• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Boli la legume si combaterea lor
 

Boli la legume si combaterea lor

on

  • 2,012 views

 

Statistics

Views

Total Views
2,012
Views on SlideShare
2,012
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
53
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Boli la legume si combaterea lor Boli la legume si combaterea lor Document Transcript

    • Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unorpete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si incateva zile toate rasadurile pot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cusolutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantelesanatoase.Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului siimpotriva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produserecomandate de magazinelede specialitate.BOLILE LA ROSII Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, maiales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.Combatere:Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apaincalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de0,75-1%, la 100litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins(pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat;dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutrasau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte devar. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, celmult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana (cancerulbacterian)Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc.Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase duparecoltare. Semintele folosite se trateaza cu acidacetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral0,5% sau Dithane 0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; sestropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dungabrun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determinauscarea partiala sau totala a frunzelor.Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toateresturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa coditafructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.BOLILE LA ARDEI
    • Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptulpetelor capata o culoare albicioasa.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide)care transmit virusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala semanifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se producumflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza increstere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite,de culoare brun-deschisa.Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa3-4 ani. Boala ataca si conopida.BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cupuf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutiasa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca sise rasuceste.Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%,Turdacupral 0,5%.BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, seunesc prin marire iar frunzele se usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.BOLILE FASOLEI
    • Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iarfrunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltaresemintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si sebrunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in loculatacat.Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.BOLILE SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei.Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un prafcenusiu si putrezeste.Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de laplantare.BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma depete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primulstropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.
    • Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cusolutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp),ferind plantele sanatoase.DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA) Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impo 454b13e triva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi sialte produse recomandate de magazinele de specialitate, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ROSII Mana Tomatelor: Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori si fructe. În câmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie, pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata, de 3-15 mm în diametru. La început tesuturile petelor sunt de culoare verde-galbui, cu aspect umed, apoi devin cenusii brunii , fiind înconjurate de o zona îngusta decolorata. În conditii favorabile, petele se maresc, conflueaza si acopera întreaga suprafata a foliolelor. Pe fata inferioara a frunzelor, în dreptul petelor se observa un puf fin, albicios care reprezinta fructificatiile ciupercii, conidioforii cu conidii.În cazul atacurilor intense, boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la început mici, ovale, cenusii brunii, care apoi se extind si înconjoara tulpina pe portiuni mari, de 10-20 cm. De regula, tulpinile se putrezesc si se rup sau se îndoaie în caz ca sunt palisate, productia de fructe fiind astfel ratata. Combatere:Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.Se recomanda aplicarea unui asolament rational;se va evita cultivarea tomatelor în vecinatatea cartofilor, deoarece boala trece usor de la acestia la tomate, seva evita recolatarea semintelor din fructele atacate, toamna se vor aduna si se vor arde toate resturile de plante, dupa care se va face o aratura adânca; în sere se vor distruge resturile de plante, iar pamântul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Culturilor de tomate li se vor administra îngrasaminte minerale, în special doze mari de potasiu, care intensifica rezistenta plantelor.
    • Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarteusor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu varnestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2;piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugereaprin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%., DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni. Pe frunze, tulpini si fructe apar pete brune, acoperite cu puf cenusiu. Fructele putrezesc la zona de insertie a pedunculului, in anumite conditii apar pete albicioase cu un punct necrotic in centru.
    • Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% , DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales insolar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor. Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA)Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5- 8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite. Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA
    • BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari , concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive deardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe. Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe. Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii. DITHANE M45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA
    • BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate seinnegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun- deschisa.Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute.Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida. BOLILE CEPEI
    • Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac laintervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). DITHANE M45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu TILT 250EC (4 ML/10 L APA), Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile. BOLILE FASOLEI
    • Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-alungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc. Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. DITHANE M 45(20 GR/10 LAPA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate. Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU(10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus. BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate. Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea. BOLILE SALATEI
    • Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atacputernic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cuRovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare. DITHANEM 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani. DITHANE M 45(20 GR/10 LAPA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA
    • Daunatorii legumelor Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp. ,OPTIMOL 4 G(4 % Metaldehida) 15 kg/ha Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite,primavara devreme, se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%,ACTARA 25 WG(1,5 GR /10 L APA) Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; primageneratie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu MOSPILAN 20
    • SG(1,5 GR/10 L APA );DECIS 2,5 CE(5 ML IN 10 L APA),ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitiaprimelor larve cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 LAPA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze. Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida. Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp, cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50EC(10 ML/10 L APA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben- cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la
    • nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida. Combaterea se face la fel ca la buha verzei. Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala,bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu . MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA)