• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
52664806 46564994-ghidul-knip-baum
 

52664806 46564994-ghidul-knip-baum

on

  • 1,250 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,250
Views on SlideShare
1,250
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
41
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    52664806 46564994-ghidul-knip-baum 52664806 46564994-ghidul-knip-baum Document Transcript

    • ÎNFIINŢAREA ŞI EXPLOATAREA LIVEZILOR SUPERINTENSIVE DE MĂR (CU POMI DE TIPUL „KNIP-BAUM”) (GHID INFORMATIV)Acest ghid informativ este elaborat în scopul susţinerii producătorilor mici şi mij-locii la înfiinţarea plantaţiilor superintensive de măr cu pomi de tipul „knip-baum”.Ghidul reflectă aspectele tehnologice importante la înfiinţarea plantaţiilor tinere,cerinţele mondiale faţă de fructe, potenţialul sectorului de producere, sortimentulmărului în Republica Moldova, precum şi se evidenţiază cheltuielile investiţiona-le la fondarea livezilor cu pomi de măr de tipul „knip-baum” şi surse de suportfinanciar. Autor: Eugeniu Gudumac, doctor în agricultură, consultant PDBAAcest material a fost elaborat şi publicat cu sprijinul financiar al Agenţiei StatelorUnite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în cadrul Proiectului de Dezvoltarea Businessului Agricol (PDBA) implementat de CNFA Inc. Opiniile exprimate aici aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia USAID. © 2008 1
    • CUPRINSPREFAŢĂ 3SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRIISECTORULUI POMICOL (MĂRUL) PE GLOB ŞI ÎN MOLDOVA 4CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE FRUCTE 8 Sortimentul actual de fructe 8 Portaltoiul 12PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGICE LA ÎNFIINŢAREAPLANTAŢIILOR POMICOLE 13 Înfiinţarea plantaţiilor 13 Proiectul plantaţiei 13 Analiza solului 13 Organizarea teritoriului 14 Materialul săditor 14 Termenele plantării 15 Plantarea pomilor 16 Distanţa de plantare 16 Alegerea polenizatorilor 16 Lucrările de formare şi tăiere a pomilor 18 Sistemul de susţinere 18 Întreţinerea şi lucrarea solului 19 Irigarea livezii 21 Combaterea bolilor şi dăunătorilor 22 Uneltele folosite în livadă 23 Reglarea încărcăturii cu rod 23 Recoltarea fructelor 24INVESTIŢIILE NECESARE LA FONDAREA LIVEZILOR DE MĂRCU POMI DE TIPUL „KNIP-BAUM” 25SURSELE DE SUPORT FINANCIAR 28BIBLIOGRAFIE 31ANEXE 32 2
    • PREFAŢĂPomicultura este şi va rămâne una din ramurile prioritare ale agriculturii din Re-publica Moldova cu pondere considerabilă în economia ţării şi export. Fiind datoratăcondiţiilor naturale favorabile, tradiţiei populaţiei, eficienţei economice înalte,solurilor fertile permit de a fi valorificate cel mai eficient prin cultivarea speciilorpomicole.Dezvoltarea pomiculturii în Republica Moldova la momentul actual constă în ex-ploatarea eficientă a livezilor existente cu potenţial neepuizat şi înlocuirea lor suc-cesivă cu livezi noi de tip superintensiv, cu un sortiment modern şi tehnologiiavansate, care asigură intrarea timpurie pe rod (în anul 2), productivitate înaltă defructe în perioada de fructificare (40-45 t/ha) calitative solicitate şi competitive pepiaţa internă şi externă.Actualmente în livezile superintensive de măr din Republica Moldova se planteazăpomi altoiţi pe portaltoiul M 9 în formă de vergi, fără ramificări. Formarea coroaneise efectuează după plantarea în livadă conform recomandărilor în vigoare. Aceastaconduce la întârzierea intrării pomilor pe rod (cu 1-2 ani), prelungirea perioadei deformare a coroanei, diminuarea productivităţii în primii ani de fructificare, fapt ceinfluenţează negativ asupra rambursării investiţiilor capitale.În prezent în ţările cu pomicultura dezvoltată, aşa ca Olanda, Polonia, Italia, etc.,livezile de acest tip sunt înfiinţate cu pomi produşi pe parcursul a doi ani, cu co-roana formată din lăstari anticipaţi şi cu muguri de rod formaţi din pepinieră (tipul„knip-baum”).Chiar dacă plantarea unei livezi de acest tip necesită investiţii iniţiale un pic mairidicate pentru procurarea materialului săditor, sistemului de susţinere (a stâlpilorşi firelor metalice) şi fert-irigare, tehnicii agricole necesare, plantaţiile înfiinţate cupomi de tipul „knip-baum” are o serie de avantaje:  pomii rodesc economic din anul doi de la plantare (10-15 t/ha);  în anul patru de la plantare recolta ajunge la nivelul maxim (40-45 t/ha);  producţia de fructe se remarcă prin calitate deosebită;  tăierile de întreţinere şi fructificare sunt reduse la minimum;  în anul patru investiţia se amortizează;  comoditate la strânsul roadei;  densitate înaltă a pomilor la un hectar.Elaborarea acestui ghid a avut ca bază importanţa culturii mărului în RepublicaMoldova şi pe plan mondial şi ne dă posibilitatea de a stabili corect sistemul decultură aplicat, tipul portaltoiului, sortimentul pomicol conform cerinţelor pieţei,materialul săditor, distanţa optimă de plantare, sistemul de susţinere şi întreţinereal solului, etc. la înfiinţarea plantaţiilor pomicole de măr pentru producerea fructe-lor în stare proaspătă, inclusiv şi pentru export.Acest ghid este bazat pe practica acumulată de întreprinderile din Republica Moldo-va ce deţin plantaţii pomicole de măr înfiinţate cu pomi de tipul „knip-baum”: Codru-ST SRL cu o suprafaţă de 4 ha. Sitari Ion GŢ cu o suprafaţă de 20 ha. Dacfruct SRL cu o suprafaţă de 15 ha. Domulterra SRL cu o suprafaţă de 30 ha. 3
    • SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PERSPECTIVELEDEZVOLTĂRII SECTORULUI POMICOL (MĂRUL)PE GLOB ŞI ÎN REPUBLICA MOLDOVASuprafaţa ocupată pe glob în anul 2007 pentru cultivarea mărului reprezintă4.921.117 hectare, dintre care în Asia 3.068.586 ha sau 62%, fiind urmată deEuropa 1.319.129 ha (26,8%).Producţia mondială de fructe la cultura mărului (fig. 1) conform datelor Eurofeldatabank – Bruxelles şi FAO în anul 2006 a constituit 52.746 mii tone. Cea maimare cantitate de mere se produce în Emisfera de Nord (48.066.000 tone), iar înEmisfera de Sud se produce – 4.680.000 tone. Cel mai mare producător de mere peglob în anul 2006 este China cu o producţie anuală de 24.000.000 tone, fiindurmată de Statele Unite ale Americii cu 4.200.000 tone, Turcia cu 2.600.000 tone,Mexica cu 2.400.000 tone, Polonia cu 2.250.000 tone, Rusia cu 2.200.000 tone,etc. În Uniunea Europeană se produce circa 9.828.000 tone de fructe de măr.Figura 1. Producţia mondială de mere pe ţări în anul 2006, mii tone.Sursa: Eurofel databank – Bruxelles şi FAOSuprafaţa plantaţiilor pomicole de măr în Republica Moldova conform datelor FAOîn anul 2007 este de 65.000 ha, cu o producţie totală de 172.000 tone de fructe.Actualmente mai mult de 65% din livezile de măr au vârsta de peste 15 ani şi nu-mai 1,4% au mai puţin de 5 ani.Conform datelor statistice din 2005 (fig. 2) cea mai mare suprafaţă a plantaţiilorde măr (2500-3000 ha) este amplasată în raionul Soroca, urmată de Ocniţa şiFloreşti cu o suprafaţă în limitele de 2000-2500 ha, apoi urmate de Rîşcani, Don-duşeni, Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauzia şi Vulcăneşti (1500-2000 ha). 4
