Cultura ardeiului cu si fara sol
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Cultura ardeiului cu si fara sol

on

  • 1,317 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,317
Views on SlideShare
1,317
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
18
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Cultura ardeiului cu si fara sol Cultura ardeiului cu si fara sol Document Transcript

    • UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ing. MOLDOVAN I. GELU IULIU TEZĂ DE DOCTORAT - rezumat -CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA METODEI DECULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC ÎN SOLARII CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. SILVIU AL. APAHIDEAN CLUJ-NAPOCA 2008
    • UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Calea Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca Telefon: + 40 264 596384 Fax: + 40 264 593792 Către,Vă rugăm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată:„Contribuţii la perfecţionarea metodei de cultură a ardeiului pe substratorganic în solarii”, a d-lui ing. Moldovan I. Gelu Iuliu, în vederea obţineriititlului ştiinţific de „Doctor în Horticultură”. Susţinerea va avea loc în ziua de_______________, ora_________sala________________ . Vă rugăm să binevoiţi a ne comunica aprecierile dumneavoastră întimp util, pe adresa Rectoratului Universităţii sau pe adresa de mailgelumoldo@yahoo.com. Conducător ştiinţific Ing. Drd. Prof. univ. dr. Silviu Al. APAHIDEAN Gelu Iuliu MOLDOVAN 1
    • Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:Preşedinte: Prof. dr. Marcel DÎRJA - Prodecan Facultatea de Horticultură, USAMV Cluj-NapocaMembrii: Prof. dr. Silviu Al. APAHIDEAN - Conducător Ştiinţific, Facultatea de Horticultură, USAMV Cluj-Napoca Prof. dr. Dumitru INDREA - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca Prof. dr. Ruxandra CIOFU - Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară - Bucureşti Prof. dr. Viorel BERAR - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - Timişoara 2
    • UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ing. MOLDOVAN I. GELU IULIU REZUMATCONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA METODEI DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC ÎN SOLARII Conducător ştiinţific Prof. dr. Silviu Al. APAHIDEAN CLUJ-NAPOCA - 2008 - 3
    • UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCE AND VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA PhD SCHOOL HORTICULTURE FACULTY ing. MOLDOVAN I. GELU IULIU SUMMARY OF PhD THESIS CONTRIBUTIONS TO IMPROVEMENTOF THE GREEN PEPPER CULTURE METOD ON ORGANIC SUBSTRATUM IN COLD GREENHOUSE Scientifically Coordinator Prof. PhD. Silviu Al. APAHIDEAN CLUJ-NAPOCA - 2008 - 4
    • C U P R I N S INTRODUCERE............................................................................... 9Cap. 1. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND CULTURA ARDEIULUI ÎN SISTEME FĂRĂ SOL...................................................................... 11 1.1. Stadiul cercetărilor privind cultura ardeiului în România şi pe plan mondial................................................................................... 11 1.2. Particularităţile tehnologiei culturii ardeiului în sisteme fără sol..... 13 1.2.1. Sisteme de cultură fără sol folosite la ardei..................... 13 1.2.2. Conducerea fertilizării şi irigării la cultura ardeiului pe substrat organic................................................................. 17Cap. 2. CADRUL NATURAL ŞI CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE AFERENTE DESFĂŞURĂRII EXPERIENŢEI............................ 19 2.1. Aşezarea geografică.................................................................... 19 2.2. Clima........................................................................................... 19Cap. 3. MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU.......................................... 20 3.1. Scopul şi obiectivele cercetării................................................... 20 3.2. Organizarea experienţei privind tehnologia de cultură a ardeiului pe substrat organic...................................................................... 22 3.2.1. Materialul biologic.......................................................... 22 3.2.2. Metoda de lucru.............................................................. 23 3.3. Organizarea experienţei privind regimul de fertilizare a ardeiului cultivat pe substrat organic în solarii......................................... 24 3.3.1. Materialul biologic.......................................................... 24 3.3.2. Metoda de lucru............................................................... 24 3.4. Tehnologia aplicată în cultură.................................................... 25 3.5. Observaţii şi determinări............................................................ 26 5
    • Cap. 4. REZULTATE PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC, ÎN SOLARII..................................................................................................... 28 4.1. Evoluţia temperaturilor în aer, în sol şi în substratul de cultură. 28 4.2. Creşterea şi fructificarea plantelor.............................................. 29 4.3. Producţia timpurie...................................................................... 31 4.4. Producţia totală........................................................................... 34 4.5. Dinamica recoltărilor.................................................................. 36 4.6. Calitatea alimentară a fructelor de ardei..................................... 39Cap. 5. REZULTATE PRIIND REGIMUL DE FERTILIZARE A ARDEIULUI GRAS CULTIVAT PE SUBSTRAT ORGANIC, ÎN SOLARII...................................................................................... 41 5.1. Evoluţia conţinutului de macroelemente în substratul organic... 41 5.2. Creşterea şi fructificarea plantelor.............................................. 43 5.2.1. Înflorirea şi fructificarea plantelor................................... 43 5.3. Producţia totală........................................................................... 44 5.4. Dinamica recoltărilor.................................................................. 47Cap. 6. COCLUZII ŞI RECOMANDĂRI................................................... 49BIBLIOGRAFIE............................................................................................. 51 6
    • C O N T E N T S INTRODUCTION............................................................................ 9Cap. 1. ACTUAL SITUATION OF THE RESEARCH CONCERNING GREEN PEPPER CULTURE ON SOILLESS CULTURE SYSTEMS.................................................................................................. 11 1.1. Actual situation concerning green pepper culture in Romania 11 and global scale.............................................................................. 1.2. The specific features of the green pepper soil less culture 13 technology…....................................................................................... 1.2.1. The different soil less culture systems used for green 13 pepper.............................................................................. 1.2.2. The management of fertilization and irrigation at the 17 green pepper culture on organic substratum....................Cap. 2. THE NATURAL CONDITION IN WHICH THE RESEARCH WERE DEVELOPED...................................................................... 19 2.1. The geographical situation.......................................................... 19 2.2. The climate.................................................................................. 19Cap. 3. MATERIAL AND METHOD......................................................... 20 3.1. The scope and the objectives of the researches........................... 20 3.2. The organization of experience regarding the green pepper 22 culture technology on organic substratum.................................. 3.2.1. The biological material.................................................... 22 3.2.2. The method of work......................................................... 23 3.3. The organization of experience regarding the green pepper 24 fertilization on organic substratum.............................................. 3.3.1. The biological material.................................................... 24 3.3.2. The method of work......................................................... 24 7
    • 3.4. Technology applied in experimental culture............................... 25 3.5. Observation and determinations.................................................. 26Cap. 4. RESEARCHES REGARDING THE PERFECTIONATION OF GREEN PAPER CULTURE INORGANIC SUBSTRATUM IN COLD GREENHOUSE…………………………………………….. 28 4.1. Evolution of the temperatures in air, soil land organic substratum…………………………………………………….. 28 4.2. Growth and fruit link of the green pepper.................................. 29 4.3. Early yield.................................................................................. 31 4.4. Total yield.................................................................................. 34 4.5. The harvest dynamic.................................................................. 36 4.6. The feeding quality of the green pepper fruits........................... 39Cap. 5. RESULTS REGARDING FERTILIZATION MANAGEMENT AT GREEN PAPER CULTIVATED IN COLD GREENHOUSES.. 41 5.1. Evolution of the temperatures in air, soil land organic substratum………………………………………...................... 41 5.2. Growth and fruit link of the green pepper................................. 43 5.3. Total yield.................................................................................. 44 5.4. The harvest dynamic.................................................................. 47Cap. 6. GENERAL CONCLUSIONS AND REFERENCES..................... 49BIBLIOGRAPHY.......................................................................................... 51 8
