Your SlideShare is downloading. ×
  • Like
1149 vegetal
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Now you can save presentations on your phone or tablet

Available for both IPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

1149 vegetal

  • 132 views
Published

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
132
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
0
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 S folosim eficient iarna Nu este un secret pentru nimeni faptul c agricultura este o meseriedin ce în ce mai dificil . Cu fiecare an tot mai pu ini oameni ocupa i înagricultur asigur hrana a tot mai multor oameni cu alte preocup ri. iace tia tot mai pu ini agricultori, trebuie s aib o preg tire tot mai bun . Iarna , când vegeta ia stagneaz , este cea mai bun perioad pentruca agricultorii s - i însu easc i îmbun t easc cuno tin ele. Nu o dat am sus inut c agricultura este una, dac nu chiar ceamai grea meserie din lume. i aceasta pentru c agricultorul trebuie înprimul rând s aib cuno tin e de biologie întrucât lucreaz cu fiin e vii (plante sau animale). În al doilea rând s aib cuno tin e tehnologice i ceeace este cel mai important, nu exist o tehnologie unic pentru o plant ciaceasta difer func ie de condi iile de clim i sol. În al treilea rând trebuie s cunoasc tehnica agricol , respectivtractoarele i utilajele agricole tot mai sofisticate i tot mai costisitoare. i în al patrulea rând trebuie s aib cuno tin ele de marketing imanagement pentru ca întreprinderea lui s devin rentabil , s -i asigure unnivel de via corespunz tor. Împlinirea tuturor acestor calit i este dificil i nu poate fi f cutdecât pe baza a numeroase i solide cuno tin e. Iarna este o perioad optimpentru o astfel de activitate. De asemenea este obligatoriu ca toatestructurile implicate în agricultur s în eleag i promoveze acest lucru.
  • 2. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 În al doilea an al vie ii noastre europene, dup un an foarte dificilîn agricultur – datorit climei – sper c am în eles cu to ii c f r ocunoa tere profund nu se poate activa în acest domeniu. Afirm i sus in cu toat t ria c la ora actual agricultura cere vastecuno tin e, multe deprinderi practice, h rnicie i corectitudine. De aceeatrebuie s se foloseasc cu maximum de eficien timpul ca de parteaagricultorilor s fie calit ile enumerate mai sus. S înv m, deci, cât maimult, pentru c , cu cât tim mai mult, ne d m seama, de fapt, de câte lucrurinu tim. RECTOR, Prof.dr. Alexandru Moisuc
  • 3. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 CALENDARUL AGRICOL PENTRU LUNA FEBRUARIE Cultura mare - se continu controlul sem n turilor din toamn ; - se efectueaz condi ionarea i tratarea semin elor; - se fertilizeaz culturile de toamn ; - se preg tesc ma inile de sem nat i de administrat îngr minte; - se preg te te terenul i se efectueaz sem natul la culturile din urgen a; - se revizuie i se repar re eaua de iriga ii i echipamentul de irigat; - se efectueaz eventualele ar turi neterminate pe terenurile în pant , pe nisipuri, etc. Legumicultur - se verific i se repar inventarul agricol dac mai este cazul; - se verific i se condi ioneaz semin ele; - se controleaz situa ia legumelor puse la p strare; - se pune la preânc lzit gunoiul pentru r saduri, se preg tesc r sadni ele, se încheie preg tirea amestecurilor de p mânt i se efectueaz sem natul ; - se confec ioneaz ghivecele nutritive i se verific r sadurile ; - dac este posibil se îns mân eaz maz rea, ceapa, r d cinoasele; - cartofii de s mân se scot din siloz i se pun la preâncol it - se fertilizeaz cu azot culturile de toamn (spanac, salat ). Viticultur - se controleaz modul în care ierneaz coardele ; - se începe revizuirea i repararea spalierului. Pomicultur - se efectueaz t ierile de rodire , de corec ie, de r rire;
