfura de calciu sau Zeamasulfocalcică. Acestea au propietăţi insecticide, acaricide, şi fungicide. Sunt produse de contact cuacţiune ovicidă, larvicidă şi de combatere a adulţilor. Au o toxicitate moderată sau redusă şi sefolosesc în viticultură în tratamentele din perioada de repaus, pentru combaterea acarienilor,păduchilor testoşi, afidelor etc.2.5.2.3.Insecticide organice de sinteză- organofosforice. Acţionează prin contact, ingestie şi respiraţie asupra sistemului nervos, cainhibitori ai colinesterazei, producând moartea prin paralizie. Aceste insecticide secaracterizează printr-un spectru larg de acţiune, nu se acumulează în organismul omului, şi alplanelor având o persistenţă redusă în sol apă şi plante. Timpul de pauză este la majoritateaproduselor de 12-15 zile. Aceste insecticide pot induce relativ uşor apariţia fenomenului derezistenţă. In viticultură sunt avizate produsele: Nogos 100EC, Diazol 60EC, Carbetox 57 EC,Actelic 50 EC, Ecalux 25 EC, Onefon 90 s.a.- insecticide carbamice. Sunt esteri ai acidului carbamic. Se caracterizează printr-o acţiunerapidă de şoc, acţionând în principal prin contact şi ingestie, unele produse au acţiune sistemică.Timpul de pauză oscilează în funcţie de produs între 7-şi 60 de zile.In viticultură sunt omologateprodusele: Victenon 50 WP, Sevin 85 WP, Insegar 25 WP, Lannate 90WS, Larvin 375, Sintox 25- Insecticide piretrinoide: Piretroizii acţionează asupra sistemului nervos al insectelor princontact, ingestie şi respiratie, având o puternică acţiune de şoc.In general sunt produse toxicesau mediu toxice. Fac excepţie preparatele pe bază de bioresmetrin şi permetrin. Timpul depauză variază de la 1-3 zile până la 3 săptămâni. Au un spectru larg de acţiune, selectivitatescăzută şi pot forma rase rezistente de dăunători. Principalele produse din acest grup avizatepentru folosirea în viticultură sunt: Fastac 10 EC, Talstar 10 EC, Ciperguard 25 EC, Cypermetrin10 EC, Cypersan 200EC, Ripcord 40Ec, Supersect 10EC, Decis 25 Flow, Decis VUR, Sumi-alpha 2,5 EC, Meotrin 20EC, Sanvalerate 200EC, Karate 2,5 EC, Fury 10 EC.-Organometalice : Din această grupă de produse, în viticultură se folosesc produse acaricide cuacţiune de contact şi ingestie asupra ouălor, larvelor şi adulţilor: Torque 50 WP, Peropal 25WP;-Carbinoli: Produsele din grupa carbinoli folosite în viticultură sunt acaricide de contact cu efectasupra formelor mobile: Neoron 500 EC Mitigan 18,5 EC Kelthane 18,5 EC-Formamide : Cuprinde acaricide de contact şi ingestie: Omite 57 E Nissorun 10 WP.-Neonicotinoide: Sunt o grupă de insecticide relativ nouă, cu eficacitate foarte bună şi unspectru larg de activitate, atât împotriva insectelor care înţeapă şi sug sucul celular, cât şi asupraacelora care rod părţile aeriene ale plantei. Sunt produse cu activitate sistemică ridicată înplantă, acţionând asupra insectelor dăunătoare, prin contact şi ingestie.Neonicotinoidele 87
    • acţionează la nivelul sistemului nervos al insectelor, blocând desfăşurarea activităţilorvitale.Datorită acestui mod de acţiune această grupă de produse combate eficient şi formelerezistente la insecticidele convenţionale utilizate până acum. Activitatea lor nu este influenţată detemperaturile din momentul efectuării tratamentului sau de precipitaţiile căzute ulterior acestuia .Produse comerciale folosite în viticultură: Confidor, Calypso, Actara , Mospilan- Insecticide inhibitoare a metamorfozei insectelor. Este cea mai modernă grupă deinsecticide, în marea lor majoritate acţionează asupra sintezei chitinei în cursul dezvoltării larvareinhibând-o şi astfel, năpârlirea nu se mai produce şi insectele mor. Tratamentele cu acest tip deproduse sunt eficace împotriva larvelor de vârsta I-a si II-a. Intrucât aceste insecticide întrerupdezvoltarea insectelor prin inhibarea sintezei chitinei, ele se mai cunosc şi sub denumirea deInsecticide inhibitoare a sintezei chitinei. Deşi nu au acţiune de şoc, timpul de eficienţă biologicăeste mare 15-20 zile. Principalele produse din aceasta grupă recomandate a se folosi înviticultură sunt: Dimilin SC 48, Andalin DC 25, Cascade 5 EC, Sonet 100 EC, Nomolt 15 SC,Alsystin 25 WP. - Diverse : Regent 200SC, Cess 25 WP, Evisect,Optimizarea aplicării pesticidelor Presupune respectarea următoarelor elemente: • Stabilirea corectă a cauzelor atacului sau Diagnoza, reprezintă elementul cel maiimportant în funcţie de care se alege pesticidul potrivit. (tab. nr.1 ) • Momentul aplicării tratamentului (Avertizarea) presupune cunoaşterea biologiei agenţilorde dăunare în raport cu condiţiile climatice şi stabilirea nivelului de risc de la care se justificăaplicarea tratamentului respectiv a Pragului Economic de Dăunare (PED) ( tab nr 10) • Alegerea pesticidului, presupune cunoaşterea valenţelor acestuia,(substanţă activă, grupade substanţă, mod de condiţionare etc) astfel ca în funcţie de situaţia din plantaţie să avem ceamai potrivită opţiune , • Respectarea dozelor a intervalului dintre tratamente şi a tipului de pauză (intervalulcuprins între ultimul tratament şi recoltat). Pentru a folosi pesticidele economic şi ecologic,trebuie să ştim exact suprafaţa ce urmează a fi tratată, deoarece cantitatea de pesticid trebuieexprimată în Kg, produs comercial /ha nu în procente. Doza/ha se reduce la jumătate în condiţiileunei presiuni de infecţie scăzute • Respectarea intervalului de timp dintre tratamente, în conformitate cu recomandărilefabricantului şi cu cerinţele condiţiilor meteorologice. Pentru eficienţă, se evită aplicareatratamentului când plantaţia este în plin înflorit, dacă bate vântul, dacă temperatura este foarteridicată peste 25-28 C, sau ploaia este iminentă,. Se evită folosirea pesticidului, dacă acesta afost supus la îngheţ . • Cantitatea de apă folosită este în funcţie de stadiul fenologic şi tipul de pulverizare şiscopul urmărit Cantitatea de soluţie/ha se poate reduce sustanţial la începutul sezonului cândsuprafaţa foliară este redusă, făra a reduce doza de s.a./ha. Cantităţile mai mari suntcontraindicate doarece soluţia se scurge de pe frunze, pierzându-se o cantitate de pesticid. • Prevenirea ,,Fenomenului de Rezistenţă,,. Rezistenţa patogenilor produsele fitosanitarese dezvoltă în special în plantaţiile unde se foloseşte aceeaşi substanta activă asupraorganismului ţintă. Ea se instalează mai repede la organismele care au mai multe cicluri de viaţă: insecte şi ciuperci policiclice (mană, făinare acarieni, afide, molii s.a.). O consecinţă imediată aapariţiei raselor rezistente constă în ineficacitatea produselor fitosanitare aplicate în tratamente,chiar în cazul măririi dozelor. Fenomenul de rezistenţă odată apărut, este foarte greu decombătut singurele soluţii de combatere a rezistenţei sunt: • întreruperea întrebuinţării pesticidului în cauză; • folosirea asociaţiilor de produse cu substante active din alte familii chimice cu un alt mod de acţiune; • practicarea alternanţei între produse, din grupe diferite de substanţe; o grupă se utilizează 1-3 ori pe parcelă / sezon;Selectivitatea pesticidelor. Selectivitatea reprezintă fenomenul de distrugere a unui organismdăunător şi, în acelaşi timp protejarea, entomofaunei utile (prădătorii şi paraziţii naturali) 88
    • MANAGEMENTUL COMBATERII INTEGRATE A BURUIENILOR IN VITICULTURA Combaterea buruienilor, într-o cultură perenă cum este viţa de vie, se realizează prinaplicarea unui sistem de management întegrat, care presupune folosirea diferitelor metode decombatere: agrotehnice, chimice, biologice, fizice, preventive şi curative, în funcţie de gradul deîmburienare al plantaţiilor, de natura solului, regimul de precipitaţii ,numărul de goluri, sistemulde cultură etc, cu scopul menţinerii nivelului de îmburienare până la limita densităţii echilibrateacceptate în viticultură. Metodele agrotehnice:a)Sistemul de intreţinere tip Ogor negru cuprinde: arăturile adânci de primăvară şi toamnă, iarpe parcursul vegetaţiei, praşile superficiale repetate, mecanice şi manuale. Aceste lucrări serealizează pe intervalul dintre rânduri şi pe rând în funcţie de gradul de îmburienare, lucrareaavând şi rol de afânare a solului. Avantaje Riscuri- Distrugerea rezervei biologice de boli şi - Efectuate repetat, unele din ele epuizeazădăunători din sol; solul;- Diminuarea rezervei de buruieni; - Tasează excesiv, solul; - Afânarea solului, împiedică evapotranspiraţia - Necesită multa forţă de muncă;menţinându-se umezeala din sol; - În caz de precipitaţii abundente nu se pot- Asigură un debit de apă şi aer constant şi o aplica la timp şi de calitate;flora bacteriană mai activă; - Reduce profunzimea rădăcinilor;- Încorporează îngrăşăminte, combat boli şi - Poate constitui un risc dacă în momentuldăunători; efectuării lucrării intervin îngheţuri târzii de- Nu lasă reziduuri în sol; nu deranjează primăvară;echilibrul ecologic;- Asigură protecţie anti-erozională; b) Sistemul de întreţinere a solului prin Înierbare. La ora actuală se practică două sisteme de înierbare: a) înierbare permanentă (naturală sau semănată) b) înierbare parţială cu îngrăşăminte verzi. Acest sistem de întreţinere a solului serecomandă în podgoriile cu precipitaţii suficiente (peste 500 mm annual). În plantaţiile de vii cuforme înalte de conducere şi distanţa între rânduri mai mare de 2,5 m sunt folositeîngrăşămintele verzi (borceag, orz, secară, mazăre furajeră,etc) semănate de preferinţă întoamnă sau primăvara foarte de timpuriu şi se vor cosi şi încorpora în sol când plantele suntînspicate. Prin încorporarea îngrăşămintelor verzi se realizează un conţinut ridicat în azot nitric şiamoniacal, precum şi în substanţă organică. Avantaje Riscuri-Creşterea conţinutului de azot nitric şi - Se recomandă în podgoriile cu precipitaţiiamoniacal; suficiente;- Protecţie antierozională; - Creşte numărul. de tratamente cu erbicide pe- Creşterea conţinutului în substanţă organică; rând;- Menţinerea biodiversivităţii; - Favorizează dezvoltarea florei naturale;- Limitarea evapotranspiraţiei; - Necesită fertilizare complementară;- Întreţinere uşoară;- Controlează riscul îngheţurilor târzii deprimăvară; 89
