Reconstituire a manifestarilor cu caracter jubiliar ale miscarii de renastere spirituala Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane

1. George Spiridon
Traian Dorz și
Securitatea
Anul jubiliar 1988 în arhiva Securității
2014

2. Introducere
În anul 2013 s-au împlinit 25 de ani de la anul jubiliar al Oastei Domnului 1988.
Evenimentele cu caracter comemorativ ținute în anul 1988 au fost cu ocazia împlinirii a 65 de
ani de la întemeierea mișcării de renaștere spirituală Oastea Domnului din cadrul Bisericii
Ortodoxe Române, 100 de ani de la nașterea preotului Iosif Trifa – întemeietorul Oastei
Domnului – și 50 de ani de la moartea acestuia. Pe lângă aceste evenimente, se mai adăuga o
altă sărbătoare și anume sărbătorirea a 300 de ani de la tipărirea primei Biblii în limba
română. În contextul în care mișcarea de renaștere spirituală Oastea Domnului era urmărită
de către Securitate, ofițerii Securității nu puteau trece cu vederea aceste sărbători ale ostașilor
de teama reînvierii unui sentiment profund religios al românilor din moment ce această
mișcare era singura mișcare activă pe plan spiritual în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
Tocmai această reînviere a sentimentului profund religios pune în pericol însăși ateismul
științific și ideologia marxist-leninistă.
În ceea ce privește manifestările specifice anului jubiliar al Oastei Domnului 1988,
sursele sunt extraordinar de puține. Cea mai importantă sursă documentară despre anul
jubiliar 1988 este lucrarea poetului creștin Traian Dorz intitulată 1988 Anul Jubiliar al Oastei
Domnului, lucrare împărțită în patru părți, fiecare tratând separat evenimentele care au auvt
loc în cele patru date cu caracter jubiliar al acestei mișcări de renaștere spirituală. Scopul
acestei lucrări este, potrivit lui Dorz, următorul: „Consemnările acestea vor sluji nu numai ca
o relatare documentară a acestor evenimente, ci ele vor fi o sursă de putere, de bucurie și de
îndrumare pentru tot viitorul acestei nemuritoare lucrări evanghelice, care va lua o
dimensiune tot mai mare și mai importantă în istoria vie și strălucită a Evangheliei și a
Împărăției lui Hristos, pe măsură ce se apropie venirea Lui și împlinirea divină a Cuvântului
și a Planului Său mântuitor”1. De aici rezultă că scopul acestei lucrări este documentar și
didactic de istorie a mișcării de renaștere spirituală Oastea Domnului, punând în evidență
rolul misionar al acestei mișcări. Chiar dacă cele patru părți sunt separate, structura acestei
lucrări este unitară din punct de vedere macrostructural. În cadrul fiecărei părți se abordează
fiecare manifestare jubiliară în detaliu, punându-se accentul pe desfășurarea programului.
O altă lucrare a lui Traian Dorz care abordează despre anul jubiliar 1988 este Istoria
unei jertfe. Această lucrare monumentală în patru volume este o lucrare de referință despre
această mișcare scrisă în stilul marilor cronicari precum Grigore Ureche și Miron Costin.
Evenimentele sărbătorești din anul 1988 sunt abordate într-un capitol special din cel de-al
patrulea volum al acestei monumentale lucrări2. În acest capitol sunt tratate cele patru
evenimente din prima jumătate a anului 1988 într-un mod sumar pentru a fi prezentat mult
mai detaliat într-o lucrare cu caracter documentar despre evenimentele cu caracter jubiliar.
Acest demers se aseamănă cu cel al abordării celor nouă cenacluri literare organizate de către
Dorz împreună cu tinerii scritori creștini din cadrul acestei mișcări în perioada anilor 19851988.
1
2
Traian Dorz, 1988 Anul Jubiliar al Oastei Domnului, 1988, partea I, p. 2.
Idem, Istoria unei jertfe, vol. IV, Sibiu, 2002, pp. 510-523.
1

3. Pe lângă acestea, în dosarul de urmărire informativă a lui Traian Dorz întocmit de
Securitate există în volumul al optulea 13 documente inedite referitoare la evenimentele
legate de anul jubiliar 1988. În aceste documente se observă că Securitatea știa de trei
evenimente importante cu caracter jubiliar ale Oastei Domnului și dorea limitarea participării
credincioșilor la aceste manifestări. În anumite cazuri s-a ajuns la șantajarea anumitor ierarhi
ai Bisericii Ortodoxe Române pentru a fi limitate manifestările puternice specifice Oastei
Domnului cu acordul clerului, precum cazul vicarului administrativ al Mitropoliei Ardealului
care a refuzat programul religios al ostașilor la mormântul mitropolitului Andrei Șaguna de la
Rășinari.
Prezentul studiu își propune să reconstituie atât pe baza lucrării lui Traian Dorz despre
anul jubiliar 1988 cât și pe baza documentelor din dosarul de urmărire informativă întocmit
de Securitate lui Traian Dorz. Am ales ca subiect principal studierea manifestărilor
sărbătorești prilejuite cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la întemeierea mișcării de renaștere
spirituală Oastea Domnului, a 100 de ani de la nașterea întemeietorului acesteia - preotul
transilvănean Iosif Trifa - și a 50 de ani de la moartea acestuia.
Acest studio este împărțit în patru subtitluri care tratează fiecare sărbătoare
comemorativă care au avut loc în anul 1988. De asemenea, acest studiu beneficiază de
prezenta introducere, precum și de concluzii la cele prezentate, iar la finalul acestuia se află
anexa documentară, anexa foto și cuprinsul. Bibliografia folosită la redactarea prezentului
studio se află la finalul textului.
Prima sărbătoare comemorativă: 65 de ani de la înființarea Oastei
Domnului
Despre prima sărbătoare comemorativă care a avul loc la Sibiu în noaptea de trecere
dintre anii 1987-1988 - cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la întemeierea mișcării de renaștere
spirituală Oastea Domnului în cadrul Bisericii Ortodoxe Române - s-a scris extrem de puțin,
existând doar scrieri de același autor. Acest autor, scriitorul monumentalei lucrări Istoria unei
jertfe și a lucrării 1988 Anul Jubiliar al Oastei Domnului împărțită în patru părți este poetul
creștin Traian Dorz. Dacă în Istoria unei jertfe sărbătoarea comemorativă din noaptea zilei de
31 decembrie 1987-1 ianuarie 1988 este relatată foarte succint, în lucrarea despre sărbătorile
comemorative din anul 1988 această sărbătoare este relatată mai în detaliu, fiind prezente
cuvântări și creații originale de sorginte creștină cu acest prilej. Totuși, despre acest
eveniment nu există relatări în documente din dosarul de urmărire informativă al lui Traian
Dorz.
La fel precum cenaclurile literare organizate de către Traian Dorz între anii 19851988, acest moment festiv din Sibiu a început cu un cuvânt de deschidere al lui Dorz prin
care a reamintit specificitatea anului 1988, precizând că în acest an se împlineau 65 de ani de
la întemeierea Oastei Domnului în acea noapte, pe 12 februarie se împlineau 50 de ani de la
2

4. moartea preotului Iosif Trifa, întemeietorul Oastei Domnului, și pe 3 martie se împlineau 100
de ani de la nașterea întemeietorului Oastei Domnului. După scurtul cuvânt de deschidere al
lui Dorz a avut loc rugăciunea de deschidere. După rugăciune și o cântare religioasă Dorz a
luat cuvântul precizând contextul apariției Oastei Domnului, rostul acestei mișcări și un scurt
istoric al acesteia3.
Între cuvântarea lui Dorz și miezul nopții a fost un program în care s-au combinat
cuvântări ale diverșilor ostași împreună cu momente de creații originale de cântece creștine și
de poezii creștine. De asemenea, s-a intercalat opinia lui Dorz privind întemeietorul Oastei
Domnului, fiind considerat de către acesta drept un vizionar de talie universal-evanghelică,
un erou, un profet, un geniu și un martir al lui Hristos, convingere puternic argumentată din
perspectiva unui martor4.
Această primă sărbătoare comemorativă s-a terminat cu cuvântarea de încheiere a lui
Dorz și cu rugăciunea acestuia de sfârșit, urmată de alte rugăciuni obișnuite de trecere dintre
ani început după miezul nopții.
A doua sărbătoare comemorativă: 50 de ani de la moartea preotului Iosif
Trifa
Despre cea de-a doua sărbătoare comemorativă din 12-14 februarie 1988 de la
mormântul preotului Iosif Trifa, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la moartea acestuia, există
mai multe surse care relatează desfășurarea acesteia. Primele două surse importante scrise de
către Traian Dorz relatează fie pe scurt5, fie în detaliu6. Pe lângă acestea, există 3 documente
importante în care se atestă preocuparea Securității asupra desfășurării într-un cadru mai
restrâns a acelor trei sărbători comemorative.
Cel mai important document în acest sens este raportul trimis de Serviciul I din cadrul
Inspectoratului Județean de Securitate Alba către Direcția I București din cadrul
Departamentului Securității Statului din 11 februarie 1988. Pe lângă informare despre
celelalte 3 sărbători comemorative și despre demersul lui Dorz de a obține acordul
episcopului Emilian Birdaș de Alba Iulia, acest document are o interesantă încheiere: „De
către noi se întreprind măsuri informativ-operative corespunzătoare de cunoaștere și limitare
a participării credincioșilor la asemenea manifestări și prevenirea folosirii acestora în scop
ostil”7.
Pe lângă organizarea sărbătorii comemorative cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la
moartea preotului Trifa, Traian Dorz s-a dus în audiență la episcopul Emilian Birdaș pentru
obținerea binecuvântării și ajutorului acestuia pentru comemorarea a 100 de ani de la nașterea
3
Pentru detalii, vezi Traian Dorz, 1988 Anul Jubiliar al Oastei Domnului, partea I, 1988, pp. 7-10.
Pentru detalii, vezi Traian Dorz, 1988 Anul Jubiliar al Oastei Domnului, partea I, 1988, pp. 19-20.
5
Traian Dorz, Istoria unei jertfe, vol. IV, Sibiu, 2002, p. 513-514.
6
Idem, 1988 Anul Jubiliar al Oastei Domnului, partea a II-a, 1988, passim.
7
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 5.
4
3

