Your SlideShare is downloading. ×
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Cultura legumelor in solarii

3,337

Published on

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
3,337
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
214
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  1. A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark Cultura legumelor in solarii si sere Cateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte bune: • rosii: Marita 15; Marita 25; Vidra 14; Isalnita 50; Delicates; Vemone • ardei gras: Export; Urias de California; De Dunarea; Solaris • vinete: Delicia; Bucurestene; Pana Corbului; Lidia; Narcisa Dupa ce s-a incalzit pamantul in solar (10-15 zile de la montare si acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri. Plantarea rasadurilor in solar se face intre 20-25 martie la rosii, 5-15 aprilie la ardei, 1-15 aprilie la vinete. Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de 10-12 gr C. La plantare se folosesc rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive. Inainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor. Lucrari de intretinere in solar Dupa plantare, in locul plantelor care nu s-au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi. Se afaneaza solul prin prasile, prima oara la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani. Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa pe santuri. Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele. De mare importanta este dirijarea temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si irigare corecta. Aerisirea se face prin deschiderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mijlocul solarului in zilele foarte calduroase. Daca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata. Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii (indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito-sanitare. Lucrari speciale: La rosii: - sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp (20 zile de la plantare) - copilitul (vezi ingrijirea rosiilor) - carnitul plantei la 3-4 inflorescente pentru culturile extratimpurii si 8-10 inflorescente pentru culturile prelungite - defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite La ardei: - lucrari de formare a tufei, lasand 3-4 ramificatii; lastarii de rod se lasa in exterior si se ciupesc la 1-2 flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima - carnitul varfului lastarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct - defolierea frunzelor batrane La vinete: - ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-3 copili care se carnesc dupa 2-3 fructe ; daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una - se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile Cultura legumelor in camp
  2. Insamantarea directin camp se face pentru obtinerea de productii timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca morcovul, patrunjelul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. Unele seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25 zile. Perioada de semanare la legumele de baza Cultura Distanta intre randuri/cm Distanta pe rand/cm Perioada de semanare 1-15 III Morcov 20-40 7-8 25 V-25 VI Patrunjel 20-40 7-8 1 III-5 IV Ridichi de luna 15-20 6-7 1 III-15 IV Ridichi de vara 30-40 15-18 25 IV-30 V Ridichi de iarna 30-40 15-18 20 VI-10 VII 1-10 IV Sfecla rosie 30-40 18-20 25 V-5 VI 10-30 IX Ceapa de consum 30-40 7-8 20 II-10 III Ceapa de arpagic 30-40 7-8 25 III-15 IV 1-10 XI Ceapa verde 15-20 5-6 20 II-20 III 1-10 XI Usturoi 30-40 5-6 20 II-10 III 1-15 VIII Spanac 20-25 - 20 II-10 III 20 II-10 III Salata 20-25 15-20 1-20 VIII Fasole pastai 40-50 7-8 20 IV-10 V Fasole uscata 40-50 7-8 25 VI-5 VII 25 IV-10 V Castraveti 80 30-50 20 VI-10 VII Dovlecei 70-100 40-60 25 IV-10 V Plantarea rasadurilor in camp Rasadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare verde-inchis si cu radacini puternice. Perioada de plantare este in functie de specie. La plantare, pamantul se indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa patrunda aerul uscat de afara. Daca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 300-400 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul.De mare importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se vor usca. Udarea se face conform cerintelor culturii respective.
  3. Tipuri de solarii Culturile de legume timpurii si extratimpurii se pot obtine inrasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar. Ne vom ocupa inmod deosebit de obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amenajat si necesita mai putine investitii. Solariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de 0,1-0,2 mm grosime si in care se planteaza legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea obtinerii de productii extratimpurii (trufandale). Ele se monteaza cu minim 10-15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeasca. Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat.Pentru construirea acestui solar se folosesc tije de plastic flexibile sau de fier-beton de Ø 6, lungi de 1,6-1,8 m. Tijele se asaza arcuit la distanta de 1- 1,5 m intre ele, infigand cele 2 capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului.Deschiderea arcului va fi de 70 cm, iar inaltimea de 40-50 cm. Pe schelet se fixeaza folia lata de 1,5 m asa fel incat sa treaca cu 15 cm peste marginiletunelului, pentru ca folia sa fie fixata prin asezarea unor brazde de pamant peste margini. La cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunchi de cate 1 tarus-ancora. Intr-un astfel de solar se pot planta 2-3 randuri de rasaduri de talie mica: salata, varza, conopida, etc. Dupa ce timpul s-a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp deschis. Orientarea tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul acestuia. Un alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. Acesta are scheletul de fier-beton de Ø 14-18, cu deschiderea la baza de 5-7 m. Tijele din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si dealta a coamei se intind cate 3 randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fixata inbeton, pentru o mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,2 mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire cu pamant pe margini. Dupa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde prin incrucisare sarma de 3 mm care se fixeaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant.
  4. Daca exista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior cu tevi pentru incalzire (sere-solar). Solarii joase duble Acest tip de solar se confectioneaza frecvent dintr-un schelet de lemn sau fier-beton. Pentru acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,4 m, lipite intre ele pe latura lunga. Solarii inalte cu acoperis in 2 pante Se construiesc din lemn. Fixarea foliei se face prin sipci de lemn late de 2-3 cm care se prind de schelet cu cuie de tabla. Se pot alatura 2 sau mai multe asemenea solarii, in care se pot cultiva toate speciile de legume .Daunatorii legumelor• Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata.Combatere: momeli toxice• Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp.