    • Metode chimice. Erbicidarea: oferă soluţii tehnice pentru combaterea majorităţii speciilor de buruieni existente înplantaţiile viticole. În ultimele decenii, se pune tot mai mult problema limitării folosirii erbicidelorca urmare a faptului că, pe lângă efectele pozitive, utilizarea excesivă, neraţională a acestorproduse poate avea numeroase urmări nedorite, ceea ce impune înlocuirea parţială a acestoraprin alte metode şi mijloace de protecţie a culturilor. În aceste condiţii, la ora actuală, erbicidareachimică a viţei de vie trebuie să se bazeze pe două criterii, în funcţie de reglementările îndomeniu, şi anume: limitarea dozelor de simazin şi diuron şi pe asocierea cu alte tehnici deîntreţinere. Avantaje Riscuri- Reducerea necesarului de forţă de muncă; - Poluarea solului, aerului şi apei;- Creşterea productivităţii muncii; - Rămân în sol şi în recoltă cantităţi mai mari- Reducerea numărul de treceri pe terenul sau mai mici de reziduuri;agricol în cadrul tehnologiei de cultivare aplantelor, evitându-se tasarea solului; Tipuri de erbicidare după epoca de aplicare: Erbicidarea preemergentă numită şi preventivă, se administrează în timpul repausuluivegetativ până la dezmugurit şi are acţiune reziduală, antigerminativă şi radiculară Gamaerbicidelor preemergente pentru viticultură este limitată, principalele produse fac parte din grupatriazinelor şi fenilureelor: sunt puţin solubile în apă şi ca atare rămân în substratul superficial alsolului. Eficacitatea tratamentelor este corespunzătoare dacă după lucrarea de erbicidareurmează o perioadă cu precipitaţii abundente (30-40 l/m2) În perioadele de secetă produselesunt inactive. Erbicidele preemergente se aplică în plantaţii cu vârstă mai mare de 4 ani încantităţi de 200-400 l/ha 0,02-0,04 l/m2) (Goal 3E, Lontrel, Goal 2E, Katana) Erbicidarea postemergentă numită şi curativă – se aplică după răsăritul buruienilor, pevegetaţie, pentru combaterea atât a buruienilor anuale cât şi a celor perene) cu produse cuacţiune foliară: În prezent, tendinţele privind combaterea buruienilor în viticultură sunt îndreptatespre folosirea erbicidelor aplicate în post-emergenţă, cu următoarele avantaje: pot fi aplicate întimp util, tratamentele nefiind condiţionate de starea de umiditate a solului, se aplică atunci cândburuienile prezintă un stadiu de dezvoltare care să asigure maximă eficacitate. La ora actuală,cea mai largă utilizare o au erbicidele neselective (totale), care controlează sigur şi eficient toatăgama de buruieni anuale şi perene inclusiv din rizomi: Dintre acestea erbicidele neselective decontact (Basta, Gramoxone, Reglone,) distrug numai organele verzi situate la suprafaţa solului,în timp ce erbicidele neselective sistemice (Touchdown system 4, Rondup, Glyphos, Glyphogan,Dominator Tachdown System4, Leopard) sunt absorbite prin frunze şi translocate spre rădăcini,distrugând toate organele regenerative ale buruienilor. Erbicidarea combinată (mixtă) foloseşte asociaţii de substanţe active cu acţiuneradiculară şi acţiune foliară: Erbicidarea mixt segvenţială – prima aplicare înante de dezmugurit, urmată de aplicareaunui erbicid foliar de contact sau sistemic Erbicidarea mixt combinată – aplicare combinată cu substanţe active, cu acţiune foliară şiradiculară, prima aplicare când buruienile au atins 10-15 cm, urmată de o aplicare ulterioară înfuncţie de dezvoltarea buruienilor.Tratamentele pot fi efectuate cu produse formulate în acestsens, (Folar 525 FW, Vegepron DS) fie cu combinaţii de erbicide reziduale şi de erbicide foliare,permiţând aplicarea mai tardivă a primului tratament. Aceasta metodă, comparativ cutratamentele strict foliare, oferă mai multă supleţe de utilizare şi permite reducerea numărului detratamente 90
    • Optimizarea aplicării erbicidelorEfectul fitotoxic al erbicidelor se poate manifesta imediat ce au venit în contact cu suprafaţaplantei sau după ce pătrund în plantă. Erbicidele de contact acţionează asupra celulelor şi ţesuturilor vii cu care vin în contact,efectul fitotoxic manifestându-se rapid, în câteva ore de la aplicare. Erbicidele sistemice. Efectul fitotoxic se manifestă lent (câteva zile sau chiar săptămani dela aplicare).Pentru reuşita combaterii şi eliminarea efectelor nedorite se recomandă:- Aplicarea erbicidelor sistemice cu jet protejat, evitându-se producerea de picături foarte fine,întrucât există riscul ca acestea să fie purtate de vânt, să ajungă pe organele verzi ale viţei devie şi să producă fenomene de fitotoxicitate;- Aplicarea erbicidelor atunci când buruienile au un foliaj bogat (talia 10-15 cm) pentru a asigurasuprafaţa de contact şi de translocare spre rădăcini;- Cantitatea de soluţie la ha este de 200-300 l. O depăşire a acestei cantităţi este contraindicatădeoarece soluţia se scuge de pe frunze, pierzându-se o cantitate de erbicid;- Dacă ploaia este iminentă se evită aplicarea erbicidului deoarece eficacitatea produsuluisurvine la 3 ore după tratament;Aplicarea raţională Pentru realizarea combaterii chimice a buruienilor în condiţii de eficienţă economică, serecomandă erbicidarea în benzi, numai pe rândul de viţe. In acest caz, la calculul cantităţii deerbicid se va lua în considerare suprafaţa de teren efectiv tratată, folosindu-se formula • Cantitatea de erbicid în l= C doza indicată x L Lăţimea benzii R distanţa de plantare între rânduri in cmEficacitatea erbicidării depinde de natura erbicidelor, tipul de aplicare( pre- şi postemergente)doza, tehnica aplicării, buruienile specifice, condiţiile climatice, substanţa activă utilizată,calitatea aplicaţiei, buna cunoaştere a utilajelor şi a metodei de lucru, momentul executăriitratamentului. Studiul eficacitaţii dozelor reduse au demonstrat că eficacitatea tratamentelordiferă de momentul executării (temperatură, umiditate). In cazul tratamentelor efectuate întreorele 20-10 dimineaţa efectul de combatere este de 70-80 %, în comparaţie cu tratamenteleefectuate ziua între orele 12-18, caz în care mai mult de 50-60% din buruieni au supravieţuit.Remanenta erbicidelor. Reprezintă perioada de timp în care erbicidul rămâne activ în sol, înafara perioadei de vegetaţie a plantelor la care a fost aplicat. Erbicidele cu remanenţăîndelungată sunt surse potenţiale de poluare a apelor freatice şi impun o grijă deosebită laaplicare.Rezistenta buruienilor la erbicide Fenomenul de rezistenţă a buruienilor la pesticide nu maieste o noutate. Ca şi la fungicide şi insecticide, folosirea în mod repetat a aceluiaşi erbicid, maimulţi ani consecutiv, a determinat apariţia fenomenului de rezistenţă. Rezistenţa reprezintă unfenomen natural, iar genele care determină fenomenul de rezistenţă la erbicide pot fi prezenteîntr-o specie de buruiană chiar dacă erbicidul nu a fost folosit. In lume au apărut peste 100 despecii de buruieni de acest tip. Fenomenul de rezistenţă odată apărut, este greu de combătut, deaceea, prevenirea apariţiei fenomenului este obligatorie. În condiţiile apariţiei rezistenţei,singurele soluţii sunt : întreruperea întrebuinţării erbicidului şi folosirea de produse cu mod diferitde acţiune. Folosirea amendamentelor pe solurile acide sau alcaline reduce foarte mult numărul deburuieni specifice acestor soluri; Mulcitul (acoperirea intervalului dintre rânduri cu resturi oraganice (paie de ceriale sau porumb)sau masă plastică (folie de culoare închisă) Vezi p.114 91
    • Metode fizice.Metoda termică constă în provocarea unui şoc termic care face ca celulele plantei să se usuce.Se aplică în jurul butucilor de viţă de vie, sau pe rând. Metoda este eficace, dar costisitoare, înplus, este nevoie de achziţionarea echipamentului special şi 50 E /ha, consum de gaz şi cel puţin3 tratamente pe sezon.Metode biologice. În fermele biologice se folosesc fenomenele alelopatice: insectele, agenţipatogeni (viruşi, ciuperci, bacterii), iar uneori insecte, melci, etc. a)alelopatia reprezintă influenţa nefavorabilă a unei plante asupra alteia prin intermediul unorsubstanţe toxice eliberate în sol odată cu moartea plantei. b)folosirea unor insecte a dat rezultate în combaterea unor buruieni cărora le consumă frunzele,tulpinile şi uneori rădăcinile.Soluţii mixteVinificatorul poate opta pentru asocierea tehnicilor de întreţinere. Soluţiile mixte sunt tot mai despreferate în plantaţiile viticole moderne. Foarte practicat este sistemul de men inere a erbicidăriipe rând şi înierbare între rânduri dar acest sistem nu este posibil în toate regiunile şi pe toatetipurile de sol. De asemenea un sistem de întreţinere în care intervalul cu îngrăşăminte verzipoate alterna cu altul întreţinut ca ogor negru, în tabelul de mai jos prezentăm solu ii mixte. Soluţii mixte menţinerea erbicidării pe rând şi înierbare între rânduri Tehnici de intreţinere a solului Ogor inierbare erbicidare Erbicid. Sisteme de intreţinere a solului negru termica IPS ITS IN 1pre ENB 1post Intervalul 1 Ogor negru Intervalul2 Pe rând Intervalul 1 Mixt lucrarea sollui/ inierbat Intervalul2 IPS sau IN-erbicidare chim. Pe rând Intervalul 1 Mixt IPS Intervalul2 IPS-erbicidare chimică Pe rând Intervalul 1 Mixt / lucrarea solului Intervalul2 Ogor negru-erbicidare chim Pe rând Intervalul 1 Mixt ITS Intervalul2 ITS-erbicidare chimică Pe rând Intervalul 1 Mixt Intervalul2 ITS-IPS-erbicidare Pe rând Intervalul 1 Mixt inierbat/erbicidare Intervalul2 termică Pe rând EN- erbicidare termică Intervalul 1 Mixi inierbat-erbicidare Intervalul2 termică Pe rand EN-erbicidare termică IPS- Înierbare permanentă semănată ITS- Înierbare temporală semanată IN- Înierbare naturală 92
    • Efecte negative cauzate de utilizarea necorespunzătoare a erbicidelor Aplicarea incorectă a erbicidelor (supradozarea), mai ales pe solurile uşoare permeabile, poate provoca necroze, leziuni decolorări malformaţii ale frunzelor cu efecte negative asupra stării de vegetaţie a butucilor şi a capacităţii lor de producţie. Vătămările pot fi de diferite grade, mai ales în funcţie de modul cum s-a produs contactul, respectiv cantitatea de produs care a ajuns pe organele vegetative şi de fenofaza în care se află viţa de vie Pentru a evita apariţia acestor fenomene nedorite, se recomandă: • Aplicarea corectă a erbicidelor: respectarea, cu grijă, a dozelor recomandate, înscrise pe eticheta produsului. Cantitatea optimă de erbicid se stabileşte incluzând în doză atât cota parte necesară saturării capacităţii de absorbţie a solului, partea descompusă sau degradată până la sfârşitul efectului scontat, cât şi necesarul de erbicid afectat realizării unei combateri dorite a buruienilor; atenţie la fenomenul de eroziune şi levigare care poate duce la supradozării, ca urmare a acumulării erbicidului în sol. • Respectarea condiţiilor de aplicare a erbicidelor în plantaţiile viticole presupune : buna cunoaştere a speciilor de buruieni, a modului de acţiune a erbicidelor, a spectrului de eficacitate şi a modului de utilizare; protejatrea culturii faţă de orice contact accidental a erbicidelor sistemice totale, neselective; • Erori în administrarea erbicidelor în condiţii climatice defavorabile (stropirile accidentale în perioadele caniculare şi/sau, în perioadele cu vânt, pot să producă fenomene de fitotoxicitate) şi/sau epoca de aplicare. Riscurile fenomenelor de fitotoxicitate sunt reduse în condiţiile unei erbicidării preemergente (preventive). Totuşi, apariţia fenomenului de rezistenţă la triazine, numărul mic de substanţe active etc. au făcut din erbicidarea preemergentă o tehnică scumpă şi complexă. • Respectarea vitezei de lucru în tot timpul acţiunii de aplicare a erbicidelor. Nerespectarea vitezei de lucru în tot timpul acţiunii de aplicare a erbicidelor determină supradozări sau subdozări, ambele cu efecte negative. • Pregătirea corespunzătoare a echipamentelor de erbicidat: În general pregătirea maşinilor vizează verificarea pompei, pentru constanţa presiuni (presiunea de lucru trebuie să fie de minimum (0,5 atm. şi să nu depăşească 1,5 atm), verificarea filtrului, furtunurilor, rezervorului şi mai ales agitatoarelor hidraulice, manometrului, duzelor, (duzele oglindă asigurând o repartiţie mai bună a soluţiei la suprafaţa solului), înlocuindu- se piesele uzate. • Păstrarea şi conservarea corespunzătoare a erbicidelor: Erori în manipularea, păstrarea şi conservarea, erbicidelor pot determina fenomene cu urmări negative, ireversibile. Păstrarea şi conservarea necorespunzătoare a erbicidelor şi evidenţa incorectă, manipularea în ambalaj impropiu, lipsa etichetelor pentru fiecare produs, în care se va preciza: produsul, substanţa activă, data fabricaţiei, păstrarea în încăperi cu condiţii de temperatură şi umiditate controlabile conduse neglijent, toate acestea contribuie la efecte nedorite. • Pregătirea insuficientă sau superficială a soluţiei de erbicide, constituie o altă greşală care favorizează efectul remanent • Instruirea atentă a personalului muncitor angajat în acţiunea de erbicidare, cunoaşterea şi supravegherea continuă a fiecărui element în cadrul tehnologiei de combatere chimică a buruienilor de către specialişti sunt singurele căi de înlăturare a greşelilor ce conduc la înregistrarea unor efecte extrem de severe. 93
    • • Substanţa activã-Simazin;Grupa triazine şi triazinone; produsul comercial: Simanex 50SC, Simadon 50PU. Simptomele fitotoxicităţii Absorbţia radicularã a erbicidului, ca urmare a unor dozãri necorespunzãtoare tipului de sol, sau o acumulare a erbicidului în sol în urma fenomenului de eroziune şi levigare, determină apariţia unor simptome tipice de clorozã foliară. Caracteristică este nervatura încã verde a limbului foliar şi evoluţia spre necroze • Substanţa activã- Linuron; Grupa- derivaţi ureici ; produsul comercial –Afalon Simptomele fitotoxicităţii Clorozarea nervurilor, urmatã de necrozarea acestora, ca urmare a absorbţiei erbicidului radicular sau foliar în amestec cu alte erbicide sau uleiuri. • Substanţa activă- Paraquat – Compuşi cu amoniu guaternar; -Gramoxone Simptomele fitotoxicităţii Cloroze marginale şi deformarea frunzei cauzatã de aplicarea necorespunzãtoare a produsului respectiv, la dezmugurit în stadiul de punct verde. De reţinut cã toate fenilureicele aplicate în acest stadiu fenologic dau simptome similare. • 2,4 D din sare de dimetilaminã ; Grupa- Ariloxiacizi; produsul comercial 2,4 D SDMA . Daunele sunt datorate îndeosebi tratamentelor cu sărurile amidice ale acidului 2,4 D aplicate culturilor pãioase din apropierea plantaţiei viticole Simptome: deformarea vârfurilor de creştere, o deformare limbului foliar, frunzele iau formă de evantai sau chiar de frunze de pătrunjel şi aspect de piele de broască Absorbţia accidentală foliarã sau radicularã determinã acumularea produsului în lemn (butuc) şi în consecinţã apariţia simptomelor tipice mai mulţi ani consecutiv. 94
    • Gliphosat Substanţa activă - Glifosat – Grupa aminofosfanaţi- produsul comercial Round-up,Glyfos, Glyphogan, Dominator; Basta; Touchdown Simptomele fitotoxicităţii Aplicarea accidentalã a glifosatului pe frunze produce, în general, deformãri ale limbului foliar, fãrã consecinţe grave. O eroare de tratament la sfârşitul perioadei de vegetaţie sau aplicarea unui număr mare de tratamente pe sezon, permite translaminarea produsului în plantã şi producerea unor daune grave în anul urmãtor Norflurazon Simptomele fitotoxicităţii - Clorozarea nervurilor, urmatã de necrozarea acestora, datorită absorbţiei erbicidului radicular sau foliar, în amestec cu alte erbicide sau uleiuriAmitrol Simptomele fitotoxicităţii - Arsuri marginale, urmatã de uscarea limbului foliar, datorită a absorbţiei erbicidului radicular sau foliar în amestec cu alte erbicide sau uleiuriClorobromuron Simptomele fitotoxicităţii - Clorozarea nervurilor, deformarea limbului foliar, ca urmare a absorbţiei erbicidului radicular sau foliar în amestec cu alte erbicide sau uleiuri 95