5. preotului Trifa la Certege, jud. Alba. Conform declarației lui Dorz din 26 februarie 1988,
episcopul de Alba Iulia a aprobat comemorarea preotului Trifa la Certege, dar trebuia să-l
înștiințeze pe patriarhul BOR Teoctist Arăpașu8. Tot cu acest prilej, Dorz a plecat în audiență
la mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală, fără succes însă deoarece mitropolitul
Plămădeală era plecat în străinătate. Din această cauză, Dorz i-a lăsat cererea scrisă la
secretariat9. Programul celei de-a doua sărbători comemorative din 14 februarie 1988 a
început cu o scurtă cuvântare introductivă a lui Dorz urmată de rugăciunea de început a
acestuia. Din punct de vedere al desfășurării programului, acesta se desfășura în mod specific
unei adunări a mișcării de renaștere spirituală Oastea Domnului în cadrul Bisericii Ortodoxe
Române, concretizându-se prin alternarea cuvântărilor diferiților ostași cu cântările religioase
în comun.
După rugăciune a luat cuvântul Valer Irinca din Cărpiniș care a precizat mărturia
întemeietorului Oastei Domnului și pe viața acestuia, pornind din Deuteronom 8, 2-3: „Căci
Dumnezeul Tău Te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilortale şi ţi-a cunoscut călătoria în
această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani de când Domnul Dumnezeul Tău este cu tine şi
n-ai dus lipsă de nimic. Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit Domnul Dumnezeul
tău în timpul acestor patruzeci de ani în pustie ca să te smerească şi să te încerce, ca să-ţi
cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu, poruncile Lui. Astfel te-a
smerit, te-a lăsat să suferi de foame şi te-a hrănit cu mană, pe care nici tu n-o cunoşteai şi nici
părinţii tăi n-o cunoscuseră, ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pâine ci cu orice
lucru care iese din gura Domnului, trăieşte omul”10. Această cuvântare a atras atenția
informatorului „Crișan Ion” care relata că acesta predica despre viața preotului Trifa11.
Informația furnizată de către acest informator este parțial corectă, nedezvăluind mărturia
personală a lui Irinca despre soacra sa.
Al doilea care a luat cuvântul a fost Petru Pocitar din satul Cornuțel, jud. Caraș
Severin12 în care s-a arătat bucuros de prezența tinerilor la mormântul preotului Trifa. De
asemenea, Pocitar a precizat că Îi mulțumește lui Dumnezeu pentru jertfa Mântuitorului și că
n-a trecut nepăsător peste satul de unde provenea, acest sat fiind de naționalitate ucraineană13.
Al treilea care a luat cuvântul a fost Costică Iacobuță din Comănești, jud. Bacău, care
a precizat rolul preotului Trifa, fiind comparat cu Neemia. De altfel, acest rol al preotului
Trifa a ieșit în evidență prin renașterea sentimentului creștin autentic al societății românești
profund afectată de criza morală de după Primul Război Mondial14.
Al patrulea care a luat cuvântul a fost Moise Velescu din Arad, a cărui cuvântare era
intitulată „ca Putna și Voronețul”. Motto-ul acestei cuvântări era un citat din Epistola
Sfântului Apostol Pavel către Evrei capitolul 13, versetul 7: „Aduceți-vă aminte de mai marii
voștri care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu, uitați-vă cu băgare de seamă la sfârșitul
felului de viețuire și urmați-le credința”. Munca preotului Trifa a fost asemănată de către
Velescu cu jertfa Mariei Cristea. De asemenea, ultimii ani din viața preotului Trifa au fost
asemănate de Velescu cu asasinarea marelui istoric Nicolae Iorga de la Strejnic din noiembrie
8
Ibidem, f. 8.
Ibidem, f. 8-8v.
10
Pentru detalii, vezi Traian Dorz, Anul Jubiliar al Oastei Domnului, partea a II-a, pp. 3-4.
11
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 7.
12
Acum stabilit în Italia.
13
Pentru detalii, vezi Traian Dorz, op. cit., p. 5.
14
Pentru detalii, vezi Ibidem., p. 6-7.
9
4

6. 1940 reliefat în scrisoarea poetului Alexandru T. Stamatiad către criticul literar Perpessicius
din 25 decembrie 194015.
Al cincilea care a luat cuvântul a fost Gheorghe Neagu din Galați. Cuvântarea
acestuia a fost scurtă și moralizatoare, demonstrând că oamenii sunt călători pe acest pământ,
elogiind munca și misiunea întemeietorului Oastei Domnului16.
Atât Aurel Holhoș din Buciumi17, jud. Alba cât și Viorel Petrescu din Corocăiești,
jud. Suceava18 au avut cuvântări omagiale la adresa preotului Trifa, concentrându-se mai mult
la munca acestuia de primenire a unui sentiment autentic creștin și la scrierile sale.
Al șaptelea care a luat cuvântul a fost inginerul Ionatan Ille din Sâmbăteni, jud. Arad,
unul dintre tinerii colaboratori apropiați ai lui Dorz. Cuvântarea lui Ille a fost una originală,
bazată mai mult pe mărturiile lui Dorz atât din scrierile sale memorialistice care circulau
clandestin printre ostași cât și din viu grai precum momentul filmărilor de la Sibiu din toamna
anului 1984 pentru realizarea unui documentar despre preotul Iosif Trifa19. Desigur că
informatorului „Crișan Ion” nu a reținut numele celorlalți ostași dinaintea inginerului Ille cu
excepția sa probabil datorită captării atenției sale la cuvântarea acestuia20.
Al optulea care a luat cuvântul și care a captat atenția informatorului „Crișan Ion” a
fost inginerul Vasile Suciu din Cluj-Napoca. Acesta a demonstrat că mormântul preotului
Trifa este căutat de ostași datorită uncii acestuia în renașterea spirituală a poporului român.
Ultimul care a luat cuvântul a fost poetul creștin Traian Dorz. Această cuvântare, deși
era ultima, a fost cea mai lungă dintre celelalte cuvântări. Această cuvântare a lui Dorz era
una magistrală deoarece aceasta a avut un impact deosebit de puternic în ciuda oboselii
auditoriului prezent în cimitir, precizând foarte pe larg atât trăsăturile morale ale
întemeietorului Oastei Domnului cât și rostul acestei mișcări în România21. Acest impact al
tuturor cuvântărilor a fost mulțimea rostirii de legăminte de schimbare a vieții participanților.
După rostirea legămintelor, Dorz a rostit rugăciunea de încheiere. După rugăciunea de
încheiere, a urmat slujba de parastas de la mormântul preotului Iosif Trifa. Astfel s-a încheiat
cea de-a doua sărbătoare comemorativă.
În ceea ce privește numărul ostașilor prezenți la cea de-a doua sărbătoare
comemorativă, datele sunt contradictorii. Informatorul „Crișan Ion” preciza că au fost
aproximativ 200 de persoane22. În schimb, raportul trimis de Inspectoratul Județean de
Securitate Sibiu către Direcția I, Serviciul 4 din 17 februarie 1988 relatează că au participat
circa 150-200 de persoane23. Dorz precizează în declarația sa din 26 februarie 1988 circa 100
de persoane24. Totuși, Dorz nu precizează în lucrarea Istoria unei jertfe numărul de ostași
15
Cf. Ibidem, pp. 7-9.
Ibidem, p. 10-11.
17
Pentru detalii, vezi Ibidem, p. 11-12.
18
Cf. Ibidem, p. 14.
19
Ibidem, pp. 16-17.
20
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 6, 7.
21
Traian Dorz, op. cit., pp. 19-23. De asemenea, ceea ce a precizat Dorz în cuvântarea sa a fost altfel receptată
de către informatorul „Crișan Ion” astfel: „Dintre acestea, TRAIAN DORZ a reținut mai mult atenția prin predica
sa, în sensul că a arătat că preotul TRIFA este întemeietorul acestei organizații și că a fost om trimis de la
Dumnezeu pentru aceasta și că a pus totul în slujba acestui scop.//A afirmat că ei sunt în credința strămoșilor
care au apărat neamul românesc și că niciodată nu au fost în contradicție cu nimeni.//După îndemnul
Apostolului PAVEL din Romani 13, i-a îndemnat și el pe credincioși să fie supuși în toate atât legilor statului, cât
și ale Bisericii” (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 7).
16
22
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 7.
Ibidem, f. 6.
24
Ibidem, f. 8v.
23
5

7. prezenți în cadrul acestei sărbători deoarece nu l-a interesat numărul părticipanților la
manifestările acestei mișcări25.
A treia sărbătoare comemorativă: 100 de ani de la nașterea preotului Iosif
Trifa
În ceea ce privește sursele despre cea de-a treia sărbătoare comemorativă a Oastei
Domnului cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea întemeietorului Oastei Domnului și
care s-a desfășurat la Certege, jud. Alba pe 5 și 6 martie 1988, acestea sunt extrem de puține
și cuprind pe scurt impresii ale lui Dorz asupra locului natal al preotului Iosif Trifa. Nici
documentele din dosarul de urmărire informativă a lui Dorz întocmit de Securitate nu sunt
extrem de concludente în acest sens. Totuși, raportul trimis de Inspectoratul Județean de
Securitate Alba către Direcția I București din 8 martie 1988 cuprinde o încercare de
mușamalizare a ceea ce s-a petrecut la Certege prin includerea unui parastas fictiv al preotului
Alexandru Trifu și programul de „cântări specifice Bisericii Ortodoxe” de către un grup
format din 30 de tineri ostași.
Ceea ce a atras atenția Securității a fost existența unui număr mare de ostași la
mormântul preotului Trifa din 14 februarie 1988. Din această cauză, s-a încercat ca
manifestările ostașilor să fie limitate atât ca număr, cât și în privința impactului asupra
populației prin activitățile misionare desfășurate de această mișcare de renaștere spirituală.
După venirea lui Dorz de la Sibiu, a fost contactat de către ofițerii de Securitate din
Beiuș trebuind să dea o declarație pe 26 februarie 1988 cu privire la manifestarea de la
mormântul preotului Trifa din 14 febrarie și la vizita la domiciliul său a doi cetățeni
americani împreună cu penticostalul Cornel Potra26. Potrivit raportului privind contactarea
obiectivului „ALECU” din 26 februarie 1988 întocmit de locotenentul maior Florian Fetea, sa pus în vedere lui Dorz să limiteze cât îi stă în putință numărul de ostași la evenimente27.
Teama Securității față de manifestările de amploare de la Certege, jud. Alba este
prezentă în însemnarea datată 6 martie 1988 care aparține probabil locotenent colonelului
Aurel Zapodean28 cuprinsă în raportul trimis de Inspectoratul Județean de Securitate Bihor
către Direcția I Serviciul IV București din 4 martie 1988. Acest raport face o analiză la
declarația lui Dorz din 26 februarie 198829.
În ceea ce privește desfășurarea celei de-a treia sărbători comemorative, aceasta s-a
desfășurat printr-o consfătuire a ostașilor în seara de 5 martie 1988 30. În dimineața zilei de 6
25
Traian Dorz, Istoria unei jertfe, vol. IV, Sibiu, 2002, p. 513-514.
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 8-9.
27
Ibidem, f. 10v.
28
Ibidem, f. 13: „Tov. Cpt. MARIN NICOLAE trebuie ca urgent să se deplaseze (?) la I[nspectoratul] J[udețean]
Bihor pentru [a] analiza acest caz. Nu se mai poate tolera sub ochii noștrii ca O[astea] D[omnului] să-și
intensifice activitatea (subl. N.)”.
29
Ibidem, ff. 13-13v.
30
Pentru detalii, vezi Traian Dorz, Anul Jubiliar al Oastei Domnului, partea a III-a, pp. 2-10; Idem, Istoria unei
jertfe, vol. IV, Sibiu, 2002, pp. 514-516.
26
6