  5. • Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%, Sinoratox0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%.• Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si atreia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu Sinoratox0,15% si Carbetox 0,1%.• Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze.Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%.• Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze.Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%,Diazinon 0,15%.• Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri incapatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida.Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zileinainte de recoltare se stopeaza tratamentul.• Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) suntgalben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri decombatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida.Combaterea se face la fel ca la buha verzei.• Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramiziise hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunatecu mana inainte de a depune oua.Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune labaza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurilepot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie desulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantelesanatoase.Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotrivaaltor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produserecomandate de magazinelede specialitate.BOLILE LA ROSII
  6. • Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales dacaplantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.Combatere:Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apaincalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) inraport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare,solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cuhartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vasede lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.• Ofilirea bacteriana (cancerulbacterian)Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios inmijloc.Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare.Semintele folosite se trateaza cu acidacetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sauDithane 0,5%.• Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cuCaptadin 0,3%, Rovral 0,2%• Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.• Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brunintunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partialasau totala a frunzelor.Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%,Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.• Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cutimpul se formeaza rani adancite.Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.BOLILE LA ARDEI• Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.• Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata oculoare albicioasa.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmitvirusul, cu Fernos 0,05%.• Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%• Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.
  7. BOLILE LA VINETE• Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifestaprin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA VARZA• Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturialungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu maiformeaza capatana, se ofilesc si mor.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca siconopida.• Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoarebrun-deschisa.Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani.Boala ataca si conopida.BOLILE CEPEI• Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%,Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda binede frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.• Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si serasuceste.Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral0,5%.BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR• Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prinmarire iar frunzele se usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).• Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile.Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.BOLILE FASOLEI• Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunzaramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele sevor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.• Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiaticeinconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.• Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.
  8. BOLILE MAZARII• Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iarpe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.BOLILE SALATEI• Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pefrunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.• Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu siputrezeste.Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.BOLILE CARTOFULUI• Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pefata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte deinflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.Despre rosii (sau tomate)
  9. Rosiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume , datoritã fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine însemnate cantitãti de substante hrãnitoare. Într-un kg de rosii se gãsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se cultivã?• Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" • Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25? • Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire. • Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz? Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general, si a celor de tomate în special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate . Tomatele cer multa lumina, mai ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate în soluri fertile, îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale , mai ales. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde, în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3 saptamâni de la rasarire, când apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai, rasadurile de tomate se pot planta în gradina. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând, pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari:• Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fâsii de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze, înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca.
  10. • Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe , pentru cresterea productiei.• Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamântului. Primavara si la începutul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, când solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. • Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamâni. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. • Cârnitul este o lucrare foarte indicata, atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele târzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, în mai multe rânduri.Despre ardei În cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd.
  11. Soiuri • Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Românesc, Calincov verde, etc. • Gogosar: Timpuriu de Bucuresti , Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. • Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin • Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii mai. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitateeste bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.Despre varza
  12. Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa de tipurile de varza mai populare la noi, anume cea alba si rosie.Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta în faza de rasad temperaturi de -3 grade C, iar când e dezvoltata pâna la -7 grade C. Are însa nevoie de multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adânc din toamna si îngrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune. VARZA ALBA Soiuri timpurii (formeaza capatâni la 90-110 zile de la rasarire)• Dittmark este un soi foarte productive care formeaza capatâni mici, îndesate si rotunde. Prima recolta face capatâni mici si putin lunguiete cu greutate de 1-1,2 kg. Daca se întârzie recoltarea, verzele crapa. • Alte soiuri timpurii sunt: Timpurie de Vidra, Veta Soiuri de vara (recoltare la 110-130 zile) • Gloria, Victoria ? capatâna ovala, de 1,5-2 kg Soiuri de toamna (recoltare la 145-160 zile) • De Buzau este un soi cu capatâni mari si foarte mari (5-6 kg), îndesate si care nu crapa. • Licurisca ? soi cu capatâni rotunde, bine îndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat. • Larex este alt soi productiv. VARZA ROSIE Soiuri: • Cap de Negru este soiul cel mai cultivat; capatâna rotunda de cca 1 kg. • Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz, etc. Rasadul de varza timpurie se obtine în rasadnite calde din seminte (7-10 gr la 1,5 mp) semanate la începutul lunii februarie. Varza de vara se pune în rasadnite semicalde la începutul lunii martie. Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai.Plantarea rasadurilor în gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la rasadire, în martie sau începutul lui aprilie. Pentru culturile de vara plantarea se face în aprilie sau începutul lunii mai. Înainte de plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vârful radacinilor si jumatate din lungimea frunzelor. Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sau toamna (inclusiv cea rosie). La plantare rasadurile se îngroapa pâna la prima frunza adevarata. Dupa plantare se uda obligatoriu. ÎngrijireLucrarile obisnuite sunt completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamâni de la plantare, apoi la primul prasit); udatul; îngrasarea suplimentara. Udatul (în timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14 zile, cu volum mare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si îngrasarea suplimentara, îngropat între rânduri sau în solutie cu apa de udat, la 15-20 zile de la plantare. Când leaga capatânile se face îngrasarea a 2-a. Recoltarea se face când capatânile sunt bine îndesate (se constata prin apasare cu degetul). La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante . Pentru aceasta se taie capatâna mai sus, lasându-se frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima productie.
  13. Despre castraveti Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp. Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina. Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate . Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.
  14. Despre dovlecei Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau conserve. Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana la inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri. La fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib. Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar la dovlecei. Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de grajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena. Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceii au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.
  15. Despre ceapa CEAPA Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii. • Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara; samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei.Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc. • Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.
  16. • Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola • Ceapa verdePentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând.Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm.
  17. Despre fasole Fasolea pentru pastai (sau fasole verde) Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai). Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib. Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m. Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc. Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau.
  18. Despre vinete Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14- 15 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita, plantele se îngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite în teren, nu leaga rod. • Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: ?Delicia? pentru culturi timpurii, ?Danubiana? pentru culturi de vara, ?Pana Corbului? si ?Bucurestene? pentru culturi târzii. • Cum se produce rasadul de vinete?