    • Raioanele Briceni, Edineţ, Glodeni, Sîngerei, Ştefan-Vodă, Dubăsari şi Drochia au osuprafaţă destinată culturii mărului în limitele de 100-1500 ha. În celelalte raioanecultura mărului ocupă o suprafaţă mică (1-1000 ha).Figura 2. Suprafaţa plantaţiilor de măr şi producţia de fructe pe raioaneîn Republica Moldova pe anul 2005.Sursa: Aureliu Overcenco. AGRICULTURAL ATLAS, 2006Cel mai înaltă producţie de fructe la cultura mărului a fost înregistrată de aseme-nea în raionul Soroca cu o producţie totală de 300-400 mii chintale, fiind urmat deraionul Ocniţa (200-300 mii chintale), apoi urmat de raioanele Briceni, Donduşeni,Floreşti şi Sîngerei cu o recoltă în limitele de 100-200 mii chintale de fructe. Cele-lalte raioane au o producţie totală de fructe în limitele de 1-100 mii chintale.Recolta medie de mere la un hectar în Uniunea Europeană (UE) a fost în limitelede 22 tone în anul 2005. Cea mai înaltă recoltă la hectar în ţările din UE (fig. 3) afost înregistrată în Slovenia cu o producţie mai mare de 60 t/ha, urmată de Olandaşi Belgia – mai mult de 40 t/ha, Franţa şi Italia - mai mult de 30 t/ha, iar Austria,Irlanda şi Germania – până la 30 t/ha. Celelalte ţări au o recoltă în majoritar pânăla 20 t/ha.În Republica Moldova cea mai înaltă recoltă medie la un hectar a fost înregistrată înraionul Soroca (mai mult de 110 chintale), fiind urmată în ordine descrescândă deDrochia, Briceni, Ocniţa, Sîngerei, Criuleni, Orhei, Nisporeni, Donduşeni, Teleneşti,Dubăsari, Ungheni şi municipiul Bălţi. Celelalte raioane au înregistrat o recoltă mi-nimă la hectar între 0-50 chintale. 5
    • Figura 3. Recolta medie la hectar în Uniunea Europeană în anul 2005.Sursa: FAOSTAT.În conformitate cu Concepţia dezvoltării pomiculturii aprobată de Ministerul Agri-culturii şi Industriei Alimentare în Republica Moldova se preconizează că în anul2020 suprafaţa plantaţiilor pomicole va constitui circa 100 mii ha, iar recolta glo-bală de fructe va constitui 900-980 mii tone. Din suprafaţa menţionată anterior 50-60 la sută vor fi ocupate cu livezi de măr, dintre care 20-25 la sută vor fi plantaţiisuperintensive.Se preconizează că plantaţiile de măr vor fi repartizate pe zonele economico-geo-grafice (fig. 4) în următorul raport: zona de nord (subzona de silvostepă: raionulBriceni, Edineţ, Donduşeni, Ocniţa; subzona de stepă: mun. Bălţi, raionul Glodeni,Drochia, Rîşcani, Sîngerei, Făleşti, Floreşti; subzona nistreană: raionul Soroca, Ca-menca, Rezina, Rîbniţa şi Şoldăneşti) – 56%, zona de centru (mun. Chişinău, ra-ionul Călăraşi, Criuleni, Nisporeni, Anenii Noi, Orhei, Străşeni, Teleneşti, Ungheni,Hînceşti, Ialoveni) – 21%, zona de sud (Unitatea Teritorial-Administrativă Gaga-uzia, raionul Basarabeasca, Vulcăneşti, Cahul, Cantemir, Cainari, Comrat, Leova, 6
    • Ştefan Vodă, Taraclia, Ciadîr-Lunga,Cimişlia, Căuşeni) - 25% şi zona desud-est (raionul Grigoriopol, Dubăsarişi Slobozia) – 44%.Înfiinţarea plantaţiilor noi se va efec-tua conform proiectelor ştiinţifice fun-damentale orientate spre:optimizarea sortimentului de soiuri,conform cerin-ţelor pieţelor dedesfacere, utilizarea cât mai deplinăa potenţialului ecologic, biologic,tehnologic, economic, caracte-risticfiecărului sector de teren şi fiecă-reiunităţi agricole în parte. Anual vor fiplantate circa 2,5-2,7 mii ha de livezinoi capabile de a produce o recoltăînaltă de calitate superioară, conformstandardelor internaţionale. Figura 4. Repartizarea culturii mărului pe zonele pomicole.În conformitate cu Programul de restabilire şi dezvoltare a pomiculturii în anii2008-2020 se propune ca în fiiecare an suprafaţa plantaţiilor pomicole de măr să fiemenţinută în limitele de 62-65 mii ha. 7
    • CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALEFAŢĂ DE FRUCTEMerele pentru consum în stare proaspătă reprezintă cel mai important produs ex-portat din Republica Moldova. Cererea fructelor de măr pe piaţa internaţionalăeste foarte mare, chiar şi în ţările mari producătoare. Importul mondial de merepe glob în anul 2005 a constituit 6.606.432 tone. Cei mai mari importatori defructe (măr) sunt Uniunea Europeană (27 ţări) cu o cantitate de 3.109.764 tone înanul 2005 (fig. 5). Din ţările Uniunii Europene cel mai mare importator şi chiar peglob conform datelor FAOSTAT în anul 2005 este Germania cu 773.567 tone, fiindurmată de Marea Britanie (514.215 tone), Olanda (320.092 tone), apoi de Belgia,Spania, Franţa, etc. Un alt importator major pe glob de mere este Rusia ce importă723.579 tone de fructe anual. De asemenea Mexica, China, Canada, Arabia Sau-dită, Indonezia, Statele Unite ale Americii importă anual circa 122-195 mii tonede fructe de măr. Belorusia importă anual 91.950 tone de fructe. De asemeneaRomânia importă circa 86 mii tone.Figura 5. Importul mondial de mere pe ţări în anul 2005, tone.Sursa: FAOSTATPrincipalii importatori ai fructelor din Moldova sunt: Rusia (80%) şi Belorusia(16%).În Rusia cele mai preferate soiuri de măr pe piaţa fructelor proaspete sunt cele deculoare verde, însă principalele sunt: Granny Smith, Golden Delicious, Red Deli-cious, Jonagold şi Jonagored, fiind urmate de Royal Gala şi Gala, Fuji, Braeburn,Idared, Pink Lady, Gloster, Red Chief şi Red Star King. Dimensiunile fructelor pre-ferabile pe piaţa Rusiei sunt 80-100 mm. 8
    • Piaţa României la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuricolorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi). Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared, urmatede Jonagold, Gala, Gloster, etc., iar dintre cele necolorate predomină soiul GoldenDelicious. Soiurile Granny Smith şi Mutsu înregistrează vânzări modeste. Dintresoiurile locale în supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina, însă în can-tităţi foarte mici. Fructele de obicei sunt împărţite în trei categorii: mici (sub 70mm), medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm).În Ucraina cele mai importante soiuri importate pe piaţă sunt: Golden Delicious,Idared şi Jonagold şi altele ca exemplu: Gloster, Eliza, Ligol, Čampion. Piaţa ucrai-neană este formată de circa 60% din soiuri roşii (Idared, Jonagold, Ligol, Gala,Gloster, etc.), 35% deţin soiurile Golden Delicious şi Mutsu, iar fructele de culoareverde (Granny Smith şi Reinette Simirenko) doar 5 la sută. După mărime fructelede obicei sunt împărţite în trei categorii: mici (sub 70 mm), medii (70-90 mm) şimari (peste 90 mm).Sortimentul actual de fructeLa momentul actual sortimentul mondial al mărului este foarte bogat, reprezen-tând circa 10-12 mii de soiuri.Ca sortiment la măr pe plan mondial, predomină soiurile (fig. 6): Golden Deliciousşi mutanţii (Reinders, clon B, Smoothee® CG10 YD, Pinkgold® Leratess, etc.), RedDelicious şi mutanţii (Redchief®, Super Chief®, Red King, Starkspur Ultra Red®,Royal Red, etc.), Gala şi mutantele (Galaxy, Mondial Gala®, Delbard Gala®, GalaMust®, Royal Gala®, etc.), Fuji şi mutanţii (KIKU®8 Brak, KIKU® Fubrax, red cap®Valtod, da rosa®, Zhen® Azrec, etc.), Granny Smith, Jonagold şi mutantele (Jo-nagored, King Jonagold, Decosta, First Red®, Jonagored Supra, Rubinstar, etc.),Braeburn şi mutanţii (Hilwell®, Red Braeburn TM, Redfield®, Royal Braeburn, etc.)şi altele. Figura 6. Raportul principalelor soiuri de măr cultivate pe plan mondial Sursa: PROGNOSFRUIT 2007 9