8. martie 1988 ostașii veniți la Certege au participat la Sfânta Liturghie oficiată în biserica
satului Certege. Cu acest prilej au venit protopopul de Câmpeni Gheorghe Benchea și preotul
inspector eparhial de Alba Iulia Ștefan Urda. După Sfânta Liturghie, ostașii în frunte cu
protopopul de Câmpeni și cu preotul inspector eparhial au fost la mormântul mamei preotului
Trifa unde s-a oficiat o scurtă slujbă de parastas. Apoi s-a mers la casa natală a preotului Trifa
unde locuia în acel moment Dumitru Vât. La casa natală a preotului Trifa s-a oficiat slujba Sf.
Maslu și sfințirea casei. După predica protopopului de Câmpeni, a urmat cuvântarea de
mulțumire a lui Dorz, urmată de rugăciunea de încheiere din Liturghia Sfântului Vasile cel
Mare citită de protopopul Benchea.
La cea de-a treia sărbătoare comemorativă nu au participat foarte mulți ostași datorită
informațiilor obținute la timp și aplicării măsurilor preventive din partea Securității, potrivit
raportului trimis de Inspectoratul Județean de Securitate Alba către Direcția I din 8 martie
198831. Interesantă este însemnarea din partea stângă a unui ofițer de Securitate pe acest
raport care reflectă acest lucru: „S-a prevenit participarea unui număr mare de ostași și este
bine”32 .
A patra sărbătoare comemorativă: Rusaliile – praznicul Oastei Domnului
Cele mai importante surse despre cea de-a patra sărbătoare comemorativă sunt:
lucrările scrise de poetul creștin Traian Dorz, Anul Jubiliar al Oastei Domnului și Istoria unei
jertfe volumul IV. Alte surse care completează tabloul celei de-a patra sărbători comemorative
sunt mărturia lui Culiță Mihăilă din Piatra Șoimului, jud. Neamț, rapoarte analitice, o
radiogramă și o declarație a lui Dorz. Pe lângă acestea, se adaugă și mărturia lui Ioan Beg
despre aceste evenimente.
Cea de-a patra parte a lucrării lui Dorz Anul Jubiliar al Oastei Domnului este extrem
de utilă în reconstituirea desfășurării programului de Rusaliile anului 1988 prin cuprinderea
detaliilor pe care alte surse le dezvăluie în mod general33. În lucrarea Istoria unei jertfe,
volumul IV, Dorz face o sinteză generală a ceea ce s-a întâmplat pe 29 mai 1988. Mărturia lui
Culiță Mihăilă surprinde doar o stare sufletească personală pe care acesta a trăit-o în ziua de
Rusalii a anului 198834. Ioan Beg scrie în lucrarea Traian Dorz, la capăt de călătorie o
mărturie despre calitatea de organizator a lui Dorz a celor patru sărbători comemorative
prilejuit de evenimentele jubiliare ale anului 1988 din cadrul mișcării de renaștere spirituală
Oastea Domnului. De asemenea, pentru adunarea de Rusalii a anului 1988, Beg a demonstrat
că Dorz pregătise această ultimă sărbătoare comemorativă până la cele mai mici detalii prin
stabilirea celor care iau cuvântul pe zone unde activează Oastea Domnului, a declamatorilor
de poezii, dar în cazul ostașelor Dorz le-a îndemnat pe acestea să folosească portul popular.
Un alt aspect surprins de către Beg este că manifestarea de Rusalii a anului 1988 a depășit
31
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 16-16v.
Ibidem, f. 16.
33
Traian Dorz, Anul Jubiliar al Oastei Domnului, partea a IV-a, 1988, passim.
34
Corneliu Clop (coord.), In memoriam Traian Dorz, Sibiu, 2009, p. 220.
32
7

9. așteptările, iar pofta de viață a lui Dorz slăbise considerabil, restul anului 1988 neavând
însemnătate pentru el35.
Un alt fapt surprins de către raportul trimis de Inspectoratul Județean de Securitate
Alba către Direcția I București din 8 martie 1988 este intenția de a cumpăra casa natală a
întemeietorului Oastei Domnului de la familia Vât pentru a o transforma în casă memorială,
iar locul anexelor să fie luat de o clădire pentru adăpostirea pelerinilor 36. În cadrul notei de
analiză din 31 martie 1988 întocmită de căpitanul Nicolae Marin s-a stabilit drept măsură în
direcția achiziționării casei natale a preotului Trifa de către ostași verificarea lui Dumitru Vât
de către Securitate și influențarea acestuia prin intermediul autorităților locale de a nu accepta
tranzacția37. Prin urmare, nici nu e de mirare acțiunea proprietarului de a se răzgândi cerând
un preț mai mare de cumpărare a casei de la Certege, determinându-le pe Dorz să se
învoiască cu acesta ca după găsirea unei locuințe și a timpului de mutare a familiei Vât,
atunci casa natală va aparține ostașilor, ceea ce s-a întâmplat după revoluția din decembrie
1989.
Dorz a pregătit din timp programul pentru zilele de 28 și 29 mai 1988 la Sibiu. Pentru
ziua de 28 mai, Dorz voia să pregătească un program de comemorare a 300 de ani de la
tipărirea primei Biblii în limba română la mormântul mitropolitului Andrei Șaguna de la
Rășinari, așa cum s-a sărbătorit Rusaliile anului 1933 cu ocazia împlinirii a 10 ani de la
înființarea Oastei Domnului. Pentru ziua de 29 mai, era pregătit un program specific Oastei
Domnului la mormântul preotului Trifa, urmat apoi de o scurtă slujbă de parastas.
Astfel, pe 27 mai 1988 Dorz a venit la Sibiu pentru a discuta cu mitropolitul
Ardealului Antonie Plămădeală în privința programului la mormântul mitropolitului Șaguna
din comuna Rășinari, jud. Sibiu și în privința delegării a doi sau trei preoți pentru oficierea
slujbei de parastas la mormântul preotului Trifa din Sibiu. Însă, mitropolitul Plămădeală era
bolnav sau ocupat cu altceva, Dorz fiind trimis la vicarul administrativ pentur rezolvarea
solicitărilor sale. În privința programului la mormântul mitropolitului Șaguna, vicarul
administrativ s-a opus vehement datorită presiunilor exercitate asupra acestuia de către
autorități așa cum reiese din radiograma trimisă de Inspectoratul Județean de Securitate Sibiu
către Direcția I Serviciul IV București din 27 mai 198838. Desigur, Dorz nu se aștepta ca
programul pentru memoria mitropolitului Andrei Șaguna să fie respins cu atâta vehemență de
către vicarul administrativ al Mitropoliei Ardealului. Chiar dacă Dorz nu a înțeles de ce acest
program a fost respins, nota de analiză întocmită de căpitanul Nicolae Marin din 7 iulie 1988
considera că prin respingerea programului de la mormântul mitropolitului Șaguna din
comuna Rășinari s-a prevenit organizarea unui pelerinaj la mormântul mitropolitului Șaguna
la comuna Rășinari39.
Programul de la mormântul preotului Trifa de la Sibiu din 29 mai 1988 a decurs fără
incidente, participând sute de ostași. Cei care au luat cuvântul au reprezentat șapte zone ale
35
Ioan Beg, Traian Dorz, la capăt de călătorie, Simeria, 2012, p. 29.
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 16-16v.
37
Ibidem, f. 24.
38
Ibidem, f. 35: „Pentru această acțiune au cerut aprobarea mitropolitului Ardealului Antonie Plămădeală.
Mitropolia Ardealului prin vicarul administrativ, la influența organelor noastre [subl. n.], nu și-a dat
consimțământul pentru acest pelerinaj”.
39
Ibidem, f. 56.
36
8

10. ostașilor din țară, concentrându-se în mare asupra momentelor sărbătorite în acel an precum:
300 de ani de la tipărirea primei Biblii în limba română, 65 de ani de la înființarea mișcării de
renaștere spirituală Oastea Domnului în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, 100 de ani de la
nașterea preotului Iosif Trifa și 50 de ani de la moartea acestuia. Astfel, reprezentantul
Ardealului era inginerul Ionatan Ille din Sâmbăteni, jud. Arad. Reprezentantul zonei
Maramureșului era tehnicianul veterinar Petru Giurgi din Poienile Izei, jud. Maramureș.
Reprezentantul Clujului era inginerul Vasile Suciu, considerat de către Securitate drept
urmașul lui Dorz. Zona Bucovinei era reprezentată de către Arcadie Nistor din Volovăț, jud.
Suceava. Costică Iacobuță era cu acest prilej reprezentantul zonei Comăneștiului. Zona
Galațiului era reprezentată de către Neculai Mihai din comuna Pechea, jud. Galați. Ioan Beg,
unul dintre tinerii colaboratori apropiați ai lui Dorz, era reprezentantul zonei Hunedoara.
Dorz va ține cuvântarea de încheiere, iar după cuvântare va rosti și rugăciunea de încheiere a
programului celei de-a patra sărbători comemorative.
După încheierea programului, a urmat slujba oficială de parastas slujită de către
preotul Ioan Boțocan care s-a terminat la ora 12,00. Astfel, s-au încheiat cele patru sărbători
comemorative ale anului jubiliar al Oastei Domnului 1988.
9

11. Concluzii
Cele patru sărbători comemorative au fost organizate extrem de minuțios și în cele
mai mici detalii de către Traian Dorz așa cum se cuvine unor evenimente comemorative
spirituale și culturale. Aceste sărbători comemorative au reprezentat vârful activității de
organizator a poetului creștin Traian Dorz și a împlinirii sufletești a acestuia. După acest
moment, pofta sa de viață a început să slăbească, pregătindu-se de moarte.
Activitățile cu caracter comemorativ din anul 1988 nu au fost trecute cu vederea de
către Securitate, făcând tot posibilul să le limiteze amploarea unde s-a putut. De asemenea, în
anumite cazuri ofițerii de Securitate au depus zel în limitarea numărului de participanți cum a
fost în cazul sărbătorii comemorative de la Certege, jud. Alba din 6 martie 1988 și în
prevenirea unor acțiuni în care riscau să piardă controlul - în viziunea lor - precum pelerinajul
ostașilor la mormântul mitropolitului Andrei Șaguna din comuna Rășinari, jud. Sibiu.
În ciuda controlului Securității asupra desfășurării programului a trei sărbători
comemorative care au avut loc în anul 1988, amploarea acestora a crescut. În privința aceasta,
s-a recurs la acțiuni de mușamalizare a amplorii acestora precum în raportul despre
desfășurarea sărbătorii comemorative de la Certege, jud. Alba din 8 martie 1988.
10