    • Tab.nr.1 Ghid de diagnoză a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie SIMPTOME POSIBILI INAMICI I. Simptome pe mugurii de iarnă Posibili agenţi de dăunareRosături pe muguri imediat după pornirea în vegetaţie Cotarul cenuşiu (Peribatodes rhomboidaria) Noctuidele (lepidoptera) Scriitorul (Bromius obscurus) Gărgăriţa rădăcinilor (Otiorrhynchus sulcatus)Muguri morţi (uscaţi şi înnegriţi) Excorioza ( Phomopsis viticola) Necroza bacteriană (Xylophilus ampelinus Acarienii (Tereanichizi şi/sau eriofiizi) II. Simptome pe frunze Posibili agenţi de dăunarePe frunzele tinere, rosături sub formă de dungi liniar Scriitorul (Bromius obscurus)arcuiteFrunze roase, înfăşurate cu fire mătăsoase, sub formă Molia frunzei (Sparganotis pileriana)de cuiburi; atac în vetre. Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea)Frunze gofrate şi perforate, cu aspect dantelat. Cotarul cenuşiu (Peribatodes rhomboidaria) Noctuidele (lepidoptera) Ploşniţa verde (Lygus spinolay)Frunze retezate, rulate în formă de ţigară, parţial Ţigărarul (Byctiscus betulae)vestejiteFrunze cu mezofilul ros, rămân intacte nervurile Cărăbuşeii verzi (Anomala solida,A.vitis,A. Dubita)Frunze mici, gofrate, cu pilozitate abundentă, culoare Acarioza - Acarianul ruginii viţei de vie,galben-pai şi marginile brunificate, rulate în formă de Calepitrimerus vitislinguriţă. Tripşii-Anapothrips vitis, Drepanothrips reuteriGale (băşici) pe partea superioară a frunzelor, Erinoza sau băşicarea frunzelor -acoperite cu o pâslă alb-roz pe dosul frunzelor. Acarianul galicol specia Colomerus vitisPe faţa superioară a limbului, pete uleioase apoi Mana (Plasmopara viticola)roşietice, acoperite pe faţa inferioară cu un puf albiciosPete, acoperite cu o pâslă albă cenuşie pe ambele Făinarea (Uncinula necator)feţe ale limbului foliar.Pete mici alb-gălbui care cu timpul confluează, în Acarieni tetranichizi ( Panonycus ulmi,transparenţă se observă inţepături Thetranychus urticae)Gale pe faţa inferioară (la hibrizi ) Filoxera (Phylloxera vastatrix)Frunze mici, clorozate ondulate în formă de cornet, cu Eutipoza (Eutypa armeniacae)rupturi şi marginile necrozate.Frunzele tinere, îngroşate şi rulate, prezentând Cicada verde (Empoasca vitis)decolorări marginale şi rupturi.Pete internervuriene, galbene cu reflexe metalice la Fitopasmoze ( Flavescence doree şi Boissoiurile albe şi roşietice la soiurile roşii, o uşoară rulare noir)a limbului spre faţa inferioară, textura casantă afrunzelor atacate.Pete de mărimi variabile, brun-roşcate acoperite pe Botrytis (Putregaiul cenuşiu, Botrytisambele feţe ale limbului cu un mucegai cenuşiu. cinerea)Pete mai mult sau mai puţin circulare, cu diametrul 2- Putregaiul negru (Guignardia bidwelli)10 mm, de culoare brun-gălbuie, înconjurate de unhalou brun închis. 96
    • Pete mici internervuriene, brune, cu contur gălbui la Pătarea roşie a frunzelor sin. rujeolasoiurile albe şi roşu-rubiniu, cu bordură verzuie, la (Pseudopeziza trancheiphila)soiurile roşii. În fina,l ţesuturile din dreptul petelor seusucă.Pete circulare, cu diametrul până la 2,5 mm, brun- Antracnoza (Elsinoe ampelina)închise, cu o zonă albicioasă în mijloc şi contur negru-violaceu.Pete marginale clorotice, care evoluează în scurt timp Boala lui Pirce (Xillela fastidiosa)în arsuri ce cuprind frunza de jur împrejur, rămânând oinsulă neatacată în mijloc. În final, frunzele cadprematur, lăsând peţiolii inseraţi pe lăstari.Pe frunzele tinere, arsuri marginale şi fisuri Arsura bacteriană (Xylophilus ampelinus)longitudinale necrozate pe peţiol, pe frunzele maturepete mici, unghiulare brun-violacee, înconjurate de unhalou galben, pe timp umed, pe frunzele infestate seobservă un exudat bacterian sticlos.Frunze mici, asimetrice, cu sinusul peţiolar mult Scurt-nodarea viţei de vie (Grapevine fandeschis, clorozate complet, sau cu îngălbeniri difuze, leaf virus)delimitate sau nu de nervuriDeformarea şi marmorarea limbului foliar (pete Virusul mozaicului arabis (Arabis mosaicgalbene, dispuse sectorial pe toată suprafaţa limbului) nepovirus)Marginile frunzelor se recurbează către partea Răsucirea frunzelor (Grapevine leafrolinferioară, limbul se pigmentează în roşu la soiurile closterovirus)roşii şi se clorozează la soiurile albe.Clorozarea unor porţiuni ale nervurilor de ordin inferior; Virusul clorozării nervurilor (marburure)frunze mici asimetrice cu marginile puternic dinţate şi (Grapevine flek virus )uşor rulate.Frunze mai mult sau mai puţin deformate, garnisite cu Excorioza (Phomopsis viticola)numeroase picnidii pustulare negre.Pete internervuriene pe lungime spre marginile foliare, Esca (Forma cronică numită marmorareade culoare galben-brună, la soiurule albe şi roşietică la frunzelor)soiurile roşii. Progresiv, ţesuturile atacate se usucă şise dislocă, condiţii în care, frunzele atacate aparperforate.Ofilirea bruscă a frunzişului, în special în lunile iulie- Esca (Forma acută sau apoplexia)august. Black Dead Arm (uscarea braţelor)Pete mici de 0,5-3 mm, colţuroase, brun cafenii, Septorioza (Septoria ampelina)vizibile pe ambele feţe ale limbului foliar.Mai târziu,petele confluează la 8-9 mm, se ecrozează şi seacoperă cu picnidii mici negicioase.Pe faţa superioară a frunzelor, cruste negre ca Fumagina (Capnodium salicinum)funinginea.Frunze scheletizate, cu nervurile intacte, învelite în Omida păroasă a dudului (Hyphantriafire mătăsoase sub forma unor cuiburi. cunea)Găuri largi, neregulate, cu marginile rotunjite şi aspect Altista sau puricele de pământ (Halticadantelat. ampelophaga) III. Simptome pe lăstari Posibili agenţi de dăunareScurtarea internodiilor, creşteri în zig-zag, fasciaţii, Scurt-nodarea viţei de vie (Grapevine fanaplatizări, noduri duble sau triple, aspect tufos, leaf virus)Scurtarea internodiilor, creşteri în zig-zag şi punctuaţii Fitoplasmoze: îngălbenirea auriebrune dispuse liniar pe lungimea internodiilor (Flavescence doree şi înnegrirea lemnului (Bois noir) 97
    • Pe lăstari tineri de 10-20 cm, fisuri profunde de formă Arsura bacteriană (Xanthomonaslenticulară care evoluează în ulcere. ampelina)Pe lăstarii tineri ,pete alungite brun-roscate care pe Mana (Plasmopara viticola)timp umed se acoperă cu un puf alb.Pe lăstarii tineri infestaţi, pete brun-roşietice acoperite Făinarea (Uncinula necator)cu o pâslă alb-cenuşie.În zona nodurilor, pete brune acoperite cu o pâslă Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea)brun-cenuşie pulverulentă.Pe lăstarii erbacei, pete oval –alungite, care evoluează Putregaiul negru al viţei de vieîn ulcere, acoperite cu picnidii punctiforme negre. (Guignardia bidwellii)În jurul nodurilor cangrene alungite de culoare cafeniu- Putregaiul alb al strugurilor (Conielladeschis) diplodiella)Pe lăstarii tineri, leziuni adâncite în ţesut Antracnoza (Elsinoe ampelina)(asemănătoare rănilor provocate de grindină) deculoare brună cu bordură negricioasă, care potcuprinde lăstarul de jur împrejur, ducând adesea lauscarea lui, mai ales când este foarte tănăr.Lăstari cu internoduri scurte, frunze mici, şi aspect de Eutipoza (Eutypa armeniacae)tufă.Lăstari piperniciţi, cu leziuni necrotice la punctul de Excorioza (Phomopsis viticola )inserţie pe coardă.Lăstari rigizi, îndreptaţi în sus, uscaţi parţial sau Acarioza ( Acarianul Colomerus vitis )integral ,cu internoduri scurte în zig-zag, şi urme de Tripşii (Anapothrips vitis, Drepanothripsînţepături, vitis) Ploşniţa verde (Lygus spinolay )Incizii inelare pe lăstarii tineri, uscarea lăstarilor Cicada gheboasă ( Ceresa bubalus)atacaţi.La baza lăstarilor tineri, un manşon pufos din secreţii Cicada prunului (Mercalfa pruinosa)ceroase de culoare albă.Lăstari retezaţi, ca de foarfece, şi traşi în galerii, în Forfecarul (Lethrus apterus)pământ. IV Simptome pe ciorchini tineri şi boabe Posibili agenţi de dăunareBoabe mici, meiate, sau mărgeluite, recoltă scăzută Scurt-nodare (Grapevine fanleaf virus )Uscarea inflorescenţelor şi/sau stafidirea boabelor Fitoplasmoze (Flavescence doree, Boisstrugurilor. noir)Necrozarea longitudinală a rahisului, stafidirea Arsura bacteriană (Xanthomonasboabelor. ampelina)Uscarea parţială a florilor şi cârceilor, ciorchini cu Boala petelor roşii sau rujeolaboabe puţine. (Pseudopeziza tracheiphila)Ciorchinii tineri îşi recurbează rahisul în forma literei S, Mana viţei de vie (Plasmopara viticola, pese acoperă cu un puf albicios, se uscucă şi cad,. ciorchinii tineri aspectul atacului esteBoabele mai mari de 2,5 mm diametru, se brunifică, numit Rot-gris; pe boabele dezvoltatedevin pieloase, se zbârcesc şi se desprind de pe aspectul atacului este numit Rot-brun.)ciorchine.Inflorescenţele atacate se brunifică şi se usucă; Făinarea viţei de vie (Uncinula necator)boabele sunt acoperite cu o pâslă, alb-cenuşie,creşterea lor este incetinită sau chiar stopată, astfelpieliţa crapă, descoperind seminţele. Ciuperca emanăun miros caracteristic de mucegai.Inflorescenţele tinere, imediat după înflorit, se Putregaiul cenuşiu al strugurilor (Botrytisbrunifică, se usucă şi cad. cinerea) Antracnoza (Elsinoe ampelina) Excorioza (Phomopsis viticola) 98