  19. Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie, începutul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai, la 60 zile de la semanare, când au 6-7 frunze, la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând, la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. • Cum se îngrijeste? În general, îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar îngrasarea se face de 3 ori, prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strâng usor între degete si podul palmei. Fructele îmbatrânite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg.Despre praz
  20. PRAZUL Se cultiva prin rasad, care se produce în rasadnite reci, pe straturi, sau in ghivece, prin semanare, la sfârsitul lunii martie sau începutul lui aprilie. Pentru 1000 mp de cultura trebuiesc 45000-55000 fire de rasad care se obtin din 600-800 gr samânta. Plantarea rasadului în gradina se face la începutul lunii iunie, la 30 cm între rânduri si 15-20 cm pe rând, dupa ce s-a fasonat (se scurteaza cu 1/3 radacinile si frunzele). Îngrijirea se face prin prasile, udari, îngrasare suplimentara (ca la ceapa). Plantele se musuroiesc pentru a favoriza albirea si fragezirea bazei tulpinilor. Pentru consum în timpul verii, recoltarea începe la sfârsitul lunii iulie, iar prazul pentru iarna se recolteaza toamna târziu (noiembrie). Se poate pastra peste iarna în pivnite, prin îngroparea radacinilor si o parte din tulpina în nisip. La 1000 mp de cultura se pot obtine 1500-4000 kg praz. Soiuri: cel mai raspândit soi este Camus, cu tulpini lungi si viguroase, de 60-70 cm; alte soiuri sunt Carentan, Parox, Pelux, etc.Despre salata Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges
  21. Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna. Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august.Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda. IngrijireDaca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior .
  22. Despre spanac Spanacul este o planta legumicola foarte valoroasa datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de fier, calciu, vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand lipsesc alte legume . Soiuri mai raspandite:• Viroflay, soi timpuriu care se recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie; • Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu; • Alte soiuri: Smarald, Nores, etc. Semanatul din toamna se poate incepe din august pentru productia de toamna, iar pentru cea din primavara, spanacul se seamana in septembrie- octombrie. Semanatul de primavara se face cat mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie. Se seamana la 20-25 cm intre randuri si 2-4 cm adancime. Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg samanta. Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o ingrasare suplimentara (, si udarea in caz de seceta. Recoltarea se poate incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea frunzelor de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza. De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze.
  23. Despre mazare De la mazare se recolteaza pastaile, care contin boabele folosite pentru consum la conserve sau mancaruri. Semanatul se face primavara devreme, imediat ce se poate lucra pamantul ("in mustul zapezii"), mazarea fiind o planta destul de rezistenta la frig. Pamantul trebuie afanat, dar nu se ingrasa cu gunoi de grajd. Semanatul se face in randuri la 20-25 cm distanta sau in cuiburi la 30-35 cm distanta intre cuiburi, in care se pun cate 5-6 boabe de mazare. Adancimea de semanare este de 5-7 cm. Daca vrem sa obtinem pastai verzi in toamna, se poate semana in iunie. Pentru 1000 mp sunt necesare 15-20 kg samanta. Cultura se praseste o data sau de doua ori, la nevoie.
  24. Recoltarea se face cand boabele au o marime normala si sunt inca dulci. Daca se intarzie recoltarea, boabele pierd din gustul dulce, devin fainoase si se sfarama la fiert. De pe 1000 mp se obtine o productie de 400-500 kg boabe verzi. In cultura se gasesc numeroase soiuri, dintre care: • soiuri cu crestere mica: Fina verde, Delicioasa, Pitica de Rin, Minunea Americii, Timpurie de Craiova, Prima, Isalnita • soiuri cu crestere inalta si semiinalta: Conserva, Expres, s.a.Despre cartofi Ne vom ocupa in special de cultura cartofilor timpurii in gradina. Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a. Terenul: cartoful are nevoie de un pamant usor si bogat in substante hranitoare. Terenul ales se lucreaza din toamna printr-o aratura adanca la 25-
  25. 30 cm, cand se si aplica gunoiul de grajd (15-20tone la 5000 mp. In primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar pe tot terenul sau la cuib, cu un amestec de mranita si cenusa. Pentru obtinerea de productii mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sanatosi, iar la plantare sa fie deja incoltiti. Plantarea se va face cat mai devreme, lainceputul lunii martie in zonele mai calde si pana la 10 aprilie in zonele mai reci. Se vor folosi adaposturi din folie de polietilena pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara. Distanta de plantare este de 60-70 cm intre randuri si 30-35 cm pe rand, cuiburile facandu-se la adancimea de cca 10-15 cm. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti. Ingrijirea cartofilor Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele . Pentru obtinerea de productii mari, cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar, prima oara la 10- 15 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile. Cand plantele infloresc se formeaza si tuberculii. Pentru prima recolta se desface cu grijapamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculiimai mari (de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi.De pe o suprafata de 5000 mp se pot obtine 7500- 10000 kg cartofi timpurii.
  26. Despre conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate . Când s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Se cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri • Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si îndesata de 300-500 gr• Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. • Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) în februarie. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei, în ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si îngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Recoltarea se face treptat, când inflorescentele sunt îndesate si albe, înainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatânile se taie de la baza, cu tot cu frunze.
  27. Despre usturoi USTUROIUL Cultura de usturoi se face într-un teren însorit care nu se îngrasa cu gunoi de grajd. Se planteaza bulbisorii (catei) de usturoi toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (martie-aprilie), la distanta de 25-30 cm între rânduri si 12- 15 cm pe rând. La plantarea de toamna, cateii se introduc la cca 3 cm adâncime în pamânt, iar la cea de primavara la 1,5 -2 cm. Pentru protejarea de ger, culturile de toamna se acopera cu un strat subtire de gunoi paios. În perioada de vegetatie cultura se praseste si se îngrasa suplimentar ca la ceapa, se iriga dupa necesar si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Recoltarea bulbilor se face în iulie-august, când frunzele s-au uscat. Pentru usturoiul verde (stufat) se procedeaza la fel ca la ceapa verde, indicat fiind ca plantarea cateilor sa se faca din toamna. Soiuri: De Isalnita, De Moldova, De Cenad, De Ciolpani, De Bucovina, De Teleorman, etc.
  28. Despre ridichi Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna . Ridichi de luna - soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata Ridichi de vara - soiuri: Din Tara Bîrsei, Bere de Munchen Ridichi de iarna - soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna) Ridichiile de luna Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor. Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate. Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august. Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta. Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca. La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara. Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior . Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi. Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie. Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand si la adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara. Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120 zile de la insamantare.