12. Anexa documentară
Lista documentelor
1. 11 februarie 1988, Raport trimis de Inspectoratul Județean de Securitate Alba către
Direcția I București.
2. 17 februarie 1988, Raport trimis de Inspectoratul județean de Securitate Sibiu către
Direcția I - Serviciul IV București.
3. 20 februarie 1988, Nota informativă a informatorului „Crișan Ion”.
4. 26 februarie 1988, Declarația lui Traian Dorz.
5. 26 februarie 1988, Raport privind contactarea obiectivului ALECU.
6. 26 februarie 1988, Raport informativ-operativ privitor la organizarea acțiunilor de
amploare cu ocazia anului jubiliar 1988.
7. 4 martie 1988, Raport trimis de Inspectoratul județean de Securitate Bihor către
Direcția I - Serviciul IV București.
8. 8 martie 1988, Raport trimis de Serviciul I din cadrul Inspectoratului Județean de
Securitate Alba al Ministerului de Interne către Direcția I.
9. 31 martie 1988, Nota de analiză privind DUI ALECU de la Securitatea județului
Bihor.
10. 27 mai 1988, Radiograma trimisă de Inspectoratul Județean de Securitate Sibiu
către Direcția I - Serviciul IV București.
11. 7 iulie 1988, Nota de analiză privind DUI ALECU.
12. 10 august 1988, Declarația lui Traian Dorz.
13. 20 august 1988, Raport privitor la contactarea lui Traian Dorz.
11

13. [1]
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEȚEAN ALBA
- Serviciul I Nr. 138/BGr/005268 din 11.02.198840
STRICT SECRET
Ex. nr. 1
Către,
MINISTERUL DE INTERNE
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI
DIRECȚIA I - BUCUREȘTI
Raportăm următoarele:
Intensificând măsurile informativ-operative în rândul elementelor aparținând grupării
religioase anarhice „Oastea Domnului” am obținut date din care rezultă preocupările
conducătorilor acesteia de a organiza acțiuni la care urmează să participe adepți ai grupării
din toată țara. Din relatările lui DORZ TRAIAN, inițiatorul și organizatorul acestor acțiuni,
prima mare întrunire este stabilită pentru data de duminică, 14 februarie 1988, la mormântul
preotului IOSIF TRIFA din Sibiu, comemorând 50 de ani de la moartea celui care a înființat
„Oastea” (decedat la 12 februarie 1938).
A doua mare acțiune este preconizată pentru data de duminică, 13 martie 1988, în
satul Certeje-Câmpeni, județul Alba, unde s-a născut preotul TRIFA, comemorându-se 100
de ani de la nașterea lui, iar a treia acțiune va avea loc în ziua de Rusalii, respectiv în 29 mai
1988, tot la Sibiu odată cu obișnuitul parastas la mormântul preotului TRIFA, care se ține
anual.
Pentru acțiunea preconizată la Certeje-Câmpeni, județul Alba, DORZ TRAIAN a luat
legătura cu episcopul EMILIAN pentru a-l informa și obține acordul Bisericii, care însă nu iau dat un răspuns pozitiv, motivând că se va consulta cu ierarhicii săi și cu Departamentul
Cultelor.
Indiferent care va fi răspunsul Bisericii, întrunirea va avea loc la mormântul părinților
lui TRIFA din Certeje la care vor invita și preoți ortodocși.
De către noi se întreprind măsuri informativ-operative corespunzătoare de cunoaștere
și limitare a participării credincioșilor la asemenea manifestări și prevenirea folosirii acestora
în scop ostil.
ȘEFUL SECURITĂȚII
SERVICIULUI
Maior
LUPEȘ GHEORGHE (ss.)
ȘEFUL
Colonel
CHEALDA VASILE (ss.)
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 5
40
În partea stângă se află notița ofițerului care se ocupa de cazul lui Traian Dorz din cadrul Direcției I București
datată 13 februarie 1988.
12

14. [2]
MINISTERUL DE INTERNE41
INSPECTORATUL JUDEȚEAN SIBIU
- SECURITATE SECRET
Nr. 140/LI/0010964/17.02.1988
STRICT
ex. nr. _1__
Către,
MINISTERUL DE INTERNE
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI
DIRECȚIA I --- Serviciul 4
Raportăm că în ziua de 13.02.1988 în municipiul Sibiu a fost semnalată prezența
numiților DORZ TRAIAN, județul Bihor și SUCIU VASILE din Cluj-Napoca, cu intenția de
a organiza și participa la oficierea unui parastas, cu ocazia comemorării a 50 de ani de la
moartea fostului conducător al „Oastei Domnului”, IOSIF TRIFA.
În aceeași zi, DORZ TRAIAN s-a prezentat la catedrala Mitropolitană din Sibiu,
solicitând un preot ortodox care să oficieze o scurtă slujbă de parastas la mormântul lui IOSIF
TRIFA.
Manifestările religioase de la cimitirul comunal la mormântul fostului conducător al
„Oastei Domnului” au început în ziua de 14.02.1988 în jurul orei 9,00 și s-au terminat la
orele 12,30.
În timpul slujbei au predicat: SUCIU VASILE din Cluj-Napoca, DORZ TRAIAN Bihor, un oarecare JONATAN [IONATAN] în vârstă de circa 60 ani42 și încă două persoane
în vârstă la care nu s-a putut stabili numele.
Adunarea s-a desfășurat în condiții normale, nerezultând probleme de securitate.
Participanții au fost de diferite vârste, predominând tineretul și cetățeni în vârstă peste
55 ani, iar după ținuta vestimentară, majoritatea au venit din mediul rural, au călătorit cu
trenul și cu 6 autoturisme din județele Cluj, Hunedoara și Neamț.
La parastas au participat circa 150-200 persoane, iar după dialectul în care vorbeau
între ei s-a constatat că mai mulți aveau accent moldovenesc și din zona Bihor-Maramureș.
Proprietarii autoturismelor identificate vor fi semnalați serviciilor județene unde
aceștia își au domiciliul.
Raportăm și faptul că DORZ TRAIAN a depus o cerere la secretariatul Mitropoliei
Ardealului prin care solicita să i se aprobe ca pe data de 6 martie să organizeze o activitate
41
În spațiul liber al acestui document se află două înscrisuri indescifrabile care aparțin ofițerilor de Securitate
care s-au ocupat de caz datate 18 februarie, respectiv 22 februarie 1988.
42
În cadrul acestui raport se referea la inginerul Ionatan Ille din Sâmbăteni, jud. Arad care avea în acel moment
aproximativ 35 de ani, nicidecum „circa 60 ani”. Această aproximare greșită se datorează probabil calității
slabe a fotografiilor avute la dispoziție, mai ales și a fotografierii în alb-negru și de la o distanță apreciabilă față
de cei care luau cuvântul cu ocazia comemorării la mormântul părintelui Iosif Trifa.
13

15. religioasă în localitatea Cerchez [Certege], jud. Alba, ocazie în care să comemoreze 100 ani
de la nașterea lui IOSIF TRIFA.
ȘEFUL SECURITĂȚII JUDEȚENE
Lt. col.
MACEȘANU CONSTANTIN
Pt. ȘEFUL SERVICIULUI I/A
Lt. Col. DOGARU AUREL
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 6-6v.
[3]
Primit: Col. HULUTA GH. - 140
Sursa: „CRIȘAN ION”
Data: 20.02.1988
dos. nr. FN/005
STRICT SECRET
Ex. nr. __1_
NOTA
Sursa informează următoarele, în legătură cu evenimentul ce a avut loc pe 14
februarie 1988, la mormântul preotului IOSIF TRIFA din cimitirul Central - Sibiu43.
Sursa a ajuns la locul respectiv în jurul orei 9, unde a găsit un nr. de cca. 200
persoane, adunate în jurul mormântului. Un cetățean, pe care nu-l cunosc, predica în legătură
cu viața preotului TRIFA, întemeietorul „Oastei Domnului”. Predica s-a axat pe citate mai
ales din Vechiul Testament, fără a face aluzie la alte aspecte.
Au avut loc un număr de cinci predici, printre care am reținut numele de IONATAN,
TRAIAN DORZ și un inginer din Cluj44.
Între predicile acestora s-au cântat cântece religioase (pricesne) și recitat poezii care în contextul lor - într-un anumit fel, ieșeau din sfera procesiunilor ortodoxe, dar nu ajungeau
nici în sfera celor ale neoprotestanților.
Majoritatea (toate) s-au axat pe comemorarea a 50 de ani de la decesul pr. TRIFA.
Dintre acestea, TRAIAN DORZ a reținut mai mult atenția prin predica sa, în sensul că
a arătat că preotul TRIFA este întemeietorul acestei organizații și că a fost om trimis de la
Dumnezeu pentru aceasta și că a pus totul în slujba acestui scop.
A afirmat că ei sunt în credința strămoșilor care au apărat neamul românesc și că
niciodată nu au fost în contradicție cu nimeni.
După îndemnul Apostolului PAVEL din Romani 13, i-a îndemnat și el pe credincioși
să fie supuși în toate atât legilor statului, cât și ale Bisericii.
43
Cimitirul Dumbrava de astăzi.
Sub „inginer din Cluj” apare o corectură olografă pusă în paranteză numele „Suciu Vasile”.
44
14

16. Predicile au durat până în jurul orei 11, când a venit pr. BATACAN [BOȚOCAN] și a
oficiat slujba parastasului, după ritualul ortodox.
În timpul predicilor s-au împărțit colaci și lumânări. Sursa a văzut că o parte dintre
acestea au fost scoase din mașina nr. 4-CJ-8039, iar pe pr. BATACAN l-a adus mașina cu nr.
2-HD-3593.
Din discuțiile dintre cetățeni, sursa trage concluzia că aceștia au venit la Sibiu cu
trenul.
Parastasul s-a terminat în jurul orei 12, după care lumea a plecat de la mormânt.
sursa: Crișan Ion
N. O.
Sursa a avut sarcina să participe la această ceremonie și să ne semnaleze aspecte de
interes operativ.
Nota se va exploata la D. U. I. ALECU, aflat în controlul nostru. Numerele de mașini
indicate în notă vor fi semnalate la securitățile județene pentru identificare și verificare.
Col. HULUTA GHEORGHE (ss.)
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 7-7v.
[4]
Dată în prezența mea
azi 26.02.1988
Lt. maj.
Fetea Florian (ss.)
Declarație
Subsemnatul, Dorz Traian, de 74 ani, dom[iciliat] în Livada Beiușului nr. 9, declar
următoarele:
În ultima perioadă am fost la fiica mea Tufan Elena din Hunedoara 45 unde am stat
ultimele luni pentru a lucra [la] acele două volume de Proverbe. În această perioadă nu am
fost vizitat de nimeni, dorind să pot lucra liniștit.
În timp ce am lucrat acolo, am fost la Episcopul Emilian de la Alba-Iulia cu scopul de
a cere aprobarea să putem face o slujbă religioasă în satul Certege, lângă Câmpeni, în
45
De fapt, Traian Dorz a folosit drept paravan locuirea la fiica sa din Hunedoara, stând de fapt mai mult timp la
electricianul Ioan Beg.
15