    • INTRODUCERE Omenirea, la începutul secolului XXI, este constrânsă în găsirea desoluţii la una din marile probleme ale sale care este alimentaţia. Asigurarea hraneinecesare unei populaţii de peste 6 miliarde de locuitori, reprezintă o prioritate culargi implicaţii economice, sociale şi culturale. “Revoluţia verde” a atras atenţia asupra rolului deosebit pe care îl poateavea mate-rialul biologic în realizarea producţiilor vegetale. S-au creat soiuri şihibrizi cu potenţial de producţie tot mai ridicat şi în strânsă corelaţie cu aceasta,s-au elaborat şi promovat tehnologii de cultură adecvate Ritmul ridicat de creştere a populaţiei lumii, obligă la exploatarea câtmai eficientă a posibilităţilor existente, la identificarea şi promovarea unor soluţiinoi, mai performante de sporire a producţiei vegetale. Aceasta din tendinţa de a realiza producţii cât mai ridicate pe unitatea desuprafaţă, deoarece sistemele de cultură clasică la sol sunt limitate din punct devedere productiv. Dar aceste sisteme noi impun şi rezolvarea unor problemetehnico-economice, pentru a face faţă concurenţei din ce în ce mai acerbe. Celemai frecvent folosite sisteme de cultură neconvenţionale pe plan mondial sunt:sistemul de cultură pe vată minerală şi sistemul de cultură pe film nutritiv (NFT). Extinderea acestor sisteme de cultură prezintă unele neajunsuri cum arfi: sistemul de cultură pe vată minerală necesită cantităţi enorme din acestmaterial, material care ulterior se repune în circulaţie foarte greu, iar sistemulNFT presupune reamenajarea spaţiilor de producţie prin instalarea de jgheaburi,operaţie care este foarte costisitoare financiar. Având în vedere aspectele mai sus menţionate se impune dezvoltareaunor tehnologii care să nu fie costisitoare, să se poată realiza cu materiale ieftineşi la îndemână, dar în acelaşi timp să asigure o productivitate ridicată atâtcantitativ cât şi calitativ. 9
    • Pentru a răspunde dezideratelor de mai sus şi a le adapta potenţialuluieconomic a fermierilor din ţările cu o economie slab dezvoltată, se impune totmai mult aplicarea sistemului de cultură pe substraturi organice. Acest sistem decultură prezintă două mari avantaje: este foarte accesibil din punct de vedereeconomic şi se încadrează tendinţei mondiale spre cultura cât mai ecologică. Între speciile legumicole care se pretează unor astfel de sisteme de cultură senumără şi ardeiul, care în spaţiile protejate ocupă locul al treilea în culturile debază, după tomate şi castraveţi. Având în vedere importanţa alimentară şi economică a acestei specii,problematica abordată în prezenta teză de doctorat, propune îmbunătăţireatehnologiei de cultură a ardeiului pe substrat organic, având în vedere avantajelemenţionate ale acestuia. Conţinutul ştiinţific al prezentei teze, se bazează pe sinteza rezultatelorcercetării şi a experienţei practice dobândite, care prin cumulare să contribuie laevoluţia implementării culturii ardeiului pe substrat organic. Pe parcursul anilor experimentali şi în timpul elaborării prezentei teze dedoctorat m-am bucurat de înţelegerea, sprijinul permanent şi competenţa condu-cătorului ştiinţific PROF. dr. Al. S. APAHIDEAN, căruia îi port o deosebitărecunoştinţă. Adresez de asemenea, pe această cale, mulţumiri întregului colectiv aldisciplinei de Legumicultură, pentru buna colaborare în realizarea părţii experi-mentale a acestei teze de doctorat. 10
    • C a p i t o l u l 1 STADIUL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA ARDEIULUI ÎN SISTEME FĂRĂ SOL 1.1. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND CULTURA ARDEIULUI ÎN ROMÂNIA ŞI PE PLAN MONDIAL Locul de origine a ardeiului este America-Mexic şi Guatemala (HAZENBUSH,1958). De aici s-a răspândit spre nord, în S.U.A. şi spre sud, în Columbia, Vene-zuela, Ecuador, Brazilia, Peru, Bolivia, Paraguay, Chile, Argentina şi Uruguay.Pe vasele de lut descoperite din timpuri străvechi era încrustat ardeiul. Ardeiul a fost introdus în Spania, Portugalia, apoi în 1542 în Germania,1548 în Anglia, apoi în Ungaria. Ardeiul roşu este semnalat de DODONAEUS în1644. În ţara noastră, ardeiul s-a cultivat doar în secolul al XIX-lea, mai întâi însudul ţării şi apoi în alte zone. Conform datelor furnizate de FAO, în graficul 1.1., sunt prezentatesuprafeţele cultivate cu ardei în România în anii 2001-2006. Se observă o uşoarătendinţă de creştere a suprafeţelor, dar cu unele variaţii (scăderi) în anii 2004 şi2005. Pe ansamblu, suprafaţa cultivată cu ardei în anul 2006 comparativ cuanul 2001, este cu 26,84% mai ridicată. În valori absolute, această diferenţă însu-mează 4.805 ha la nivelul întregii ţări. Dar aceste suprafeţe nu au o relevanţă prea mare în capacitatea unei ţăride a-şi produce necesarul de legume (ardei în cazul de faţă) pentru consumpropriu. Aici mai intervine randamentul producţiei pe unitatea de suprafaţă (ha). 11
    • 2001 2002 2003 2004 2005 2006 22705 17900 1909418999 18099 19975 Grafic 1.1. Suprafaţa cultivată cu ardei în România (ha) Graph 1.1. Green pepper harvest area in Romania (ha) Bulgaria Turcia Italia Ungaria Franţa Belgia Olanda România 12 18 21 26 27 37 279 200 Grafic 1.3. Producţia medie (tone/ha) Graph 1.3. Average yield (tons/ha) 12
    • 1.2. PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGIEI CULTURII ARDEIULUI ÎN SISTEME FĂRĂ SOL Faţă de cultura efectuată în sol, principala problemă întâlnită la culturafără sol, este limitarea volumului de substrat pus la dispoziţia rădăcinilor. Aceastălimitare presupune ca substratul să asigure performanţe superioare solului pentru agaranta o creştere optimă a plantelor. În toate sistemele de cultură fără sol, funcţia solului de asigurare a ele-mentelor nutritive este înlocuită prin intermediul unei soluţii nutritive, distribuităperiodic la nivelul sistemului radicular al plantelor. Concentraţia elementelornutritive din soluţia administrată nu este constantă pe întreaga perioadă de vege-taţie, înregistrându-se variaţii mari chiar în perioade scurte de timp. Aceste variaţiisunt determinate de condiţiile de mediu, de perioada din zi, stadiul de dezvoltare alplantelor şi de cerinţele specifice de nutriţie a speciei. 1.2.1. Sisteme de cultură fără sol folosite la ardei În ţara noastră cercetările privind cultura ardeiului în sisteme ,,fără sol”sunt puţine. Ele nu s-au concretizat în stabilirea unui sistem de cultură accesibilpentru a putea fi introdus în unităţile de producţie, însă în ultimii ani aceste cercetăriau fost amplificate, rezultat indiscutabil al unei multitudini de avantaje care impundezvoltarea culturilor ,,fără sol”, ca o alternativă a sistemului tradiţional, mai alesîn condiţiile unor restricţii energetice, cât şi de protejare a mediului ambiant. În acest cadru au apărut o serie de noi sisteme de cultură comerciale careau exclus solul ca suport al plantelor. Se cunosc în prezent următoarele sistememai importante, aplicate la ardei: - cultura pe substrat organic; - cultura pe vată minerală şi alte substraturi inerte; - NFT - cultura pe peliculă nutritivă. 13
    • Cultura ardeiului pe vată minerală (fig.1.1.). La cultura pe vatăminerală sunt recomandate plăci cu dimensiuni de 100 x 15 x 7,5 cm. Pe o placă devată minerală se plantează trei plante, în felul acesta obţinându-se o densitate de3,5 plante/m2 (SZORY, 1995). Fig. 1.1. Cultura ardeiului pe vată minerală (www.acsedu.co.uk) Fig. 1.1. Rockwool culture system (www.acsedu.co.uk) Condiţiile cerute pentru o bună reuşită a culturii: - vată minerală de bună calitate; - un sistem sigur de amestecare a soluţiei şi de distribuţie; - apă de udat corespunzătoare (calitate şi cantitate); - soluţie nutritivă cu compoziţie optimă. Cultura ardeiului în sistem NFT (fig.1.2.). Sistemul NFT este întrebuinţatîn prezent pentru un larg număr de culturi, în multe ţări. Există rezultate în aceastătehnică, pentru producerea industrială a culturilor de legume în seră, în special latomate şi ardei. Un număr relativ redus de încercări sugerează că, ardeiul poate fi adaptatfoarte bine la NFT, tocmai ca şi în cultura pe vată minerală sau pe substrat organic. 14
    • Jgheab soluţie nutritivă Retur soluţie Pompă nutritivă Pompă l ţi nutritivă de aer Piatră de aerisire Rezervor Fig. 1.2. Sistemul de cultură NFT (www.hhydro.com) Fig. 1.2. NFT culture system (www.hhydro.com) Cultura ardeiului pe substraturi organice (fig.1.3.). Sistemul de culturăpe substrat organic oferă numeroase avantaje în exploatare, avantaje care au făcutca acest sistem să-şi găsească aplicabilitate largă mai ales în ţările bogate înasemenea resurse. Substraturile organice se folosesc în zonele în care turba saualte resturi organice (talaş, rumeguş de lemn, scoarţa de copac măcinată) rezultăca deşeuri în cantităţi mari. Substratul asigură ancorarea sistemului radicular şiaprovizionarea cu apă şi substanţe minerale a plantelor. Fig. 1.3. Substrat organic folosit pentru cultura ardeiului (foto original) Fig. 1.3. Organic substratum used for green pepper culture(original photo) 15
    • Introducerea sistemului de cultură ,,fără sol” pe substrat organic în culturatomatelor în sere, ca dealtfel şi pentru alte culturi oferă numeroase avantaje înexploatare (INDREA şi colab., 1990; APAHIDEAN, 1993): - control mai bun al nutriţiei şi irigării, menţinând umiditatea atmos-ferică la un nivel relativ scăzut, favorabil polenizării şi defavorabil apariţiei bolilor; - eliminarea necesităţii dezinfecţiei cu aburi; - conducerea programată a fertilizării şi irigării prin picurare cu economiede substanţe şi apă şi cu eficienţă sporită; - raport mai bun între capacitatea pentru aer şi apă asigurând aerisireaşi drenajul corespunzător; - gradient al temperaturii, superior în lunile de iarnă, primăvară, prinstocarea şi cedarea temperaturii, oferind condiţii bune de dezvoltare sistemuluiradicular, obţinerea de producţii mai timpurii şi mai mari decât la cultura în sol; - înlăturarea pericolului tasării solului şi deranjării sistemului radicularprin treceri repetate cu ocazia lucrărilor de copilit, palisat, recoltat. Principalul dezavantaj al sistemului îl constituie cheltuielile suplimentare cuforţa de muncă, materialele şi investiţiile importante pentru modernizarea instalaţiilor. Principalele materiale organice folosite ca substrat în cultura ,,fără sol”sunt: turba, scoarţa de copac, rumeguşul şi alte deşeuri celulozice lemnoase. Sistemele şi metodele folosite pentru culturile pe substrat organic suntdiverse. La noi în ţară, primele cercetări privind cultura legumelor pe substratorganic s-au întreprins la USAMV Cluj-Napoca (INDREA şi colab., 1990; APAHIDEANşi colab., 1993), la Staţiunea Işalniţa (ILIE, ANA STĂNESCU, 1989), la Institutul deCercetări pentru Legumicultură şi Floricultură de la Vidra (LĂCĂTUŞ şi colab.,1992), acestea din urmă chiar la cultura ardeiului în solarii (tabelul 1.1.). În metoda experimentală la USAMV Cluj-Napoca, ardeii sunt cultivaţiîn pungi de folie de polietilenă neagră, cu volumul de 8 litri substrat/plantă. În parteainferioară a pungilor se practică 10 orificii pentru drenaj cu diametrul de 12 mm,prin care în a doua parte a perioadei de vegetaţie, rădăcini izolate pătrund în sol. 16