    • IV Simptome pe boabele verzi Posibili agenţi de dăunarePe boabele tinere, pete rugoase, negre Acarieni eriofizi şi tetranichiziRosături pe organele florale şi boabe. Cosaşul ghebos (Ephipiger ephipiger) Molia pitică a strugurilor (Argyrotaenia ljungiana)Pe pieliţa boabelor în pârgă, apar pete galbene-cenuşii Putregaiul cenuşiu al strugurilor (Botrytiscare se extind şi se acoperă cu un puf cenuşiu brun – cinerea)purverulent, pieliţa crapă şi în final boabele putrezesc.Pe boabele verzi, pete circulare iniţial alburii. În scurt Putregaiul negru al strugurilortimp centrul petei se adânceşte, întreg bobul, devine (Guignardia bidwelli)negru cărbunos tare şi mumifiat şi se acoperă cupicnidii punctiforme negre. O parte din struguriimumifiaţi rămân atârnaţi pe coarde şi în cursul iernii.Boabele mature, îşi perd turgescenţa, (simptome de Putregaiul alb al strugurilor Coniellaopăreală), capătă o culoare palidă roz-albăstruie, se diplodiella)acoperă cu picnidii pustulare mici alb-cenuşii îngropateîn epiderma bobului. În final se stafidesc şi cad.Boabele mature se brunifică uniform, apoi se acoperă Putregaiul amar al strugurilorcu borboabe moi dispuse în cercuri (Melanconium fuligineum)concentrice.Boabele atacate au un gust amar.Pe boabele verzi, pete circulare adâncite în pulpa Antracnoza (Elsinoe ampelina)bobului de culoare brun-închis cu centrul alb-catifelat,şi marginea brună negricioasă.Pe boabele mature, pete brun –violacee la soiurile Putregaiul acid al strugurilor (fitopatienegre şi roşii-cărămizii la soiurile albe, acoperite cu complexă cauzată de o floră fungică şilarve albe de Drosofila melanogaster. În final boabele bacteriană şi larvele musculiţei Drosofilaatacate sunt golite de conţinut, rămâne doar pieliţa melanogaster)gofrată şi mumifiată. Strugurii atacaţi degajă un mirosputernic de acid acetic.Bobocii florali,inflorescenţele şi apoi ciorchinii foarte Moliile strugurilor generaţia I (Lobesiatineri sunt înveliţi în fire mătăsoase albe, printre care botrana şi/sau Eupoecilia ambiguella)se găsesc larve de 10-14 mm lungime, verzi saubrune)Pe boabele mature pete brune, acoperite cu broboane Monilioza (Monilinia fructigena)mici albicioase, pe timp ploios boabele putrezesc, petimp secetos se stafidesc.Pe boabele verzi şi/sau în pârgă, găuri mici Moliile strugurilor generaţia II şi IIIînconjurate de un halou brun; boabele pot fi pline cu (Lobesia botrana şi/sau Eupoeciliamust sau goale zbârcite şi uscate; în interiorul ambiguella)boabelor atacate larve verzi su brune.Pe pieliţa boabelor încă verzi, apar numeroase pete Esca, forma cronică (sindrom produs debrun-violacee, acoperite cu pustule negre, foarte ciuperci din clasa Bazidiomicetes)frecvent boabele atacate îşi pierd turgescenţa şi sestafidesc.Pe rahisul ciorchinilor atacaţi, leziuni ovale brun- Excorioza (Phomopsis viticola)roşietice, florile avortează; În preajma maturării peboabe se formează pete brune în dreptul cărora pieliţase întăreşte şi se acoperă cu punctişoare negre.V. Simptome pe lemnul multianual şi butuc Posibili agenţi de dăunareLa exterior, coardele infestate prezintă orificii, iar în Sfederitorul tulpinilor (Synantedoninterior, galerii ascendente. tipuliformis)Galerii în interiorul coardelor Adulţi şi larve de Sinoxilon Sex-dentatum 99
    • Tumori mari (6-10 cm) pe scaunul butucului sau la Cancerul bacterian (Agrobacteriumpunctul de altoire; Tumori mici pe lungimea butucului tumefaciens)şi/sau pe braţele mai vechi de un an, care putrezesc şicad la sfârşitul fiecărui an , urmând să reapară însezonul următor.Creşterea în grosime a trunchiului, formarea unei Scoarţă de plută (virusul Grapevine corkyscoarţe spongioase şi rugoase, cu aspect de plută; bark)fisuri longitudinale ale scoarţei lăstarilor.Formarea unei umflături în zona punctului de altoire; Boala lemnului striat (Grapevine stemstriuri şi încreţituri adânci pe faţa cambiană a scoarţei pitting)În perioada de repaus, butuci cu aspect de caduc de Fitoplasmozele (Flavescence doree, Boissalcie plângătoare, lemn nematurat noir)Butuci debili care pornesc în vegetaţie cu întârziere şi Arsura bacteriană (Xylophilus ampelinus)neuniform Boala lui Pirce (Xilella fastidiosa)Primăvara, pete brune la baza coardelor, care Excorioza (Phomopsis viticola)evoluează în ulceraţii.Atacul estival produceştrangularea coardelor şi excoriaţii ale scoarţei.Pe coarde în perioada de repaus, pete roşii-violacee Făinarea (Uncinula necator)acoperite cu punctişoare negre.Pe coarde, pete alungite de 2-2,5 mm lungime Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea)acoperite formaţiuni screroţiale negre de 2-4 mmlungime şi 1-3 mm lăţime.Decolorării cenuşii pe scoarţă, înconjurate de pete Alternarioza etc. (Alternarianegricioase.În secţiune transversală, lemnul atacat, prezintă zone Esca (sindrom produs de mai multeanuale de atac, formate din ţesuturi spongioase gălbui, ciuperci din familia bazidiomicetes)înconjurate de leziuni necrotice profunde. Pe scoarţabutucului atacat apare o iască în formă de scoică.În perioada de repaus, aspectul de braţ moarte, care Eutipoza (Eutypa armeniacae)în secţiune transversală, prezintă leziuni ulceroase şinecroze VI. Simptome pe rădăcini şi colet Posibili agenţi de dăunareTumori mari (6-10 cm) pe scaunul butucului sau la Cancerul bacterian (Agrobacteriumpunctul de altoire. tumefaciens)Pe rădăcinile atacate şi între scoarţă şi lemn, o plasă Putregaiul alb lânos (Rosellinia necatrix)de miceliu de culoare albă şi mai târziu brună, cutimpul scoarţa se exfoliază descoperind lemnul deculoare brun-negricioasă.Pe rădăcinile atacate, pete, brun-închis; sub scoarţă, Putregaiul fibros (Armilaria mella)lame pâsloase formate din miceliu alb cremos şicordoane miceliene brun-negricioase fosforescente.Labaza butucului, toamna, apar fructificaţiile ciupercii subforma unor pălării galben-bruneButuci uscaţi, sau braţe uscate Eutipoza (Eutypa lata) Excorioza ( Phomopsis viticola) Esca Black-Dead ArmRosături pe rădăcini Larva, cărăbuşului de mai (Melolonta melolonta) Larva, gărgăriţei rădăcinilor viţei de vie Othiorrinchus sulcatusCavităţi sub forma unor galerii Cărăbuşul marmorat (Phylophylla fullo)Rosături sub forma unor canale înguste Scriitorul (Adoxus obscurus) 100
    • Putregaiul cenuşiuTab. Nr.2 Familia Produsul comercial Timp pauză Perioada Observaţii până la aplicării recoltatBenzimidazoli Benlate 50WP 0,06-1%; Benomyl 45 zile A Pentru 50WP 0,1%; Topsin M 70 WP 0,1- prevenirea 0,12 %; Metoben 70 PU 0,15- fenomenului 0,2%; Derosal 50 WP 0,08-0,1%; de Bavistin FL 0,06-0,1%; Goldazim rezistenţă 500SC 0,08-0,1% aplicaţiHidroxianilide Teldor 500 SC 0,1 % 7-14 zile A-B-C.D maxim 1Phenyl Sekoya 21 zile A-B-C-D tratamentpyridylamine /familie/Phenyolpyrroli Switch 62 WG 0,06 60 zile A-B-C sezonAnilinopirimidine Mythos 0.3% 21 zile A-B-C-DDicarbiximide Calidan SC 0,2%, Sumilex 50WP 12-21 zile B-C-D 0,1-0,15%; Sumilex 50FL 0,1%), (Konker 0,15%; Ronilan 50 WP 0,075%Carboxamide Cantus 21 zile A-B-C-DBiologice Trichodex 25 WP 3 zile A-B-C-DTrichoderma v.Perioada A:sfârşitul înfloritului Perioada B: încheierea strugurilorPerioada C: debutul pârgii Perioada D: 3 săptămâni înainte de recoltat FăinareaTab nr.3 Autorizat Autorizat Produsul comercial Perioada de contra contra protecţie manei putregaiului negru Organice NU NU Karathane 10 zile Sulf NU NU Kumulus DF 0,3%; Microthiol 5-10 zile Special 0,2-0,3%; Thiovit PUContact 0,3%;Thiochon 80 PU 0,4%, Sulfomat PU 0,4%, sau sub formă de Sulf pulbere: Sulfomat P 20 kg/ha, Thiochon 98 PP 20kg/ha. IBS NU NU Topas 100 EC, Vectra 10 SC, 12-14 zile Bumper 50 EC, Anvil 0,02%,Penetrantre Systhane 0,02% Strobiruline DA DA Quadris SC 0,075%; Universalis 10-14 zile 0,25% Éclair 49 WG 0,05%, Stroby, Flint Spiroxamine NU NU Falcon, Prosper 12-14 zile Quinoxifen NU NU Cristal 12-14 zile Metrafenone NU NU Vivando 12-14 zile 101
    • ManaTab nr.4 Grupa Produsul comercial Durata de Intervalul dintre 2 protecţie tratamente Organice Captadin 50PU 0,2 %; Merpan 10 zile 8 zile maxim 5OWP 0,2%;Captan 50WP 0,2%; Orthocid super 60 PU 0,2%, Folpan 50WP 0,2%.Dithane M- 45; 80 W; Novozir MN 80 0,2%;contact Vondozeb0,2%; Mancozeb 80 0,2% Antracol 70WP 0,2-0,3%) Polyram DF 0,2%; Cuprice Bouille bordelaise 0,5%, 10 zile 8 zile maxim Champion 50WP-0,3%; Kocide 101-0,4%; Kocide 2000 0,15%; Funguran OH50WP; Vitra 50WP 0,2%,Turdacupral 50PU 0,4%; Cobox 50PU 0,4%; Curenox 0,4% Anilide Ridomil Gold MZ 0,25% ;Ridomil 10-12 zile 10 zile maximSistemice Plus 42,5 0,3% Planet 72 WP)B Galben 35 SD, Patafol PU 0,2%; Manoxin Forte 60PU 0,25%; Manoxin Total 60PU 0,25 Fosetil de Al Mikal B 0,3%; Mikal M 0,3-0,4%; 10-14 zile 12 zile maxim Mikal 0,3%. Strobiruline Quadris SC 0,075%; Universalis 10-12 zile 10 zile maxim 0,25% Éclair 49 WG 0,05%,Penetrantre Verita 0,25% Stroby, Flint Qol. Verita, Tertio 10-12 zile 10 zile maxim DMM Acrobat MZ 0,2%; Forum Star 10-12 zile 10 zile maxim WDG 0,175%) ZO Electis 10-12 zile 10 zile maxim Cimoxanil 10-12 zile 8 zile maxim Curzate Manox 0,15%; Curzate Super 0,3%; Curtine V 0,3% Un produs preventiv inhibă mai ales germinaţia sporilor. Aceste produse, de suprafată sau de contact,trebuie aplicate înainte de contaminare Un produs curatif est capabil să inhibe dezvoltarea miceliului din ţesuturi (în perioada de incubaţie). Aceste produse sunt sistemice sau penetrante Două produse din familii chimice diferite pot avea un efect de sinergie atunci când sunt aplicate împreună. Un produs A singur are o eficacitate X, un produs B singur are o eficacitate Y, împreună A+B dă o eficacitate Z > X+Y. 102