  29. IngrasaminteleFertilizarea terenului este bine sa se faca folosind numai ingrasaminte organice, deoarece este mai sanatossi pentru Dvs., cat si pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia acest lucru.Solul bogat in substante hranitoare va da o recolta mai mare, iar legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ. De aceea gradina de legume aceeatrebuie fertilizata in fiecare an.Cel mai bun ingrasamant este gunoiul de grajd putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea terenului. In functie de posibilitati, gunoiul se da .in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei. varza,Un alt ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2 3 ani) si resturi vegetale descompuse. (2-3Aceasta se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu- in special la cuiburile vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea suplimentara. -se ileCompostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale, paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare. Toate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat. Coama gramezii va forma o scobitura pentru ca apa unde ploaie sa se stranga si sa patrunda in interior. In lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina de la animale. Odata la 3 luni, gramada de compost se intoarce si se muta alaturi, intoarcestraturile de sus asezandu-se la baza, iar cele de jos la coama. Dupa 2-3 ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros d.p.d.v. nutritiv, care se se 3foloseste la fel ca mranita.Amanunte despre folosirea ingrasamintelor pentru fiecare tip de leguma in parte puteti afla in paginile referitoare la aceste legume.Obtinerea rasadurilor de legume nerea Legumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele siardeii, care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare.Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin pretentioase, ca varza, conopida, tegulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa , telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop. Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; supune geamuri; rogojini. Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie s da si cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar. s-a Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: , - dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10 un 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste 30 gram altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se un udandu-se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip.In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si un mai usor.
  30. Proportii de amestec pentru diferite legume : Cultura Mranita % Pamant de telina % Nisip % Rosii 50 25 25 Ardei, vinete 40 50 10 Castraveti 40 40 20 Varza, conopida 50 25 25 Salata 25 75 - Tocul de rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare. Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m. Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini.Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12- 15 cm. Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita. Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile. Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta.Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cmdistanta. Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile. Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume
  31. Rasadirea in ghivece Rasadirea in ladite Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des.Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg. Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli. Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn.Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.10 sfaturi pentru rasadnite
  32. Una din placerile gradinaritului este cresterea plantelor din seminte. Este uimitor cat potential defrumusete se concentreaza in fiecare samanta mica. Cum aceasta munca nu este foarte usoara, trebuiesa urmam o serie de pasi astfel ca semintele pe care le plantam sa devina plante mature si sanatoase.1. Notati lucrurile importanteUn aspect deseori uitat este necesitatea notarii evenimentelor sau datelor importante. Fie ca plantaticateva plante pentru propria dvs. gradina, fie ca lucrati la o scara mai mare, este de dorit sa tineti un felde condica a datelor importante. Acestea pot fi: data cand au fost culese semintele, data la care augerminat, numarul de seminte incoltite din totalul disponibil si data la care rasadul este gata pentrutransplantare. La sfarsitul fiecarui an puteti face o evaluare a productiei proprii de plante, puteti notagreselile si elementele pozitive, astfel ca in anul urmator sa oferiti semintelor un mediu mai bun dedezvoltare. De asemenea puteti nota, daca este cazul, de unde ati cumparat anumite seminte, daca aufost bune, pretul pachetului si puteti lipi chiar plicul respectiv.2. Pastrati semintele corespunzator, pentru a nu se degradaSemintele sunt fragile si daca nu sunt tratate cum trebuie, viabilitatea lor va scadea. In timp ce uneleseminte pot supravietui sute de ani in conditii prielnice, altele se degradeaza repede, chiar daca suntconservate in conditii optime. Pentru a le mentine in starea de latenta, semintele trebuie tinute in locurireci si intunecoase, cu un grad de umiditate scazut, cum ar fi frigiderul. Este recomandabil ca pe fiecareplic cu seminte sa fie insemnate numele plantei, data la care au fost culese semintele si eventual sursa.Cand vine momentul sa puneti la incoltit semintele e bine mai intai sa faceti un mic test pentru a vedeacare mai sunt bune si care nu - puneti semintele in apa, pentru cateva ore; cele bune se vor scufunda, pecand cele stricate, seci, vor pluti. Testul este bun in general pentru semintele mai mari.3. Folositi vase late, joase, pentru evita ingramadirea rasadurilorGhivecele sau vasele de plastic sunt de preferat ghivecelor de teracota cand vine vorba de rasadnite,pentru ca ele retin pentru mai mult timp umezeala. Folosirea unor vase largi, nu foarte adanci, previneingramadirea semintelor si mentinerea umezelii in jurul radacinilor tinere, firave. Plantele carora nu leplace sa le fie deranjate radacinile e mai bine sa fie cultivate de la inceput in ghivece mici, individuale. Cavase in care pot fi puse la incoltit semintele pot fi folosite si paharele de plastic, cele de iaurt sau cutiile demargarina; nu uitati sa le faceti gauri prin care sa se scurga apa. Indiferent de vasele pe care le vetifolosi, acestea trebuie sa fie foarte curate, sa nu fie infectate cu nici un agent patogen. O metoda pentru arealiza acest lucru este sa scufundati vasul timp de 15 minute intr-o solutie cu 10% inalbitor, dupa care sail lasati sa se usuce.4. Tasati semintele in pamantCu o sita de bucatarie sau, mai simplu, cu mana, imprastiati in mod egal semintele pe pamant. Semintelemici si cele care au nevoie de lumina directa pentru a germina nu trebuie acoperite cu pamant. Fie caacoperiti vasul, fie ca nu, semintele trebuie putin tasate, pentru a intra in contact cu suprafata umeda apamantului, ca sa germineze. Pentru asta folositi o lingura sau fundul unui pahar.5. Preveniti bolile cu drenaj si aerisire corectaInfectiile provicate de fungi (ciuperci) sunt cauzate de umezeala excesiva si de proasta circulatie aaerului, asa ca aveti grija la aceste doua elemente.6. Acoperiti vasele pentru a pastra constant nivelul de umiditateSemintele sunt foarte sensibile la situatiile extreme precum udarea din abundenta sau lipsa apei. In pus,udarea directa distruge semintele germinate. Daca asezati o folie de plastic peste rasadnita veti mentinela acelasi nivel gradul de umiditate. Totusi, vasul va trebui verificat zilnic. Daca observati ca este timpul saudati, atunci plasati vasul intr-un bazin (sau o tava mai mare de ghiveci) cu apa calduta si lasati pamantulsa absoarba cata apa are nevoie. Daca suprafata pamantului este uscata, dati la o parte folia de plastic sistropiti cu apa. Imediat ce semintele au germinat, folia de plastic trebuie inlaturata de tot.
  33. 7. Tineti semintele la cald pentru a incuraja germinarea semintelorMajoritatea smeintelor au nevoie de temperaturi intre 18-23 grade Celsius pentru a germina. Plasarearasadnitelor langa o sursa de caldura sau intr-o camera in care in general este mai cald va fi o mutarebenefica. In plus, puteti folosi lampi speciale - in acest caz (cand folositi surse alternative de caldura)verificati des gradul de umezeala din vas, pentru ca acesta va scadea mai repede decat in alte conditii.8. Rotiti vasele cu semintePlantutele au nevoie de multa lumina, ideal intre 12-16 ore de lumina zilnic. In interior, asezati rasadnitelein locuri insorite, la ferestre orientate spre sud si rotiti vasele in fiecare zi, cate un sfert, pentru ca plantelesa nu se intoarca dupa lumina si sa-si formeze, astfel, tuplini deformate, lungi si fragile.9. "Hraniti" bine planteleNutritia corespunzatoare si la perioade constante este importanta si la plante, pentru ca acestea vorcreste mai puternice. Cand embrionul din samanta se dezvolta, el depinde de cantitatea de substantehranitoare stocate inauntru. Pe masura ce planta creste din pamant, acele depozite sunt deja peterminate, asa ca este nevoie de tratarea cu substante fertilizatoare. Majoritatea amestecurilor de pamantspeciale au mici cantitati de astfel de substante nutritive pentru a face tranzitia cat mai usoara si pentru anu lasa radacinile sa se usuce. Totusi, odata ce apar primele frunze adevarate, este timpul sa incepeti saudati plantutele saptamanal cu o solutie fertilizatoare preparata la jumatate din concentratie.10 . Obisnuiti plantele cu lumina directa a soareluiInainte de a le planta afara, plantele trebuie mai intai obisnuite cu lumina puternica a soarelui sauaclimatizate cu temperaturile fluctuante de afara. Cel mai bine este sa faceti aceasta operatie pe operioada de trei zile, plasandu-le in bataia directa a soarelui, dimineata, apoi marind perioada deexpunere in celelalte zile, pana cand devin destul de viguroase pentru a fi transplantate.Calendarul gradinii de legumeFEBRUARIE- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele seascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acoperacu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casase pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.MARTIE- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,vinete)- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,tomate)- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, austuroiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat
  34. - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sautriangulatie- fertilizarea suplimentara cu azot- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face ostropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenulpentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii,se pot planta.APRILIE- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;- de la mijlocul lunii incepe:- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, laadancimea de 10 cm;- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;- semanatul porumbului;- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanatealternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea.Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;- � n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.MAI- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie,conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante:Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie deCarbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed,la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta sidupa plantare;- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor apareaparaziti: purici, fluturi, muste.IUNIE- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul luniiiunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza deBruxelles, gulia de toamna si broccoli;- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare.� n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poticultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
  35. - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturorlastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aibamai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu voravea lumina si nu se vor coace;- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.IULIE- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartareafructelor stricate.AUGUST- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturatsuficient;- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte dedepozitare;- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltareapiersicilor si a caiselor tarzii;- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti,caci altfel sunt acri;- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul luniioctombrie;- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.SEPTEMBRIE- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specificesoiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine.Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spalabine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie �la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor setaie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana sedesprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor inapa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din candin cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta.La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-unvas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune suntgrele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune sespala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene,care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinalfructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea sedesprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, seusuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, seminteleajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentruuscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samantabuna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentrua nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura
  36. capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in stratsubtire.OCTOMBRIE- se scot cartofii de toamna;- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si sedepoziteaza in pivnita;- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;- se recolteaza varza si se pune la murat;- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi maicalduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numaigogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde(de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: seplanteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul,mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;- se aduna porumbul care este copt;- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vomacoperi tulpinile cu saci.NOIEMBRIE- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;- varza se recolteaza tot acum;- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bunerezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceastalucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor invegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cmsi lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cupamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kgsuperfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajdsubtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomiibatrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor setaie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarearamurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde seface taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normalede fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre eleeste de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele maibune.
  37. Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina delegume?Afla mai multe despre:aplica, in gradina, toate, plante cultivate, plante de gradina cultivate toamna, gradina toamna, plante de gradina Legumele produc mult daca sunt cultivate in pamant bogat; de aceea in gradina trebuie sa se aplice ingrasaminte. Vom enumera principalele ingrasaminte organice ce pot fi folosite in gradina de legume. Gunoiul de grajd putrezit In mod obisnuit, acest ingrasamant se aplica toamna, odata cu sapatul terenului. La culturile care se insamanteaza primavara tarziu, gunoiul de grajd bine putrezit se poate da si primavara timpuriu. Ce cantitate se foloseste ? Daca culturile care se fac pe terenul respectivse vor uda, se imprastie 4-5 kg de gunoi pe fiecare mp. In cazul in care plantelecultivate nu necesita udarea, atunci sunt suficiente 2 kg pe fiecare mp. Gunoiul de grajdse da in special la castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.MranitaSe obtine gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Ea se foloseste in cantitati maimici (1-2 kg/mp). Se poate da si la cuib cu ocazia plantarii (la tomate, cartofi) sau cuocazia insamantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei).CompostulEste un ingrasamant care se poate prepara usor chiar in gospodarie din gunoaie dincurte, frunze uscate, buruieni smulse, vrejii de legume, cenusa. Toate acestea seaseaza gramada intr-un colt al gradinii ; coama gramezii va avea forma de covata, incare se fac gauri cu un tarus, pentru ca apa de ploaie sa patrunda in adancime. In lipsaploilor, gramada se va uda din cand in cand cu apa. Din 3 in 3 luni, gramada decompost se lopateaza, straturile de la baza punandu-se in varf si invers. Dupa 2-3 ani
  38. se obtine un ingrasamant valoros care se foloseste la fel ca mranita.Gunoiul de pasariEste un ingrasamant mai bogat in substante nutritive decat gunoiul de grajd. Modul celmai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpulperioadei de vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul maruntitse amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. In ziua in care se facetratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 :10 daca se foloseste pentrutomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi,praz. La o planta se da 0,3-0,5 l de solutie.CenusaSe aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc. Atentie ! Nu se foloseste cenusa dincarbune de pamant deoarece contine substante daunatoare pentru plante. Se folosetemai ales pentru varza, vinete, castraveti, cartofi. Se da cu aproximativ 15-29 g decenusa, preferabil amestecata cu mranita, la fiecare cuib.PLANIFICA GRADINA DE LEGUMEPlanifica gradina de legumeO gradina de legume ar trebui sa faca ceea ce vrei tu sa faca, asa ca atunci cand planifici o gradina de legume intreaba-te intai ce anume doresti de la ea.Vrei salate de sezon? Poate o multime de radacinoase, sau rosii, sau un pic din toate?Esti o persoana care vrea sa cultive in gradina tot ce se poate sau aspiri doar la o cultura bogata de sparanghel?Este foarte usor sa iesi in gradina si sa te murdaresti de noroi, asa ca fa-ti o favoare si planifica-ti intai designul gradinii de legume.De exemplu, pentru a hrani o familie de patru persoane pe tot parcursul anului, va trebui sa iti planifici o gradina de aproximativ 100m², fara a pune la socotealaaleile dintre culturi.Tineti minte ca in cazul in care locuiti intr-un climat rece, acesta va va impiedica sa mentineti culturile pe tot parcursul anului. In acest caze poate fi necesara oplanificare a gradinii de legume care sa fie mult mai mare decat in mod obisnuit si sa faceti provizii (cititi despre conservarea legumelor ) din recolta obtinuta.Una dintre cele mai bune idei de planificare a gradinii de legume este sa se ia inconsiderare clima zonei in care vreti sa faceti gradina de legume.Fie ca este vorba de temperaturi foarte calduroase sau friguroase clima poate fi impartita in trei regiuni de baza: rece, temperata si tropicala/sub-tropicala.Dupa ce ati decis ce si unde vreti sa cultivati in gradina voastra de legume puteti trece laurmatoarele etape:
  39. - Trebuie sa gasiti o sursa foarte buna pentru seminte. Comandati seminte cu mult timp inainte sa inceapa sezonul cultivarii, mai ales daca locuiti intr-o zona cuun climat mai rece cu perioada de vegetatie scurta;- Gradinile fara sapaturi, utilizeaza metode organice de gradinarit si de cele mai multe ori este mai bine sa faceti rasaduri pe care sa le plantati ulterior ingradina;- Utilizati acest ghid de germinare pentru a va orienta mai usor. Daca vreiti sa realizatii o plantare de mari dimensiuni, este bine sa luati in considerare ogerminare in etape, pentru a nu ajunge toata recolta la maturitate in acelasi timp.;- Daca locuiti intr-un climat rece, sau chiar unul temperat, trebuie luat in considerare realizarea rasadurilor la interior, folosind o sera, in cazul in care sezonul degerminare este scurt sau daca exista pericol de inghet .Ce si unde veti creste in gradina de legume?Cand planificati o gradina de legume trebuie sa luati in considerare ca diferitele plante au nevoi si conditii diferite. Plante ca fasolea, brocoli, varza deBruxelles, conopida, napi, ceapa si mazare, cresc cel mai bine la temperaturi intre 10-200C(50-700F). Aceste plante prefera un timp mai racoros al anului pentrua creste si in general tolereaza inghetul.Legume precum varza, morcovi, ridichi, pastarnac, praz, salata verde si telina au cerinte de temperatura intermediara. Ele vor creste cel mai bine latemperaturi cuprinse intre 15-250C(60-800F).Cresteti-le in afara sezonului si vor produce doar seminte.Legumele din sezonul cald cresc cel mai bien la temperaturi de peste 200C(700F) si se prabusesc sau mor daca sunt expuse la inghet. Acestea includ legumeprecum porumb, ardei gras,cartofi, tomate, vinete, fasole, culturile de vita de vie. Deci asigurativa ca marea majoritate a sezonului lor de crestere este in lunilemai calde.Cu cat stiti mai bine ce legume vreti sa cultivati, cu atat veti avea mai mare succes. De aceea planificarea initiala va poate salva de griji si nelinisteCateva sfaturi finale pentru planificarea gradinii de legume.