    • Tabelul 1.1. Rezultate de producţie obţinute de ICLF Vidra, într-o cultură de ardei gras, cultivat în solar tip tunel pe diferite substraturi organiceYield results obtained at ICDLF Vidra for a green pepper culture cultivated in a tunnel polyethylene greenhouse on different organic substrates (LĂCĂTUŞ şi colab., 1992) Producţie (g/plantă) - Yield (g/plant) Substraturi 1-30 1-10 11-20 21-31 1-10 Substrates Total VI VII VII VII VIII Turbă (30%)+suport forestier (70%) (în volum) 100 342 192 86 120 840 Peat (30%) + wood chips (70%) (in volum) Turbă (75%) + nisip (25%) (în greutate) 74 276 156 126 228 860 Peat (75%) + sand (25%) (in weight) Turbă intermediară (Intermediar peat) 86 244 164 128 212 834 Sol (Soil) 20 166 36 70 98 390 Ca substrat este folosită turba brună de Călăţele (neutralizată cu CaCO3),în amestec cu pământ de ţelină şi mraniţă în raport de 8:1:1. Amestecurile, înaintede a fi utilizate în cultură, sunt fertilizate cu macro şi microelemente. Fazial, la 14zile, se fertilizează cu soluţii de îngrăşăminte pe bază de NPK, în concentraţie de 1%aplicându-se 0,5 litri soluţie/plantă. 1.2.2. Conducerea fertilizării şi irigării la cultura ardeiului pe substrat organic Programul de nutriţie pentru cultura ardeiului pe turbă, constă în adăugareade neutralizanţi şi completarea cu macro- şi microelemente, înainte de a umplepungile, urmată de irigarea cu soluţii nutritive ce conţin atât macro- cât şi micro-elemente. Cu privire la nivelul de azot şi potasiu, trebuie subliniat că cea maimare parte a acestor elemente este asigurată prin fertilizări suplimentare. Turba are o capacitate tampon pentru macro- şi microelemente mai maredecât cea a majorităţii solurilor. Cultivatorii trebuie să analizeze continuu cantitatea 17
    • de elemente nutritive asimilabile din substrat pentru a decide compoziţia soluţieinutritive care o vor aplica. Acest lucru presupune posibilitatea de efectuare rapidăa analizelor chimice şi o tehnică precisă pentru aplicarea frecventă a fertilizanţilor.Rezultatele obţinute în urma analizei substratului, ne ajută să luăm măsurilenecesare pentru a optimiza starea de nutriţie la nivelul zonei radiculare, înainte sădetectăm efecte negative asupra plantelor. În sistemul românesc de cultură a ardeiului pe substrat organic, metodăexperimentată la USAMV Cluj-Napoca, de către colectivul de legumicultură,fertilizarea prezintă unele particularităţi. Ardeiul se cultivă în pungi de PE, dinfolie opacă şi culoare închisă. Amestecurile înainte de a fi utilizate sunt fertilizate masiv cu macro- şi micro-elemente, în funcţie de consumul specific al plantelor. Fazial şi sistematic, culturase fertilizează cu NPK în funcţie de analizele agrochimice ale substraturilor dinpungi (INDREA şi colab., 1990). 18
    • C a p i t o l u l 2 CADRUL NATURAL ŞI CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE AFERENTE DESFĂŞURĂRII EXPERIENŢEI 2.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ Experienţele privind perfecţionarea tehnologiei de cultură a ardeiului pesubstrat organic în solarii în zona Podişului Transilvaniei s-au efectuat în Cluj-Napoca, în solarul, Disciplinei de Legumicultură din cadrul Universităţii deŞtiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, între anii 2006-2008. Poziţia geografică a locului în care s-au desfăşurat experienţele,corespunde coor-donatelor de 46046’ latitudine nordică, 23036’ longitudine esticăşi este situat la o alti-tudine de 363 m deasupra nivelului mării. Din punct de vedere fizico-geografic terenul se găseşte într-o regiune detranziţie, la zona de contact a trei mari unităţi de relief : Câmpia Transilvaniei laEst, Munţii Gilăului la Vest şi Podişul Someşan la Nord (NEMEŞ şi colab., 1968). 2.2. CLIMA În judeţul Cluj, relieful crează diferenţieri climatice între regiuneamuntoasă şi deluroasă a judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elementeclimatice. Tempe-raturile medii ale anului sunt cuprinse între 1,5°C si 2,5°C înmasivul Vlădeasa şi Muntele Mare, 3-6°C la periferia zonei înalte, 7-9°C înCâmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan. În ceea ce priveşte temperaturileextreme, luna cea mai rece este februarie, iar luna cea mai caldă este în zonamontană, august şi în zona deluroasă, iulie. 19
    • C a p i t o l u l 3 MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU 3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII Culturile horticole „fără sol” au câştigat deja o poziţie de frunte în pro-ducţia horticolă pe plan mondial. Aceste sisteme de cultură neconvenţionale, suntîn egală măsură de mare interes atât pentru cercetători cât şi pentru cei care lepractică în scopul realizării produselor destinate consumului uman. În ţara noastră extinderea acestor sisteme de cultură ridică serioase pro-bleme de ordin tehnico-economic, de aceea este necesară stabilirea unor tehnologiide cultură aplicabile, atractive, prin folosirea unor materiale şi echipamente autoh-tone sau de import care să fie accesibile unui număr cât mai mare de utilizatori. Scopul cercetărilor care fac obiectul prezentei teze de doctorat, a fostacela de a perfecţiona o metodă de cultură şi de a elabora o tehnologie corespun-zătoare, care să permită cultura ardeiului în solarii, pe substrat organic „fără sol”,folosind ca substrat materiale ieftine şi uşor accesibile în zonă, urmărind reali-zarea unei producţii timpurii şi totale mai mari, cu costuri specifice mai redusedecât la alte sisteme „fără sol” sau la sistemul clasic de cultură în sol. Din punct de vedere a tendinţei actuale în practica horticolă de a maxi-miza capacitatea de producţie pe unitatea de suprafaţă pe de o parte şi de a scădeacheltuielile pe unitatea de produs pe de altă parte, se impune dezvoltarea şi perfec-ţionarea unor metode moderne şi eficiente în vederea atingerii acestor scopuri. Una dintre modalităţi este aplicarea unei tehnologii cât mai moderne înlimita capacităţii financiare a fiecărui producător. După cum reiese din conţinutulpărţii experimentale a prezentei teze de doctorat, privind perfecţionarea sistemului 20
    • de cultură pe substrat organic, acesta se dovedeşte a fi cel mai potrivit micilorproducători, având în vedere situaţia economică din ţara noastră. Motivul îl constituie avantajul unei investiţii iniţiale suportabilă mai alespentru noii producători pe de o parte, iar pe de altă parte rezultatele privindcapacitatea ridicată de producţie a acestui sistem. Dar toate aceste avantaje ale sistemului de cultură în substrat organic,pot fi potenţate de aplicarea unor tehnici de dirijare a factorilor productivi ai acestuisistem de cultură. Din acest motiv, capitolul V, va avea drept obiect de studiu, influenţamodului de fertilizare şi stabilirea optimului dozelor de fertilizanţi utilizat lasistemul de cultură în substrat organic. Principalele obiective prin care s-a urmărit realizarea scopului propus aufost: - studiul comportării unor soiuri şi hibrizi de ardei în solarii, în culturafără sol pe substrat organic, folosind un volum limitat de substrat în comparaţiecu metoda de cultură clasică în sol; - adaptarea tehnologiei de cultură a ardeiului la particularităţilesistemului, prin stabilirea metodelor de conducere a plantelor, de susţinere, gradulde încărcare cu fructe, durata culturii etc.; - rentabilizarea folosirii culturii fără sol a ardeiului în substrat organic,prin stabilirea dozelor optime de fertilizanţi, evitând pericolul sărăturării şi dezechi-librul în raportul dintre elemente; - stabilirea eficienţei concentraţiilor diferite de săruri din substrat şi amodului diferit de conducere a fertilizării faziale asupra calităţii fructelor; - stabilirea modului diferit de conducere a fertilizării faziale asupra calităţiifructelor; 21
    • 3.2. ORGANIZAREA EXPERIENŢEI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC Cercetările s-au desfăşurat pe parcursul anilor 2006-2008, ca o experienţăbifactorială cu două, respectiv opt graduări fiecare. Experienţa s-a desfăşurat încondiţii de tehnică experimentală riguroasă fiind amplasată în trei repetiţii. Factorul A: Sistemul de cultură cu două graduări • Pe substrat organic (în pungi de polietilenă) • În sol Factorul B: Cultivarul cu opt graduări • Nikita F 1 • Blondy F1 • Karpatia F1 • Kerala F1 • Işalniţa 85v • Andra • Zenit • Amaradia Prin combinarea celor doi factori, au rezultat 16 variante experimen-tale, care au fost aşezate în parcele subdivizate cu trei repetiţii 3.2.1. Materialul biologic Materialul biologic utilizat în experienţă este reprezentat de 8 cultivaruride ardei gras, după cum urmează: - patru hibrizi specializaţi pentru cultura în solarii şi sere (Nikita F1,Blondy F1, Karpatia F1 şi Kerala F1) care provin de la firme străine consacrate îndomeniul produ-cerii de seminţe; - patru soiuri (Işalniţa 85V, Andra, Zenit şi Amaradia) care suntromâneşti, create la SCDL - Işalniţa. 22
    • 3.2.2. Metoda de lucru Producerea răsadurilor - semănatul s-a realizat la data de 1 februarie2006, în 28 ianuarie în 2007 în lădiţe de lemn iar în anul 2008, semănatul a avutloc în data de 28 ianuarie în platouri alveolare. Răsărirea în masă a avut loc dupăaproximativ 12-14 zile de la semănat. Semănătura a fost tratată cu Bavistin (0,05%)pentru prevenirea căderii plăntuţelor (Pythium de baryanum). Repicatul - a avut loc la 7 martie în ghivece cu diametrul de 8 cm,folosindu-se un amestec format din turbă, mraniţă şi pământ de ţelină în raport de8:1:1, cu pH-ul corectat la 7,0-7,2 (prin adăugarea a 2 kg carbonat de calciu/m3 deamestec); în anul 2007 repicatul s-a efectuat în data de 28 februarie, iar în anul2008 operaţia s-a efectuat în data de 4 martie în ghivece de aceeaşi mărime,utilizând acelaşi substrat. Pentru menţinerea stării de sănătate a răsadurilor, s-au făcut tratamentealternative cu fungicide şi insecticide, repetate la 10 zile în special pentruprevenirea căderii plăntuţelor (Pythium de baryanum), putregaiul cenuşiu (Botrytiscinerea) şi atacul păianjenului roşu şi a musculiţei albe de seră (Tetranichusurticae şi Trialeurodes vaporariorum). În această perioadă, plantele au fost ţinute însera caldă unde au avut condiţii optime de vegetaţie. Plantarea răsadurilor în pungi PE - pentru a evidenţia avantajele culturiipe substrat organic (în pungi PE), s-a recurs la transplantarea răsadurilor necesarevariantelor cultivate în acest sistem de cultură în pungile PE aferente. Transplan-tarea a avut loc în data de 28 martie în anul 2006 iar în anul 2007 şi 2008 la datade 3 aprilie. Această strategie, a avut drept scop „exploatarea” condiţiilor favora-bile de creştere şi dezvoltare a răsadurilor din sera în care au fost produse. Bene-ficiind de cele aproximativ patru săptămâni de la data transplantării în pungi PE şipână la data estimată a înfiinţării culturii, răsadurile vor avea o creştere şi dezvol-tare net superioare faţă de cele repicate în ghivece. Acest avantaj se poate evidenţiaprin dimensiunile plantelor în momentul înfiinţării culturii şi în precocitatearecoltei. 23