    • AcaricideTab. Nr.5 Grupa Produsul comercial Mod de acţiune Poziţionare Organometalice Torque 50 WP, Peropal contact şi ingestie asupra Pe vegetaţie 25WP ouălor, larvelor şi adulţilor Carbinoli Neoron 500 EC Kelthane contact cu efect asupra Pe vegetaţie 18,5 EC formelor mobile Formamide Omite 57 E Nissorun 10 contact şi ingestie cu efect Pe vegetaţie WP. asupra formelor mobile Envidor De contact cu efect asupra Pe vegetaţie formelor mobile InsecticideTab. Nr.6 Grupa Produsul comercial Mod de acţiune Poziţionare Insecticide de Uleiul mineral US1 sau Ulei contact asupra ouălor de perioada de origine minerală Spindel care se aplică în acarieni, păduchi de frunze, repaus concentraţie de 1,5-2%. larve şi păduchi testoş Insecticide Sulful muiabil, Polisulfura de au propietăţi insecticide, perioada de anorganice calciu sau Zeama sulfocalcică acaricide, şi fungicide. Sunt repaus produse de contact organofosforice Nogos 100EC, Diazol 60EC, contact, ingestie şi Pe vegetaţie Carbetox 57 EC, Actelic 50 respiraţie, producând EC, Ecalux 25 EC, Onefon 90 moartea prin paralizie. s.a. insecticide Victenon 50 WP, Sevin 85 WP, contact şi ingestie, unele Pe vegetaţie carbamice. Insegar 25 WP, Lannate produse au acţiune 90WS, Larvin 375, Sintox 25 sistemică Insecticide Fastac 10 EC, Talstar 10 EC, contact, ingestie şi Pe vegetaţie piretrinoide 40Ec, Supersect 10EC, Decis respiratie, având o puternică 25 Flow, Decis VUR, Sumi- acţiune de şoc alpha 2,5 EC Neonicotinoide Confidor, Calypso, Actara , activitate sistemică ridicată Pe vegetaţie Mospilan în plantă, acţionând asupra insectelor dăunătoare prin contact şi ingestie. Insecticide Dimilin SC 48, Andalin DC 25, Insecticide inhibitoare a Pe vegetaţie inhibitoare a Cascade 5 EC, Sonet 100 EC, sintezei chitinei metamorfozei Nomolt 15 SC, Alsystin 25 insectelor WP. Diverse Regent 200SC, Cess 25 WP, Pe vegetaţie Evisect:. 103
    • Tab.nr.7. GHID ORIENTATIV DE COMBATERE INTEGRATĂ A BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR VIŢEI DE VIE Momentul Boala sau Metode de combatere aplicarii dăunătorul Măsuri agrotehnice Măsuri biologice Măsuri chimice tratamentul Produsul recomandat Con ui % 1 2 3 4 5 6 In perioada Eutipoza (Eutypa -Eliminarea sursei de infecţie: butuci uscaţi, Preventiv la înfiinţarea Badijonarea secţiunilor tăiate cu de repaus armenicae) coarde, lemn mort infectat si arderea lor noilor plantaţii se mastici cicatrizanţi ce conţin vegetativ (Hansf) -Eliminarea altor specii gazdă din apropierea recomandă , mancozeb, cupru, ciproconazol, până la Carter plantaţiilor (caişi infectaţi) tratamente de îmbăiere fusilazol declanşarea -Efectuarea tardivă a tăierilor în uscat (aprilie) a butaşilor în soluţii Tratamente aplicate imediat după vegetaţiei -Reformarea butucilor atacaţi dacă necroza nu conţinând sporii tăierile în uscat pentru protejarea Iarna ian. şi atinge portaltoiul, pornind de la un lăstar lacom. ciupercii Trichoderma rănilor tăiate cu: febr. şi -Limitarea numărului şi suprafeţei plăgilor tăiate harzianum (Trichodex -Bavistin 0,06 primăvara -Aplicarea echilibrată a îngrăşemintelor cu azot. 25 WP 0,2% ) -Punch 40EC 0,05 dec. I+II din -Kocide 0,4 luna martie Viroze -Eliminarea focarelor de infecţie, scoaterea şi Combaterea vectorilor Combaterea chimică a buruienilor GFLV Grapevine arderea butucilor afectaţi prin utilizarea gazdă pentru nematozi cu erbicide fan leaf virus -Igiena solului măsură obligatorie pentru infiinţarea ciupercilor nematofage sistemice specifice, ArMV Arabis noilor plantaţii pe soluri libere de nematozi şi a bacteriilor Combaterea insectelor vectori cu mosaic virus -Folosirea portaltoilor rezistenţi la nematozi 5BB,8 antagoniste insecticide din grupa piretroizi de GLRa V Grapevine B,SO4,1616 C. sinteză104 leafrol GVB -Repausul solului 1-2 ani inainte de înfiinţarea Grapevine Corky noilor plantaţii si cultivarea cu premergatoare care Bark nu favorizează înmulţirea nematozilor Cancerul bacterian - Respectarea strictă a măsurilor de carantină Suşa K84 de Dezinfecţia uneltelor folosite la (Agrobacterium fitosanitară Agrobacterium tăiere prin îmbăiere intr-o soluţie tumefaciens) - Obţinerea materialului săditor viticolsănătos radiobacter produce un de formalină 3-5 % sau hipoclorit (Smith si -Selectia fitosanitara. Asolament 4-5 ani in scoala antibiotic care inhibă de sodium 1% Townsend) (Conr.) de vite. dezvoltarea -Aplicarea tratamentelor cu -Eliminarea sursei de infecţie , arderea butucilor patogenului. fungicide sistemice reduce bolnavi şi dezinfectarea lucului cu Formalină 3-5l/ intensitatea atacului
    • 1 2 3 4 5 6 In perioada Esca (Apoplexia) -Limitarea sursei de inocul :eliminarea sistematică Obtinerea de material Protejarea plăgilor tăiate cu de repaus Stereum hirsutum şi totală a sursei de contaminare (lemn mort viticol sănătos prin produse din grupa benzimidazoli vegetativ (Wald) contaminat) îmbăierea butaşilor şi carbamaţi până la Blak Dead Arm -Limitarea riscului de contaminare:evitarea intr-o soluţie pe bază Benlate WP 0,06 declanşarea provocării rănilor puternice în timpul tăierilor deTrichoderma Punch 40 EC 0,05 vegetaţiei Evitarea excesului de azot şi a lipsei de apă Trichodex 25 WP 4 %) Iarna ian. şi Esca (Apoplexia) -Limitarea sursei de inocul :eliminarea sistematică Obtinerea de material Protejarea plăgilor tăiate cu febr. şi Stereum hirsutum şi totală a sursei de contaminare (lemn mort viticol sănătos prin produse din grupa benzimidazoli primăvara (Wald) contaminat) îmbăierea butaşilor şi carbamaţi dec. I+II din Blak Dead Arm -Limitarea riscului de contaminare:evitarea intr-o soluţie pe bază Benlate WP 0,06 luna martie provocării rănilor puternice în timpul tăierilor de Trichoderma Punch 40 EC 0,05 Evitarea excesului de azot şi a lipsei de apă Harzianum (Trichodex 25 WP 4 %) Excorioza -Iarna se fac observaţii cu privire la prezenţa Strategia este raţionalizată la nivel (Guignardia baccae patogenilor pentru a se decide necesitatea de parcelă. Perioada sensibilă Cav. Jacz) Necroza ulterioară a tratamentelor fiind cuprinsă începând de la patata (Rhacodiella -In măsura posibiltăţilor coardele atacate se dezmugurit stadiul 06 până în vitis Sterenberg). elimină prin tăieri se strâng şi se ard. fenofaza 2-3 frunzuliţe stadiul 09 Antracnoza -Efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor105 (Elsinoe ampelina agrotehnice Paduchele testos -Monitorizarea densităţii femelelor hibernante prin In stadiile de ou larvă şi Tratamentul se aplică în focare la (Partenolecanium controlul coardelor şi butucilor. adult păduchi sunt apariţia larvelor hibernanteUlei corni Beche). -Coardele atacate se strâng şi se ard. parazitaţi de specii utile mineral US 1 Paduchele lânos Oleodiazol 1,5 (Pulvinaria vitis) 1,5 Cu 5-10 zile Cotarul cenuşiu -Efectuarea unor arături adânci pentru distrugerea Protejarea Primul tratament se aplică la înainte de (Peribatodes larvelor hibernante entomofaunei utile cu odată cu migrarea majorităţii înmugurire rhomboidaria) -Dupa tăierea în uscat coardele din plantaţiile rol important în larvelor hibernante, exclusiv în (umflarea infectate se strâng şi se ard.. limitarea înmulţirii condiţiile depăşirii PEDcu: mugurilor). speciei. Ulei mineral US 1 Martie (dec. Oleodiazol 1,5 a III-a). 1,5 Aprilie (dec. Pirala (molia) vitei -In focarele de atac cunoscute din anii precedenţi Protejarea In focarele de atac se recomandă a II-a) de vie (Pyralis se recomandă: entomofaunei utile aplicarea unui tratament înainte vitana Fab.) -Răzuirea scoarţei exfoliate de pe butuci şi de dezmugurit cu: Tripsul vitei de vie distrugerea prin ardere. Ulei mineral US 1 1,5 (Anaphotrips vitis -Efectuarea tăierilor în uscat la momentul optim şi Oleodiazol 1,5 Pniesnei) arderea materialului rezultat din tăieri
    • 1 2 3 4 5 6 La Filoxera galicolă -Distrugerea lăstarilor cu prima serie de gale pe Înmulţirea dăunătorului În plantaţii înfiinţate pe rădăcini dezmugurire (Phylloxera frunze . Adunarea si distrugerea lor nu necesită este frânată de propii sau plantaţiile de portaltoi şi Aprilie vastatrix Planch.) mult timp deoarece frecvenţa galelor din prima activitatea unor HPD, tratamentele se aplică în serie este redusă. organisme entomofage focare cunoscute din anul -Metoda cea mai sigură şi eficientă este altoirea prădătoare: acarieni, precedent, în intervalul soiurilor de viţă europeană pe portaltoi americani neuroptere, tripşi, dezmugurit-degajarea primelor 2-3 rezistenţi: Vitis rotundifolia , V. rupestris, V. riparia, coleoptere şi diptere frunzuliţe momentul migrării V. cordifolia, V. cinerea, V. berlandieri larvelor :Calypso 480 SC 0,02 Actara 50 EC 0,02 Acarieni.: Aplicarea corectă şi la timpa tăierilor în uscat Protejarea In condiţiile depăşirii PED-ului se La Tetranychus Strângerea şi arderea resturilor vegetale rezultate entomofaunei utile aplică un acaricid specific: dezmugurire urticae, Panonycus din tăieri Refacerea echilibrului Demitan 0,06 Aprilie ulmi, Eotetranychus Aratura adancă de toamnă cu îngroparea tuturor pradător/dăunator prin Torque 0,05 carpini.Erinoza resturilor vegetale colonizarea naturală Nissorun 0,8 Colomerus vitis, Distrugerea buruienilor in timpul vegetatiei sau artificială cu Envidor 0,5 Acarioza Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor în verde prădători, În combinaţie cu un produs pe Calepitrimerus vitis (Typhlodromi) bază de sulf muiabil Kumulus DF 0,3 Thiovit PU 0,3 In faza de 5- Antracnoza -Arderea materialului infectat rezultat după tăieri Antracol 70 WP 0,2 7 cm Excorioza -Executarea unor arături adânci de toamnă sau Poliram DF 0,2106 lungime Patarea rosie primăvară pentru îngroparea resturilor contaminate Dithane M45 0,25 lăstar, (Pseudopeziza (frunze, struguri mumifiaţi) Folpan 50 WP 0,2 degajarea trancheiphilla -Efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor Folicur Multi 0,25 inflorescenţ Putregaiul negru agrotehnice Shavit F 71,5WP 0,2 ei (Guignardia bidwelli Euparen 50 WP 0,25 25 aprilie – Thiovit PU 0,3 5 mai Acarieni Distrugerea buruienilor in timpul vegetatiei Protejarea Demitan 0,06 Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor în verde entomofaunei utile Torque 0,05 Refacerea echilibrului Nissorun 0,8 pradător/dăunator Envidor 0,5 Făinarea (Uncinula Incărcătura moderată de ochi pe butuc, fertilizare Biofungicide cu Kumulus DF 0,3 necator Schw. ratională fără exces de azot, întreţinerea curată a Ampelomyces Thiovit PU 0,3 Burr) terenului,, lucrări şi operatii in verde raţionale. Quignalis 35 g/ha Microthiol Special 0,3 Sulfomat PU 0,4 Pirala (molia) vitei Controlul permanent al evoluţiei atacului pentru Capcane feromonale Actara 0,02 de vie (Pyralis stabilirea oportunităţii tratamentului de supraveghere Cess 25WP 0,04 vitana Fab.) AtraPil pentru stabilirea Cascade 5EC 0,1 curbei de zbor
    • 1 2 3 4 5 6 Dupa Mana (Plasmopara Araturi adânci pentru îngroparea resturilor Extractele de alge Antracol 70 WP 0,2 degajarea viticola Berk et contaminate (frunze, struguri mumifiaţi) brune Ascophylum Poliram DF 0,2 ciorchinilor, Curt. Bert et De Drenarea terenurilor care reţin apa nodosum Bravo 0,2 lăstari de Toni). Folosirea formelor de conducere inalte si Extractele de compost Folpan 50 WP 0,2 20-25 cm Excorioza. semiinalte natural (bălegar) Folicur Multi 0,25 lungime Putregaiul Negru Executarea la timp a operatiunilor in verde, Shavit F 71,5WP 0,2 Mai Antracnoza Combaterea buruienilor Euparen 50 WP 0,25 Inainte de Mană (Plasmopara Executarea la timp a operatiunilor in verde, Extractele de alge Mikal M 0,3 inflorit viticola Berk et Combaterea buruienilor brune Ascophylum Mikal Flash 0,3 20 mai – Curt. Bert et De Drenarea terenurilor care reţin apa nodosum Éclair 0,05 1 iunie Toni). Extractele de compost Universalis 0,2 natural (bălegar) Verita 0,2 Profiler 0,12 Făinare (Uncinula Executarea la timp a lucrărilor in verde, Biofungicide cu Falcon 460 EC 0,1 necator Schw. Combaterea buruienilor Ampelomyces Stroby DF 0,2 Burr) Quignalis 35 g/ha Folicur solo 250 EW 0,4 Topas 100 EC 0,25 Systhane 12 EC 0,2 Tripsul viţei de vie Evaluarea populaţiei prin scuturarea lăstarilor tineri Protejarea Actara 0,02 (Anaphotrips vitis pe o folie neagră entomofaunei utile Cess 25WP 0,04107 Pniesnei) Aerarea peretelui vegetativ aplicarea tratamentelor Cascade 5EC 0,1 exclusive în condiţiile Nomolt SC 0,15 depăşirii PED-lui Moliile strugurilor Conducerea pe tulpini inalte si semiinalte. Folosirea capcanelor Insegar 25WP 0,03 Eudemisul (Lobesia Efectuarea la momentul optim a tăierilor în uscat feromonale Match EC 0,05 botrana Den. Et Strângerea şi arderea materialului rezultat după Folosirea Cascade 5EC 0,1 Schiff.) tăieri biopreparatelor: Calypso 480 SC 0,02 Cochilisul vitei de Executarea la timp si corecta a plivitului, copilitul si Dipel 2WP-0,05% Proteus 0,02 vie (Eupoecilia dirijarea lastarilor. Ecothec Extra -0,15% Sevin 85 WP 0,15 ambiguella Hb. Biobit -0,15% Marschal 0,1 Imediat Mana Executarea la timp a lucrărilor in verde Éclair 0,05 dupa inflorit Făinarea Desfrunzitul parţial în zona strugurilor pentru Quadrix 0,08 (scuturare Pătarea rosie. aerisirea şi pătrunderea razelor solare petalelor si Păduchele lânos Executarea la timp a lucrărilor in verde Protejarea Nurelle D 0,07 legarea Păduchele ţestos Aerarea peretelui vegetativ entomofaunei utile Insegar 25 WP 0,03 boabelor) Nomolt 15 SC 0,05 15-25 iunie
    • 1 2 3 4 5 6 Putregaiul cenuşiu Desfrunzitul parţial în zona strugurilor cu efect de Tratament cu produse Rovral 0,1 al strugurilor limitare a dezvoltării putregaiului cenuşiu, ca pe baza de Teldor 0,1 (Botrytis cinerea urmare a aerării spaţiului din zona strugurilor. Trichoderma Harzianu Konker 0,15 Pers.) Trichodex 25 WP 2,0 Mythos 0,3 kg/ha Creşterea Mana Dirijarea corectă a lăstarilor, plivitul şi copilitul Mikal M 0,3 boabelor (la Antracnoza Secure 0,12 10-15 zile Pătarea roşie. Electris 0,15 25 iunie-10 Verita 0,25 iulie Ridomil gold MZ 0,25 Cărăbuşul verde al Efectuarea în primăvară a unor arături adânci Atractanţi sexuali Calypso 0,02 viţei de vie pentru reducerea rezervei (larve şi adulţi) specifici Actara 0,02 (Anomala solida Er) Strângerea şi distrugerea adulţilor dimineaţa. Confidor 0,07 Inchegarea Mana Executarea la timp a lucrărilor în verde Champion 50 WP 0,3 ciorchinilor Putregaiul negru Aerarea peretelui vegetativ Kocide 101 0,4 în forma Funguran 50 WP 0,3 caracteristic Vitra 50 WP 0,2 ă Turdacupral 50 PU 0,4 soiului. Cobox 50 PU 0,4108 10-25 iulie Curenox 50 PU 0,4 Făinarea Executarea la timp a lucrărilor în verde Biofungicide cu Falcon 460 EC 0,01 Aerarea peretelui vegetativ Ampelomyces Stroby DF 0,02 Quignalis 35 g/ha Folicur solo 250 EW 0,04 Orius 255 EW 0,04 Vectra 10 SC 0,02 Topas 100 EC 0,02 Putregaiul cenuşiu Desfrunzitul parţial în zona strugurilor cu efect de Tratament cu produse Teldor 0,1 al strugurilor limitare a dezvoltării putregaiului cenuşiu, ca pe bază de Mythos 0,3 urmare a aerării spaţiului din zona strugurilor. Trichoderma Switch 62 WG 0,06 Harzianum Trichodex 25 WP 2,0 kg/ha
    • 1 2 3 4 5 6 Pârgă la Mana Aerarea peretelui vegetativ prin desfrunzitul parţial Champion 50 WP 0,3 soiurile în zona strugurilor Kocide 101 0,4 timpurii Funguran 50 WP 0,3 25 iulie- 20 Vitra 50 WP 0,2 august Turdacupral 50 PU 0,4 Cobox 50 PU 0,4 Curenox 50 PU 0,4 Făinarea Aerarea peretelui vegetativ prin desfrunzitul parţial Biofungicide cu Sulf muiabil 3-4 în zona strugurilor Ampelomyces Kumulus DF 0,3 Quignalis 35 g/ha Microthiol 0,3 Thiovit PU 0,3 Tiochon 80 PU 0,4 Putregaiul cenuşiu Aerarea peretelui vegetativ prin desfrunzitul parţial Trichodex 25 WP 0,2 Teldor 0,1 al strugurilor în zona strugurilor % Mythos 0,3 Switch 62 WG 0,06 Pârgă Putregaiul cenuşiu Aerarea peretelui vegetativ Trichodex 25 WP 0,2 Teldor 0,1 soiurile de al strugurilor % Mythos 0,3 struguri de Chorus 0,15 masă109 20august – 30 octombrie Putregaiul cenuşiu Aerarea peretelui vegetativ Trichodex 25 WP 0,2 Teldor 0,1 Cu circa 3 al strugurilor % Mythos 0,3 săptămâni Chorus 0,15 înainte de Moliile strugurilor Insect. Biologice, trat. Se aplica pt gen III –a numai Capcane feromonale Insegar 0,3 recoltat la soiurile cu coacere tardivă Dipel 0,5 Cascade 1,0 Dec. a III- a Thuringin 3,0 lunii august Dec. a II- a lunii sept. După Excorioza Eliminarea sursei de infecţie: butuci uscaţi, coarde, căderea Esca lemn mort infectat şi arderea lor frunzelor Antracnoza -Eliminarea altor specii gazdă din apropierea Noiembrie- Necroza pătată plantaţiilor (caişi infectaţi) decembrie Eutipoza
    • Tab nr. 8. AGENŢI DE DĂUNARE SECUNDARI AI VIŢEI DE VIE Momentul Boala sau Măsuri agrotehnice Măsuri biologice Măsuri chimice Con aplicării dăunătorul % tratamentului 1 2 3 4 5 6 Creşterea Omida păroasă a Stângerea şi arderea lăstarilor cu cuiburi Protejarea prădătorilor Aplicarea tratamentelor chimice în Lăstarilor dudului (Hyphantria de omizi utilizarea bioproduselor în condiţiile depăşirii PEDului Generaţia I. cuneea Druy) condiţiile depăşirii PED-ului Insegar 0,3 Sfârşitul lunii Dipel 0,5 Cascade 1,0 iunie-începutul Thuringin 3,0 lunii iulie Maturarea Omida păroasă a Stângerea şi arderea lăstarilor cu cuiburi Protejarea prădătorilor Aplicarea tratamentelor chimice în strugurilor dudului de omizi utilizarea bioproduselor în condiţiile depăşirii PEDului Generaţia a II-a condiţiile depăşirii PED-ului Insegar septembrie- Dipel 0,5 % Cascade 0,3 octombrie Thuringin 3,0 % 1,0 După înflorit- Afidele viţei de vie Distrugerea buruienilor Protejarea prădătorilor In condiţiile depăşirii PED pargă soiurilor (Aphis fabae Distrugerea plantelor gazdă Chess 25 WP 0,04 timpurii 1 iunie Scopoli, Aphis Executarea la momentul optim al Primer 25 WP 0,10110 15 august grossypi Glover) lucrărilor în verde 25 aprilie-20 Gărgăriţa Executarea corectă şi la timp a lucrărilor Protejarea prădătorilor mai rădăcinilor viţei de solului care distrug o parte din larve, vie (Otiorrhyncus reducând atacul. Sulicatus F.) Strângerea şi distrugerea adulţilor Cicada verde – Distrugerea plantelor gazdă Colonizarea cu sp. Angarus PED = 2-3 larve/ frunză Empoasca vitis Efectuarea la timp a lucrărilor în verde atomus care parazitează Sonet 100 EC 0,05 ouăle de Empoasca Nomolt 15 EC 0,1 1-30 iunie Sfinxul viţei de vie Mobilizarea solului Capcane feromonale şi Mach 0,05 (Pergesa lineata ) Distrugerea buruienilor alimentare şi bioinsecticide Cascade 0,03 10 iunie - 1 Cicada gheboasă Praşile repetate pentru distrugerea Ouăle cicadei gheboase sunt PED = 5 ind/ butuc octombrie (Ceresa bubalus buruienilor eventuale plante gazdă parazitate de specia Cascade 5 EC 0,02 Fabricius) Polznema striticorne Dimilin 48 SC 0,03 5 mai – 25 iunie Forfecarul viţei de Executarea arăturilor de toamnă şi a Protejarea prădătorilor vie (Lethrus praşilelor contribuie la distrugerea apterus Lamx) galeriilor respectiv a numărului dăunătorilor. Adunarea gândacilor la începutul apariţiei lor