    • În Republica Moldova conform Registrului Soiurilor de Plante pentru anul 2008 suntomologate 64 de soiuri de măr, dintre care 13 soiuri de vară, 22 soiuri de toamnăşi 29 soiuri de iarnă.Tabelul 1. Soiurile de măr omologate înscrise în Registrul Soiurilor de Plante alRepublicii Moldova pentru anul 2008. Perioada Perioada Denumirea Intrarea Mărimea recoltării păstrării soiului pe rod fructului (data, luna) (zile) Soiuri de varăAugust precoce mijlocie 10-20.08 20-30James Greive Red precoce mijlocie 20-30.08 20-50Mantet precoce mijlocie 25.07-05.08 8-15Melba precoce mijlocie 25.07-05.08 6-8Papirovka precoce mijlocie 10-20.07 4-6Plat precoce mijlocie 05-15.08 15-25Primula precoce mijlocie 10-20.08 15-25Quinte precoce mijlocie 25.07-05.08 10-20Red Melba precoce mijlocie 25.07-05.08 6-8Romus 2 precoce mijlocie 15-25.07 5-10Romus 3 precoce mijlocie 05-12.08 10-15Slava Peremojţiam precoce mijlociu de mare 05-15.08 30-45Şafran de Vară precoce mijlocie 05-15.08 20-35 Soiuri de toamnă semiprecoce spreAkane mijlocie 25.08-05.09 70-90 tîrzieAlkmene precoce mijlocie 05-15.09 120-150Bujor precoce mijlocie 20-30.09 160-180Calvil de Zăpadă precoce mijlocie spre mare 05-15.09 120-140Codrene precoce mijlocie spre mare 10-20.09 90-120Coredana (B) precoce mare 25.08-05.09 120-130Coredem precoce mijlocie spre mare 25.08-05.09 25-40 mare spre foarteDomneşti tîrzie 15-25.09 120-150 mareFluieraş precoce mare 10-20.09 60-100Focuşor precoce mare 10-20.09 90-120Generos precoce mijlocie sau mare 10-20.09 125-140Kidd’s Orange Red precoce mare 10-20.09 90-120Nestreţ tîrzie mijlocie spre mare 15-25.09 100-130Pionier precoce mijlocie spre mare 25-30.09 60-80Priam precoce mijlocie 05-15.09 110-125Prima precoce mijlocie spre mare 20.08-10.09 30-45Reglindis precoce mijlocie spre mare 10-20.09 90-115Remo precoce mijlocie 15-25.09 95-120Rewena precoce mijlocie 10-20.09 100-120Spartan mijlocie mijlocie 10-20.09 120-150Toamna precoce mijlocie spre mare 10-20.09 50-60Ţiganca tîrzie mijlocie de mare 15-25.09 70-90 Soiuri de iarnăAurel precoce mijlocie 20-30.09 160-180Banana de Iarnă precoce mijlocie spre mare 20-30.09 165-185Čampion precoce mijlocie 20-30.09 120-170 10
    • Candil Sinap foarte tîrzie mijlocie spre mare 01-10.09 150-165Coredar (B) precoce mijlocie 15-25.09 140-160Corelita precoce mijlocie spre mare 20-30.09 180-210Coremodet (B) precoce mijlocie 15-25.09 170-180Delicious precoce mijlocie 20-25.09 150-180Empire precoce mijlocie 20-30.09 170-180Florina mijlocie mijlocie spre mare 15-25.09 170-200 precoce spreGala Delicious mijlociu pînă la mare 20-30.09 180-210 mijlocieGolden Delicious precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210Goldspur foarte precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210Idared precoce mare spre mijlociu 10-20.09 200-220 precoce spreJonagold mijlociu spre mare 01-10.10 200-220 mijlocieJonathan precoce mijlocie spre mare 20-30.09 145-165Mantuaner precoce mijlocie spre mare 20.09-10.10 175-185Melrose mijlocie mijlocie spre mare 20.09-10.10 200-220Noroc precoce mijlocie 20-30.09 120-125Red Jonathan (Jonared) precoce mare spre mijlociu 20-30.09 145-165 precoce spreRenet de Champagne mare spre mijlociu 20.09-10.10 180-240 mijlocieRenet Simirenko precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-220 mijlocie spreSir Prise (Golden Rezistent) mare 10-20.09 155-165 tîrzieSperanţa precoce mijlocie 20-30.09 160-185Starkspur Red Delicious precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210Super Chief precoce mijlocie 10-30.09 180-210Wagener Premiat precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210Wellspur Delicious precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210Yellospur Delicious foarte precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210Sursa: REGISTRUL SOIURILOR DE PLANTE AL REPUBLICII MOLDOVA pentru anul 2008.În anul 2008 Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante a aprobat 16soiuri* de măr admise temporar pentru testarea în condiţii de producţie (anexa 1): 1. Braeburn** 10.Morren’s Jonagored 2. Discovery 11.Mutsu 3. Elstar 12.Redfree 4. Fuji** 13.Red Jonagold** 5. Gala Must 14.Romus 1 6. Gloster 15.Royal Gala 7. Granny Smith** 16.Wilmuta 8. Imperial Gala 9. Jonica Notă: * - Plantaţiile înfiinţate cu soiurile din lista nominalizată vor avea statut de loturi de încercare în condiţii de producţie, în baza cărora Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante va efectua testarea acestora conform metodologiei stabilite. Suprafeţele de plantare sunt limitate – 5 ha la un agent economic/localitate pentru un soi de măr. ** - se recomandă numai pentru zona de Sud a Republicii Moldova. 11
    • PortaltoiulPortaltoiul ales pentru înfiinţarea unei livezi trebuie să posede o mare capacita-te ecologică, de adaptare şi să imprime vigoarea corespunzătoare altoiului, săurgenteze intrarea pe rod a soiurilor altoite şi să asigure o rodire constantă şibogată cu o calitate superioară a fructelor.Cele mai folosite portaltoiuri pentru plantaţiile superintensive de măr înfiinţate cupomi de tipul „knip-baum” sunt M 9 şi M 26.Portaltoiul M 9 imprimă pomilor de măr talie mică, datorită înrădăcinării super-ficiale, pomii trebuie palisaţi pe spalier în livadă, pentru a nu fi dezrădăcinaţi devânturile puternice. Are afinitate bună cu toate soiurile. Preferă soluri fertile,irigate şi permeabile. Pomii altoiţi pe M 9 intră timpuriu pe rod în anul 2-3 de laplantare în livadă, au productivitate înaltă de fructe de calitate superioară, com-petitive. În prezent, portaltoiul M 9 şi clonele sale (Fleuron 56, Pajam 1, Pajam2, Nic 29, T337, M 9 TRECO, M 9 EMLA) sunt cele mai solicitate pentru înfiinţareaplantaţiilor superintensive pe plan mondial.M 26 este un portaltoi de vigoare slabă. Are înrădăcinare mai bună decât portal-toiul M 9 şi imprimă pomilor o vigoare intermediară între M 9 şi M 7, dar, totuşi,necesită spalier. Este pretenţios faţă de sol. Pomii altoiţi pe M 26 intră pe rod eco-nomic în anul 3 de la plantare, având o productivitate înaltă cu fructe de calitatesuperioară. 12
    • PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGICELA ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR POMICOLEÎnfiinţarea plantaţiilorLa alegerea locului pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole se ţine seama de unşir de factori ai mediului (climatul şi microclimatul din cadrul terenului, solul şisubsolul, relieful, panta, expoziţia, etc.) şi economici (existenţa forţei de muncă,reţeaua de drumuri, sursele de aprovizionare cu apă, etc.).Înfiinţarea plantaţiilor superintensive de măr se efectuează pe terenuri plane saupe pante până la 30 înclinare, fertile şi irigate. Sunt recomandate soluri fertile,profunde, aerisite, bine drenate, textura luto-nisipoasă şi lutoasă. Tipurile de sol:cernoziomurile levigate, podzolice, tipice, obişnuite, cenuşii şi cenuşii închise depădure. Panta favorabilă este cea de nord, nord-vest şi nord-est.Proiectul plantaţieiÎnfiinţarea plantaţiilor pomicole se face în baza unor proiecte tehnico-economice.Aceste proiecte duc la evitarea greşelilor nereparabile, ce au consecinţe negati-ve pe toată perioada de exploatare a plantaţiei. În Republica Moldova, conformprevederilor legii cu privire la pomicultură, înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu osuprafaţă mai mare de 0,5 ha se efectuează numai în baza proiectelor elaboratede către instituţiile autorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.Aceste instituţii autorizate în bază de contract prestează servicii de elaborare(proiectare) şi transfer în natură a proiectelor.Tabelul 2. Lista agenţilor economici ce prestează servicii de proiectare a plantaţiilorpomicole superintensive de măr înfiinţate cu pomi de tipul „knip-baum” Agentul economic Adresa Telefoane de contact 76-44-27; Institutul de Pomicultură or. Chişinău, str. Costiujeni, 14 79-38-24 21-22-39; FPC „Codru-ST” SRL or. Chişinău, str. Bucureşti, 67 22-09-82Analiza soluluiSolul este un factor ecologic care are o importanţă majoră asupra cantităţii şicalităţii fructelor la cultura mărului.Cunoaşterea parametrilor solului (fertilitatea, compoziţia chimică şi mecanică,etc.) ne va permite de a lua unele decizii corecte referitor la amplasarea plan-taţiei, alegerea soiurilor, portaltoiului, etc. În continuare este prezentată listalaboratoarelor pentru perfectarea testelor solului.Tabelul 3. Lista laboratoarelor pentru perfectarea testelor solului Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact Direcţia de observaţii asupra poluării Mediului mun. Chişinău, 76-68-55 Ambiant al Serviciului de Stat „Hidrometeo” str. Grenoble, 259 or. Chişinău, 21-22-39; FPC „Codru-ST” SRL str. Bucureşti, 67 22-09-82 Laboratorul de încercări, Staţia de proiectări şi mun. Bălţi, (231) 3-21-88, Prospecţiuni Chimice de la Nord str. P. Boţu, 83 3-00-29 Laboratorul de testare a solului al raionul Edineţ, or. Cupcini, (246) 2-42-24 SA „Tera-Serv” str. Chişinăului, 1 Laboratorul de testare a solului al Centrului de raionul Soroca, s. Voloviţa, (230) 2-34-44 Deservire a Fermierilor al SA „Alfa-Nistru” str. Mărgineanu 13