    • 3.3. ORGANIZAREA EXPERIENŢEI PRIVIND REGIMUL DE FERTILIZARE ARDEIULUI CULTIVAT PE SUBSTRAT ORGANIC ÎN SOLARII Cercetările s-au desfăşurat pe parcursul anilor 2006-2008, ca o experienţăbifactorială cu două, respectiv trei graduări fiecare. Experienţa s-a desfăşurat încondiţii de tehnică experimentală riguroasă fiind amplasată în trei repetiţii.Factorul A: Fertilizarea de bază cu două graduări • Fertilizarea de bază 1 (FB1) cu 3 kg Cropcare/m3 de amestec • Fertilizarea de bază 2 (FB2) cu 4,5 kg Cropcare/m3 de amestecFactorul B: Modul de aplicare a fertilizărilor faziale cu trei graduări • Nefertilizat (martor) • Fertilizat foliar • Fertilizat foliar şi radicular Prin combinarea celor doi factori, au rezultat 6 variante experimentale,care au fost aşezate în parcele subdivizate cu trei repetiţii. 3.3.1. Materialul biologic Materialul biologic utilizat în această experienţă, este reprezentat dehibridul Blondy F1, hibrid care a fost utilizat şi în experienţa privind tehnologia decultură a ardeiului pe substrat organic. 3.3.2. Metoda de lucru Etapele tehnologice necesare producerii materialului săditor utilizat înaceastă experienţă, începând cu: semănatul, repicatul, tratamentele fitosanitare şiîncheind cu plantarea răsadurilor în pungi PE cu substrat organic, sunt identice cucele efectuate la experienţa anterioară. 24
    • 3.4. TEHNOLOGIA APLICATĂ ÎN CULTURĂ Tehnologia aplicată în cultură a fost cea obişnuită, recomandată detehnologia clasică, cu o atenţie sporită asupra unor factori ca: - asigurarea prevenirii şi combateri bolilor şi dăunătorilor; - asigurarea necesarului de elemente nutritive, prin fertilizări faziale,radiculare şi foliare; - asigurarea umidităţii optime atât la nivelul sistemului radicular cât şi aumidităţii atmosferice; - reducerea nivelului de temperatură şi lumină în zilele călduroase devară, prin pulverizări repetate cu apă şi cretizarea solarului. Lucrări efectuate asupra plantelor: ♦ Completarea golurilor, s-a făcut cu răsad din acelaşi cultivar în zileleurmătoare înfiinţării experienţei, cu răsad sănătos, viguros şi aparţinând aceluiaşicultivar. Această lucrare a fost necesară doar la variantele cultivate în sol; ♦ Pe parcursul perioadei de vegetaţie, lucrările efectuate asupra plantelorsau încadrat în tehnologia clasică; ♦ Bobocitul a fost prima lucrare efectuată, şi a constat în îndepărtareaprimului boboc floral apărut. Acest lucru este necesar atât pentru a nu supra-solicita tânăra plantă cu susţinerea fructului, cât şi pentru a stimula ramificarea şiînflorirea abundentă în următoarea perioadă; ♦ Rărirea florilor a fost o lucrare necesară datorită tendinţei naturale aardeiului de a forma 2 sau 3 flori grupate la fiecare ramificaţie. Lăsarea unuinumăr mai mare de flori pe plantă, are drept consecinţe un număr mare de fructedar de calitate slabă; ♦ Copilitul a fost o altă lucrare importantă şi a constat în înlăturarea tuturorcopililor de pe tulpină, astfel încât plantele au fost conduse cu două tulpini, unaorientată vertical deasupra rândului de plante, iar a doua spre mijlocul stratului; ♦ Palisatul a fost necesar pentru susţinerea plantelor şi s-a făcut cu sfoarăde rafie legată la sârma spalier; 25
    • Lucrări efectuate asupra solului şi a substratului organic: ♦ Combaterea buruienilor la variantele cultivate în sol, s-a făcut prinpraşile manuale, ori de câte ori a fost necesar; ♦ Spargerea crustei după udarea plantelor în sol, lucrare care s-a efectuat cusăpăliga. ♦ Plivitul buruienilor din pungile PE la nevoie; ♦ Completarea cu substrat organic în pungile PE, după tasarea datoratăudărilor; La variantele cultivate în sol, s-a făcut o fertilizare de bază cu acelaşiîngrăşământ complex, fiecărei plante revenindu-i o cantitate egală celor cultivateîn substrat organic. 3.5. OBSERVAŢII ŞI DETERMINĂRI În cadrul experienţei efectuată în anii 2006-2008, privind comportareaculturii ardeiului pe substrat organic, s-au efectuat o serie de determinări. S-au realizat măsurători biometrice pentru stabilirea capacităţii de creştereşi fructificare a plantelor: înălţimea tulpinii, grosimea tulpinii la 3 cm deasupracoletului, numărul de frunze, numărul de flori şi fructe legate. S-a urmărit dinamica recoltărilor, producţia timpurie şi totală precum şicalitatea comercială a fructelor şi compoziţia chimică a acestora. Producţia de fructe s-a stabilit prin cântărire, pe parcele experimentale,pe variante şi repetiţii, prin recoltări succesive la intervale de o săptămână, ceea cea permis calcularea recoltei pe decade şi luni precum şi urmărirea în dinamică aacestora, astfel fiind posibilă calcularea producţiei timpurii şi totale de fructe.Producţia obţinută pe parcela experimentală, a fost calculată la hectar, prinraportarea celor două suprafeţe Datele privind producţia timpurie au fost interpretate statistic prinmetoda analizei varianţei. 26
    • Calitatea comercială a fructelor a fost stabilită prin cântărire după sortareafiecărei recolte pe trei calităţi: extra, calitatea I şi calitatea II: - la calitatea extra au fost incluse fructele întregi, uniform dezvoltate, cugreutate peste 80 de grame; - la calitatea I, au fost incluse fructele întregi, uniform dezvoltate, cugreutatea cuprinsă între 40 şi 80 g; - la calitatea II au fost incluse fructe diforme, care prezentau urme deatac de boli sau dăunători, precum şi cele cu greutate mai mică de 40 de grame. Fiind cunoscută importanţa alimentară a ardeiului şi efectele beneficeasupra organismului uman prin componentele pe care o conţine, experienţele au vizatşi efectuarea unor analize şi determinări privind compoziţia chimică a ardeiului.Principalele analize chimice efectuate asupra compoziţiei chimice a fructelor deardei au fost: • conţinutul de vitamina C; • substanţa uscată solubilă; • aciditatea; Aceste analize au fost efectuate în cadrul laboratorului de TehnologiaPrelucrării Produselor Horticole din cadrul Facultăţii de Horticultură a USAMVCluj-Napoca. Metodele de analiză au fost cele titrimetrice pentru vitamina C şiaciditate, refractometrice pentru substanţa uscată. 27
    • C a p i t o l u l 4 REZULTATE PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC, ÎN SOLARII 4.1. EVOLUŢIA TEMPERATURILOR ÎN AER, ÎN SOL ŞI ÎN PUNGILE CU SUBSTRAT Cele două experienţe care fac obiectul de studiu al prezentei teze dedoctorat, fiind amplasate în acelaşi spaţiu de cultură (solar), plantele fiind plantateîn pungi PE cu acelaşi volum şi substratul organic având o compoziţie asemănă-toare, valorile temperaturilor în aer, sol şi substratul de cultură sunt aceleaşi înambele cazuri. Menţionez acest lucru, pentru a nu repeta datele obţinute. Din punct de vedere climatic, anii de studiu s-au caracterizat prin primăvericapricioase, cu alternanţe de temperatură, ceea ce a avut repercusiuni negativeasupra începutului de vegetaţie al plantelor mai ales în anul 2007 când mediiledin prima decadă a lunii mai, atât în substratul organic cât şi în sol se situează lanivelul minim de 15,40C. Astfel în timp ce în solul solarului, temperaturile medii înregistrate aufost de 19,40C în anul 2007, şi de 19,10C în anul 2008, media temperaturilor însubstratul organic a fost mai ridicată cu 2,10C în 2007 şi cu 2,00C în 2008. Această diferenţă se datorează probabil capacităţii amestecului nutritiv dea se încălzi mai uşor în timpul zilei, păstrând această diferenţă şi pe parcursulnopţii. Analizând evoluţia temperaturilor medii din aer, imediat după plantarearăsadurilor la locul definitiv, se constată că acestea au fost de 21,00C în anul 2007 şide 19,10C în 2008. 28
    • 4.2. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR Creşterea şi dezvoltarea plantelor. În ce priveşte creşterea şi dezvoltareaplantelor, în tabelul 4.1. sunt prezentate datele biometrice privind înălţimea plan-telor şi numărul mediu de frunze pe plantă. Comparând din acest punct de vedere cele două sisteme de cultură, esteuşor de observat că talia plantelor cultivate în substrat organic, este sensibil maimare faţă de cele cultivate în sol, diferenţa fiind de aproximativ 8-10%, tendinţăcare se păstrează în toţi anii experimentali. Înflorirea şi fructificarea la ardei. Înflorirea şi fructificarea plantelorde ardei a fost exprimată procentual prin numărul de fructe legate raportate lanumărul de flori înflorite. În ce priveşte procentul de legare a florilor în acestsistem de cultură, graficul 4.1. prezintă în mod elocvent aceste valori, care repre-zintă media anilor experimentali. La acest parametru, rezultatele cele mai bune le obţin hibrizii Nikita F1,Kerala F1 şi Blondy F1, realizând procente de legare de 41,98%, 39,81% şi 38,77%.Cultivarurile care au realizat cel mai mic procent de legare a florilor, sunt hibridulKarpatia F1 şi soiul Işalniţa 85v, cu procente de 27,94%, respectiv 28,76%. 49,06 47,38 46,12 42,16 42,2 50 36,56 38,29 34,46 40 41,98 39,81 38,77 36,23 30 30,84 31,73 27,94 28,76 20 10 0 Nikita F1 Blondy F1 Karpatria F1 Kerala F1 Işalniţa 85v Andra Zenit Amaradia Sol Pungi PE Grafic 4.1. Procentul de legare a florilor (media anilor 2006-2008) Graph. 4.1. Fruit link percent (average of the years 2006-2008) 29
    • Tabelul 4.1. Creşterea şi dezvoltarea plantelor Growth and development of pepper bell plants Nr. Sistem de Înălţimea medie a plantelor (cm) Nr. mediu defrunze/plantăvariantă Cultivar cultură Average height of plants (cm) Average number of leaves/plant Nr. of Cultivar Culture Media Mediavariant system 2006 2007 2008 2006 2007 2008 Average Average 1 Nikita F1 65,2 75,6 68,7 69,8 105,8 145,4 126,4 125,8 2 Blondy F1 60,8 72,7 67,2 66,9 96,6 146,2 130,4 124,4 3 Karpatria F1 Substrat 51,0 58,6 51,9 53,8 61,8 97,8 81,3 80,3 4 Kerala F1 organic 72,6 81,2 76,2 76,6 94,6 124,3 104,1 107,6 5 Işalniţa 85v Organic 70,4 83,4 79,7 77,8 86,8 106,1 96,6 96,5 6 Andra substratum 76,4 89,3 86,4 84,0 115,0 152,2 135,2 134,1 7 Zenit 56,4 68,9 65,4 63,5 71,6 914,7 96,3 94,2 8 Amaradia 86,4 103,2 93,2 94,3 106,2 168,4 145,5 140,0 9 Nikita F1 53,0 69,9 61,5 61,4 80,2 131,1 102,7 104,6 10 Blondy F1 56,4 71,0 63,0 63,6 84,0 102,0 98,0 94,6 11 Karpatria F1 35,4 52,4 45,6 44,5 56,8 87,0 68,0 70,6 12 Kerala F1 Sol 68,0 87,0 78,0 77,6 78,2 113,2 92,5 94,6 13 Işalniţa 85v Soil 51,6 69,2 62,4 61,0 61,6 97,3 83,7 80,7 14 Andra 58,0 78,0 73,0 69,6 75,2 100,4 91,4 89,0 15 Zenit 56,0 67,0 61,0 61,3 57,2 92,2 75,2 74,8 16 Amaradia 70,4 88,4 82,4 80,3 81,6 132,8 112,6 109,0 30
    • 4.3. PRODUCŢIA TIMPURIE Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei timpurii Producţia timpurie a fost calculată de la data de 14-16 iunie (primarecoltă) până la data de 17-20 iulie inclusiv în funcţie de anul experimental.Datele obţinute au fost prelucrate statistic, prin metoda analizei varianţei. Cel mai important factor în această experienţă este studiul influenţeisistemului de cultură pe substrat organic (în pungi PE), comparativ cu sistemulclasic de cultură în sol. În tabelul 4.2. sunt prezentate datele medii ale anilor experimentali privindinfluenţa sistemului de cultură pe substrat organic. Acest sistem de cultură, arealizat o producţie medie de 13,89 t/ha , înregistrând un spor mediu de producţiede 32,5% şi o diferenţă cu care este foarte semnificativ pozitivă. Tabelul 4.2 Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008) The influence of the culture system upon the early yield (average of the years 2006-2008) Producţia Sistem de Simbol timpurie Diferenţa Semnificaţia cultură % Symbol Early yield Difference Semnification Culture system (t/ha) S2 Sol (soil) 10,48 100,0 0,00 Martor Substrat organic S1 (organic 13,89 132,5 3,40 *** substratum) DL (p 5%) 1,31 DL (p1%) 1,90 DL (p 0,1%) 2,85 Influenţa cultivarului asupra producţiei timpurii Modul de comportare a cultivarurilor, este de asemenea un factor importantîn această experienţă. 31