17. memoria preotului Iosif Trifa, împlinindu-se 100 [de] ani de la naștere în casa sa natală.
Episcopul ne-a spus că este de acord, dar trebuie să-l înștiințeze și pe Patriarhul Teoctist.
În ziua de 12 februarie am fost la Sibiu pentru a comemora 50 [de] ani de la moartea
preotului Iosif Trifa. Cu ocazia asta, am fost și în vizită la Mitropolitul Antonie căruia, la fel,
i-am cerut în scris o aprobare pentru slujba de la Certege pe ziua de 6 martie.
Mitropolitul n-a fost acasă, nefiind sosit din străinătate, astfel că am lăsat cererea
scrisă la secretariat.
La cimitir am avut un parastas la care a slujt preotul Boțocan de la Catedrală 46. Au
participat circa 100 persoane - printre care din Sibiu Fulea Ioan, Lepăduș Andrei și alții
necunoscuți, mai mult femei.
De la Sibiu am venit acasă, iar pe data de Sâmbătă 20 febr[uarie] au venit la mine
Potra Cornel din Oradea cu încă 2 bărbați și o femeie despre care spunea că sunt americani
care au citit acolo în străinătate despre mine și venind în țară cu diferite alte probleme, au vrut
neapărat să mă cunoască. Nu am întrebat nimic despre numele și problemele lor. M-au
întrebat despre sănătate și condițiile materiale. Am spus că la vârsta mea nu am altceva de
dorit decât să fiu liniștit și că nu am nevoie de nimic fiindcă am de ajuns pentru mine și soția
mea.
M-au întrebat la ce mai lucrez și am spus despre proverbele la care lucram și despre
speranța că se vor tipări aici în țară. Este singura mea dorință. Altceva 47 nu am vorbit, nu mau întrebat, nu mi-au cerut nimic, nici eu nu le-am cerut. Au stat foarte puțin, apoi au plecat
pentru că venise la mine un vecin.
Aceasta îmi este declarația48[pe care o dau și o semnez]49.
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 8-9; 12-12v.
46
În copia dactilografiată a acestei declarații după catedrală apare mențiunea „din Sibiu” (ACNSAS, fond
Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 12).
47
În copia dactilografiată a acestei declarații, termenul „altceva” este înlocuit de „astfel” (ACNSAS, fond
Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 12v.).
48
Declarația olografă a lui Traian Dorz se încheie aici din lipsă de spațiu.
49
Partea pusă între parantezele unghiulare este continuarea formulei de încheiere întâlnită în toate declarațiile
date de către persoanele urmărite informativ de Securitate (Ibidem).
16

18. [5]
MINISTERUL DE INTERNE
INSP. JUDEȚEAN BIHOR
SECURITATE - SERVICIUL I/A
Din 26.02.1988
STRICT SECRET
Ex. unic
RAPORT
privind contactarea obiectivului „ALECU” la
data de 26.02.1988
La data de mai sus conform planului de măsuri în DUI „ALECU” cu ocazia deplasării
în interes de serviciu la postul de miliție DRĂGĂNEȘTI am trecut la contactarea
obiectivului. Discuțiile au început pe marginea preocupărilor sale de zi cu zi. Obiectivul s-a
arătat bucuros de revederea cu ofițerul întrucât a afirmat că ar avea câteva probleme de
discutat și anume:
1. Referitor la cele două volume de proverbe intitulate „COMORI NEMURITOARE”
despre care obiectivul insistă să fie ajutat în publicarea lor.
2. Al doilea punct al discuțiilor a fost referitor la comemorarea a 100 de ani de la
nașterea preotului IOSIF TRIFA, sărbătoare care va avea loc la data de 6.03.1988 în
localitatea CERTEGE, județul HUNEDOARA50 în casa unde s-a născut TRIFA.
Referitor la publicarea celor două lucrări i s-a răspuns să aibă puțină răbdare întrucât
la momentul potrivit i se va răspunde într-un fel sau altul, lucru cu care a fost de acord. Cu
această ocazie i s-a atras atenția că în cazul în care dorește acest lucru să-și limiteze
activitatea și să nu organizeze adunări ale grupării „OASTEI DOMNULUI” de genul celor de
la SIBIU.
În discuții am abordat problema comemorării a 50 de ani de la moartea preotului
IOSIF TRIFA indicându-i numărul de participanți care după afirmațiile sale ar fi fost de
numărul miilor la un număr de 10 persoane. Cu această problemă a fost de acord spunând că
va face tot ce îi stă în putință să participe un număr cât mai mic de „ostași”.
În contextul discuțiilor i-am sugerat ideea că ar fi bine să renunțe la legăturile cu
cetățenii străini care îl vizitează la domiciliu și în contactul cu aceștia să aibă o poziție
corespunzătoare. A afirmat că în discuțiile cu cetățenii străini este foarte prudent și dorește să
demonstreze că este un român adevărat.
Alte date de interes operativ nu au rezultat.
OFIȚER OPERATIV I
LT. MAJ.
FETEA FLORIAN (ss.)
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 10-10v.
50
De fapt localitatea Certege se afla localizată în județul Alba.
17

19. [6]
MINISTERUL DE INTERNE
Departamentul Securității Statului
Direcția I
STRICT SECRET
Ex. _1_
141/MN/001590 din 26 februarie 1988
RAPORT
În executarea ordinului dumeavoastră rezolutiv în legătură cu manifestarea religioasă
organizată la Sibiu de unii conducători și membrii ai asociației interzise „Oastea Domnului”,
raportăm următoarele:
Anterior datei de 14 februarie 1988, Securitatea județului Alba a obținut informații raportate unității noastre - ce relevau preocuparea lui DORZ TRAIAN din județul Bihor,
conducătorul spiritual al „Oastei Domnului”, de a organiza acțiuni de amploare cu
participarea unor adepți din toată țara și care se referă la:
- comemorarea a 50 de ani de la moartea lui Iosif Trifa, întemeietorul asociației, care să aibă
loc la mormântul acestuia din Sibiu, la 14 februarie a. c.;
- marcarea împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Trifa, în dat de 6 martie 1988, la
mormântul părinților acestuia din satul Certeje, comuna Câmpeni, județul Alba;
- întrunirea din 29 mai 1988 (Rusalii), tot la Sibiu, care se ține anual.
În scopul obținerii acordului pentru acțiunea din județul Alba, DORZ TRAIAN a luat
legătura cu episcopul EMILIAN BIRDAȘ, care nu i-a dat un răspuns favorabil, motivându-i
că va trebui să se consulte cu ierarhii săi și conducerea Departamentului Cultelor.
De asemenea, s-a prezentat la Sibiu - la sediul Mitropoliei - cu intenția de a se întâlni
cu mitropolitul ANTONIE, pe care nu l-a găsit întrucât era plecat din țară, lăsând la
secretariat o cerere prin care solicita aprobarea pentru manifestarea din data de 6 martie a. c.
Având în vedere situația operativă creată, pentru prevenirea oricăror acțiuni de natură
a afecta securitatea statului sub acoperirea preocupărilor religioase, am întreprins măsuri de
control în cooperare cu securitățile județene interesate, astfel:
1. S-a luat legătura cu Securitatea județului Bihor, care îl lucrează și îl are în contact
pentru influențare pozitivă pe DORZ TRAIAN, precum și cu Securitatea județului
Hunedoara, pe raza căreia se află în vizită la fiica sa, pentru a intensifica controlul informativ
asupra acestuia.
2. Au fost alertate securitățile județene Iași, Neamț, Bacău, Brăila, Hunedoara și Cluj,
de pe raza cărora - în anii anteriori - s-au deplasat credincioși la Sibiu, cu prilejul întrunirilor
din 29 mai, pentru a cunoaște intențiile acestora.
3. Am întreprins măsuri informativ-operative de cunoaștere și prevenire a producerii
unor acțiuni ostile pe timpul desfășurării manifestării religioase propriu-zise. În acest sens, au
fost instruite corespunzător sursele care au participat la procesiune, iar prin conducerea
18

20. Mitropoliei Sibiu s-a asigurat prezența unor studenți de la Institutul Teologic Ortodox, cu
sarcina de a supraveghea zona.
Ofițer specialist III
Cpt. MARIN
ȘEFUL SERVICIULUI
NICOLAE
Lt. colonel,
ZAPODEAN AUREL (ss.)
(ss.)
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 11-11v.
[7]
MINISTERUL DE INTERNE
SECRET
INSPECTORATUL JUDEȚEAN BIHOR
- Securitate Nr. I/A/FF/003759 din 04.03.1988
STRICT
Ex. nr. _1_
Către,
MINISTERUL DE INTERNE
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI
- Direcția I - Serviciul IV BUCUREȘTI51
La ordinul d-voastră telefonic din data de 27.02.1988, referitor la activitatea
obiectivului „ALECU”, la domiciliul său din Livada Beiușului nr. 9, comuna Drăgănești,
județul Bihor, rezultând următoarele aspecte:
La data de 26.02.1988, s-a trecut la contactarea lui „ALECU”, la domiciliul său din
Livada Beiușului nr. 9, comuna Drăgănești, județul Bihor, rezultând următoarele aspecte:
- „ALECU” se complace în postura pe care și-a asumat-o, de conducător pe țară al
grupării „Oastea Domnului”. Rezultă că o serie de persoane din țară și străinătate îi recunosc
această calitate, situație exprimată și de faptul că la diversele chemări ale obiectivului, o serie
de conducători zonali din diferite județe ale țării se prezintă la acțiunile organizate de
obiectiv;
51
În spațiul liber pe partea stângă a acestui document există următoarea însemnare datată 6 martie 1988 care
aparține probabil lt. colonelului Aurel Zapodean: „Tov. Cpt. MARIN NICOLAE trebuie ca urgent să se deplaseze
(?) la I[nspectoratul] J[udețean] Bihor pentru [a] analiza acest caz. Nu se mai poate tolera sub ochii noștrii ca
O[astea] D[omnului] să-și intensifice activitatea (subl. n. - G. S.)”.
19

21. - Fiind menținut în contact, pe fondul unor acțiuni de influențare pozitivă, obiectivul
evită angrenarea grupărilor de „ostași ai Domnului” în acțiuni care ar leza securitatea statului,
determinându-i să se angreneze la activități specifice B. O. R.;
- În ultima perioadă, obiectivul a fost preocupat de finalizarea celor două volume de
proverbe intitulate „Comori nemuritoare”, insistând pentru a fi sprijinit în publicarea lor;
- Rezultă că la data de 12.02.1988 a fost prezent la Sibiu, unde împreună cu circa 100
membri ai „Oastei Domnului” a sărbătorit 50 de ani de la moartea preotului IOSIF TRIFA,
organizând un parastas la mormântul acestuia;
- În discuții a afirmat că la data de 06.03.1988 intenționează să se deplaseze în
localitatea Certege, comuna Câmpeni, județul ALBA, locul de naștere al preotului IOSIF
TRIFA, unde intenționează să comemoreze 100 de ani de la nașterea acestuia, cu participarea
unui număr mare de adepți ai „Oastei Domnului”. În acest sens, obiectivul a luat legătura cu
episcopul ortodox EMILIAN de Alba-Iulia, pentru a-i solicita aprobarea în vederea oficierii
unei slujbe religioase, în casa unde s-a născut IOSIF TRIFA, încercând totodată să ia legătura
și cu mitropolitul Ardealului ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, însă fiind plecat în străinătate nu a
reușit să intre în contact cu el;
Având în vedere dorința sa de a fi sprijinit în publicarea celor două volume de
proverbe, i s-a indicat ca la data de 6.03.1988 să nu participe decât un număr cât mai mic de
„ostași”, afirmând că va face tot ce îi stă în putință, pentru a limita numărul participanților la
10 persoane, rezultând că cei 10 reprezentanți sunt conducători ai unor grupări din țară.
Referitor la vizita pe care i-au făcut-o cetățenii americani DALTON JOHN și
DALTON REBEC[C]A, la 20.02.1988, a afirmat că nu îi cunoaște, fiindu-i prezentați de
către numitul POTRA CORNEL din Oradea, membru al „cultului penticostal”.
Din discuțiile pe care le-a purtat cu aceștia, rezultă că americanii s-au interesat de
situația sa, preocupările pe care le are în domeniul scrierilor, oferindu-i sprijinul lor, însă l-a
refuzat. Cu această ocazie, obiectivul a avut o poziție corectă, refuzând să dea date concrete
referitor la activitatea și preocupările lui prezente.
În cadrul discuțiilor purtate, s-a acționat în direcția influențării sale pozitive, a
renunțării la legăturile cu cetățenii străini, precum și în direcția determinării sale de a
îndemna membrii „Oastei Domnului” să se încadreze în activități specifice B. O. R., în caz
contrar, „Oastea Domnului” poate deveni o punte spre cultele neoprotestante.
Alte date de interes operativ nu au rezultat.
ȘEFUL SECURITĂȚII JUDEȚENE
Lt. colonel,
Ogășanu Dumitru (ss.)
ȘEFUL SERVICIULUI I/A
Căpitan,
Juncu Mircea (ss.)
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 13-13v.
20

22. [8]
MINISTERUL DE INTERNE
SECRET
INSPECTORATUL JUDEȚEAN ALBA
- Serviciul I Nr. 138/B. Gr./005268 din 8.03.198852
STRICT
Ex nr. __1_
Către53,
MINISTERUL DE INTERNE
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI
- Direcția I - BUCUREȘTI -
Urmare la raportul nostru cu nr. de mai sus din 11.02.1988 cu privire la unele
activități pe linia grupării religioase anarhice „Oastea Domnului”, raportăm următoarele:
În data de duminică, 06.03.1988, a avut loc o adunare în localitatea Certege, oraș
Câmpeni, județul Alba la care au participat circa 150 membri ai asociației din mai multe
județe ale țării, ocazionată de parastasul comemorativ, respectiv 100 de ani de la nașterea
preotului TRIFA IOSIF, întemeietorul „Oastei Domnului”.
Informațiile obținute din timp despre această acțiune ne-au permis aplicarea unor
măsuri combinative prin care s-a prevenit intenția organizatorilor de a realiza o manifestare
„ostășească” specifică și s-a redus amploarea acesteia. Pentru ziua respectivă în biserica
ortodoxă din Certege a fost organizat și parastasul preotului TRIFU ALEXANDRU în
memoria căruia au ținut ceremonia protopopul BENCHEA GHEORGHE din Câmpeni și
preotul URDA ȘTEFAN din cadrul Episcopiei de Alba-Iulia. În această situație, TRAIAN
DORZ, conducătorul acțiunii, a acceptat ca întreaga ceremonie a celor doi să fie realizată de
preoți la care și-a adus concursul un cor format din 30 tineri „ostași” care au susținut [un]
program prin câteva cântări specifice Bisericii Ortodoxe.
În același mod a decurs ceremonia și la casa unde s-a născut IOSIF TRIFA, întrucât
actualul ei proprietar (prin cumpărare) VÂT DUMITRU, membru activ al Bisericii Ortodoxe,
a permis ținerea parastasului doar cu participarea protopopului BENCHEA GHEORGHE
care este și preot al bisericii din localitate.
S-au mai obținut informații că DORZ TRAIAN va iniția o acțiune de cumpărare a
casei ce a aparținut familiei TRIFA, intenționând a o transforma în casă memorială și loc de
pelerinaj al membrilor „Oastei”.
52
Înparteadreaptăsusapare o însemnare a unui ofițer de Securitate către căpitanul Nicolae Marin datată 10
martie 1988 care precizează următoarele aspecte: „Exploatare, măsuri de temperare a lui Dorz pe mai
departe”.
53
În partea stângă se află o însemnare care aparține unui ofițer de Securitate prin care precizează: „S-a
prevenit participarea unui număr mare de ostași și este bine”.
21

23. Despre prezența și aspecte de interes referitoare la persoane de pe raza altor județe
vom face cunoscut securităților județene respective.
ȘEFUL SECURITĂȚII
Maior,
LUPEȘ GHIORGHE (ss.)
ȘEFUL SERVICIULUI I
Colonel,
CHEALDA VASILE
(ss.)
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 16-16v.
[9]
MINISTERUL DE INTERNE
Departamentul Securității Statului
Direcția I
141/MN/001590 din 31 martie 1988
STRICT SECRET
Ex. nr. __1_
APROB,
LOCȚIITOR ȘEF DIRECȚIE
Lt. colonel,
MOCA ELENA
(ss.)
NOTA DE ANALIZĂ
- privind DUI „ALECU” de la Securitatea Județului Bihor, aflat în controlul Direcției I Din analiza datelor și informațiilor obținute de la precedenta analiză - 27 decembrie
1987 - referitoare la activitatea și preocupările de interes operativ ale obiectivului „ALECU”
(DORZ TRAIAN), conducătorul pe țară al asociației interzise „Oastea Domnului”, rezultă
următoarele:
În această perioadă, „ALECU” împreună cu alte elemente cu rol de conducere, între
care se remarcă SUCIU VASILE din Cluj-Napoca, de asemenea urmărit informativ, a
organizat două manifestări religioase cu participarea unui număr mai mare de adepți prilejuite
de comemorarea lui IOSIF TRIFA, considerat întemeietorul „Oastei Domnului”, și care au
constat în:
- comemorarea a 50 de ani de la moartea acestuia, manifestare ce a avut loc în ziua de
14.02.1988 la mormântul său din Sibiu și împlinirea a 100 de ani de la naștere, eveniment ce
a avut loc în localitatea natală Certege, județul Alba.
În baza informațiilor obținute premergător momentelor de desfășurare a acțiunilor
preconizate, au fost întreprinse măsuri informativ-operative adecvate, care au permis
cunoașterea și prevenirea producerii de activități necorespunzătoare, de natură a afecta
securitatea statului sub acoperirea preocupărilor religioase.
22

24. S-a acționat prin factori de conducere de la Mitropolia Sibiului și Episcopia AlbaIuliei, reușindu-se contracararea intenției organizatorilor de a realiza manifestări pur specifice
„ostășești”, prin antrenarea la oficierea serviciilor religioase a unor preoți ortodocși.
Totodată, securitățile județene de pe raza cărora au participat elemente la cele două
manifestări, ca urmare a alertării lor, au întreprins măsuri informative [și măsuri] operative ce
au asigurat un control corespunzător în mediu.
Evidențiem, de asemenea, că „ALECU” continuă să se afle în atenția unor cercuri și
organizații religioase din exterior care trimit emisari pentru a-l contacta și incita la acțiuni
potrivnice statului nostru.
Edificatoare în acest sens este contactarea lui „ALECU” în ziua de 20.02.1988 de
cetățenii americani DALTON JOHN și DALTON REBECCA, veniți pe linia cultului
penticostal, care și-au oferit „sprijinul” în publicarea unor scrieri [de-]ale sale.
Nu a mai fost semnalat cu demersuri concrete în această perioadă, însă nutrește
aceleași idei pe linia recunoașterii asociației, fără a se subordona Bisericii Ortodoxe Române.
Având în vedere situația operativă din caz, pentru perioada următoare se impun
măsuri informative mai calificate și ferme, de natură a asigura rezolvarea la un nivel superior
a următoarelor sarcini:
I. Cunoașterea permanentă și exactă a activității obiectivului, a deplasărilor pe care le
face în țară și a scopului acestora, prin asigurarea unei mai eficiente cooperări cu unitățile de
securitate interesate, întrucât în perioada de referință aceasta nu s-a realizat în mod
corespunzător.
II. Organizarea de măsuri adecvate în scopul cunoașterii intențiilor obiectivului, a
stabilirii tuturor legăturilor cu persoane din țară și străinătate, a naturii acestora, precum și a
canalelor de comunicare folosite, cu întreprinderea de intervenții preventive ferme asupra
cetățenilor străini stabiliți cu preocupări ostile și incitatoare.
III. Cunoașterea preocupărilor obiectivului pe linia redactării de scrieri personale sau
culegeri de texte religioase, cu acordarea unei atenții sporite conținutului și destinației
acestora.
IV. Asigurarea obținerii unor rezultate eficiente pe planul influențării pozitive a
obiectivului prin continuarea contactării sale de către organele noastre, urmărindu-se cu
precădere neangrenarea acestuia în activități potrivnice statului nostru.
Pentru realizarea acestor obiective, se vor lua următoarele măsuri:
1. Instruirea și dirijarea diferențiată a surselor folosite în caz de Securitatea județului
Bihor - „FURCULIȚĂ”, „ALEXANDRU”, „POPOVICI” și „GRIG” - cu sarcini de
cunoaștere a preocupărilor și deplasărilor obiectivului, de influențare pozitivă și să se
acționeze pentru activizarea acestora în semnalarea aspectelor de interes operativ.
- Termen: 25.06.1988
- Răspund: Cpt. MARIN
NICOLAE
Lt. maj. FETEA
FLORIAN de la Securitatea județului Bihor
23

25. 2. Se va acționa operativ pentru aprofundarea informației potrivit căreia „ALECU”
intenționează să cumpere imobilul ce a aparținut familiei TRIFA, de la actualul proprietar din
comuna Certege, județul Alba, pentru a-l transforma în casă memorială și loc de pelerinaj al
adepților asociației „Oastea Domnului”.
În scopul prevenirii acțiunii preconizate, în cooperare cu Securitatea județului Alba,
se vor întreprinde măsuri de verificare a lui VÂT DUMITRU, proprietarul casei, și de
determinare a acestuia, prin intermediul organelor locale ale administrației de stat, de a nu
accepta tranzacția.
- Termen: 15,06.1988
- Răspund: Cpt. MARIN NICOLAE
Lt. maj. FETEA FLORIAN
de la Securitatea județului Bihor
Lt. col. BUDA GRIGORE
de la Securitatea județului Alba
3. Menținerea obiectivului în contact pentru influențare cu acordarea unei atenții mai
mari alegerii momentelor și selecționării problemelor ce vor fi abordate în discuții.
De asemenea, suntem de acord cu indicația conducerii Securității județene Bihor de a
se purt discuții libere cu obiectivul, care să fie înregistrate în secret, fără a i se mai solicita
declarații scrise cu prilejul fiecărui contact.
- Termen: 25.06.1988
- Răspund: Cpt. MARIN NICOLAE
Lt. maj. FETEA FLORIAN
de la Securitatea județului Bihor
4. Pentru a se asigura o mai eficientă temperare și influențare a lui „ALECU”, se vor
studia posibilitățile care există pe linia cultului ortodox, de a i se tipări culegerea de proverbe
din zona Bihor, într-o grafică adecvată.
- Termen: 30.06.1988
- Răspund: Col. HULUȚA GHEORGHE
Cpt. MARIN NICOLAE
5. Se va milita cu mai multă consecvență pentru asigurarea unei colaborări strânse cu
securitățile județene pe raza cărora intenționează să se deplaseze, în mod deosebit Sibiu,
Alba, Hunedoara și Cluj.
- Termen: 30.06.1988
- Răspund: Cpt. MARIN NICOLAE
Lt. maj. FETEA FLORIAN
În funcție de situația operativă din caz se vor propune noi măsuri informativ-operative
de natură a contribui la asigurarea cunoașterii și prevenirii eventualelor acțiuni ostile ale
obiectivului „ALECU”.
Ofițer specialist III,
Cpt. MARIN NICOLAE (ss.)
24