    • Organizarea teritoriuluiOrganizarea teritoriului în vederea înfiinţării plantaţiei pomicole este un factorimportant pentru exploatarea forţei de muncă, tehnicii agricole în scopul obţineriiunei producţii cu randament înalt, prin urmare este recomandat de a fi efectuatăde către un birou de proiectare experimentat.Proiectul de organizare a terenului plantaţiei prevede: amenajarea raţională a teritoriului stabilirea tarlalelor şi forma parcelelor stabilirea direcţiei rândurilor stabilirea distanţelor de plantare stabilirea sistemului de pichetare stabilirea şi amplasarea reţelei de drumuri stabilirea zonelor de întoarcere amplasarea perdelelor de protecţie contra vântului amplasarea perdelelor antierozionale stabilirea şi amplasarea construcţiilor amplasarea soiurilor în parcelăTranspunerea pe teren a proiectului de organizare se efectuează de către biroul deproiectare utilizând dispozitivele geodezice corespunzătoare.Materialul săditorUnul din factorii de bază la înfiinţarea livezilor moderne, inclusiv de măr, este cali-tatea materialului săditor ce trebuie să fie: genetic superior (clonal); fitosanitar sănătos (devirozat); fiziologic bine dezvoltat (certificat).Aceşti factori contribuie la intrarea timpurie a pomilor pe rod economic şi sporireaproductivităţii plantaţiei cu circa 20-25% faţă de cel ordinar.Materialul săditor (fig. 7) destinat plantării trebuie să fie autenticspeciei, soiului, cu un sistem radicular bine dezvoltat şi întreg, cutulpina dreaptă şi netedă, fără leziuni şi degerări, la exterior şisuprafaţa secţiunii transversale, cu ramificări anticipate bine dez-voltate, unghiuri de intersecţie mari şi cu muguri floriferi depuşila finele ramurilor.Pentru înfiinţarea plantaţiilor superintensive de măr cu pomii detipul „knip-baum” se recomandă de a folosi material săditor devi-rozat de categoria „Certificat”Se recomandă de a încheia un contract între agenţii economicicare comercializează material săditor şi cumpărător, unde trebuiesă fie stipulate: specia pomicolă, soiul, portaltoiul, vârsta pomilor,calita-tea şi categoria materialului, starea fitosanitară, etc. Figura 7.În continuare este indicată lista agenţilor economici care pro- Aspectul pomilorduc şi comercializează material săditor pomicol de tipul „knip- de măr de tipul „knip-baum” des-baum”. tinaţi plantării. 14
    • Tabelul 4. Lista agenţilor economici care produc şi comercializează material sădi-tor pomicol de tipul „knip-baum” Agentul eco- Informaţii de contact nomic adresa telefon/fax Web, e-mail Republica Moldova or. Chişinău, tel:21-22-39; 22-73-66; www.codru-st.md,Codru-ST SRL str. Bucureşti, 67 fax: 22-89-09 codru-st@codru-st.mdFruit Nurseries or. Chişinău, tel: 21-22-39; 22-73-66; www.fruitnurseries.comSRL str. Bucureşti, 67 fax: 22-89-09 contact@fruitnurseries.com România Jud. Alba Iulia, str.S.C.KRUCK SRL tel: +40 (0) 745 45-95-59 kruck@kruck.com.ro T.Vladimirescu, 16 FranţaDL DAVODEAU- avenue Jean Joxé 75, Tel: +33 (0) 2 41 43 77 77; www.dalicom.comLIGONNIERE 49100 ANGERS Fax: + 33 (0) 2 41 60 06 13 dalitree@dalicom.com Olanda Veldstraat 56, 5991 tel: +31 (0) 77 47-72-100; www.fleuren.netFleuren AE Baarlo, fax: +31 (0) 77 47-71-312 info@fleuren.netBotden & van Zandsteeg 12, 5836 tel: +31 (0) 485 57-80-80; www.botden.comWillegen BV AV Sabeek fax: +31 (0) 485 57-39-52 info@botden.com Bloesemlaan 6, tel: +31 365 22-89-01;Hillebrand info@fruittrees-rootstocks.com 3897 LN ZEEWOLDE fax: +31 365 22-89-66Van Rijn Inter- Woudrichemseweg 38, tel: +31 413 36-75-75 www.vanrijn-debruyn.comnational BV 4286 LB Almkerk PoloniaJankowski & 09-530 Gąbin, ul. tel: +48 242 77-12-59; www.szkolki.comSyn Trakt Kamiński 25a fax: +48 242 77-12-59 szkolki@szkolki.comAndrej i Szymon Żdżary 64, 26-420 tel: +48 674 41-67; www.pps.szkolki.com.plNowakowscy Nowe Miasto fax:+48 674 41-67 nowakowski@szkolki.pl ItaliaBaumschule Riva di Sotto 65a, tel: +39 0471 63-70-30; www.baumschule-werth.itvivaio Werth I-39050 s. Paolo (BZ) fax: +39 0471 63-76-00 info@baumschule-werth.itGruber-Genetti Jochwed 1, tel: +39 0473 56-80-04; www.gruber-genetti.itAndreas I-39011 Völlan-Lana fax: +39 0473 55-70-40 info@gruber-genetti.it I-39018 Terlano (BZ) tel: +39 0471 25-82-27; www.griba.itGriba Via Niederthor, 9 fax: +39 0471 25-82-44 info@griba.it Via Maso Alfonso,Taberelli Vivai tel: +39 0461 87-04-47; 1/C Nave San Ricco www.tabarellivivai.its.s. fax: +39 0461 87-04-47 (TN) 38010 via Walter- von- der-Vivai Elmar tel: +39 0473 56-20-17; www.laimer.it Vogelweide 3, 39011Laimer fax: +39 0473 56-20-17 info@laimer.it Lana Alto Adige Via Lamm 23c, 39057 tel: +39 0471 66-06-40; www.braun-apple.comVivai Braun Girlan-Cornaiano, fax: +39 0471 66-01-90 info@braun-apple.com South Tyrol 44039 Tresigallo (Ferra- tel: +39 0533 60-75-11; www.vivaimazzoni.comVivai Mazzoni ra), Via del Mare, 4 fax: +39 0533 60-75-38 irina@vivaimazzoni.comTermenele plantăriiÎn condiţiile Republicii Moldova pomii de măr pot fi plantaţi toamna, după cădereamasivă a frunzelor şi până la apariţia primelor geruri sau primăvara devreme,imediat după ce terenul s-a zvântat şi până la dezmugurire.La pomii plantaţi de cu toamnă rădăcinile cresc mai intens în perioada octombrie-noiembrie şi se realizează calusarea rănilor provocate prin tăieri, se formează
    • rădăcini noi, se stabileşte un contact intim între rădăcini şi sol ceea ce permite capomii să pornească în vegetaţie cu 15-20 zile înaintea celor plantaţi de cu primă-vară. De asemenea se folosesc mai raţional resursele umane şi tehnica agricolă,deoarece perioada pentru plantare este mai lungă.Plantarea de primăvară se va efectua atunci când pregătirea terenului a fostîntârziată, nu a fost procurat sau scos materialul săditor la timp, timpul nefavorabil,etc.Plantarea pomilorPlantarea pomilor se face manual prin aşezarea rădăcinilor, imediat după mocirlire,într-o poziţie neforţată, pe un muşuroi format în mijlocul gropii din sol fertil – even-tual mraniţă şi se acoperă cu sol, apoi se tasează bine. Săparea gropilor se poateface atât mecanizat cât şi manual.În ceea ce priveşte adâncimea de plantare – locul altoirii la pom trebuie să fie cu10-15 cm mai sus de suprafaţa solului.Distanţa de plantareDistanţa de plantare a pomilor de măr în livadă se stabileşte în funcţie de vigoa-rea soiului, portaltoiului, forma de coroană, cerinţele plantelor faţă de lumină,fertilitatea solului şi tehnica mecanizată folosită, toate acestea duc la crearea unuicoronament continuu uniform şi raţional îndesit. Distanţa de plantare determinăcantitatea recoltei, calitatea fructelor şi eficienţa economică a plantaţiei de măr.Distanţa de plantare a pomilor în livadă variază de la 3,5 m până la 4,0 m întrerânduri şi 1,0-1,5 m între pomi pe rând.Alegerea polenizatorilorMărul este o specie pomicolă ce necesită polenizare încrucişată şi poate fi valorifi-cată pe deplin numai în prezenţa soiurilor polenizatoare. Amplasarea şi repartiza-rea soiurilor în plantaţie trebuie să se efectueze în strictă conformitate cu însuşirilelor de interpolenizare. Soiurile mutante ale unuia şi aceluiaşi soi (spre exemplu:grupul de soiuri provenite din soiul Jonagold şi altele) între ele nu se interpoleni-zează. Pentru acesta în livezile moderne se practică următoarele scheme de am-plasare a soiurilor de bază şi polenizatoare: 1. în benzi 16