    • Raportat la media anilor experimentali (tabelul 4.3.), soiul Amaradia estefoarte semnificativ pozitiv faţă de martor, acest lucru datorându-se nu atât preco-cităţii deosebite, ci datorită faptului că este un cultivar foarte productiv realizândproducţii timpurii medii de 17,37 t/ha şi un spor de producţie faţă de martor de66,7%. Tabelul 4.3. Influenţa hibridului asupra producţiei timpurii media (media anilor 2006-2008) The influence of variety upon the early yield (average of the years 2006-2008) Simbol Cultivarul Producţia Diferenţa Semnificaţia Symbol Cultivar timpurie Difference Semnification % Early yield (t/ha) H5 Işalniţa 85v 10,42 100,0 0,00 Martor H1 Nikita F1 15,53 149,1 5,12 ** H2 Blondy F1 12,02 115,4 1,61 - H3 Karpatia F1 9,55 91,6 -0,87 - H4 Kerala F1 9,08 87,1 -1,34 - H6 Andra 13,92 133,6 3,50 * H7 Zenit 9,61 92,2 -0,81 - H8 Amaradia 17,37 166,7 6,95 *** DL (p 5%) 2,70 DL (p 1%) 3,99 DL (p 0,1%) 6,17 La polul opus, se situează hibridul Karpatia F1, care în anii experimentalirealizează o producţie medie de 9,55 t/ha, producţie foarte scăzută, tendinţă carese perpetuează în toţi anii experimentali şi bineînţeles se regăseşte şi în mediaacestora. Cu o producţie timpurie de 15,53 t/ha, hibridul Nikita F1 înregistreazăun spor de producţie de 49,1% cu o diferenţă distinct semnificativ pozitivă faţă demartor, care la rândul lui realizează o producţie medie de 10,42 t/ha. 32
    • Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţieitimpurii. Interacţiunea cultivar-sistem de cultură, se referă la modul de comportare acultivarurilor studiate, în unul din sistemele de cultură (în sol sau pe substrat organic). Pe de altă parte, privind interacţiunea cultivar - sistem de cultură ca medie aanilor experimentali (tabelul 4.4.) şi analizând sistemul de cultură pe substrat organic,se observă că iese în evidenţă soiul Amaradia, a cărui diferenţă este foarte semni-ficativ pozitivă faţă de martor (Işalniţa 85v), înregistrând un spor de producţie de75,3%. Hibridul Nikita F1 şi soiul Andra sunt distinct semnificativ pozitivi faţă demartor, înregistrând sporuri de producţie de 55,1%, respectiv 66,7%. Hibrizii: BlondyF1, Karpatia F1, Kerala F1 şi soiul Zenit au producţii foarte apropiate de martor, cudiferenţe neasigurate statistic. Tabelul 4.4. Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008) The interaction influence of cultivar - culture system upon the early yield (average of the years 2006-2008) Sistem de Producţia Cultivar Diferenţa Semnificaţia cultură timpurie % Cultivar Difference Semnification Culture system Early yield (t/ha) Işalniţa 85v 11,21 100,0 0,00 Martor Nikita F1 17,39 155,1 6,18 ** Blondy F1 Substrat 13,37 119,3 2,16 - Karpatia F1 organic 9,90 88,3 -1,31 - Kerala F1 (Organic 10,23 91,3 -0,98 - Andra substratum) 18,69 166,7 7,48 ** Zenit 10,64 94,9 -0,57 - Amaradia 19,65 175,3 8,44 *** Işalniţa 85v 9,62 100,0 0,00 Martor Nikita F1 13,67 142,1 5,64 ** Blondy F1 10,67 110,9 4,02 * Karpatia F1 Sol 9,19 95,5 -0,43 - Kerala F1 (Soil) 7,92 82,3 -1,70 - Andra 9,14 95,0 -0,48 - Zenit 8,57 89,1 -1,05 - Amaradia 15,08 156,8 8,47 *** DL (p 5%) = 3,76 DL (p 1%) = 5,51 DL (p 0,1%) = 8,39 33
    • La sistemul de cultură în sol, soiul Amaradia este cultivarul cu producţiacea mai ridicată, cu o diferenţă de 56,8%, fiind astfel foarte semnificativ pozitivfaţă de martor. Hibridul Nikita F1, realizează un spor de producţie de 42,1%, cu odiferenţă distinct semnificativ pozitivă, iar hibridul Blondy F1 cu un spor deproducţie de 10,9% se diferenţiază semnificativ pozitiv. În acelaşi sistem de cultură, hibrizii: Karpatia F1, Kerala F1 şi soiurile:Andra şi Zenit, realizează producţii apropiate de cele ale soiului martor, nefiindasigurate statistic. 4.4. PRODUCŢIA TOTALĂ Producţia totală reprezintă întreaga cantitate de fructe recoltate, începândcu prima recoltă (14/16.06) şi până la desfiinţarea culturii (30.09). De asemeneasunt incluse fructele din toate cele trei calităţi comerciale (extra, calitatea I şi cali-tatea II). Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei totale. Influenţa siste-mului de cultură asupra producţiei totale este, se pare, cel mai important factor careinfluenţează capacitatea de producţie a cultivarurilor studiate, după cum aratădatele din tabelul 4.5. Tabelul 4.5.Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008) The influence of culture system upon the total yield (average of the years 2006-2008) Producţia totală Simbol Sistem de cultură Diferenţa Semnificaţia Total yield % Symbol Culture system Difference Semnification (t/ha) S2 Sol (soil) 29,87 100,0 0,00 Martor Substrat organic S1 (organic 36,38 121,8 6,51 *** substratum) DL (p 5%) 1,58 DL (p1%) 2,30 DL (p 0,1%) 3,45 34
    • Sistemul de cultură pe substrat organic realizează o producţie medie de36,38 t/ha ceea ce reprezintă un spor mediu de producţie pe cei trei ani experimentalieste de 21,8%, cu o diferenţă care este de asemenea foarte semnificativ pozitivăfaţă de sistemul de cultură martor (în sol). La variantele cultivate în sol producţia totală a fost în medie, de 29,87t/ha iar la sistemul de cultură pe substrat organic, de 36,38 t/ha. Influenţa cultivarului asupra producţiei totale. Cultivarul are o influenţăfoarte mare asupra producţiei totale, determinând variaţii foarte mari de producţie. Raportat la media anilor experimentali, cultivarurile cele mai valoroasedin punct de vedere al producţiei totale sunt aceleaşi, astfel, în medie, hibridulNikita F1 realizează o producţie de 40,43 t/ha, deci un spor de 41,6% diferenţăcare este foarte semnificativ pozitivă faţă de martorul experienţei (Işalniţa 85v cuo producţie medie de 28,55 t/ha). Soiul Andra, realizează o producţie totală mediede 37,71 t/ha, ceea ce înseamnă un spor de recoltă de 32,1%, diferenţă care estefoarte semnificativ pozitivă faţă de martor. Asemeni anilor experimentali, în medie,soiul Amaradia se dovedeşte a fi cel mai productiv cultivar care reuşeşte săproducă 45,63 tone de fructe la hectar, ceea ce înseamnă un spor mediu de pro-ducţie de 59,9%, diferenţă care este foarte semnificativ pozitivă faţă de martor(tabelul 4.6.). Tabelul 4.6. Influenţa cultivarului asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008) The influence of cultivar upon the total yield (average of the years 2006-2008) Producţia Simbol Cultivarul totală Diferenţa Semnificaţia % Symbol Cultivar Total yield Difference Semnification (t/ha) H5 Işalniţa 85 V 28,55 100.0 0,00 Martor H1 Nikita F1 40,43 141,6 11,89 *** H2 Blondy F1 29,91 104,8 1,36 - H3 Karpatia F1 24,58 86,1 -3,97 0 H4 Kerala F1 28,13 98,5 -0,42 - H6 Andra 37,71 132,1 9,16 *** H7 Zenit 30,09 105,4 1,54 - H8 Amaradia 45,63 159,9 17,09 *** DL (p 5%) = 3,35 DL (p 1%) = 4,95 DL (p 0,1%) = 7,66 35
    • Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţieitotale. Privind din punct de vedere al mediei anilor experimentali, şi analizândsistemul de cultură pe substrat organic, datele prezentate în tabelul 4.7., evidenţiazăsoiurile Andra şi Amaradia, care realizează 48 t/ha, respectiv 50,93 t/ha, înregis-trând sporuri de producţie de 56,5% şi 66,0% faţă de martor, cu diferenţe deproducţie care sunt foarte distinct semnificativ pozitive faţă de martor. HibridulNikita F1 realizează în medie un spor de producţie de 31,7%, spor cu care reali-zează o diferenţă distinct semnificativ pozitiv faţă de martor. Cultivarurile Blondy F1, Karpatia F1, Kerala F1 şi Zenit, au realizat în medieproducţii foarte apropiate faţă de martor, în felul acesta nefiind asigurate statistic. La sistemul de cultură în sol, cultivarurile care au avut în medie produc-tivitatea cea mai ridicată sunt Amaradia şi Nikita F1, cu diferenţe de producţiefoarte semnificativ pozitivi faţă de martor, realizând sporuri de producţie de 52,7%respectiv 53,1%. Neasigurate statistic sunt cultivarurile Blondy F1, Karpatia F1,Kerala F1, Andra şi Zenit, care au înregistrat producţii medii foarte apropiate demartor. 4.5. DINAMICA RECOLTĂRILOR Conform mediei anilor experimentali (tabelul 4.8), făcând comparaţieîntre cele două sisteme de cultură, din datele prezentate se poate observa că latoate cultivarurile producţia de fructe este mai mare la sistemul de cultură pesubstrat organic (în pungi PE), înregistrând pe ansamblu un spor mediu de 50,3%faţă de sistemul de cultură în sol. Cea mai bună dinamică a recoltărilor a avut-osoiul Amaradia pe substrat organic, care deşi nu a fost nul din cele mai timpuriicultivaruri, a avut producţii relativ constante până la sfârşitul perioadei devegetaţie. 36
    • Tabelul 4.7. Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008) The interaction influence of cultivar - culture system upon the total yield (average of the years 2006-2008) Sistem de Producţia totală Cultivar Diferenţa Semnificaţia cultură Total yield % Cultivar Difference Semnification Culture system (t/ha)Işalniţa 85v 30,64 100,0 0,00 Martor Nikita F1 40,42 131,7 9,74 ** Blondy F1 31,81 103,7 1,13 - Karpatia F1 26,60 86,7 -4,08 - Substrat Kerala F1 organic 28,07 91,5 -2,61 - (organic Andra substratum) 48,00 156,5 17,32 *** Zenit 34,52 112,5 3,84 - Amaradia 50,93 166,0 20,25 ***Işalniţa 85v 26,41 100,0 0,00 Martor Nikita F1 40,44 153,1 14,03 *** Blondy F1 28,00 106,0 1,59 - Karpatia F1 Sol 22,56 85,4 -3,85 - Kerala F1 (soil) 28,18 106,7 1,77 - Andra 27,41 103,8 1,00 - Zenit 25,65 97,1 -0,76 - Amaradia 40,33 152,7 13,92 *** DL (p 5%) 4,61 DL (p 1%) 6,76 DL (p 0,1%) 10,31 37
    • Tabelul 4.8. Dinamica recoltărilor (media anilor 2006-2008) Harvest dynamic (average of the years 2006-2008) Iunie Iulie August SeptembrieVarianta Cultivar Sistem de cultură June July August SeptembreVariant Cultivair Culture system II III I II III I II III I II III 1 Nikita F1 1,73 3,50 5,06 7,67 7,00 5,79 4,25 2,82 2,34 0,82 - 2 Blondy F1 1,07 2,51 4,50 5,29 5,15 4,09 4,11 1,12 1,51 0,66 1,05 3 Karpatia F1 0,50 2,06 3,09 4,25 4,27 3,13 3,16 2,71 2,04 1,06 1,03 4 Kerala F1 Substrat organic 0,65 2,39 3,64 3,77 4,23 3,73 3,37 2,95 2,23 1,06 1,86 Organic 5 Işalniţa 85v substratum 1,33 2,80 3,64 4,39 4,95 3,95 3,55 3,13 2,29 1,60 0,79 6 Andra 1,05 3,61 6,37 7,66 7,69 6,85 5,28 4,84 3,77 1,18 0,32 7 Zenit - 1,94 4,90 6,30 5,81 4,69 3,55 3,24 2,44 1,34 2,30 8 Amaradia 1,82 4,07 6,51 7,28 7,84 6,72 6,24 4,85 3,80 1,55 1,18 9 Nikita F1 0,68 2,97 4,50 5,97 6,11 3,88 5,27 3,81 4,03 2,66 2,50 10 Blondy F1 0,71 2,36 3,74 3,85 4,34 3,74 2,61 3,30 2,51 0,98 0,51 11 Karpatia F1 0,26 1,57 3,43 4,25 4,25 3,57 2,87 1,90 1,71 0,41 - 12 Kerala F1 Sol - 1,21 2,98 3,73 4,43 4,11 2,13 3,28 2,99 1,99 1,49 13 Işalniţa 85v Soil 0,28 1,73 3,25 3,75 4,40 4,45 3,30 2,92 1,64 1,63 1,10 14 Andra 0,24 1,69 3,16 4,21 4,37 4,04 3,18 3,86 2,38 2,20 2,81 15 Zenit - 1,75 3,25 3,57 4,13 4,19 2,96 2,66 2,39 0,63 1,96 16 Amaradia 1,09 3,14 5,19 5,66 4,59 5,04 3,71 4,49 4,09 1,99 1,90 38
    • 4.6. CALITATEA ALIMENTARĂ A FRUCTELOR DE ARDEI Pentru a exprima calitatea fructelor din punct de vedere alimentar, aufost luate în considerare conţinutul în principalii indicatori ai calităţii (substanţauscată solubilă, aciditatea şi vitamina C), valori care au fost raportate la mediaexperienţei care este considerată ca procent de 100%. La sistemul de cultură în substrat organic, substanţa uscată solubilă (s.u.s.)are valori pe ansamblu mai scăzute comparativ cu sistemul de cultură în sol.Astfel, din cultivarurile cu conţinutul cel mai scăzut în substanţă uscată solubilă,este hibridul Blondy F1 cu un conţinut de 4,92 grade refractometrice urmat deceilalţi hibrizi cuprinşi în experienţă: Karpatia F1, Nikita F1 şi Kerala F1 cuconţinut de substanţă uscată solubilă cuprinse între 4,49 şi 5,59 graderefractometrice. Toţi hibrizii mai sus menţionaţi au valori mai scăzute comparativcu media experienţei. Soiurile cuprinse în experienţă, au un conţinut de substanţă uscatăsolubilă mai ridicat comparativ cu hibrizii, având un conţinut cuprins între 6,19 şi6,35 grade refractometrice. La sistemul de cultură în sol, toate cultivarurile luate în studiu au unconţinut de substanţă uscată solubilă relativ uniform echilibrat între soiuri şihibrizi, conţinut care pe ansamblu este mai ridicat (6,04 grade refractometrice)comparativ cu cel obţinut la sistemul de cultură pe substrat organic (5,67 graderefractometrice). Aciditatea fructelor de ardei, exprimată prin conţinutul de acid malicpăstrează oarecum tendinţa urmată de valorile substanţei uscate solubile. Astfel,la sistemul de cultură pe substrat organic hibrizii aflaţi în studiu prezintă oaciditate uşor mai scăzută (0,12-0,20% acid malic) comparativ cu soiurile (0,14-0,25% acid malic) cultivate în acelaşi sistem. 39
    • Conţinutul de vitamina C, este de asemenea mai ridicată la soiurilecuprinse în experienţă, indiferent de sistemul de cultură. Totuşi, pe ansamblu, sistemul de cultură pe substrat organic determinăun conţinut mai ridicat (109,7 mg/100 g s.p.) comparativ cu sistemul de cultură însol (83,6 mg/100 g s.p).În aceeaşi situaţie se prezintă şi aciditatea fructelor exprimată în acid malic. Înschimb, conţinutul în vitamina C, înregistrează creşteri la cultura în substratorganic, înregistrând creşteri medii de 26,1 mg/100 g substanţă proaspătă. 40
    • C a p i t o l u l 5 REZULTATE PRIVIND REGIMUL DE FERTILIZARE A ARDEIULUI GRAS, CULTIVAT PE SUBSTRAT ORGANIC 5.1. EVOLUŢIA CONŢINUTULUI DE MACROELEMENTE ÎN SUBSTRATUL ORGANIC Conţinutul substratului organic în elemente minerale este un aspectimportant al acestei experienţe, având în vedere obiectul de studiu al acesteia. În acest sens, s-au efectuat analize cantitative a conţinutului de macro-elemente, conţinut care a fost exprimat în mg element mineral/100 g substrat decultură. La variantele fertilizate fazial atât foliar cât şi radicular, conţinutul subs-tratului în fosfor şi potasiu este substanţial mai ridicat comparativ cu conţinutulavut la începutul culturii (7 mg, respectiv 34 mg/100 g substrat organic). Conţi-nutul ridicat de elemente nutritive la aceste variante se justifică prin aportul crescutal nutrienţilor odată cu fertilizările susţinute în perioada de vegetaţie, iar nivelulconcentraţiei de fertilizanţi din substrat asigură plantelor un nivel de saturaţie. La variantele experimentale având fertilizarea de bază 2 (FB 2), conţi-nutul de azot, fosfor şi potasiu la începutul culturii este de 26 mg, 6 mg şi 29mg/100 g substrat organic, conţinut suficient pentru o dezvoltare armonioasă aplantelor. La sfârşitul perioadei de vegetaţie, la variantele nefertilizate fazial,conţinutul de azot este de 21 mg/100 g, fosfor 5 mg/100 g şi potasiu de 21 mg/100g, asigurând plantelor o nutriţie echilibrată. 41
    • Tabelul 5.1. Evoluţia conţinutului de macroelemente (mg/100 g) în substratul de cultură The evolution of macroelements (mg/100 g) content of culture substrate Fertilizarea de bază 1 (FB1 3 kg/m3) Fertilizarea de bază 2 (FB2 4,5 kg/m3) Element Basic fertilization 1 (FB1 3 kg/m3) Basic fertilization 2 (FB2 4,5 kg/m3) chimic Chemical Nefertilizat Foliar Foliar + radicular Nefertilizat Foliar Foliar + radicular element Unfertilized Foliar Foliar + radiculary Unfertilized Foliar Foliar + radiculary început sfârşit început sfârşit început sfârşit început sfârşit început sfârşit început sfârşit start ending start ending start ending start ending start ending start ending pH 6,8 7,2 6,8 7,2 6,8 7,4 6,8 7,2 6,8 7,2 6,8 7,4 N-NO3 20 15 20 19 20 25 26 21 26 30 26 37 P2O5 5 3 5 5 5 7 6 5 6 10 6 18 K2O 27 17 27 24 27 34 29 21 29 26 29 37Fertilizarea de bază, atât varianta 1 cât şi varianta 2, a fost făcută cu îngrăşăminte complexe CROPCARE cu solubilizare lentă (3-4 luni)Fertilizarea foliară la toate variantele a fost făcută cu îngrăşăminte foliare din gama FERTICAREVariantele martor au beneficiat doar de fertilizarea de bază (nu au fost fertilizate foliar)Determinările au fost făcute la înfiinţarea culturii şi la desfiinţarea acesteia 42
    • 5.2. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR 5.2.1. Înflorirea şi fructificarea plantelor Înflorirea şi fructificarea plantelor de ardei, exprimată prin numărul de fructeraportat la numărul de flori pe plantă, sunt prezentate în graficul 5.1., prezintă în modrelevant diferenţa dintre influenţa fertilizării de bază şi influenţa modului deaplicare a fertilizărilor faziale. 49,67 48,08 45,02 50 40 30 20 10 FB 1 39,33 41,92 32,48 FB 2 0 Nefertilizat Fertilizat foliar Fertilizat foliar + radicular Grafic 5.1. Procentul de legare a florilor la ardei (media anilor 2006-2008) Graph. 5.1. Fruit link percent of the green pepper (average of the years 2006-2008) Influenţa fertilizării de bază asupra producţiei timpurii. Raportat lamedia anilor experimentali, diminuarea producţiei de la 11,7 t/ha la 8,72 t/ha,reprezintă un raport de 25,8%, cu o diferenţă de producţie distinct semnificativnegativă, faţă de martor (tabelul 5.2). Tabelul 5.2.Influenţa fertilizării de bază asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008) The influence of basic fertilisation upon the early yield (average of the years 2006-2008) Doza de Producţia Simbol fertilizant timpurie Diferenţa Semnificaţia % Symbol Fertiliser dose Early yield Difference Semnification (kg/m3) (t/ha) B1 3,0 11,76 100,0 0,00 Martor B2 4,5 8,72 74,2 -3,04 00 DL (p 5%) = 0,83 DL (p 1%) = 1,91 DL (p 0,1%) = 6,08 43
    • Influenţa fertilizărilor faziale asupra producţiei timpurii. Din dateleprezentate în tabelul 5.3., reiese faptul că modul de aplicare a fertilizărilor faziale,are o influenţă pozitivă asupra producţiei timpurii. Tabelul 5.3.Influenţa fertilizărilor faziale asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008) The influence of phasial fertilisations upon the early yield (average of the years 2006-2008) Producţia Simbol Modul de aplicare timpurie Diferenţa Semnificaţia % Symbol Type of application Early Difference Semnification yield (t/ha) Nefertilizat A1 9,56 100,0 0,00 Martor (unfertilised) A2 Foliar (foliar) 10,06 105,2 0,50 - Radicular + foliar A3 11,12 116,3 1,56 * (radiculary + foliar) DL (p 5%) = 1,53 DL (p 1%) = 2,23 DL (p 0,1%) = 3,34 Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - mod de aplicare a fertiliză-rilor faziale asupra producţiei timpurii. Raportat la media anilor experimentali,diferenţa cea mai mare, s-a înregistrat la fertilizarea de bază 2 combinată cu ferti-lizarea fazială combinată (radicular + foliar), cu un minus mediu de producţie de6,11 t/ha, procentual diferenţa fiind de 43,1%, astfel diferenţa fiind foarte semni-ficativ negativ faţă de martor (tabelul 5.4). 5.3. PRODUCŢIA TOTALĂ Producţia totală reprezintă întreaga cantitate de fructe recoltate, începândcu prima recoltă 14-16 iunie şi până la desfiinţarea culturii 30 septembrie în anii2006 şi 2007, iar în anul 2008 la data de 02 septembrie. De asemenea sunt inclusefructele din toate cele trei calităţi comerciale (extra, calitatea I şi calitatea II). Influenţa fertilizării de bază a substratului organic asupra producţieitotale. Raportat la media anilor experimentali (tabelul 5.5.), creşterea cantităţii deîngrăşăminte adăugate în substrat, de la 3 la 4 kg/m3 substrat organic, determină 44
    • scăderea producţiei totale medii de la 29,67 t/ha la 22,84 t/ha, ceea ce înseamnă odiferenţă de 33%. Şi în această situaţie, diferenţa de producţie este distinctsemnificativ negativă faţă de martor. Tabelul 5.4. Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - fertilizări faziale asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008) The interaction influence of basic fertilisation - phasial fertilisations upon the early yield (average of the year 2006-2008) Fertilizare Fertilizare Producţia de bază fazială timpurie Diferenţa Semnificaţia % Basic Type of Early yield Difference Semnification fertilisation application (t/ha) 3 kg/m3 Nefertilizat 9,62 100,0 0,00 Martor (Unfertilised) 4,5 kg/ m3 9,49 98,6 -0,13 - 3 kg/m3 Foliar 11,49 100,0 0,00 Martor 4,5 kg/ m3 (Foliar) 8,62 75,0 -2,87 0 3 kg/m3 Radicular + 14,17 100,0 0,00 Martor foliar 4,5 kg/ m3 8,06 56,9 -6,11 000 (Radiculary + foliar) DL (p 5%) 1,92 DL (p 1%) 2,96 DL (p 0,1%) 62,8 Tabelul 5.5. Influenţa fertilizării de bază asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008) The influence of basic fertilisation upon the early yield (average of the years 2006-2008) Doza de Producţia Simbol fertilizant totală Diferenţa Semnificaţia Fertiliser dose % Symbol Total yield Difference Semnification (kg/m3) (t/ha) B1 3,0 29,67 100,0 0,00 Martor B2 4,5 22,84 77,0 -6,84 00 DL (p 5%) 1,55 DL (p 1%) 2,67 DL (p 0,1%) 8,48 45
    • Influenţa modului de aplicare a fertilizărilor faziale asupra producţieitotale. În medie (tabelul 5.6.), modul de aplicare combinat a fertilizărilor fazialedetermină obţinerea unei producţii de 27,78 t/ha, deci un spor mediu de producţie de10,2%, cu o diferenţă semnificativ pozitivă faţă de martor care realizează o producţietotală medie de 25,20 t/ha. Tabelul 5.6. Influenţa fertilizărilor faziale asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008) The influence of phasial fertilisations upon the total yield (average of the years 2006-2008) Modul de Producţia Simbol aplicare totală Diferenţa Semnificaţia % Symbol Type of Total yield Difference Semnification application (t/ha) Nefertilizat A1 25,20 100,0 0,00 Martor (Unfertilised) Foliar A2 25,78 102,3 0,58 - (Foliar) Radicular + foliar A3 (Radiculary + 27,78 110,2 2,58 * foliar) DL (p 5%) 2,34 DL (p 1%) 3,41 DL (p 0,1%) 5,11 Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - mod de aplicare a fertiliză-rilor faziale asupra producţiei totale. Din datele prezentate în tabelul 5.7., seobservă că odată cu creşterea cantităţii de fertilizanţi, fie radicular sau foliar,peste anumite limite, plantele reacţionează negativ prin diminuarea atât a pro-ducţiei timpurii cât şi a celei totale. Aplicarea foliară a fertilizărilor faziale deter-mină diminuarea producţiei totale de la 28,94 t/ha în cazul fertilizării de bază 1, la22,63 t/ha în cazul fertilizării de bază 2, diferenţă care procentual este de 21,8%. Aplicarea combinată a fertilizărilor faziale, determină diminuarea maipronunţată a producţiei totale şi anume de la 34,86 t/ha în cazul fertilizării de bază1, la 20,70 t/ha în cazul fertilizării de bază 2, diferenţă care exprimată procentualeste de 40,6%. 46
    • Tabelul 5.7. Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - fertilizări faziale asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008) The interaction influence of basic fertilisation - phasial fertilisations upon the total yield (average of the years 2006-2008) Fertilizare Fertilizare Producţia de bază fazială totală Diferenţa Semnificaţia % Basic Type of Total yield Difference Semnification fertilisation application (t/ha) 3 kg/m3 Nefertilizat 25,22 100,0 0,00 - 4,5 kg/ m3 (unfertilised) 25,18 99,8 -0,04 - 3 kg/m3 28,94 100,0 0,00 - Foliar (foliar) 4,5 kg/ m3 22,63 78,2 -6,31 00 3 kg/m3 Radicular + foliar 34,86 100,0 0,00 - 4,5 kg/ m3 (radiculary + 20,70 59,4 -14,16 000 foliar) DL (p 5%) 2,89 DL (p 1%) 4,43 DL (p 0,1%) 7,65 5.4. DINAMICA RECOLTĂRILOR Cantitatea de fructe recoltate este mică la începutul perioadei de recoltare,ea variind de la 0,24 tone/ha în anul 2006, la 1,26 tone/ha în anul 2007. Cantitateade fructe recoltate creşte simţitor în perioada care urmează, apogeul fiind atins îndecada II şi III a lunii iulie şi prima decadă a lunii august, când cantităţile recoltatevariază în jurul valorilor de 4-6 tone/ha (tabelul 5.8). 47
    • Tabelul 5.8. Dinamica recoltărilor (media anilor 2006-2008) Harvest dynamic (average of the years 2006-2008) Iunie Iulie August SeptembrieVar Cultivar June July August SeptemberVar Cultivar II III I II III I II III I II III Nefertilizat 1 0,84 2,00 3,09 3,70 3,97 3,47 3,13 2,53 1,72 1,30 - (Unfertilised) FB 1 Foliar 2 0,91 2,17 3,39 5,01 4,87 4,29 3,67 2,45 2,26 0,46 - (3,0 kg/m3) (Foliar) Radicular + foliar 3 1,06 3,62 4,11 5,74 5,58 4,62 3,97 3,11 2,50 1,36 - (Radiculary + foliar) Nefertilizat 4 0,58 2,33 3,27 3,32 4,16 3,77 3,18 2,70 1,69 2,23 - (Unfertilised) FB 2 Foliar 5 0,65 1,97 2,63 3,59 3,71 3,06 2,64 2,20 1,98 1,33 - (4,5 kg/m3) (Foliar) Radicular + foliar 6 0,86 1,87 2,46 2,86 3,64 2,87 2,29 2,22 1,62 - - (Radiculary + foliar) 48
    • C a p i t o l u l 6 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI În urma datelor experimentale obţinute în anii experimentali (2006,2008), se pot desprinde următoarele concluzii: 1. Influenţa cultivarului asupra vigorii plantelor este în favoarea soiuluiAmaradia, care în toţi anii experimentali prezintă înălţimea medie cea mai ridi-cată (94,3 cm la cul-tura pe substrat organic, comparativ cu 80,3 cm la cultura însol), iar la polul opus se află hibridul Karpatia F1 şi soiul Zenit (53,8 cm la culturape substrat organic şi 44,5 cm la cultura în sol). Celelalte cultivaruri au valoriintermediare şi apropiate atât ca înălţime a plantelor cât şi ca număr de frunze. 2. Din punct de vedere al înfloririi, la sistemul de cultură pe substratorganic (în pungi PE), cultivarurile cu cea mai slabă înflorire sunt Blondy F1 cu omedie de 61,5 flori pe plantă şi Zenit iar cea mai bună înflorire o au soiurileAmaradia cu 84,9 flori pe plantă şi Andra cu 74,1 flori pe plantă. 3. La sistemul de cultură în sol cea mai slabă înflorire a avut, o hibridulBlondy F1 cu o medie de 56,2 flori pe plantă, iar cu cele mai multe flori pe plantăa fost din nou soiul Andra cu o medie de 83,3 flori pe plantă. 5. În ce priveşte influenţa cultivarului asupra producţiei timpurii, celemai ridicate producţii realizate le-au avut soiurile Amaradia şi Andra, careînregistrează producţii timpurii medii de 17,37 t/ha respectiv 13,92 t/ha. 6. Influenţa cultivarului asupra producţiei totale arată că cele maiproductive s-au dovedit a fi cultivarurile Nikita F1 şi Amaradia care la recolte de40,43 t/ha, respectiv 45,63 t/ha, au realizat diferenţe de producţii foarte semni-ficativ pozitive faţă de martor. 49
    • 7. Creşterea dozei de îngrăşăminte la fertilizarea de bază, de la 3 kg/m3la 4,5 kg/m3, are efecte inhibitoare aspra creşterii şi dezvoltării plantelor. 8. Înflorirea şi fructificarea este de asemenea influenţată negativ de con-centraţia ridicată de fertilizanţi, mai ales în a doua jumătate a perioadei de vegetaţie. 9. Producţia timpurie, producţia totală şi calitatea comercială a fructelorrecoltate sunt influenţate negativ de creşterea concentraţiei de săruri în substratulorganic, producţia medie timpurie diminuându-se de la 11,76 t/ha, la 8,72 t/ha. 10. Cantitatea de 3 kg îngrăşăminte complexe la 1 m3 substrat organic,s-a dovedit a fi optimă pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, nivel de fertilizarela care s-au obţinut producţiile timpurii şi totale cele mai ridicate. 11. Modul de aplicare combinată a fertilizărilor faziale la variantele cufertilizare de bază 1 (3 kg/m3), au o influenţă optimă atât la creşterea şi dezvoltareaplantelor, cât şi aspra dinamicii recoltării şi calităţii comerciale a fructelor. 12. Modul de aplicare combinată a fertilizărilor faziale la variantele cufertilizare de bază 2 (4,5 kg/m3), au o influenţă negativă atât asupra creşterii şi dezvol-tării plantelor, cât şi aspra dinamicii recoltării şi calităţii comerciale a fructelor. 13. La sfârşitul perioadei de vegetaţie, tendinţa de modificare a concen-traţiei sărurilor din substratul organic, a fost de scădere, la variantele cu fertilizarede bază 1, cu preponderenţă la variantele nefertilizate fazial şi cele fertilizatefoliar. La variantele care au beneficiat de aplicare combinată a fertilizărilor faziale,concentraţia sărurilor din substrat la sfârşitul perioadei de vegetaţie, suferă modi-ficări minime. 14. La variantele cu fertilizare de bază 2, concentraţia sărurilor din substratînregistrează valori uşor mai ridicate, datorită inhibiţiei absorbţiei acestora decătre plantă, inhibiţie cauzată de efectul toxic al concentraţiei iniţiale mari. 50
    • BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. ABOU, HADID, MEDANY EL, BELTAGY, 1992, Automated management of nutrient solution based on target electrical conductivity, pH and nutrient concentration ratios. J.Plant Nutrition.2. ANDREAS, C., 1991, Mineral nutrition of culture plants: principles and perspectives, Wyley Sous Inc.3. ANDREAS, C., 1992, Paprika auf Steinwolle in geschlossenen kultursystem. Gartenbaumagazin, 1, 6, p. 48-51.4. ANDROICESCU, M., 1968, Cultura ,,fără sol”a legumelor în sere. Producţia vegetală, Horticultura 4.5. ANGIBOUST, H., 1988, Culture hors sol sous serre. Le system “Aquaponic” en progression rapide. Revue Horticole, 189.6. APAHIDEAN MARIA, 1998, Teza de doctorat, USAMV, Cluj, Napoca.7. APAHIDEAN, AL. S., D. INDREA, MARIA APAHIDEAN, RODICA GANEA. D. MĂNUŢIU, I. PAVEN, 2000, Noi contribuţii la perfecţionarea tehnologiei de cultură pe substrat organic a toma-telor de seră. Simpozionul ,,Probleme actuale şi de perspectivă în Horticultură” USAMV Iaşi.8. APAHIDEAN, MARIA AL. S. APAHIDEAN, 2000, Legumicultura specială, vol. II, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.9. ATANASIU N., 2002, Culturi horticole fără sol. Ed.Verus, Bucureşti.10. BADEA, C., 1954, Tratat de Biochimie vegetală. Editura Academiei, Bucureşti.11. BĂLAN, VIORICA, L. DEJEU, ADRIAN CHIRA, RUXANDRA CIOFU, 2003, Horticultura alternativă şi calitatea vieţii. Ed. GNP Minischool.12. BĂLAŞA M., 1973, Cultura tomatelor pe substrat mineral, Grădina, via şi livada, nr.4.13. BAUDOIN, W., C. Winsor, E. Schwarz, 1990, Soilless culture for horticultural Crop Production, FAO, Plant Production. Paper 101.14. BECKETT, P., 1972, Critical cation activity ratios, Adv. In Agronomy.15. BENETT PAMELA, 2001, Growing cucumbers, peppers, squash and tomatoes in containers, Fyffe Court, Columbus.16. BENNET, E. A., 1953, Dutch Developments in soilless Culture. Outlook on Agriculture, 11:165-17117. BENOIT F., N. CUSTERMANS, 1955, Acquis de la recherche sur les metodes ecologique de la culturehors sol en Belgique. Revue horticole, 325, p. 54-58.18. BENOIT, F., N. CUSTERMANS, 1955, Horticultural aspects of ecological soilless growing methods. Acta Hortic., 396, p. 11-23.19. BENOIT, F., N. CUSTERMANS, 1988, Auberginen in NFT - gren problem. Tuinbouw, magazine, 6, p. 14-15.20. BENOIT, F. şi col., 2001, Impact of root rooling on blossom end rot in soilless paprika, Abstr. Acta Horticultural, no. 548.21. Berar, V. şi col., 1997, Vadecum horticol, Ed. De Vest, Timişoara.22. Berar, V., 2006, Legumicultură, Ed. Mirton, Timişoara.23. BLANC DENISE, 1987, Les cultures hors sol, INRA, Paris. Les systemes de culture hors sol en maraichage, p. 251-280. 51