26. DE ACORD,
ȘEFUL SERVICIULUI
Lt. col.,
ZAPODEAN AUREL (ss.)
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 23-24v.
[10]
RADIOGRAMA
MINISTERUL DE INTERNE
SECRET
INSPECTORATUL JUDEȚEAN SIBIU
SECURITATE
NR. 140/L. I./0013250/27.05.1988
STRICT
URGENT
CĂTRE54,
M. I. - D. S. S. - DIRECȚIA 1-A
SERVICIUL 4
BUCUREȘTI
DIN DATELE PE CARE LE DEȚINEM REZULTĂ CĂ NUMITUL DORZ
TRAIAN DIN LIVADA BEIUȘULUI ÎN DATA DE 28.05.1988, ÎNTRE ORELE 16-19
INTENȚIONEAZĂ SĂ FACĂ UN PELERINAJ ÎMPREUNĂ CU MAI MULȚI SECTANȚI
DIN SECTA „OASTEA DOMNULUI” LA MORMÂNTUL FOSTULUI MITROPOLIT AL
ARDEALULUI, ANDREI ȘAGUNA, DIN COMUNA RĂȘINARI.
PENTRU ACEASTĂ ACȚIUNE AU CERUT APROBAREA MITROPOLITULUI
ARDEALULUI ANTONIE PLĂMĂDEALĂ. MITROPOLIA ARDEALULUI PRIN
VICARUL ADMINISTRATIV, LA INFLUENȚA ORGANELOR NOASTRE, NU ȘI-A
DAT CONSIMȚĂMÂNTUL PENTRU ACEST PELERINAJ. CU ACEASTĂ OCAZIE,
TRAIAN DORZ A FOST ATENȚIONAT CĂ NU ARE APROBARE PENTRU ASTFEL
DE ACTIVITATE ȘI I SE INTERZICE ORGANIZAREA UNUI PELERINAJ LA
RĂȘINARI.
TOT CU ACEASTĂ OCAZIE, TRAIAN DORZ A CERUT ARPOBAREA
MITROPOLIEI DE A DELEGA 2 SAU 3 PREOȚI PENTRU A OFICIA UN PARASTAS
LA MORMÂNTUL LUI IOSIF TRIFA, ÎN CIMITIRUL DIN SIBIU.
54
În spațiul liber, există o însemnare oblică ce aparține unui ofițer de Securitate cu privire la modul cum au fost
aplicate măsurile stabilite: „Au procedat bine doar că trebuie să le comunicați că „ostașii Domnului” nu sunt
sectanți”.
25

27. MITROPOLIA ARDEALULUI A FOST DE ACORD CU ACEST PARASTAS,
ÎNSĂ A DELEGAT NUMAI UN PREOT PENTRU EFECTUAREA SLUJBEI
RELIGIOASE.
ÎN CADRUL DISCUȚIEI CU TRAIAN DORZ, VICARUL ADMINISTRATIV AL
MITROPOLIEI L-A ATENȚIONAT CA ACESTA SĂ SE ABȚINĂ DE LA ORICE
ACȚIUNE NEAPROBATĂ DE MITROPOLIA ARDEALULUI.
DE CĂTRE NOI S-AU LUAT MĂSURILE NECESARE PENTRU A CUNOAȘTE
ACTIVITATEA PE CARE INTENȚIONEAZĂ SĂ O DESFĂȘOARE TRAIAN DORZ CU
OCAZIA ACESTOR EVENIMENTE LA SIBIU.
DESPRE REZULTATUL MĂSURILOR ÎNTREPRINSE, VOM RAPORTA ÎN
TIMP UTIL CONDUCERII DIRECȚIEI.
ȘEFUL SECURITĂȚII JUDEȚENE
LT. COLONEL,
MĂCEȘANU CONSTANTIN
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, f. 35
[11]
MINISTERUL DE INTERNE
Departamentul Securității Statului
Direcția I
141/MN/0060055 din 7 iulie 1988
STRICT SECRET
Ex. unic
APROB
LOCȚIITOR ȘEF DIRECȚIE
Lt. colonel
MOCA ELENA (ss.)
NOTA DE ANALIZĂ
- privind DUI „ALECU”, lucrat de Securitatea județeană Bihor sub controlul Direcției I
În caz, s-a acționat - în ultimele trei luni - conform sarcinilor și măsurilor stabilite la
precedenta analiză ce a avut loc la 31 martie a. c., punându-se accent prioritar pe temperarea
și inflențarea pozitivă a obiectivului, precum și prevenirea comiterii oricăror activități ostile
statului nostru sub acoperirea preocupărilor religioase.
26

28. Datele și informațiile obținute în perioada de referință relevă ca fiind importantă
manifestarea - devenită tradițională - desfășurată de DORZ TRAIAN în ziua de 29 mai 1988
cu aprobarea conducerii Mitropoliei Transilvaniei la mormântul lui IOSIF TRIFA din Sibiu,
recunoscut întemeietorul asociației ilegale „Oastea Domnului”.
Ca urmare a măsurilor întreprinse, prin factori de conducere la respectiva mitropolie,
activitățile s-au desfășurat în deplină ordine, cu oficierea serviciului religios în ritual ortodox.
De asemenea, s-a prevenit punerea în aplicare a intenției lui DORZ TRAIAN de a
organiza un pelerinaj la mormântul fostului mitropolit al Ardealului, ANDREI ȘAGUNA din
comuna Rășinari.
Măsurile întreprinse au fost apreciate de conducerea unității ca fiind oportune, întrucât
s-a realizat actul preventiv, fără implicarea organelor de securitate.
Apreciem că, pentru viitor, obiectivele prevăzute în caz și măsurile generale de
cunoaștere și prevenire rămân valabile, fapt pentru care se va acționa în conformitate cu
răspunderile stabilite, pentru executarea acestora la parametrii superiori de eficiență.
În context, menționăm că Securitatea județului Bihor va trebui să intensifice controlul
informativ asupra preotului ortodox MARCI ARON din comuna Avram Iancu, semnalat în
ultimul timp cu preocupări pe linia asociației interzise „Oastea Domnului” și o serie de
legături suspecte pe această linie pe raza mai multor securități județene.
Ofițer sepcialist III
Cpt. MARIN NICOLAE (ss.)
DE ACORD,
ȘEFUL SERVICIULUI,
ss. indescifrabil
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 56-56v.
[12]
Declarație
Subsemnatul[,] Dorz Traian, de 74 ani, domiciliat în satul Livada Beiușului nr. 9[,]
județul Bihor, declar următoarele:
În cursul lunii iunie[,] după Rusaliile de la Sibiu unde am participat la parastasul
tradițional al preotului Iosif Trifa, am încercat să iau legătura cu mitropolitul Ardealului
Antonie spre a desfășura un scurt program comemorativ și la mormântul mitropolitului
Șaguna de la Rășinari. Întrucât mitropolitul Antonie era bolnav sau ocupat cu altceva, am fost
primit de vicarul Dan și mi-a spus că la mormântul preotului Trifa putem face ce vrem, dar la
al lui Șaguna nu avem voie pentru că dacă Biserica nu face oficial nimic, nici noi nu avem
voie să facem. În această situație[,] am renunțat să ne deplasăm la Rășinari și am contopit
acel program cu cel de la mormântul preotului Trifa. La această ceremonie au participat între
500 și 1000 persoane. Am fost împreună cu Fulea Ioan din Sibiu, Tăbăcaru Ioan din
27

29. Hunedoara, Suciu Vasile din Cluj, Arcadie Nistor din Suceava și alții pe care n-am avut
timpul să-i pot contacta apropiat.
După Sibiu am fost la Galați chemat de Î. P. S. S. Antim Nica unde printre altele m-a
sfătuit să fac un nou memoriu către Sf. Sinod în sensul unei mai strânse apropieri dintre
Biserică și Oastea Domnului. Cu această ocazie[,] am vorbit în programul duminical de după
masă un cuvânt biblic în catedrala orașului Galați în prezența unui sobor de șapte preoți
slujitori, oficiali la catedrală și a unei asistențe numeroase.
De la Galați am plecat la Covasna pentru tratament[,] dar n-am putut urma tratamentul
decât trei zile[,] fiindu-mi rău[,] am căzut în nesimțire și am plecat la Hunedoara grav bolnav.
Acolo am urmat un alt tratament, după care m-am mai refăcut puțin.
După trecerea noastră prin Galați am aflat că s-a produs într-o altă duminică o
tulburare în timpul serviciului divin, niște tineri au vociferat și au împrăștiat niște manifeste.
Menționez că acest fel de elemente nu fac parte din Oastea Domnului. Am aflat până la urmă
că se lămurește a fi dintr-o grupare a unui călugăr[,] anume Visarion. Această grupare oprește
căsătoria și relațiile conjugale[,] limitându-le la o singură dată pe an doar în scopul procreerii.
Astfel de învățături anormale la Oastea Domnului nu se practică[,] nici nu se acceptă fiind în
totală contradicție cu viața normală.
De la Hunedoara am plecat la București fiind înștiințat telegrafic că am primit un
videocasetofon de la fam. Lascău Petru plecat din Oradea în SUA. Acesta mi-a făcut acest
cadou întrucât s-a simțit obligat pentru că încă fiind în țară și vizitându-mă acasă i-am dat
materiale poetice pentru el și familia lui. El este de confesiune penticostal, dar acceptă și
iubește învățătura Oastei Domnului.
În contactul avut cu unii ierarhi ai BIsericii Ortodoxe mi s-a făcut observația că în
unele părți ale țării sunt și elemente care crează probleme preoților prin faptul că nu se supun
regulilor bisericești...
Le-am demonstrat că astfel de oameni care se numesc ostași[,] dar fac altfel de
practici, nu numai că nu fac parte din Oastea Domnului[,] dar luând acest nume caută să
mascheze practicile lor străine de credința noastră. Unii dintre ei sunt spiriții care au o
organizare separată și nu au absolut nimic comun cu Oastea Domnului. Acest curent, după
cât știu, a pornit de undeva din jud. Arad și s-a răspândit și în jud. Bihor și probabil și în alte
județe.
În legătură cu lucrarea mea „Minune și Taină” închinată Maicii Domnului pot spune
că am dat-o în afară de toți ierarhii ortodocși și altora care mi-au solicitat-o. Unele numai sub
formă de împrumut[,] dar pe care nu le-am mai primit înapoi. Spre ex. preotul Prunduș
Augustin din Cluj, care mi-a spus că sărbătorind acest an ca „Marian”[,] adică în cinstea
Maicii Domnului[,] doresc să vadă și această lucrare despre care au auzit că este o excepție.
Pe ziua de 15 Februarie am trimis primele volume de proverbe intitulate „Comori
nemuritoare” pentru verificare și publicare. Sunt și azi în așteptarea răspunsului.
În ceea ce privește reglementarea unor probleme de învățătură și practică în Oastea
Domnului suntem în curs de rezolvare pe zone. De ex. la Sălaj[,] în loc. Chendea[,] unde
activează Ciupei Ion și Izidor I. și o anume Veronica sperăm să-i putem convinge ori să
accepte linia majorității ori să-și ia altă denuimire, întrucât aceștia aduc învățături și practici
străine de Oastea Domnului.
28

30. În legătură cu Suciu Vasile de la Cluj arăt că îl cunosc ca un element cinstit,
credincios și demn de încredere. Mi s-a spus că luând legătura cu autoritățile din Cluj i s-a
eliberat un pașaport familiar pentru o excursie în Iugoslavia. Am aflat că a și plecat și că în
prezent se află acolo. Alte relații nu știu.
Drept pentru care dau prezenta declarație și semnez.
Livada Beiușului la 10 aug. 1988
ss.: Traian Dorz
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 68-71
[13]
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN BIHOR
- Securitate Nr. I/A/FF/00356 din 20.08.1988
STRICT SECRET
Ex. nr. _1_
RAPORT
- privind contactarea obiectivului „ALECU”, cu
numele real DORZ TRAIAN
La data de 10.08.1988, conform Planului de măsuri în D. U. I. „ALECU”, privind pe
DORZ TRAIAN, conducătorul asociaţiei ilegale „Oastea Domnului” pe ţară, s-a trecut la
contactarea acestuia, rezulţând următoarele:
În luna iunie 1988 s-a deplasat la Sibiu, unde cu ocazia sărbătoriilor de Rusalii,
împreună cu aproximativ 500 – 1000 adepţi, au organizat un parastas la mormântul preotului
IOSIF TRIFA, fostul conducător al „Oastei Domnului”.
Cu această ocazie, a intenţionat să ia legătura cu mitropolitul Ardealului ANTONIE
PLĂMĂDEALĂ, cu scopul de a-i cere permisiunea să facă un scurt program comemorativ şi
la mormântul fostului mitropolit ANDREI ŞAGUNA, de la Răşinari.
Întrucât mitropolitul, din afirmaţiile obiectivului, rezultă că ar fi fost bolnav ori
ocupat cu alte probleme şi nu l-a primit în audienţă, fiind primit doar de Vicarul DAN, care ia spus că la mormântul lui TRIFA nu-l interesează ce face, însă la mormântul lui ŞAGUNA
nu au ce căuta, pentru că dacă Biserica Ortodoxă nu face oficial nimic, nici membrii „Oastei
Domnului” nu au voie.
29

31. În această situaţie, obiectivul a renunţat să se deplaseze la Răşinari, la mormântul lui
ŞAGUNA. Cu ocazia parastasului de la mormântul lui TRIFA, obiectivul s-a întâlnit cu
SUCIU VASILE din Cluj-Napoca, TULEA IOAN [FULEA IOAN n.n.] din Sibiu,
TĂBĂCARU IOAN din Hunedoara şi ARCADIE NISTOR din Suceava, precum şi alţi
conducători ai „Oastei Domnului”.
De la Sibiu DORZ TRAIAN s-a deplasat la Galaţi, unde a fost invitat de
arhiepiscopul ANTIM NICA, unde printre altele acesta l-a sfătuit să facă un memoriu către
SFÂNTUL SINOD, în sensul unei mai strânse apropieri între Biserică şi „Oastea Domnului”.
Cu această ocazie, arhiepiscopul i-a permis obiectivului ca în programul duminical de dupămasă să ţină un cuvânt biblic în catedrala oraşului Galaţi, în prezenţa unui sobor de 7 preoţi şi
a unei asistenţe numeroase. A afirmat că discuţiile cu ANTIM NICA l-au încurajat şi crede
că este momentul să acţioneze în vederea reglementării situaţiei „Oastei Domnului”.
De la Galaţi, a plecat la Covasna, în staţiune, unde a efectuat un tratament de 3 zile,
apoi la Hunedoara, de unde s-a deplasat la Bucureşti, la Vama Otopeni, în vederea ridicării
unui videocasetofon, pe care l-a primit în dar de la familia LASCĂU PETRU, pastor
penticostal în S. U. A., originar din Oradea. Obiectivul este de părere că acest cadou i-a fost
făcut întrucât LASCĂU s-a simţit obligat datorită faptului că pe timpul cât s-a aflat în ţară îl
vizita mereu pentru a-i da diferite materiale cu conţinut religios. De asemenea, a afirmat că ia cerut lui LASCĂU PETRU să-l ajute în procurarea unor camere de luat vederi, cu scopul
de a înregistra unele adunări ale „Oastei Domnului”, pentru a le putea trimite în exterior,
demonstrând prin aceasta că „Oastea Domnului există şi au o viaţă spirituală bună.
În contactul avut cu unii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, i s-a atras atenţia că în unele
zone ale ţării sunt membrii ai „Oastei Domnului” care crează probleme preoţilor, prin faptul
că nu se supun regulilor bisericeşti. Obiectivul susţine că cei care nu se supun regulilor
bisericeşti nu sunt membrii ai „Oastei Domnului” ci sunt spiriţi care sunt răspândiţi mai mult
în judeţele Bihor şi Arad.
Cu ocazia vizitei sale pe care a efectuat-o la Galaţi, a aflat că într-o duminică (fără a
specifica care) s-a produs o tulburare în timpul serviciului religios, întrucât nişte tineri au
vociferat şi au împrăştiat nişte fiţuici, al căror conţinut el nu îl cunoaşte însă aceşti tineri nu
fac parte din „Oastea Domnului” ci dintr-o grupare a unui călugăr pe nume VISARION.
Această grupare opreşte căsătoria şi relaţiile conjugale, limitându-se la o singură dată pe an,
doar în scopul procreerii. Obiectivul susţine că astfel de învăţături şi practici în sânul „Oastei
Domnului” sunt interzise.
În discuţii i-am arătat faptul că în ultima perioadă se constată că „Oastea Domnului”
este o „punte” spre neoprotestanţi, obiectivul afirmând că nu este adevărat, ci dimpotrivă
neoprotestanţii simpatizează cu „Oastea Domnului”, solicitându-i diverse lucrări religioase.
În legătură cu lucrarea sa religioasă „Minune şi Taină”, închinată Maicii Domnului,
a declarat că în afară de ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, a dat-o şi altor persoane sub
30

32. formă de împrumut, însă nu le-a primit înapoi, exemplificând în acest sens, pe episcopul
clandestin greco-catolic PRUNDUŞ AUGUSTIN de la Cluj-Napoca, care i-a solicitat
obiectivului un volum din această lucrare, spunând că greco-catolicii sărbătoresc acest an ca
„marian”, adică închinat Maicii Domnului şi doreşte să vadă această lucrare, despre care a
auzit că este de excepţie.
Mai târziu, a aflat că această lucrare a ajuns la Vatican, cu intenţia de a fi publicată.
Referitor la volumele intitulate „Comori Nemuritoare”, obiectivul a afirmat că este
în aşteptarea răspunsului.
În ceea ce priveşte reglementarea unor probleme în cadrul „Oastei Domnului”, este
de părere că mai sunt unele disensiuni care trebuie rezolvate, exemplificând în acest sens
situaţia din localitatea Chendrea, judeţul Sălaj, unde activează CIUPEI IOAN, IZIDOR
IOAN şi o anume VERONICA, care nu acceptă linia „Oastei Domnului”. În cazul în care nu
va reuşi să reglementeze această situaţie, obiectivul este decis să-i excludă din „Oastea
Domnului” şi să-i sfătuiască să-şi aleagă o altă denumire.
În legătură cu inginerul SUCIU VASILE de la Cluj, punându-i-se în faţă temperarea
acestuia, obiectivul afirmă că este un element cinstit, credincios şi demn de toată încrederea,
dovadă că autorităţile de la Cluj i-au eliberat paşaport pentru [o] excursie în Iugoslavia,
lăsând să se înţeleagă cî acesta ar fi urmaşul său de drept.
OFIŢER OPERATIV PRINC. I
Lt. major,
Fetea Florian
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8, ff. 76-77
31

33. Anexa foto
Certege, 6 martie 1988 (www.comorinemuritoare.ro)
Sibiu, 29 mai 1988 (www.comorinemuritoare.ro)
Parastas la mormântul preotului Iosif Trifa, 29 mai 1988
(www.comorinemuritoare.ro)
32

34. Bibliografie
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 41398, vol. 8.
Beg, Ioan, Traian Dorz, la capăt de călătorie, Simeria, Ed. Traian Dorz, 2012.
Clop, Corneliu (coord.), In memoriam Traian Dorz, Sibiu, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 2009.
Dorz, Traian, Anul Jubiliar al Oastei Domnului, 4 părți,[f. l.], [f. ed.], 1988.
Idem, Istoria unei jertfe, vol. IV, Sibiu, Ed. Oastea Domnului, 2002.
Ille, Violeta, Traian Dorz – in memoriam, supliment al revistei Oastea Domnului nr. 7/2009.
33

35. Contents
Introducere .............................................................................................................................................. 1
Prima sărbătoare comemorativă: 65 de ani de la înființarea Oastei Domnului ....................................... 2
A doua sărbătoare comemorativă: 50 de ani de la moartea preotului Iosif Trifa .................................... 3
A treia sărbătoare comemorativă: 100 de ani de la nașterea preotului Iosif Trifa .................................. 6
A patra sărbătoare comemorativă: Rusaliile – praznicul Oastei Domnului ............................................ 7
Concluzii ............................................................................................................................................... 10
Lista documentelor................................................................................................................................ 11
[1] .......................................................................................................................................................... 12
[2] .......................................................................................................................................................... 13
[3] .......................................................................................................................................................... 14
[4] .......................................................................................................................................................... 15
[5] .......................................................................................................................................................... 17
[6] .......................................................................................................................................................... 18
[7] .......................................................................................................................................................... 19
[8] .......................................................................................................................................................... 21
[9] .......................................................................................................................................................... 22
[10] ........................................................................................................................................................ 25
[11] ........................................................................................................................................................ 26
[12] ........................................................................................................................................................ 27
[13] ........................................................................................................................................................ 29
Anexa foto............................................................................................................................................. 32
Bibliografie ........................................................................................................................................... 33
34