  • 4. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 - se aplic tratamentele fitosanitare necesare; - se efectueaz , dac este cazul, strângerea z pezii în jurul pomilor . - se transport gunoiul de grajd în livad pe terenul înghe at. Zootehnie - se iau m suri de protejare a ad posturilor i a surselor de ap contra c derilor abundente de z pad i a vânturilor puternice; - se asigur necesarul de furaje i de ap ; - se men ine igiena ad posturilor precum i igiena corporal a animalelor ; - se men ine stare de cur enie a c ilor de acces ; - pentru animalele gestante se asigur condi iile de între inere, de furajare, i îngrijire ; - asisten a la f tare a tuturor categoriilor de animale în special la ovine ; - se cur i se preg te te vatra de stupin în vederea efecturii zborului de cur ire a albine ; - se începe hr nirea stimulativ a familiilor de albine slabe ; - se aplic toate m surile sanitar–veterinare necesare în aceast perioad ; - se începe dac este cazul repara iile la principalele utilaje folosite în zootehnie. Ing. Lila Ciulu Tratamente fitosanitare în perioada toamn – iarn La planta iile pomicole în perioada de repaus vegetativ sevor efectua urm toarele lucr ri: 1) prelevarea de ramuri pentru a stabili rezerva biologic ap duchilor esto i, afidelor i p ianjenilor;
  • 5. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 2) protejarea pomilor tineri împotriva atacului de iepuri,c prioare ( împrejmuirea planta iei, protejarea cu folie sau altemateriale ); 3) distrugerea buruienilor din jurul pomilor, acestea fiind osurs de ad post i hran ale oarecilor, evitând prin aceastaroaderea scoar ei la colet; 4) t ierea i eliminarea l starilor care au frunze atacate deboli, precum i a fructelor mumificate care reprezint o surs deinfec ie mai ales pentru boli; 5) în ferestrele cu temperaturi de peste 6 grade C se vorefectua tratamente chimice pentru reducerea rezervei biologice abolilor i d un torilor cu produsele : pentru piersic, cu sulfat de cupru3% ( îmb ierea pomilor-un tratament ieftin i foarte eficient ). Pentru distrugerea rezervei biologice de d un tori se vorefectua tratamente chimice de combatere cu urm toarele produse:Oleoecalux -1,5 % i Oleodiazol -1,5 % sau alte produse omologatepentru aceasta. 6) pentru pomii care sunt infesta i cu mu chi i lichenirecomand m tratamente de îmb iere cu uleiuri minerale (Oleoekalux sau Oleodiazol-1,5%). 7) se vor distruge cuiburile de omizi din pomii ataca i print ierea i arderea lor. Viticultura În viticultur se vor efectua controale pentru a stabili rezervabiologic de d un tori ( p ianjeni ) i în cazul în care densitatea estemare se vor efectua tratamente de combatere Oleoekalux iOleodiazol-1,5%. De pe butucii de vit de vie b trân se va r zuiicoaja pentru distrugerea rezervei biologice de p ianjeni, molii, afide i p duchi esto i. Legumicultura Se vor elimina din parcelele cultivate în perioada de varresturile vegetale ( care reprezint o surs de infec ie). În sere isolarii se face compostarea i pasteurizarea amestecului de sol,dezinfectarea spa iilor de cultura cu fumigan i pe baza de Sulfona isau baton de Coopex, încorporarea în substratul nutritiv de granule
  • 6. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008de Diazinon 5g ( 3g / m2) unde este cazul . La intrarea în sere isolarii se va face o dezinfec ie , dezinsec ie prin realizarea unortemperaturi cuprinse între 75-80° C la adâncimea de 25 cm în soltimp de 2 ore pentru distrugerea rezervelor biologice existente în sol. S mân a utilizat pentru ob inerea r sadurilor se va trata înaintede îns mân area cu fungicide pentru a evita infestarea tinerelorplante. Pentru evitarea atacului c derii pl ntu elor se vor efectuatratamente cu Previcur 607 SL-0,2 %. În r sadni ele unde se folose te mrani a sau gunoi de grajd se vautiliza produsul Sintogril 5G-30 kg / ha sau alte produse omologatepentru combaterea coropi ni elor, iar pentru combaterea viermilordin sol se va utiliza Sinoratox 10 G –20 kg / ha / 2gr / m2. Arbu ti i pomi ornamentali Pentru trandafirii b trâni se va efectua un tratament de iarn cuOleodiazol sau Oleoecalux -1,5% pentru distrugerea rezerveibiologice de p duche estos i p ianjeni . La plantele ornamentale din locuin e se va efectua un tratamentchimic pentru combaterea p duchelui lânos cu produsul : Reldan 40EC - 0,1-0,15 % unde se va trata i solul din ghivece, iar la inser iaramurilor unde se constat prezen a de p duche lânos se vaîndep rta puful de culoare alb - rozaliu dup care se va efectuatratamentul chimic cu produsul recomandat. Pentru combatereamusculi ei albe de ser se vor efectua tratamente repetate cuConfidor energy - 0,08% sau alte produse omologate. Drd. ing. Murg Gheorghe - Director Unitatea Fitosanitar Timi Prof dr. ing. Petanec Doru - U.S.A.M.V.B. Timi oara VALOAREA ALIMENTAR , DIETETIC I TERAPEUTIC A MERELOR Valoarea alimentar a merelor este binecunoscut i const încon inutul ridicat în zaharuri 14,1%; 0,2 % substan e pectice; 0,6 %
  • 7. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008substan e grase; 90 U.I. vitamina A; 0,02 mg % vitamina B2; 0,1 mg %vitamina B1; 7 mg % vitamina C; 7,6 mg % calciu; 10,6 mg % fosfor; 0,3mg % fier; 110 mg % potasiu; 1 mg % sodiu; 5 mg % magneziu; 0,07 mg %cupru; 5 mg % sulf; 1,5 mg % clor. Zaharurile din mere sunt reprezentate de levuloz (4,15 – 8 %),glucoz (2,5 – 5,5 %) i zaharoz (3,2 – 4,5 %). Acizii organici se g sesc înmere sub form liber (malic, citric) i combinat (malic, citric, succinic,lactic, salicilic, oxalic). Merele pot satisface aproape în întregime nevoile organismuluiuman în vitamine, iar prin con inutul lor în zaharuri simple, u orasimilabile, reprezint i o surs de energie, furnizând organismului 60 – 70kcal. pentru fiecare 100 g. Din mere se prepar marmelad , compot, peltea, past , suc, cidru,o et, i rachiu. Merele au i utiliz ri culinare foarte variate: pl cint , tarte,sufleu, tort, cataif de mere, budinc , omlet , sos de mere, sup – crem demere, mere în aluat. Din mere uscate se prepar chizel. În scopuri terapeutice se folosesc merele proaspete, sucul de mere,o etul de mere, infuzia din flori de m r. Valoarea terapeutic a merelorconst în ac iunea lor asupra aparatului digestiv, la care, datorit acidit iimoderate, provoac o important cre tere a secre iei gastrice i salivare.Merele regleaz peristaltismul intestinal i absorb toxinele de la nivelulintestinului, pe care le înglobeaz în celuloza lor i le elimin . Din acestpunct de vedere, m rul ar putea preveni cancerul de colon. La copii, merele, al turi de morcov, constituie un tratament eficaceîn diareele acute i cronice. Merele constituie un tratament în afec iunilerenale, diateze urice, artritism, reumatism, gut , prin ac iunea lor diuretic . Cura de mere este indicat i persoanelor care sufer decolibaciloz , de astenie fizic i intelectual i pentru a favoriza cre terea.Atât preventiv, cât i curativ, merele influen eaz pozitiv în hipertensiuneaarterial i reduc nivelul colesterolului, datorit con inutului ridicat înpectine solubile. Sunt recomandate în curele pentru combaterea obezit ii,în tratarea afec iunilor respiratorii i cele ale sistemului nervos, avândac iune calmant . Au efect benefic în prevenirea bolilor cardiovasculare,datorit unor substan e numite flavone. Exist indicii sigure c una dincomponentele acestor flavone (quercetina) are o oarecare ac iune anti
  • 8. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008cancerigen . De asemenea, m rul este folosit i la prepararea unei m tihidratante pentru ten. Datorit componentelor men ionate, medicina naturist includemerele în toate dietele alimentare. Se spune c „un m r pe zi te scute te dedoctor”, dar dac se consum mai multe, sunt garan ii c s n tatea este îndeplin siguran . Drd. ing. Milan Craia Consilier O.J.C.A. Timi CONTROLUL SEM N TURILOR DE TOAMN ÎN TIMPUL IERNII
  • 9. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 În timpul iernii, mai ales când sem n turile sunt neacoperite dez pad sau stratul de z pad este sub ire din cauza gerurilorputernice, sem n turile pot suferi. Este bine s se cunoasc din timpmodul în care plantele ierneaz i în ce propor ie au pierit pentru alua m suri de îndep rtare. Pentru acest scop , este necesar ca dupfiecare ger mai puternic s se ia probe de sol cu plante. Acesteprobe au dimensiunea de 30/30 cm i 20 cm adâncime i se vor luadin mai multe locuri ale parcelei. Probele respective se a eaz înl di e care se vor ine timp de 2-3 zile în camere neînc lzite latemperatura de 8-10 ° C. Dup aceast opera iune vor fi trecute într-o camer cu temperatura de 18°C unde se in dou s pt mâni. Apoiplantele se num r i se raporteaz la metru p trat cele care auînceput s vegeteze i cele care s-au uscat . Dup num rul de plante vii la metru p trat se stabile te gradul dedegerare. Dac sem n tura a r mas rar se pot lua m suri decompletarea num rului de plante prin îns mân are de grâu în loculgolurilor, în prim var . Ing. Grigore Moica C.L.C.A Belin IMPORTAN A FERTILIZ RII CEREALELOR P IOASE CU ÎNGR MINTE CHIMICE Ob inerea produc iilor mari i sigure la cerealele p ioase estehot râtor influen at de folosirea îngr mintelor chimice. Factoriicare trebuie avu i în vedere atunci când se stabilesc dozele deîngr minte chimice sunt: fertilitatea solului, planta premerg toare ,soiul i umiditatea solului. Aceste îngr minte contribuie la sporuride 5-20 kg boabe la cerealele p ioase la 1 kg îngr minte s.a.
  • 10. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 Dintre îngr mintele chimice azotul este principalul elementnutritiv care trebuie administrat. Dat în cantit i normale ( grâu 80-140 kg / ha s.a , secar 70 - 90 kg / ha; triticale 50 -100 kg./ ha;orzoaic 50 -100 kg / ha; ov z 40 - 80 kg / ha, azotul favorizeaz obun dezvoltare vegetativ . Respectând dozele de azot se asigur obun înfr ire , înr d cinare a plantelor, de asemenea m rindu-senum rul de flori fertile în spic i continutul boabelor în substan eproteice. Insuficien a de azot duce la formarea de plante slabdezvoltate i ob inerea de produc ii mici, iar cantit ile prea mari (excesul ) determin o dezvoltare vegetativ prea puternic , culturilefiind predispuse la c dere, plantele având o rezistent mai mic laboli i d un tori . Utilizarea îngr s mintelor cu azot se face astfel : lapreg tirea patului germinativ toamna, 1/3 din doz i diferen a de 2/3în prim var . Culturile rare i cele neînfr ite vor fi fertilizate pe terenînghetat, chiar pe z pada , în timp ce culturile bine înfr ite vor fifertilizate în prim var . Îngr mintele cu fosfor se dau sub ar turade baz în doze cuprinse între 60 -120 kg / ha s.a. Atunci când nu s-a reu it aplicarea în modul mai sus mentionateste necesar s se utilizeze îngr mintele complexe unde spredomine fosforul , la preg tirea patului germinativ sau în prim vartimpuriu. Fosforul îmbun t este rezisten a plantelor la c dere , boli,îmbun t este calitatea recoltei. Îngr mintele cu potasiu se dau ca i îngr minte cu fosfor subar tura de baz atunci când sunt utilizate îngr mintele simple( sare potasic ), la preg tirea patului germinativ sau prim varatimpuriu când se folosesc îngr mintele complexe. O aten iedeosebit trebuie acordat împr tierii lor uniforme, evitându-sesuprapuse cu fâ ii nefertilizate. Insuficien a potasiului arerepercusiuni negative asupra plantelor ducând la încetinireacre terii,cloroz , necroz frunzelor, scurtarea internodurilor. Pentru ob inerea unor produc ii mari i sigure este necesar s seadministreze potasiul pe toate tipurile de sol. De respecrarea tehnologiei administrarea îngr mintelorchimice la cerealele p ioase depinde i necesarul produc toriloragricoli la aceste culturi.
  • 11. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 Ing. Gheorghe Sârbu C.L.C.A Bethausen PRODUCEREA R SADURILOR DE LEGUME PENTRU CULTUR ÎN SOLARII I TIMPURII ÎN CÂMP R sadurile de legume se pot ob ine în r sadni e cu înc lzirebiologic sau în sere înmultitor, dup posibilit ile fiec rui produc torîn parte. Programarea producerii r sadurilor se face luând în calculdata înfiin rii culturii i urm toarele elemente: stabilirea datei deplantare , vârsta optim a r sadului , respectiv num rul de zile de lar s rirea plantelor pân la plantare, durata de timp de laîns mân are pân la r s rirea plantelor, stabilirea datei deîns mân are. În tehnologia de producere a r sadurilor de legumesunt cuprinse mai multe lucr ri , care se vor efectua în mai multeetape în func ie de spa iul folosit, astfel: - preg tirea gunoiului de grajd în cadrul r sadni elor cu înc lzire biologic : colectarea gunoiului, p strarea i preînc lzirea acestuia cu 7-8 zile înainte; - înfiin area r sadni elor, a ezarea patului cald la r sadni ele de suprafa sau introducerea gunoiului în r sadni ele îngropate, a ezarea tocurilor pe paturile calde, a ezarea ferestrelor pe tocuri dup care se a teapt 5-8 zile pentru înc lzirea gunoiului , eliminarea amoniacului degajat i stabilizarea temperaturii din gunoi la 35-30 °C; - preg tirea serei în cazul producerii r sadurilor în sere înmul itor: repararea i etan area serelor, dezinfectarea construc iei i a uneltelor; - preg tirea amestecurilor de s mân ( substratul pentru sem nat ); asigurarea componentelor necesare din timp cernerea i amestecarea ( omogenizarea ) acestora, dezinfectarea , introducerea amestecului în r sadni e sau
  • 12. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 sere pentru înc lzire i acordarea unui interval de 4-6 zile, înc lzirea amestecului în r sadni e i 2-4 zile în ser - înmul itor, pentru germinarea semin elor de buruieni i plivirea acestora; - sem natul : afânarea substratului ( amestecului ) , nivelarea i tasarea substratului, mascarea rândurilor sub form de n ule e, când se seam n în rânduri, distribuirea semin elor ( sem natul propriu-zis ), acoperirea semin elor cu substrat nutritiv, tasarea u oar i udatul cu ap c ldu , acoperirea cu folie, hârtie sau ferestre de sticl a sem n turilor, acoperirea r sadni elor cu ferestrele i apoi acestea cu un material pân la r s rirea pl ntu elor; - controlul factorilor de mediu dup sem nat: dirijarea c ldurii , luminii, umidit ii din substrat i aer, aerisirii i fertilit ii; - efectuarea lucr rilor speciale: repicatul r sadurilor, tratarea cu substan e regulatoare de cre tere, tratarea împotriva bolilor i d un torilor, combaterea buruienilor; - preg tirea r sadurilor pentru plantare: c lirea r sadurilor ( adaptarea dirijat a plantelor la condi iile de mediu în care urmeaz s fie plantate). Ing. Ioan Ilie C.L.C.A Teremia-Mare PAGUBELE PROVOCATE DE BURUIENI Problema combaterii buruienilor în agricultura modern este unade previziune i nu apar ine numai fermierilor i speciali tilor,
  • 13. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008aceasta apar ine întregii societ i. A a cum spune profesorul dr. ingBerca M. , tricolorul din culturile de grâu – macul, rapi a i alb stri achiar dac e pl cut ochiului dar mai ales turistului or ean sauecologistului , nu preveste te nimic bun pentru masa de prânz i ceade cin a consumatorului de fiecare zi. În democra iile cele maiînaintate din lume exist legi care oblig de in torul de p mânt sîntre in culturile curate. Acest lucru trebuie s se implementeze i înlegisla ia româneasc , deoarece bun starea oamenilor estereflectat i de modul în care este gospod rit patrimoniul agricol imediul ambiant. Stabilitatea politic i social este puternicinfluen at de asigurarea corespunz toare a nevoilor alimentare ide o bun gospod rire a teritoriului rii. Ob inerea unor produc iimari se datore te unor factori cum sunt: fertilizarea , folosirea desemin e cu valoare biologic mare , irigarea culturilor, etc. O buncombatere a buruienilor pune în valoare ace ti factori i protejeazinvesti iile f cute. Pagubele provocate de buruieni au cauze multiple i duc la sc derea produc iei agricole. Datorit particularit ilorbiologice aparte ale buruienilor, a modului de propagare , a evolu ieilor, acestea vor fi întotdeauna un concurent serios pentru plantelecultivate . Factorii de mediu influen eaz cel mai mult concuren adintre plantele de cultur i buruieni. Datorit selec iei naturale ,buruienile sunt mai bine adaptate condi iilor naturale, iar ritmul decre tere este mai mare din cauza consumului sporit de elementenutritive. Când la unitatea de suprafa raportul buruieni: plantecultivate este de 1:1 sau chiar inferior pentru buruieni, terenul va ficucerit de c tre acestea. Un exemplu gr itor este turi a în cultura degrâu când pragul de d unare este de o buruian la 200-250 plantede cultur . Consumul de ap al buruienilor este deosebit de mare ,astfel pentru 1 kg. substan uscat , consumul de ap echivaleazsau dep e te pe cel al celor mai preten ioase culturi - lucern isoia. Efectul catastrofic al buruienilor se eviden iaz mai ales în aniifoarte seceto i la unele culturi cu o perioad lung de vegeta ie (sfecla de zah r , porumb, soia ), mai ales la solurile sau hibrizii târzii.Examplu gr itor este anul 1993 când suprafe e mari de porumb aufost compromise în zone din sudul rii. Concuren a pentru lumin
  • 14. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008este frecvent la culturile cu talie mic : lucern , r d cinoase ,bulboase, etc. Datele referioare la concuren a dintre plantele decultur i buruieni pot fi g site în foarte multe studii, publica ii, anenum ra i cercet tori. Toate dovedesc superioritatea buruienilor înconcuren a lor cu plantele de cultur . Dimensiunea i naturapagubelor provocate de buruieni la culturile agricole , corelate cucondi iile economice i sociale în ansamblul lor , nu pot fi apreciate lavaloarea lor real . Odat cu descoperirea unei game largi deerbicide s-a reu it ca prin îndep rtarea unor buruieni din anumiteculturi, s se determine pagubele directe provocate de c treacestea. Un aspect important este acela al determin rii costuluicombaterii buruienilor. Mai greu de determinat sunt pagubeleindirecte , mai ales când este vorba de consumul de energie înproduc ia de alimente. Datorit faptului c pirderile provocate deburuieni sunt determinate de un complex foarte mare de factori,aprecierea pierderilor de recolt provocate de buruieni difer foartemult de la un autor la altul. În urma experien elor cu erbicideefectuate timp de 14 ani, arpe ( 1974 ) arat c pierderile pricinuiteau variat în limite foarte mari în func ie de: - felul speciei cultivate; - gradul de infestare ( an secetos sau an ploios ); - raportul dintre diferite specii de buruieni; - poten ialul de fertilitate natural a solului i de dozele de îngr minte aplicate. Nivelul pierderilor de produc ie cauzate de buruieni la diferite plante sunt: Cultura Limitele pierderilor în parcelele neplivite sau nepr ite fa de cele tratate cu erbicide Grâu de 10-70% toamn Porumb 30-95% boabe Floarea 15-55% soarelui
  • 15. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 Soia 40-84% Trifoliene 40-100% Sfecla de 53-96% zah r Cartof 42-72% Pagubele provocate de buruieni la cultura grâului de toamn Se apreciaz c în general culturile sem nate des au o marecapacitate de acoperire a solului, inclusiv a buruienilor. Cerealeleconcureaz bine buruienilor cu r s rire târzie, dar sufer în situa iaburuienilor cu r s rire din toamn sau prim vara timpuriu. Foartep gubitoare sunt buruienile perene datorit ritmului lor de cre terecare dep e te pe cel al culturilor sem nate des. De asemenea suntburuieni cu port volubil care cauzeaz c derea prematur iîmboln virea plantelor de cultur prin mediul umed pe care îlcreeaz . Produc ia de grâu a crescut sim itor ca urmare a folosiriiîngr mintelor , moderniz rii procesului de recoltare i extinderii pesuprafe e mari a combaterii buruienilor. Pentru condi iile din aranoastr , pagubele de buruieni la cultura grâului , au fost apreciate la500 kg/ha, reprezentând cam 20 % din produc ia medie luat încalcul (2500 kg/ ha). Acestea sunt pu in mari fa de cele men ionatede al i cercet tori din Europa, S.U.A. i Canada. Rezultatele ob inute în diferite sta iuni experimentale din ar învarianta neplivit i cea tratat cu erbicid, indic o diferen deproduc ie care variaz de la 990 kg/ha pân la 2500 kg/ha. Pierderilecauzate de buruieni au o tendin de cre tere în ultimii ani.Pagubele provocate de buruieni la culturile de pr itoare Necesitatea combaterii buruienilor din aceste culturi estecunoscut de sute i mii de ani i se reflect chiar în denumirea
  • 16. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008grup rii acestor plante, aceea de ,,pr itoare”. Sensibilitatea laîmburuienare este corelat cu m rimea semin elor i cu rezerva desubstan a oferit de s mân sau materialul de plantat. Pagubeleposibile pentru aceste culturi sunt mari. În condi iile din România,cele mai mari pierderi au loc datorit infest rii cu buruieni anuale cur s rire timpurie care coincid cu perioadele ploioase de prim var icare întârzie lucr rile de între inere. De asemenea sunt d un toareburuienile graminee anuale, perene i dicolitedonate cu r s riretârzie ( Solanum nigrum, Hibiscus, Amarantus, etc)Cultura porumbului La cultura porumbului , cauzele unor produc ii mici pot fi multiple,dar principala cauz este îmburuienarea. Posibilitatea mare deîmburuienare în prima faz de vegeta ie ( 2-4 frunze ), cândporumbul înceteaz de a mai cre te, din rezerva bobului poateprovoca pierderi, dup diferin i cercet tori, cuprinse între 30-85%.Pierderile pentru condi iile din ara noastr variaz între 30-95% de25 g/ha . S-a avut în vedere efectuarea unor lucr ri de între inere. Prof. dr.ing. Doru I. Petanec Utilizarea pulberilor deshidratante, o metod nepoluant de perspectiv în protec ia cerealelor depozitate
  • 17. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 Utilizarea pulberilor deshidratante este o metod fizicde combatere care în contextul preocup rilor actuale deprotec ie a mediului ambiant prezint o importan major . ÎnGermania utilizarea acestor produse se realizeaz în prezent peo scar larg . Pulberile sunt folosite pentru deshidratareacorpului insectelor d un toare cerealelor depozitate ca:g rg ri a grâului (Siptophilus granarius L.), g rg ri a orezului(Sitophilus oryzae L.) i altele. În urma ac iunii acestora sereduce tensiunea apei din corpul insectei de la 42% la 32 %,provocând moartea prin deshidratare. În România utilizareapulberilor deshidratante este redus . Din cercet rile efectuatede noi privind ac iunea oxidului de Aluminiu, oxidului deMagneziu i Silicagelului a reie it c aceste pulberideshidratante sunt eficiente în combaterea d un torilor dindepozitele de cereale. Având în vedere c aceste produse inertesunt inofensive pentru om i animale, utilizarea lor este bine sfie extins . Oxidul de Aluminiu nu a fost utilizat pân înprezent în ara noastr . Cele mai bune rezultate s-au ob inutprin aplicarea unei doze de 2 g de oxid de Aluminiu la 100g,boabe de grâu atacate de g rg ri e, când dup 24 de ore s-aob inut o mortalitate medie de 73,3 %, dup opt zile,mortalitatea a fost de 93,33 %, iar dup zece zile aceasta a fostde 100%. Oxidul de Magneziu pu in utilizat la noi, aplicat înaceea i doz , a prezentat o mortalitate medie dup 24 de ore de66,66%, dup opt zile aceasta a fost de 96,0 %, iar dup zecezile a fost de 100%. În cazul utiliz rii unor doze mai sc zutemortalitatea de 100%, s-a ob inut dup 13 zile. În cazul Silicagelului folosind doza maxim de 2g/100boabe de grâu atacat, dup dou zile mortalitatea a fost de 65,0
  • 18. AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008%, dup trei zile, aceasta a fost de 87,5% iar dup patru zile afost de 100 %. În doze mai reduse o mortalitate de 100 % afost înregistrat dup apte zile de la aplicarea tratamentului. Comparând coeficien ii de eficacitate (Abbot) a celortrei produse testate a rezultat c cel mai eficient a fostSilicagelul urmat de oxidul de Magneziu i oxidul deAluminiu. Evolu ia în timp a ac iunii produselor testate aueviden iat rapiditatea ac iunii produsului Silicagel. Rezultatele ob inute demonstreaz c utilizarea unorproduse nepoluante cum sunt pulberile deshidratante reprezinto alternativ notabil în protec ia cerealelor din depozitele din ara noastr . Dr. Ing. Titus P l ge iu