    • 24. BOBĂILĂ MARIANA şi col., 2000, Cercetări privind cultura ardeiului gras în solarii pe substrat organic, Timişoara, Ed. Agroprint, p. 263-265.25. BOBĂILĂ MARIANA şi col., 2001, The influence of plants density on green peppers crops in polyethylene film greenhouse, USAMV a Banatului, Cercetări ştiinţifice, Seria a V-a, Ed. Agroprint, p. 121-126.26. BOBAILA, MARIANA, 2003, Rezultate parţiale privind regimul de nutriţie hidrominerală al ardeiului în cultura fără sol, Cluj, Napoca.27. BOBĂILĂ MARIANA şi col., 2004, Studii privind regimul de nutriţie la cultura ardeiului (fără sol) pe substrat organic în solaria, 3rd International Symposium “Prospects for the 3rd Millenium Agriculture” USAMV Cluj, Napoca, România, October 20-23.28. BOBAILA, MARIANA, 2005, Teză de doctorat.29. BORLAN, Z., CR. HERA, D. DORNESCU, P. KURTINECZ, M. RUSU, I. BUZDUGAN, GH. TĂNASE, 1994, Fertilitatea şi fertilizarea solurilor (Compendiu de Agrochimie), Ed. Ceres, Bucureşti.30. BOSLAND P.W., 1999, Capsicum: Innovative uses of ancient crop. In: J. Janick (ed) Progress in new crops, ASHS Press, Arlington.31. BRUN, R., 1983, Pour choisir un substrat de culture hors sol: connaitre ses caracteristique, Revue Horticole, 334, p. 25-37.32. BUDOI, GH., 2001, Agrochimie, vol. I şi II, EDP, Bucureşti.33. BUTNARIU, H. şi col., 1992, Legumicultura, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.34. BUTNARIU, H., D. INDREA, C. PETRESCU, P. PAVIŢCHI, PELAGHIA CHILOM, CIOFU RUXANDRA, V. POPESCU, GR. RADU, N. STAN, 1992, Legumicultura, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.35. CARPENTIER S., 1980, Cultures en pots et conteneurs, INRA, Paris.36. CHAUX CL., CL. FOURY, 1994, Production legumieres, vol I, II, III, Lavoisier TEC/DOC, Londre; Paris; New York.37. CHAUX, CL., CL. FOURY, 1995, Production legumieres, I, III. Editura TEC, DOC, Paris.38. CIOFU, RUXANDRA, N. STAN, V. POPESCU, PALAGHIA CHILOM, S. AL. APAHIDEAN, A.HORGOŞ, V. BERAR, K. F. LAUER, N. ATANASIU, 2003, Tratat de Legumicultură, Ed.Ceres, Bucureşti.39. COLLINS M.D. şi col., 1995, Improved method for quantifying capsaicinoids, In Capsicum using high performance liquid chromatography, HortScience 30: 137-139.40. COOPER, A.J., 1979, The ABC of NFT Grower Books, London.41. CORNILLON, N., A. AUGE, 2004, Culture hors sol: bilan ecologique. Revue suisse, nr.4.42. CROZON, J. B., J. A. NEYROUND, 1990, Etude des caracteristiques physiques des quelques substrats en horticulture, Revue suisse de Viticulture, Arboriculture, Horticulture, 6, p. 411-416.43. DAVIDESCU, D., VELICICA DAVIDESCU, 1992, Agrochimie horticolă, Ed. Academiei Române, Bucureşti.44. DE KREIJ, C., 1999, Production, blossom end, rot and cation uptake of sweet peppers as affected by sodium, cation ratio and EC of the nutrient solution, Gartenbauwissenschaft 64, p.158-164.45. DISSESCU M. şi col., 1959, Fizică şi climatologie agricolă, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.46. DUMENIL, J., 1962, Paprika in Gewachshausern im Langoder Kurzzeitanbau, Gartenbaumagazin, 1, 4, p. 54-57.47. ENĂCHESCU GEORGETA, 1984, Compoziţia chimică a principalelor plante de cultură. Legumele în Tratat de biochimie vegetală de C. Bodea, vol.V. Editura Academiei RSR. 52
    • 48. FINCK, F., 1968, A paprika, CO2 tragyazasa, Hajtatas Korai Termesztes.49. GANEA, RODICA, D.INDREA, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNUŢIU, MARIANA BOBĂILĂ, I. PAVEN, 2000, Cercetări privind influenţa compoziţiei şi a volumului de substrat asupra producţiei la tomatele de seră. Lucrările Simpozionului Ştiinţific ,,Prezent şi perspectivă în horticultură” USAMV, Cluj Napoca.50. GANEA RODICA, D. INDREA, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNUŢIU, 2002, The influence of substratum composition and volume on greenhouse tomatoes grown on organic substrata, Lucrări ştiinţifice, USAMV, Serie B, vol. XLV, Bucureşti.51. GARTON, R. W. and J. BODNAR, 1991, Pepper production, O. M. A. F. Factsheet.52. GEISSLER, F. şi col., 1978, Gemuse produktion unter Glas und Plasten, VEB, D-tscher Land wirt. Verlag, Berlin.53. GERICKE, W. F., 1937, Hydroponics, crop production in liquid culture media. Science, 85, p. 177-178.54. GHALEB S., 1967, Perlite based soilless culture systems, Acta Horticulturae, nr. 548.55. HALE, D. A., G. M. HITCHON, R. A. K. SZMIDT, 1988, Perlite culture. A new development in hydroponics. In: Proceeding, 7th International Congres on Soilless Culture. I.S.O.S.C., Wageningen, The Netherlands, p. 177-183.56. HERA, CR., GH. BURLACU, V. MIHĂILĂ, I. TONCEA, M. PETRE, V. CRĂCIUN, 1987, Cercetări privind folosirea raţională a îngrăşămintelor, Analele ICCPT, vol. LV.57. ILIE GH., STANESCU ANA, 1989, Cutura “fără sol” a legumelor în sere, Producţia vegetală, Horticultura 4.58. IMRE, C., 1993, Plant plane hydroponic, bewahrt sich bei paprika. Gartenbaumagazin 2, 9, p. 51-52.59. INDREA, D., H. BUTNARIU, ELENA FEORESCU, TINCA PANAIT, GH. DINA, 1983, Legumicultura, EDP, Bucureşti.60. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, I, PAVEN, 1990, Cercetări privind o nouă metodă de cultură ,,fără sol” a tomatelor în sere. Buletin IACN, 44/2, Seria Agricultura, Horticultura.61. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, 2004, Ghidul cultivatorului de legume, Ed. Ceres, Bucureşti.62. IVANIC, R., A. FECENCO, 1969, Diagnostic criteria for plants and soils, Univ. Of California, Div. Of Agric. Science.63. JOUBERT, G., BRIGITT NAVEZ, 1992, Aubergine, Poivron, Courgette. Origine, nature, fonctions et gestion de la matiere organique des sols, Rev. P.H.M., dec, p. 39.64. JUSTE, C., 1993, La matiere organique en culture hors sol et pepiniere. Revue PHM. p.14.65. KATO, Y., K. TANAKA, 1971, Isolated growing system, Tomato manual, Grower books, London.66. KRUG, A., şi col., 1986, Gemuseproduktion, Paul Parey Verlag, Berlin, Hamburg.67. LACATUS, V., ROMAN, L., POPESCU, N., BOTEZ, C., 1992, Culturi de legume ,,fără sol”, Horticul-tura, nr. 9, 10, p. 3-8.68. LAZĂR, V., 1999, Teză de doctorat.69. LAZĂR V., 2006, Efectul sistemului de cultură asupra calităţii fructelor la ardei. Cluj- Napoca.70. LEMAIRE, F., 1993, Emploi des maieres organiques comme substrat dans les cultures hors sol, Revue horticole 336.71. LIXANDRU, GH., L. CALANCEA, C. CARAMETE, N. MARIN, M. GOIAN, CR. HERA, Z. BORLAN, C. RĂUŢĂ, 1990, Agrochimie, EDP, Bucureşti. 53
    • 72. LORENZO, P. şi col., 1995, Bell pepper yield response to plant density and radiation in unheated plastic greenhouse. Acta Horticulturae 412: 330-334.73. LOZANO, ESCOBAR BERENGUER, 2005, Automated composition control of nutrient solution in closed soilless culture syistems. J. Agricol.74. MAIER, I., 1967, Cultura legumelor vol. II, Ed. Agrosilvica, Bucureşti.75. MĂNUŢIU, D., D. INDREA, AL. S. APAHIDEAN, I. PAVEN, 1995, Cercetări privind folosirea unor sisteme de cultură ,,fără sol” la castraveţii de seră. Buletin USACN, 49/1.76. MECEA ELENA şi col., 1969, Aspecte de cercetare privind temperatura aerului la Cluj, Lucrări ştiinţifice, IACN, vol. 25.77. MOLDOVAN G. şi col., The influence of basic and fasial fertilisation on sweet pepper plant development and fruit quality, Prospects for 3nd Millenium Agriculture, 2006, ISSN 1454-2382.78. MOLDOVAN G., 2006, Studii privind cultura ardeiului gras în sisteme fără sol, în spaţii protejate, Cluj, Napoca.79. MONTAG, J., 1997, Fertirigation program in soilles culture, Haifa, Israel.80. MWAMBA, WATHAKA, 2006, Eculements des vieux pains de laine de roche. Revue Horticole 315, p.39-42.81. NEMEŞ, M.. şi col., 1968, Solurile Staţiunii Didactice Experimentale “Mănăştur”, Cluj- Napoca.82. NISSEN, A., 1990, Les cultures maraîchères en climat mediteraneene, INSIA, Bruxelles.83. PAL, C., 1974, Paprika auf Steinwolle in geschlossenen system. Gemiise.84. PAPADOPOULOS, A. J., S. PARAJASINGHAM, S. KHOSLA, 1998. An evaluation of nutrient film and closed rockwool and polymetane foam for sweet pepper production in greenhouse, Final Report, 14 p.85. PAPP, G. şi col. 1969, Aspecte de cercetare privind precipitaţiile atmosferice la Cluj, IACN.86. PETRESCU, C., 1997, Tomatele în sere în perspective trecerii treptate la cultura “fără sol”. Horticultura nr. 1.87. PIVOT, D. şi col., 1996, Qualite de l`eau d`irrigation, environment climatique et nutrition de la tomate cultivée sur un substrat, en solution recycle. Revue suisse de viticulture, arboriculture, Horticultura nr. 6.88. POCHAND,V., P. SERIYES, 1974, Revue Suisse de Viticulture, Arboriculture et Horticulture, nr.12 p.7.89. POPESCU şi HORGOŞ, 2003, Tratat de Legumicultură de Ruxandra Ciofu şi colab., Ed. Ceres, Bucureşti.90. POPESCU V., 1978, Influenţa unor factori de mediu asupra creşterii şi fructificării ardeiului gras cultivat în sere, teză de docctorat, IANB, Bucureşti.91. POPESCU, V., 1983, Ardeiul în ,,Legumicultură”, de BUTNARIU H. şi col., EDP, Bucureşti.92. POPESCU, V., A. HORGOŞ, 2003, Plantele legumicole solano, fructoase, în ,,Tratat de legu- micultură” de Ruxandra Ciofu şi col., Ed. Ceres, Bucureşti.93. POPOVA, M., 1973, Mineralogia şi calitatea solului, Ştiinţa solului, nr.1, 2, vol. XXXVIII.94. PREVOST, H., S. OLLANGNIER, 1954, Journal of Agricultural Food Chem, nr.23-651.95. RIVIERE, L., 1980, Importance des caracteristique physiques dans les chois des substrats pour les cultures hors, sol, PHM, Revue, Horticole, nr.209, p.11-12.96. RUSU, M., MARILENA MĂRGHITAŞ, I. OROIAN, TANIA MIHĂIESCU, ADELINA DUMITRAŞ, 2005, Tratat de Agrochimie, Ed. Ceres, Bucureşti.97. SMITH, P.G., 1986, Interaction between micronutrients and vegetables cultures. 54
    • 98. SOMOŞ, C., 1967, Fertilizarea legumelor în exploataţiile familiale, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti.99. SOMOŞ, C., 1984, Diagnosticarea stărilor negative în vegetaţie cauzate de insuficienţă sau excesul elementelor nutritive. Recomandări pentru prevenirea şi combaterea dereglărilor de nutriţie la principalele culturi, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti.100. SONNEVELD, C., 1981, Items for aplication of macronutrients in soilless culture Acta Horti-culturae, 126.101. SONNEVELD, C., C. KREY, 1986, Voedingsoplostigen voor groenten en bloemen, geteeld in water of substraten. Proefstation voor Tu’mbouw onder glas. Naaldwijk, 8.102. SONNEVELD, C. şi STAVER, N., 1994, nutrient solutions for vegetables and flowers grown in water or substrates. Voedingsoplossingen glastuinbouw nr. 8, Naaldwijk, Netherlands.103. SONNEVELD, C., 1999, Chemical analysis in substrates and hydroponics use and interpre-tation. International Symposium on Growing Media and Hydroponics.104. STEINER, M., 1976, Soilles Culture Management. Advanced Series in Agricultural Sciences, Vol. 24, Berlin, Heidelberg.105. SZORY, A., 1995, A paprika termesztese asvany vattan. Hajtatas Koray Termesztes nr.3.106. ŞTEFAN, V., 2000, Ecopedologie, Ed. Marineasa.107. TINNER, T., 1947, The contribution of associative and symbiotic nitrogen fixation to the nitrogen nutrition of legume, Plant and Soil.108. TYNER, S., 1947, Comparison of chemical methods of assessing potentially available organic nitrogen in soil, Comunic. in Soil Science and Plant Analysis.109. ŢÂŞTEA , D. şi col., 1966, Clima RSR, vol.II.110. ULRICH, R., 1952, Wachstum und Ertrag von Paprika (Capsicum annuum) in Abhangigkeit von Wasser, und Nahrstoffversorgung. Gartenbauwissenschaft.111. VOGEL, G., J. LANCOW, , 1987, Ergebnisse, Moglichkeiten und Aufgaben zur Erweiterung der Produktion von Gemusepaprika. Gartenbau 34.112. VOGEL, F. G., 1992, Entwicklung und pflanzenbauliche grundlagen eines neuen erdelosen kulturverfahrens plant plane hydroponic. Dissertation, Hum, boldt Universitat, Berlin.113. VOINEA R. şi col., 1977, Pedologie, Ed..Did. şi Pedagogică, Bucureşti.114. WENDT, T., 1991, Einfluss underschiedlicher Substrate auf Ertrag und Inhaltsstoffe von Paprika. Monatsschrift 4.115. WIERTZ, R., O. RICHTER, 1987, Modell zur Bewasserungssteuerung bei Paprika (Capsicum annuum) in Abhangigkeit von Wasser und Nahrstoffveersorgung, Gartenbauwissenschaft 52,5 p. 227-233.116. YUANG J. and col., 1986, Food and fertilizer Technology Center, Nutrient Requirements of Solanaceous Vegetable, Maharashtra India, abstract. 1997.117. www.actahorticulturae118. www.fao.org.119. www.kemira.com120. x x x, 1999, Monitorul Oficial Al României, Limite maxime de azotaţi şi micotoxine în alimente, Partea I, nr. 268/11 VI. 55