  40. - Verificati predominanta vantului si protejati plantele de vanturile puternice. Vanturile reci vor opri crestera; cele calde vor usca pamantul si vor ofili plantele iarvanturile puternice vor rupe plantele. Daca nu aveti un colt insorit protejat natural in gradina , pregatiti paravane de protectie din zabrele de lemn sau gratare delemn.- Unde ajunge lumina soarelui in gradina si pentru cat timp? Asigurati-va ca gradina de legume primeste foarte multa lumina naturala directa, cel putin 5 ore pezi. In zonele cu mai putin soare pot fi plantate legume cu frunze si plante aromatice.- Asigurati-va ca plantele mai inalte nu blocheaza lumina soarelui pentru plantele mai mici ca inaltime. Urmariti miscarea soarelui in gradina de legume.. Inemisfera nordica luati in considerare plantarea legumelor pe randuri de la nord la sud, cu plantele mai inalte pozitionate catre nord. In emisfera sudica, pozitiaplantelor se inverseaza astfel incat plantele inalte sa fie pozitionate la sud. In acest fel, toate randurile vor primi o cantitate egala de lumina solara.- Daca planificati plantarea de culturi succesive, practicati rotatia plantelor. Diferite plante iau diferite lucruri din pamantul de gradina. Acest lucru va reducepotentialul de a se dezvolta al anumitor daunatori din gradina. Continuati completarea cu compost si mulci!- Apa, apa si iarasi apa! Legumele au nevoie de apa foarte multa pentru a creste. Unu dintre cele mai bune sfaturi pentru acest aspect este folosirea unui sistemcu picurator.Setati sistemul de picurare la inceputul planificarii gradinii si acesta va asigura plantelor o buna absorbtie a apei si va descuraja cresterea ciupercilor defrunze. Acest lucru va incuraja cresterea radacinilor. Nu lasati patul de gradina uscat. Gradina fara sapaturi are un drenaj bun asa ca mentineti-o umeda si siasezati mulci deasupra pentru a se mentine asa.- Petreceti ceva timp pentru a lucra la cea ce vreti sa creasca, sa studiati climatul, soarele, umbra, vantul, adapostul.. Tineti cont de obstacole, cum ar fi copacii,canalizarea, drumurile de acces etc. Luati in considerare si imprejurimile casei si anume animale de casa, copii, animale salbatice precum iepuri, veverite si altidaunatori "draguti" dar nedoriti.Urmand aceste sfaturi de baza, atunci cand planificati gradina de legume, veti avea un start impresionant si veti reusi sa produceti o gradina cara va va oferimulte ore de satisfactie si incantare si nu in ultimul rand o recolta bogata.Buruiano-leguma. Tehnologia de cultivare a papadieiEste atat de raspandita la noi in tara incat ai crede ca nimeni nu si-a pus problema sa ocultive. Cu toate acestea, este una dintre cele mai gustoase plante intrate, pe nedrept, incategoria buruienilor. Si totusi…
  41. Papadia poate fi cultivataIn 1982, profesorul Gh. Valceanu afirma ca “luata in cultura, papadia devine o planta cu frunzemari si carnoase mult mai gustoase, iar daca se inalbesc din ele se poate prepara o salatadelicioasa”.Papadia se seamana pe straturi inaltate la 32 de cm distanta intre randuri, iar plantele se vor rariapoi la 10-12 cm distanta intre plante pe acelasi rand. Un strat are latimea de 140 de cm.Semintele se seamana la adancime mica, jumatate de centimetru. Perioada optima este primavaradevreme, la sfarsitul lunii februarie.Respectand schema propusa de Valceanu, pentru initierea unei culturi de 1 hectar se vorconsuma 1,3 kg de samanta. Pana in vara, cultura nu are nevoie decat de controlul buruienilor,prin mai multe prasile mecanice, sau de irigare la nevoie.El propunea si o schema de infiintare a culturii de papadie, reprodusa astfel:
  42. In luna august, pentru a obtine inalbirea frunzelor, randurile de plante se acopera partial cupamant. Acest lucru se poate realiza atat manual, cu sapaliga, dar si mecanizat cu ajutorul unuicultivator caruia i se sudeaza o aripa laterala, pentru a impinge pamantul inapoi pe brazda.Oportunitate de desfacere in supermarketuriPapadiile se recolteaza apoi taind rozeta de frunze de la colet, la sfarsitul toamnei. Din radacinavor rasari alti lastari, in acest fel cultura de papadie se poate exploata timp de 3-4 ani. In conditiioptime, de pe un hectar se pot recolta anual 16-20 de tone de frunze.Frunzele se spala bine in flux continuu si se pot ambala la caserole de plastic pentru a fi vanduteprin lanturile de supermarketuri.Salata de papadie“Papadia se recomanda ca medicament in toate bolile unde exista un dezechilibru glandular.Astfel, ceaiul de papadie se recomanda in obezitate, in boli de ficat, marind secretia biliara,normalizeaza circulatia sangelui, mareste pofta de mancare, are actiune diuretica si face catoxinele din corp sa se elimine”, scria cu ani in urma farmacistul Corneliu Constantinescu.Tot el afirma ca frunzele tinere de papadie se consuma obligatoriu in fiecare primavara, facandparte dintr-o cura de vitamine si detoxifiere care ajuta organismul sa faca trecerea de laalimentatia sezonului rece la cea a verii.
  43. Calitatea şi verificarea seminţelor înainte de semănat,în agricultura ecologicăCalitatea seminţelor este foarte importantă dacă dorim ca răsadurile să fie sănătoase şi ecologice,iar recoltele mari.În agricultura ecologică, materialul de înmulţire (seminţe, răsaduri, butaşi, stoloni) trebuie să fieobţinut prin tehnici de producţie ecologice. Seminţele nu trebuie să provină din organismemodificate genetic sau derivate ale acestora şi nu trebuie să fie tratate la însămânţare decât cuproduse admise în agricultura ecologică.Putem avea o primă garanţie în privinţa calităţii seminţelor dacă le procurăm din magazinespecializate, pentru că acestea sunt obligate să vândă numai seminţe de bună calitate, eventualînsoţite de un buletin de analiză sau de informaţii care sunt scrise pe ambalajul acestora.Seminţele trebuie să provină de la un producător care practică tehnicile de producţie ecologică.Pentru ca seminţele să fie de bună calitate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • să corespundă soiului dorit; • să nu fie amestecate cu impurităţi;
  44. • să aibă un aspect sănătos; • să aibă o germinaţie bună (să încolţească majoritatea seminţelor procurate); • să încolţească la scurt timp după plantare (în funcţie de specie, desigur şi în condiţii propice).În cazul în care sunt obţinute chiar din gospodăria proprie, seminţele trebuie să provină depreferinţă de la recolta precedentă, pentru că în timp ele îşi pierd calitatea de a germina rapid.Gradul de germinaţie al seminţelor este un indicator al calităţii seminţelor şi se poate verificacu uşurinţă chiar acasă. Într-un vas se pune un strat subţire de vată (sau nisip, pentru seminţelemari precum cele de pepene), care se udă şi pe care se presară câte 100 de seminţe.Vasul se acoperă cu o coală de hârtie şi se ţine într-o încăpere care să îndeplinească condiţiile detemperatură necesare pentru ca soiul respectiv să încolţească. Substratul trebuie udat periodic,chiar zilnic, astfel încât să fie mereu umed, dar fără ca seminţele să fie înecate de apă. După ce atrecut perioada necesară pentru ca seminţele să încolţească, ne putem da seama dacă lotul deseminţe e de calitate bună în funcţie de procentul de seminţe încolţite. Important este şi caplăntuţele să fie sănătoase, nu răsucite, groase sau pătate, acestea fiind semne că seminţele dincare au ieţit nu au fost bune.- durata germinativă, perioada de încolţire şi temperaturile propice pentru câteva specii delegume -
  45. Investiţia totală într-un solar de 500 de metri pătraţicomplet echipat este de 35.000 lei Tinerii care aleg să-şi facă o firmă de legumicultură cu cei 10.000de euro primiţi de la guvern pot ajunge la venituri duble după numai un an, dacă optează pentruproducţia de legume într-un solar. Lucrurile nu diferă mult în cazul florilor.Investiţia totală într-un solar de 500 de metri pătraţi complet echipat (irigaţie prin picurare şimicroaspersie pentru tratamente, umidificare/ceaţă) poate ajunge la numai 35.000 de lei, potrivitspecialiştilor de la NaanDanJain irigaţii.„Din sprijinul oferit de stat, mai rămân suficienţi bani pentru acoperirea altor capitole din planulde afaceri cerut de program, precum transportul, asigurările, marketing-ul, distribuţia, etc. Înfuncţie de tipul şi randamentul culturilor (patru culturi pe an), investiţia se poate amortiza chiar şiîntr-un an“, a declarat Ileana Stanciu, director general NaanDanJain.Un solar de 500 mp poate fi lucrat de o singura familie. Posibilitatea de avea un asolamentcorespunzator al culturilor in vederea obtinerii unei recolte mai mari in spatiul protejat devine unatu.Planul poate fi dezvoltat şi de grupuri de tineri producători, pe suprafeţe mai mari, de câteva miide metri pătraţi. Investitia creste in cazul solariilor tip sera dotate cu sisteme de incalzire si foliedubla de acoperire, la fel si in cazul echiparii cu plase antiinsecte pentru cei care doresc saproduca bio.Pentru proiectele mai mari, fermierii pot apela la fondurile nerambursabile europene şi, dacă seasociază în grupuri de producători recunoscute oficial, mai pot primi sprijin de sute de mii deeuro.
  46. Doar până în 2013, grupurile şi organizaţiile de producători recunoscute preliminar pot primisprijin financiar, atât pentru constituire şi facilităţi administrative, cât şi pentru realizarea deinvestiţii.Prin Pilonul I al Politicii Agricole Comune, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale acordăsprijin financiar grupurilor şi organizaţiilor de producători din sectorul legume fructe. Modul deaccesare a sprijinului financiar este prevăzut în Hotărârea de Guvern nr. 1078 din 10 septembrie2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şiorganizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume, act normativ elaborat în bazaRegulamentelor (C.E) 1234/2007,1580/2007 şi 1182/2007La sfîrşitul anului trecut, în România erau înregistrate conform Regulamentului ComisieiEuropene doar 17 grupuri de producători recunoscute preliminar şi o organizaţie de producători.Corectarea valorii de pH a solurilor Solurile prea acide si cele prea alcaline necesita corectarea pHului invederea atingerii unui domeniu optim dezvoltarii plantelor. In functie de specia cultivata, uneleplante prefera solurile alcaline (pH peste 7) – de exemplu rozmarinul, altele din contra, vorprefera soluri acide (pH sub 7). Valorile pot sa varieze intre anumite limite, peste care daca se
  47. trece solul va deveni impropriu culturii. Exista anumite specii care rezista chiar si pe astfel desoluri, insa acestea sunt cazuri izolate.De aceea solurile cu pHul peste 7 – 7,5, precum si cele a caror valoare de pH scade sub 5-6, aunevoie de corectii prin aplicarea unor amendamente. Astfel, pentru cresterea valorii de pH sefoloseste piatra de var, var stins, dolomita, moloz maruntit, iar pentru scaderea lui sulful saufosfogipsul.Pentru a spori eficacitatea amendamentelor, genul de ingrasamant pe care il administram va ficorelat cu tipul de amendament, astfel: in cazul aplicarii calcarului, varului sau dolomitei, se vorutiliza in urmatorii 2-3 ani exclusiv ingrasaminte naturale, compuse din: cenusa de lemn, faina debazalt, compost fermentat. In cazul amendamentelor acidifiante, de sulf sau fosfogips, terenul seva ingrasa cu must de gunoi de grajd nefermentat.Mraniţa este un compost descompus, utilizabil în agricultura organică atât în culturile de câmp,cât şi în cele înfiinţate în sere şi solarii. Nu există pericolul infestării cu buruieni sau a generăriide amoniac şi arderii plantelor.Mraniţa este un îngrăşământ bogat în elemente nutritive decât acesta, aplicabil în cantităţi de 6-10 t/ha. Poate fi utilizată şi în răsadniţe pentru obţinerea de răsaduri pentru specii precum: menta,busuiocul, cimbrul de cultură.Turba este deopotrivă îngrăşământ cât şi ameliorator de sol. Îngrăşământul este extras dinzonele umede unde se formează şi se păstrează în grămezi circa 6 luni, după care se utilizeazădrept îngrăşământ în acelaşi mod cu gunoiul de grajd.Îngrăşămintele verzi provin de la plante cultivate ce se încorporează prin arătură în sol, înmomentul în care ajung la maximum de cantitate de masă verde. Ele se descompun în sol şireprezintă o sursă deosebită de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precumleguminoasele (lupinul, sulfina, măzărichea, trifoiul) sau altele precum rapiţa şi muştarul, carelasă în sol o mare cantitate de azot şi alte elemente nutritive. De asemenea, sunt recomandate pesolurile nisipoase, sărace în humus, şi unde nu există alte posibilităţi de fertilizare organică,pentru a crea o structură stabilă solului, a reduce eroziunea solului prin vânt şi apă, a prevenilevigarea elementelor nutritve, în special a nitraţilor.

×