    • 1 2 3 4 5 6 După formarea Tigărarul (Byctiscus Arături adânci primăvara devreme. Protejarea prădătorilor PED = 5 ind/ butuc lăstarilor betulae L.) Adunarea frunzelor răsucite (ţigărilor) şi Primor 25 WP 0,1 25 aprilie – 20 distrugerea lor prin ardere. Actara 0,02 mai Chess 25 WP 0,04 5-7 cm lungime Karate 0,03 până la înflorit In faza de 20-25 Scriitorul (Adoxus Arături adânci primăvara devreme. Protejarea prădătorilor Numai în condiţii de invazie. cm lungime a obscurus var. Plantarea cartofilor ca plante capcană Confidor 200 SL 0,07 lăstarilor până villosulus Schv.) Adunarea gândacilor dimineaţa devreme Mospilan 20 SP 0,02 la înflorit 5-30 mai Lăstari de 5-7 Cărăbuşul de mai Arături adânci de toamnă, discuirea Protejarea prădătorilor PED= 1-3 larve/m cm lungime (Melolontha repetată a solului. Distribuţia fungului La sol până înainte de melolontha L.) Adunarea adulţilor înainte de entomopatogen Bauveria Furadan 10 G -15 kg/ha înflorit 25 împerechere în unie şi distrugerea brogniartii Basamit granule- 500 kg/ha aprilie 30 mai acestora. Mocap 10- 75 kg/ha Creşterea Cărăbuşul Mobilizarea solului prin arat şi prăşit Protejarea prădătorilor PED = 0,3 larve/m boabelor- marmorat Adunarea gândacilor la începutul apariţiei PED = 6-7 ind / butuc închegarea (Polyphilla fullo L.) şi distrugerea lor. La sol111 ciorchinilor . Furadan 10 G -15 kg/ha 25 iunie – Basamit granule- 500 kg/ha 25iulie Mocap 10- 75 kg/ha Sinolintox 10 G- 20 kg_ha Aprilie – mai Gândaci pocnitori Fertilizarea cu azot şi fosfor care are Feromoni specifici sau PED= 10 ind/m Septembrie (agriotes sp.) acţiune activă asupra viermilor. ciuperci antagoniste octombrie Viermi sârmă Amendarea cu calciu a solurilor podzolice. In timpul Cariul viţei de vie Strângerea şi arderea butucilor şi a Amplasarea mănunchiurilor Dificilă tăierilor în (Sinoxylon coardelor atacate de carii la tăierea în capcană formate din 10-12 uscat perforans Schrank) uscat. coarde de 2 ani pe a doua sârmă Ianuarie- Nematozii: Replantarea viilor după o perioadă lungă Utilizarea ciupercilor Aplicarea nematocidelor la sol cu aprilie5-20 mai Xiphimena de repaus (5-10 ani) şi dezinfectarea cu nematofage şi a bacteriilor 3 luni înainte de plantare americanum Cobb. nematocide antagoniste Vydate 106 -60kg/ha Xiphimena italiae Replantarea viilor după aplicarea Utilizarea plantelor Basamit granule- 500 kg/ha Meyl. Xiphimena tratamentelor de şoc transgenice rezistente la Mocap 10- 75 kg/ha index nematozi
    • 1 2 3 4 5 6 Vara-toamna (la Gandacul pământiu Arături adânci de toamnă. desfundat) (Opatrum Mobilizarea repetată a solului în timpul Iulie, august, sabulosum L.) perioadei de vegetaţie. septembrie Aprilie – mai Cărăbuşelul verde Colectarea adulţilor dimineaţa şi Atractanţi sexuali şi PED = 2-4 adulţi/ butuc al viţei de vie distrugerea lor. organisme entomopatogene Calypso 0,02 (Anomala solida ) Arături adânci primăvara devreme Mospilan 0,02 Inceputul Gandacul paros Strangerea si distrugerea adultilor infloritului (Epicometis hirta ) dimineata. Lucrarea corecta a solului. 1-15 iunie Mai – august Puricele de pământ Distrugerea resturilor vegetale Cruciferele pot fi plante Actara 25 WG 0,02 sau altisa viţei de Distrugerea plantelor gazdă din flora atactante Confidor 200 SL 0,02 vie (Haltica spontană Mospilan 20 SP 0,07 ampelophaga) Lucrarea solului toamna şi primăvara. Aprilie-iunie Cosaşul ghebos al Arături adânci de toamnă sau primăvara In condiţii de invazie viţei de vie timpuriu. Actara 25 WG 0,02 (Ephippiger Confidor 200 SL 0,02 ephippige) Mospilan 20 SP 0,07 Musculiţa albă de Executarea lucrărilor în verde la Inmulţirea dăunătorului este PED = 10 % lăstari cu simptome112 seră (Trialeurodes momentul optim limitată de o serie de specii Calypso vaporariorum utile:Chrisopide, Actara 0,02 Iulie- august Westwood) Coccinelidae , Phytoseidae 0,02 August Fitoplasmozele viţei Selecţia fitosanitară şi eliminarea de la Limitarea naturală a Combaterea vectorilor cu de vie Flavescence înmulţire a plantelor atacate. Eliminarea insectelor vector prin insecticide piretroizi de sinteză doree şi Bois Noir de la înmulţire a plantelor cu simptome. aplicarea bioinsecticidelor sau cloronicotinide Iarna şi Cancerul bacterian Protejarea plantaţiilor împotriva gerurilor. Solul din pepiniere se va primăvara al viţei de vie Plantaţiile bătrâne se curaţă de tumori dezinfecta cu: (Agrobacterium sau ariceala, care se ard. Formol 2% tumefaciens) Selecţia fitosanitară. Formalină 3-5 % Recoltarea materialului sănătos Hipoclorit de sodium 1 % vara Xilohilus ampelinu- Respectarea regulilor de carantină Dezinfecţia rănilor rezultate din necroza bacteriană fitosanitară. tăieri cu cuprice Iarna si Boala lui Pirce Carantinarea viţelor importate. Eliminarea insectelor vectori prin primăvara-vara Xilella Destrugerea plantelor gazdă tratamente cu insecticide fastidiosa cloronicotinide Iulie-august Putregaiul alb al Strângerea şi arderea ciorchinilor atacaţi. strugurilor
    • 1 2 3 4 5 6 Mai – august Septorioza viţei de Limitatrea sursei de infecţie In cazul atacurilor puternice, vie (Septoria Ingroparea resturilor vegetale prin arătură portaltoii şi hibrizii producători ampelina Berk et adâncă direcţi valoroşi vor fi trataţi cu Curt) produse cuprice sau organice (triazoli) Toamna - iarna Putregaiul alb al Scoaterea atentă a butucilor bolnavi şi Dezinfectarea solului cu formalină rădăcinilor arderea lor. 1% (Rosellinia necatrix, Aerarea şi drenarea terenurilor pentru Hart. Berl.) eliminarea surplusului de apă Toamna Monilinia fructigena Combaterea moniliozelor la pomii situaţi Preparate biologice cu spori în vii sau în apropierea acestora. de Epicoccum nigrum Toama- iarna Putrezirea Recoltarea la maturitate deplină strugurilor în Transportul urgent al strugurilor. perioada păstrarii şi Dezinfectarea uneltelor folosite la comercializării recoltare. provocată de mucegaiurile: Rizopus stolonifer Ehrenb., Penicilium spp., Botrytis113 cinerea, Asperillus spp., Cladosporium herbarum Pestalotzia spp. Vezi p.81
    • Tab nr. 9. Combaterea chimică a buruienilor în plantaţiile viticole Produse Mod Doza Denumirea comercială (substanţa activă) de Kg/ha actiun martie aprilie mai iunie iulie august e 1. Pentru buruieni anuale Basta (Glufosinate) FC 5 lt Nu atingeţi părţile verzi ale plantei timpul Gramoxone (Paraquat) FC 6 lt 2. Pentru buruieni anuale si perene Touchdown system 4, Rondup, Glyphos, FS 3-6 Nu atingeţi părţile verzi ale plantei sau Glyphogan, Dominator ( Glyphosate:22- secţiunile tăiate (1-2 săptămâni după 31%) tăieri), nu aplicaţi erbicidul în timpul In sezonului înfloritului 3.Produse pe bază de Simazin (Buruieni anuale)114 Simanex 50SC, Simadon 50PU ( Simazin R 2-4 50%) Simanex 80 ( Simazin 80%) R Simanex 90 WP (Simazin 90%) R 4. Produse anti-gramineice (anuale şi perene) Agil 100EC (propaquizafop) FS 1,5 Focus (cicloxidim) FS Glant super; Galant super RV (haloxifop) FS 1,5 Erbicide sistemice selective pentru viţa de Fusilade super; Fusilade Max (fluasufop) FS 4-5 vie Goal 2E; Goal 2E-RV ( oxifluorfen) FS 5 5. Amestecuri Folar (tebutilazin +glyphosat R+FS 6 Tratamente cu produse reziduale Vegepron DS (simazin+ diuron) R 6 Vezi p.89
    • Tab nr.10 Valoarea PED la principalele specii de dăunători ai viţei de vie. Pentru avertizarea tratamentelor în vederea combaterii dăunătorilor, se iau în calcul nivelul populaţiilor de la care se justifică aplicarea intervenţiei (tratamentului). Respectarea pragului economic de dăunare sau a pragului de intervenţie aduce cu sine o reducere considerabilă a numărului de tratamente Dăunătorul Fenofaza Umflarea mugurilor Inainte de inflorit După inflorit Calepitrimerus vitis 5-6 ind./ochi 10-15% lăstari cu simptome de atac Peste 50% frunze cu simptone de atac. Colomerus vitis 10-ind. / ochi 20-25 lăstari cu simptome de atac Peste 60% frunze cu simptone de atac. Panonychus ulmi 30 ouă / 1 cm Peste 60 % lăstari cu simptome de - atac115 Tetranichus urticae - - Peste 1-2 acarieni / frunză Lobesia botrana 5-6 crisalide / butuc 10 larve / 100 ciorchini 10 larve / 100 struguri Eupoecilia ambiguella 6 crisalide / butuc 10 larve / 100 ciorchini 10 larve / 100 struguri Sparganotis pileriana - 15-20 larve / butuc. - Lygus spinolai 6 crisalide / butuc 3-5 ind. / frunză - Tripsi 15-20 ind. / ochi 5 ind. / frunză - Cicade - 3- 5 indivizi 3-5 ind / frunză Pulvinaria vitis 2 larve / cm2 coarda - - Panthenolecanium corni 3 larve / cm2 coarda - -
    • 116