    • 2. fiecare al treilea pom din al treilea rând 3. în fiecare rând peste 15-25 pomi este un pom polenizatorÎn livadă nu se recomandă de a planta mai puţin de trei soiuri diploide sau treidiploide şi unul triploid.Tabelul 5. Lista polenizatorilor soiurilor autorizate şi de perspectivăîn Republica Moldova Soiul Polenizatorii Aurel, Golden Delicious, Reinette Simirenko, Granny Smith, Čampi- Braeburn on, Elstar, Gloster, Fuji, Idared, Delicious, Melrose, Empire Aurel, Gala, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Elstar, Čampion Gloster, Idared, Delicious, Melrose, Empire Aurel, Gala, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Gloster, Elstar Idared, Delicious, Melrose, Empire Aurel, Braeburn, Golden Delicious, Reinette Simirenko, Gloster, Ida- Fuji red, Delicious, Melrose, Empire Aurel, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Gloster, Ida- Gala red, Delicious, Melrose, Empire Aurel, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Idared, Deli- Gloster cious, Melrose, Empire Aurel, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Smith, Spe- Golden Delicious ranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire Aurel, Golden Delicious, Reinette Simirenko, Braeburn, Čampion, Granny Smith Gloster, Fuji, Delicious, Melrose, Empire Aurel, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Smith, Spe- Jonagold ranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire Aurel, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Smith, Spe- Jonagored ranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire Aurel, Čampion, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Mutsu Smith, Speranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, EmpireSursa: V. Bucarciuc. SOIURI DE MĂR PENTRU PIEŢELE DE EXPORT. Ghid informa-tiv. Chişinău. 2006. 17
    • Lucrările de formare şi tăiere a pomilorLa formarea pomilor de măr de tipul „knip-baum” un rol important îl au ramurileanticipate, deoarece ele au unghiurile de ramificare mari şi grăbesc intrarea po-milor pe rod. Formarea coroanei se realizează prin intervenţii minime, fapt princare pomii sunt lăsaţi să fructifice, ulterior pomilor se vor aplica doar lucrările deîntreţinere a coroanei (anexa 2).Pe durata de exploatare a plantaţiei, tăierea se limitează la intervenţii care asigurăfructificarea pomilor an de an. În unele cazuri se aplică unele lucrări speciale, cumar fi frângerea şi îndoirea (arcuirea) ramurilor, tăierea rădăcinilor cu scopul de alimita creşterea vegetativă a pomilor.Anual se fac 2-3 intervenţii în verde cu scopul eliminării lăstarilor prea viguroşi,degajarea vârfului de creştere al axului şi asigurării unei garnisiri optime cu for-maţiuni de rod.Tăierile de fructificare sunt limitate la minimum, practic locul lor este preluat delucrările de rărire manuală a fructelor, care urmăreşte menţinerea unei încărcăturioptime de fructe pe pom şi evitarea alternanţei de rodire.Sistemul de susţinerePlantaţiile superintensive de măr fondate cu pomi altoiţi pe portaltoi pitici sau se-mipitici necesită sistem de susţinere pentru a menţine pomii în poziţie verticală, încaz contrar pomii vor fi dezrădăcinaţi la vânturi puternice şi recolte înalte.Cu scopul de a folosi la maximum potenţialul productiv al pomilor se recomandă caspalierul deasupra solului să aibă înălţimea de 2,9-3,0 m. În practica mondială sefolosesc mai multe sisteme de susţinere a pomilor în livadă: Tutore individual lângă fiecare pom. Reprezintă un stâlp din lemn cu înăl- ţimea nu mai mare de 3,6 m şi diametrul de 10 cm tratat cu substanţe an- tiseptice pentru a stopa procesul de putrefacţie. Acest sistem de susţinere este foarte uşor de instalat, asigură efectuarea cu uşurinţă a proceselor tehnologice privind tăierea pomilor şi recoltarea fructelor, însă are un şir de neajunsuri, unul dinte ele fiind folosirea substanţelor chimice pentru a stopa procesul de putrefacţie, costul înalt al stâlpilor, transportarea şi păstrarea lor datorită numărului mare a lor pentru o unitate de suprafaţă, plus la aceasta se foloseşte mai mult material pentru palisarea (legarea) pomilor de stâlpi. Sistem de susţinere prin spalier. Reprezintă un sistem format din stâlpi de beton armat sau lemn şi 3-5 fire metalice de care se leagă pomii. Ca avantaj acest sistem îl deţine prin tărie şi durabilitate, iar ca dezavantaje întâlnim greutăţi la instalare, rănirea mecanică a pomilor c ând sunt vân- turi puternice ceea ce poate duce chiar şi la ruperea lor în aceste locuri, înclinarea pomilor de-a lungul firelor metalice, limitarea înălţimii de legare a pomilor de linia metalică de sus prin micşorarea potenţialului productiv al pomului. Sistemul de susţinere combinat. Acest sistem este format din combina- rea celor două metode descrise mai sus şi fiind reprezentat prin stâlpi de beton armat sau din lemn (cu o înălţime de 2,4 m deasupra solului) şi două fire metalice, plus un tutore de bambuc (cu înălţimea de 3,05 m şi 18
    • cu diametrul 22-24 mm) care se plasează lângă fiecare pom în parte şi se fixează în cinci locuri. Prin utilizarea acestui sistem de susţinere se poate de obţinut cea mai înaltă tărie a acestei construcţii.Pentru întinderea optimală a firelor metalice se recomandă de a folosi sistemul„GRIPPLE”.Tabelul 6. Lista agenţilor economici care comercializează sistemul „GRIPPLE” Agentul Informaţii de contact economic adresa telefon/fax Web, e-mail Republica Moldova or. Chişinău, tel: 28-10-70 www.ampelos.md Ampelos SRL str. Valea Dicescu,80 gsm: 069103469 ampelos@ampelos.md Romania S.C. ALCARPAD or. Iaşi, tel: + 40 0332-409558 www.alcarpad.ro SRL şos. Nicolina 10, gsm: +40 0741-227844 tp@alcarpad.ro S.C. AMPELOS or. Bucureşti, str. Braţului, tel: + 40 210 10 55 www.ampelosintervin.ro INTERVIN SRL nr. 36, sector 2 fax: +40 211 12 60 ampelosintervin@yahoo.com Marea Britanie The Old West Gun Works, tel: +44 (0) 114 275 2255; www.grippleplus.com Gripple Ltd Savile Street East, Sheffi- fax: +44 (0) 114 275 1155 info@gripple.com eld S4 7UQPentru palisarea (legarea) pomilor de tutorii de bambuc se recomandă de folositmaterialul rafie sintetică bazându-ne pe indicii elasticităţii calitative şi durabilita-te. Culoarea cea mai convenabilă este galbenă cu diametrul de 4 mm, produsă înOlanda.Pentru o fixare calitativă a tutorelui de bambuc de firele metalice se recomandă defolosit fixatoarele speciale „STEBOFIX”.Întreţinerea şi lucrarea soluluiÎn plantaţiile superintensive de măr irigate se recomandă întreţinerea solului prinînierbarea lui în benzi (zona dintre rânduri) cu diferite tipuri de ierburi perene(anexa 3).Înierbarea plantaţiei poate fi permanentă (pe toată durata de exploatare a planta-ţiei) sau temporară (după un număr oarecare de ani terenul se ară şi se menţinecâţiva ani ca ogor negru, după care se înierbează din nou).Înierbarea poate fi totală, când ierburile cresc pe toată suprafaţa, sau parţială,când o parte din teren este înierbată, iar alta menţinută ca ogor negru sau prinerbicidare. Lăţimea benzii înierbate este de 2-3 m, iar a benzii de sub proiecţiacoroanei – 1,0-1,5 m.Înierbarea plantaţiei se face pe cale naturală sau artificială. Înierbarea naturalăse obţine prin lăsarea benzii dintre rânduri cu ierburi (buruieni) ce cresc spontan.Înierbarea artificială se obţine prin semănarea terenului cu amestecuri graminee şileguminoase. Pe parcursul vegetaţiei iarba se coseşte anual de 4-6 ori când atingeînălţimea de 10-20 cm şi se lasă pe sol în formă de mulci. 19
    • Înierbarea solului are următoarele avantaje: Îmbunătăţeşte structura solului; Combate eroziunea şi supraîncălzirea solului; Reduce tasarea solului şi evită formarea harpanului; Îmbogăţeşte solul cu substanţe organice, în P şi K asimilate; Permite deplasarea liberă a agregatelor prin livadă în perioadele ploioase pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, transportul recoltei, etc.; Îmbunătăţeşte compoziţia chimică a fructelor, devenind mai intens colora- te şi facilitează perioada de păstrare; Uşor de realizat şi întreţinut.La înierbarea solului sunt şi unele dezavantaje: În perioadele secetoase, fără irigare, apare concurenţa pentru apă şi ele- mente nutritive dintre pomi şi ierburile perene; Mineralizarea substanţelor organice este mai lentă, deoarece insuficienţa oxigenului din sol reduce activitatea microorganismelor aerobe; Favorizează înmulţirea şoarecilor şi a multor boli şi insecte dăunătoare.În continuare este indicată lista agenţilor economici care comercializează tehnicăagricolă pentru întreţinerea şi lucrarea solului.Tabelul 7. Lista agenţilor economici care comercializează tehnicăagricolă pentru întreţinerea şi lucrarea solului în livezi Agentul Informaţii de contact economic adresa telefon/fax Web, e-mail Republica MoldovaInstitutul de or. Chişinău, tel: 77-49-36; www.agriculture.md/icpPomicultură str. Costiujeni 14 fax: 76-44-27 pomincer@mtc.mdInstitutul de or. Chişinău, tel: 49-21-31; www.agriculture.md/mecagroTehnică Agricolă str. Miron Costin, 7 fax: 49-21-31 icmea_mecagro@zahoo.com„Mecagro” or. Chişinău, tel: 59-70-80; www.agrostoc.mdAgrostoc CI str. Mesager, 1, et. 7 fax: 59-71-59 info@agrostoc.md PoloniaKujawska Fabryka Redecz Krukowy 8 87- tel: +48 (054) 252 14 52;Maszyn Rolniczych 880 Brześć Kujawski www.krukowiak.com.pl fax: +48 (054) 252 21 07„KRUKOWIAK”Kujawska Fabryka tel: +48 (054) 252 10 27; ul. Kolejowa 54 www.krukowiak.com.plMaszyn Rolniczych 87-880 Brześć Kujawski tel./fax: +48 (054) 252 10 poczta@krukowiak.com.plSpółka z o.o. 54 Julianów 4, 05-622 tel./fax +48 (0) 48 661 17 www.felimpex.com.plP.H.U. Felimpex Belsk Duży 62 info@felimpex.com.pl Zofiówka 26, 05-620 tel: (046) 833-24-81;Techsad Błędów Błędów www.techsad.pl fax: (046) 832-54-92 Mszczonowska 33/35, tel: +48 66800236; www.agrolas.com.plAgroLas Co. Sp.j. 96-100 Skierniewice fax: +48 6680782 info@agrolas.com.pl Płatkownica 84, tel./fax (025) 676-01-31, www.agrola.com.plAgrola 07-140 Sadowne 676-01-30 info@agrola.com.plAgrosimex Sp. z Goliany 43, 05-620 tel.: + 48 66 80 471; www.agrosimex.plo.o. Błędów fax: + 48 66 80 835 info@agrosimex.com.pl Ul.Katowicka 4, www.rolsad.comROLSAD Sp. Jawna 96-200 Rawa tel/fax: (046) 814 65 40 Mazowiecka rolsad.sc@wp.pl Cehia 691 54 Týnec u Břeclavi tel: +420 519 342 491; www.ostraticky.czOSTRATICKÝ 142a fax: +420 519 342 491 info@ostraticky.cz Olanda Energieweg 1, 6658AE tel: +31 487 592944;Van Wamel BV Beneden-Leeuwen www.vanwamel.nl fax: +31 487 592970 Ungaria 4400 Nyíregyháza, Str. tel./fax: +36 42 596-327; www.keletagro.huKelet-Agro Kft. Tokaji nr. 4/b. tel: +36 20 257 5034 info@keletagro.hu 20
    • Irigarea liveziiMărul este o specie pomicolă care are cerinţe mari faţă de umiditatea solului şi aaerului.Înfiinţarea unei plantaţii superintensive de măr cu pomi de tipul „knip-baum” nupoate fi realizată fără asigurarea unui regim hidric satisfăcător. Acest lucru se da-torează faptului că pomii sunt altoiţi pe portaltoi de vigoare slabă, cu înrădăcinaresuperficială şi înregistrează un deficit de umiditate îndeosebi în perioada de vege-taţie. Acest deficit de apă poate fi complectat prin irigări pe parcursul perioadei devegetaţie, asigurând astfel un nivel optim de umiditate (70-75% din capacitateade câmp) în sol. Se recomandă orientativ de a iriga plantaţiile de măr înainte deînceputul vegetaţiei, dacă rezerva de apă în sol este mică (martie-aprilie); dupăînflorit, în decada a doua-treia a lunii mai; după căderea fiziologică a fructelor,când se manifestă o creştere intensivă a lăstarilor, şi cu 2-3 săptămâni înainte derecoltare.Momentul optim de aplicare a irigării se determină prindiferite metode cu ajutorul unor aparate speciale, spreexemplu tensiometrul (fig. 8).În pomicultură se folosesc mai multe metode de irigare:prin brazde, prin bazine individuale sau colective, prinaspersiune, subterană, prin picurare, etc., însă pentrulivezile superintensive se recomandă irigarea prin picu-rare.Irigarea prin picurare asigură o uniformitate înaltă ladistribuirea apei în sol (în zona unde se află sistemulradicular al plantelor), folosirea eficientă a apei, unregim optim de apă, aer şi de nutriţie prin folosirearaţională a îngrăşămintelor minerale, ceea ce duce lamajorarea producţiei cu 20-50% faţă de celelalte me-tode de irigare. Figura 8. TensiometruTabelul 8. Lista companiilor care comercializează sisteme de irigare prin picurare Informaţii de contact Compania Originea adresa telefon or. Chişinău,A.I.K. 79-39-63 str. Costiujeni, 14 or. Chişinău, 22-67-73;Agrimatco-Service SRL Oman str. Tighina, 55 21-09-69 or. Chişinău, 54-90-93;Agrodor-Succes SRL Grecia str. A. Hîjdeu, 59 50-03-93 or. Chişinău, 27-97-37;Agrofit-BONUS SRL Spania str. Columna, 60 27-97-36 or. Chişinău, str. Mirceşti, 54, SUA;Iristar-com SRL 43-22-43 biroul 108, aripa stîngă Grecia or. Chişinău, 24-34-88; 22-27-42;Strimedit SRL Franţa str. cosmonauţilor, 6, biroul 222 24-46-69 43-23-16; Israel;Trio SRL or. Chişinău, str. Astronom Nicolae Donici, 6 43-21-61 UcrainaUNIVERSAL Drip Irriga- or. Chişinău, 92-26-54; Greciation Manufacturing SRL str. Uzinelor, 198 42-21-77 21
    • La folosirea irigării prin picurare una dintre problemele cheie este calitatea apei decare depinde păstrarea fertilităţii solului, productivitatea obţinută la hectar, etc. Serecomandă de efectuat periodic analiza fizico-chimică a apei, deoarece calitatea ei semodifică în timp sub acţiunea unor factori de mediu şi antropici. Testarea apei se facenumai în laboratoarele acreditate conform standardelor ISO 17025 sau EN 45001.Tabelul 9. Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei Informaţii de contact Denumirea laboratorului adresa telefon Centrul Monitoring al Calităţii Apelor de Suprafaţă al Direcţiei or. Chişinău, 76-68-55 Monitoring al Calităţii Mediului, Serviciul Hidrometeorologic de Stat str. Grenoble, 193 Laboratorul de încercări al Întreprinderii Municipale „Apă-Canal” din or. Ungheni, (236) 2-34-06 Ungheni str. Naţională, 2 Laboratorul de încercărial Concernului Republican pentru Gospodărirea or. Chişinău, 43-89-24 Apelor „Apele Moldovei” str. M. Costin, 7VSursa: REGISTRUL ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII.Parametrii prezentaţi în tabelul de mai jos ne vor permite foarte uşor să apreciemcalitatea apei.Tabelul 10. Valorile parametrilor calităţii apei pentru irigare Nr. Parametrii calităţii apei Valorile admise 1 Reacţia pH 8,2 3 2 Mineralizarea, g/dm 0,7-0,8 3 Calciu, % din suma Ca+Mg+Na 40-45 4 Magneziu, % din suma Ca+Mg+Na 50 5 Sodiu, % din suma Ca+Mg+Na 30-40 6 SAR (Coeficientul de absorbire potenţială a sodiului) <6 3 7 Conţinutul de clor, mg/dm 105Combaterea bolilor şi dăunătorilorLa cultivarea mărului una dintre verigile principale ale tehnologiei este combatereabolilor şi dăunătorilor. Condiţiile climaterice ale ţării noastre sunt favorabile pentrudezvoltarea bolilor şi dăunătorilor care aduc daune colosale pomilor, prin distruge-rea florilor, frunzişului, fructelor, ramurilor, chiar şi pomului în întregime.Principalele boli întâlnite în livezile superintensive de măr sunt: Rapănul mărului(Venturia inaequalis (Cocke) Wint.), Făinarea mărului (Podosphaera leucotrichaSalm.), Focul bacterian (Erwinia amylovora Burill.), Putregaiul brun al fructelor(Monilia fructigena Pers.), etc.Principalii dăunători întâlniţi în livezile superintensive de măr sunt: Viermele me-relor (Laspeyresia pomonella L.), Gîrgîriţa florilor de măr (Anthonomus pomorumL.), Păduchele de San Jose (Quadraspidiotus perniciosus Comst.), Păduchele ver-de al mărului (Aphis pomi Deg.), Păduchele lînos (Eriosoma Lanigerum Hausm),Molia mică a mărului (Nepticula mallela Stt.), Molia mineră inferioară a frunzelorde măr (Lithocelletis pyrifoliella Grsm.), Molia mineră superioară a frunzelor demăr (Lithocelletis coryliifoliella Hw.), Păiangenul brun al pomilor (Bryobia redi-korzevi Reck.), Păiangenul roşu al pomilor (Panonychus ulmi Koch.), etc. 22
    • În livadă de asemenea aduc pagube enorme pomilor tineri de măr iepurii, şoarecii,căprioarele prin roaderea scoarţei şi chiar a ramurilor.Tabelul 11. Lista companiilor care oferă consultanţă şi comercializează pesticide pentrucombaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor pomicole Informaţii de contact Compania adresa telefon 22-67-73; Agrimatco-Service SRL or. Chişinău, str. Tighina, 55 21-09-69 59-70-80; Agrostoc CI or. Chişinău, str. Mesager, 1, et. 7 59-33-64 Diazchim SRL or. Chişinău,str. Lăpuşneanu, 5 23-88-24 24-27-50; Fertilitatea-Chisinau SA or. Chişinău, str. Cosmonauţilor, 6 24-32-45 Flaronis SRL or. Edineţ, str. Independenţei, 66 (246) 2-26-67 21-41-10; FPC BIOPROTECT SRL or. Chişinău, bd. Renaşterii, 30 21-41-16 FTS Moldago SRL or. Chişinău, str. Puşchin, 54 22-74-40 Grinvitas SRL or. Chişinău, str. Miron Costin, 7 49-21-01 (249) 2-22-90; Licorent Agro SRL or. Glodeni, str. Suveranităţii, 12 2-44-18 Protectia Plantelor SRL or. Chişinău, str. Dacia, 5, of. 128 28-50-12 29-55-92; Veaces-Nova SRL or. Chişinău, str. Mirceşti, 3 29-63-63 Vest-Resurs SRL or. Chişinău, str. M. Cibotari, 37, et. 1 88-16-70Uneltele folosite în livadăÎn plantaţiile pomicole pentru efectuarea lucrărilor de dirijare a creşterii şi fructifi-cării pomilor, se folosesc unelte specifice (anexa 6).Foarfecele sunt uneltele de bază folosite în plantaţiile pomicole pentru efectuareatăierii pomilor. De obicei la lucrările de tăiere se folosesc două tipuri de foarfece: foarfece obişnuit care taie lăstari şi ramuri cu diametrul până la 2,0-2,5 cm. foarfece ergonomic sau cu nicovală care taie ramuri groase cu diametrul până la 5,0-6,0 cm. Aceste foarfece au mânere lungi şi mecanisme de forţă care reduc efortul depus la tăiere.Fierăstraiele de livadă se folosesc la tăierea ramurilor groase având aceeaşiutilizare ca şi foarfecele ergonomice.Reglarea încărcăturii cu rodRărirea fructelor este lucrarea prin care se poate norma precis încărcătura de fruc-te, ceea ce duce la îmbunătăţirea calităţii lor.Această operaţie tehnologică are următoarele avantaje: Obţinerea unei producţii înalte de calitate superioară sub aspectul mă- rimii, culorii, etc. Creşte calitatea fructelor, implicit şi preţul de realizare. 23
    • Măreşte productivitatea muncii la recoltare, sortare şi ambalare, deoa- rece numărul fructelor este mai mic. Previne ruperea şi dezbinarea ramurilor, menţinând volumul productiv al coroanei pentru anii următori. Prevede apariţia şi accentuarea alternanţei de rodire. Creşterea rezistenţei pomilor la boli şi la geruri datorită înmagazinării unei cantităţi suficiente de substanţe de rezervă. Asigură condiţii de formare a lăstarilor anuali pe care se vor for- ma formaţiuni de rod pentru anii următori.O încărcătură optimă cu fructe pentru pomii de măr se consideră atunci când unuifruct (măr) îi revin 30-50 de frunze bine dezvoltate.Rărirea manuală a fructelor se efectuează după căderea fiziologică a lor, când fruc-tele sunt de 1,0-1,5 cm şi se realizează într-o perioadă cât mai scurtă. După rărire,fructele de măr trebuie să rămână distanţate la 10-15 cm (la soiurile de mere cufructele mai mici) şi la 15-20 cm (la soiurile cu fructele mari).Recoltarea fructelorRecoltarea este o operaţiune tehnologică destul de importantă care are o influenţămajoră asupra calităţii fructelor, duratei de păstrare, etc.Momentul optim de recoltare poate fi stabilit după mai multe metode: Testul amidon-iod Fermitatea fructelor Nivelul Brix (glucoză solubilă) Numărul zilelor după înflorirea completă Culoarea pieliţei seminţei (pericarpului) Culoarea pieliţeiAceste metode mai detaliat sunt descrise în Îndrumarul Proiectului de Dezvoltarea Businessului Agricol privind Tratarea Merelor după Recoltare.Recoltarea manuală se practică la cultura mărului în special la folosirea fructelorpentru consum în stare proaspătă (anexa 5). Culesul fructelor se efectuează însaci de recoltare cu fund rigid şipereţi moi (fig. 9).În timpul recoltării fructele nu trebuie lovite sau în-ţepate, pentru a-şi păstra însuşirile organoleptice,aspectul comercial şi capacitatea de păstrare. Deasemenea, în timpul recoltării se va evita rupereaformaţiunilor de rod, pentru a nu micşora producţiadin anul următor.Recoltarea începe dimineaţa, după ce s-a ridicatroua, iar în zilele foarte călduroase culesul seîntrerupe în-tre orele 11 şi 16, deoarece în prezenţaumidităţii în exces şi a temperaturii înalte fructelese depreciază rapid. Fructele recoltate se vor ţine laumbră sub un şopron improvizat în câmp şi se vorexpedia cât mai repede posibil în depozitele deprerăcire, iar apoi se vor supune procesului de Figura 9. Sacul de recoltarepăstrare. a fructelor. 24
    • INVESTIŢIILE NECESARE LA FONDAREA LIVEZILORDE MĂR CU POMI DE TIPUL „KNIP-BAUM”Volumul investiţiilor capitale pentru înfiinţarea livezilor superintensive de măr in-clude cheltuielile efectuate pentru pregătirea solului, plantarea, instalarea spalie-rului şi îngrijirea plantaţiilor până la intrarea pomilor pe rod. Volumul de investiţiidepinde şi de biotipul portaltoiului, distanţa de plantare, tipul materialului săditor,forma coroanei pomilor, termenul intrării lor pe rod, prezenţa irigării, sistemul deprotecţie a plantelor. În general volumul investiţiilor constituie suma cheltuielilordirecte şi indirecte începând cu pregătirea solului şi terminând cu îngrijirea liveziipână la intrarea pomilor pe rod.Suma investiţiilor capitale la un hectar de livadă superintensivă de măr fondată cupomi de tipul „knip-baum” şi distanţa de plantare 3,5x1,2 m şi cu sistem de irigareprin picurare este specificată în tabelul ce urmează.
    • 26
    • 27
    • SURSELE DE SUPORT FINANCIAR 28
    • CrediteCreditele reprezintă o sursă suplimentară de finanţare a investiţiilor necesare lafondarea plantaţiilor pomicole. În Republica Moldova creditele sunt oferite de câte-va categorii de investiţii financiare: băncile comerciale, instituţiile de microfinanţa-re şi companiile de leasing.În continuare este indicată lista instituţiilor financiare ce acordă creditare sectoru-lui agricol.Tabelul 13. Lista instituţiilor financiare care acordă creditare sectorului agricol Denumirea instituţiei financiare Adresa oficiu central Informaţii de contact Bănci comerciale or. Chişinău, 22-27-70, 24-46-49BC "MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A. str.Cosmonauţilor, 9 www.maib.md or. Chişinău, 54-19-74BC "MOBIASBANCA" S.A. bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 81a www.mobiasbank.com 29
    • or. Chişinău, 57-67-82BC "MOLDINDCONBANK" S.A. str. Armenească, 38 www.moldindconbank.com or. Chişinău, 22-14-94, 22-14-81BC "BANCA SOCIALA" S.A. str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 61 www.socbank.md or. Chişinău, 50-01-01, 50-02-22BC "EuroCreditBank" S.A. str. Ismail, 33 www.ecb.md or. Chişinău, 27-43-86BC "INVESTPRIVATBANK" S.A. str. Şciusev, 34 www.ipb.md or. Chişinău, 29-59-00BC "UNIVERSALBANK" S.A. bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 180 www.universalbank.md or. Chişinău, 23-30-65, 57-61-00BC "VICTORIABANK" S.A. str.31 August 1989, 141 www.victoriabank.md or. Chişinău, 27-25-83BC "EXIMBANK" S.A. bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 6 www.eximbank.com or. Chişinău, 54-43-77BC "ENERGBANK" S.A. str. Vasile Alexandri, 78 www.energbank.com or. Chişinău, 25-38-01BC "UNIBANK" S.A. str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 45 www.unibank.md or. Chişinău, 22-74-35"Banca de Finante si Comert" S.A. str. Puşkin 26 www.fincombank.com or. Chişinău, 24-47-22, 24-04-70Societatea pe Actiuni Banca de Economii str. Columna, 115 www.bem.md Instituţii de microfinanţare or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi 29-53-05, 29-53-06Corporaţia de Finanţare Rurală Sfînt, 180, oficiul 906 www.microfinantare.mdProiectul Investiţii şi Servicii Rurale or. Chişinău, 22-24-65, 22-24-67(RISP) str. Cosmonauţilor, 9 oficiul 544 www.capmu.md or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi 27-14-19ProCredit Sfânt, 65, oficiul 900 www.procredit.mdFederaţia Asociaţiilor de Economii şi or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi 29-59-14Împrumut Sfînt, 180, oficiu 1110 or. Chişinău, 23-49-70“GARANTINVEST” SRL str. 31 August 1989, 98, oficiul 411 www.garantinvest.md or. Chişinău, 22-99-04,Microinvest str. Puşkin, 16 22-99-03 Companii de leasing or. Chişinău, 27-27-09, 50-02-44Euro Leasing str. Ismail, 33 www.euroleasing.md or. Chişinău, 20-36-16, 20-36-17MAIB Leasing str.Tighina, 49/4 www.leasing.md or. Chişinău, 49-84-44, 49-93-17, 44-97-65IMC Leasing bd. Moscovei, 20 www.imcleasing.md or. Chişinău, 44-10-44,BS Leasing Grup bd. Moscovei, 21 44-10-96 or. Chişinău, 21-34-50, 21-34-46,Galas Leasing str. A.Diordita, 2 21-34-47 30
    • BIBLIOGRAFIE 1. BABUC, V. Producerea materialului săditor pomicol. Ch.: Universitatea Agrară de Stat din Moldova, 2002, 219 p. 2. BALAN, V., CIMPOIEŞ, GH., BARBĂROŞIE, M. Pomicultura. Ch.: Museum, 2001, 452 p. 3. BUCARCIUC, V. Soiuri de măr pentru pieţele de export. Ghid informativ. Chişinău. 2006. 40 p. 4. CIMPOIEŞ , Gh. Pomicultura specială. Chişinău: Colograf-Com, 2002, p. 5-71. 5. GHENA, N., BRANIŞTE, N., STĂNICĂ, F. Pomicultură generală. Bucureşti: Matrix Rom, 2004. 6. OVERCENCO Aureliu. AGRICULTURAL ATLAS. version January 2006. 7. PETRE, Gh., PETRE, V., ANDREIEŞ, N. et al. Ghid pentru sporirea producţiei şi calităţii merelor. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti. Ed. SUN GRAFIC, 2006. 8. Piaţa merelor proaspete în Ucraina. Studiu de confirmare a pieţei ţintă. CNFA/PDBA. Martie 2006. 9. Piaţa merelor proaspete în România. Studiu de confirmare a pieţei ţintă. CNFA/PDBA. Martie 2006. 10.Studiu de Piaţă: Merele Proaspete pe pieţele din Rusia, Germania şi Litu- ania. CNFA/PDBA. Chişinău, decembrie 2005. 11.ЫНДРУМЭРЬ агротехниче пентру помикулторь. Суб ред. луй В.И. БАБУК. Кишинэу: Картя Молдовеняскэ, 1985, 392 п. 12.Baza de date FAOSTAT a ONU, http://faostat.fao.org 31
    • ANEXEAnexa 1. Lista soiurilor de măr admise temporar pentru testarea în condiţii deproducţie în Republica Moldova. 32
    • Anexa 2. Lucrările de tăiere (în uscat) şi în verde la pomii de mărAnexa 3. Lucrările de întreţinere şi lucrare a solului în livadă 33
    • Anexa 4. Sistemele de susţinere folosite în plantaţiile superintensive de măr. 34
    • Anexa 5. Fructificarea pomilor de măr şi recoltarea fructelor în livada superinten-sivă înfiinţată cu pomi de tipul „knip-baum.”Anexa 6. Uneltele folosite în livadă la lucrările de tăiere şi formare a pomilor 35
    • 36
    • 37