Manastirile din Bucovina

  • 2,269 views
Uploaded on

Manastirile din Bucovina.

Manastirile din Bucovina.

More in: Technology , Travel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
2,269
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1

Actions

Shares
Downloads
111
Comments
0
Likes
2

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Re ligi a î n Bucovina
  • 2.
    • T ă ierea- î mprejur dup ă trup a Domnului (Anul Nou) - ianuarie
    • Botezul Domnului - ianuarie
    • Î nt â mpinarea Domnului - februarie
    • Sfin ţ ii 40 de Mucenici din Sevastia – martie
    • Buna Vestire – martie
    • Intrarea Domnului î n Ierusalim – aprilie
    • Sf.Mare Mucenic Gheorghe, Purt ă torul de biruin ţă – aprilie
    • Î nvierea Domnului (Paştele) – aprilie
    • Sfin ţ ii Î mp ă ra ţ i Constantin ş i Elena –mai
    • Î n ă l ţ area Domnului – iunie
    • Pogor â rea Sf â ntului Duh (Rusaliile ) –iunie
    • Na ş terea Sf â ntului Ioan Botezatorul (S â nzienele ); Aducerea
    • moa ş telor Sf.Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava – iunie
    • Sfin ţ ii Apostoli Petru si Pavel – iunie
    • Sf â ntul Prooroc Ilie Tesviteanul – iulie
    • Schimbarea la Fa ţă a Domnului – august
    • Adormirea Maicii Domnului – august
    • T ă ierea Capului Sf.Prooroc Ioan Botezatorul –iulie
    • Naşterea Maicii Domnului – septembrie
    • Cuviosul Dimitrie cel Nou – octombrie
    • Soborul Sfin ţ ilor Arhangheli Mihail ş i Gavriil – noiembrie
    • Intrarea î n Biserica a Maicii Domnului – noiembrie
    • Sf â ntul Ierarh Nicolae – decembrie
    • Na ş terea Domnului (Cr ă ciunul) – decembrie
    – calendar al marilor sărbători religioase -
  • 3. Ocupând cca. 4% din teritoriul României, judeţul Suceava este al doilea ca mărime din ţară, după Timiş, fiind situat în nord-estul ţării (longitudine: între 24°57’ vest şi 26°40’ est; latitudine: 47°59’ nord şi 47°4’ sud). Se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la sud-est cu judeţul Iaşi şi la est cu judeţul Botoşani. Clima prezintă variaţii în funcţie de unităţile de relief, diferenţiindu-se două tipuri majore: o climă montană cu un subtip de depresiuni şi văi adânci de munte, şi un tip de podiş. Temperatura creşte de la sud-vest la nord-est, precipitaţiile scad invers proporţional cu temperatura, iar vânturile se simt cel mai frecvent din vest în zona montană şi din nord în podiş. Judeţul Suceava – cadru geografic –
  • 4.
    • Reşedinţa de judeţ: Suceava
    • Diviziuni administrative:
      • 5 municipii (Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei)
      • 11 oraşe (Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Siret, Solca, Vicovu de Sus)
      • 98 comune
    • Populaţie: 706.976 loc. (2007)
    • Densitate: 80 loc/km²
    • Suprafaţă: 8.553 km² (3,6% din suprafaţa României )
    • Principalele cursuri de apă:
      • Siret (între graniţă şi Lespezi)
      • Suceava
      • Moldova (cursul superior şi mijlociu)
      • Şomuzu Mare
    • Principalele lacuri:
      • Dragomirna (lac de acumulare)
      • Fălticeni
      • Horodniceni (iazuri)
    • Altitudine maximă:
      • vf. Pietrosu - 2.100m
      • vf. Giumalău - 1857m
      • vf. Rarău - 1651m
    Judeţul Suceava – date generale –
  • 5.
    • Principalele forme de relief , care incită prin diversitate, sunt dispuse de la vest la est, în fâşii paralele, cu dispunere nord-sud . Principalele forme de relief sunt:
      • Zona montană cuprinde masive şi complexe de culmi, separate între ele de văi adânci sau arii depresionare : Masivul vulcanic Călimani , Munţii Bistriţei Aurii , M unţii Bistriţei Mijlocii , Obcinile Bucovinei;
      • Subcarpaţii se întind la sud de valea Moldovei şi corespund unui relief de acumulare, cu aspect deluros, dar şi cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca şi Cacica ;
      • Depresiunile : Depresiunea Dornelor, Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, Depresiunile Vama, Frasin şi Humor, Depresiunile Vama, Frasin şi Humor, Depresiunea Rădăuţi;
      • Văile principalelor râuri – Şomuz, Suceava, Siret şi Moldova;
      • Podişul Sucevei are o înălţime medie de 460m, dar cota maximă ajunge la 528m în Vf. Teişoara din Podişul Dragomirnei. Se întinde până la valea Siretului în est şi până la valea Moldovei în sud şi sud-vest. Se împarte în câteva subunităţi de relief diferit: masive deluroase, arii depresionare şi culoare de văi.
    Bucovina – cadru geografic –
  • 6. În Bucovina…
  • 7. Anotimpurile Bucovinei
  • 8.
    • Statul feudal Moldova , cu siguranţă cel mai semnificativ stat medieval din spaţiul românesc până spre mijlocul secolului al XVI-lea, îşi are începuturile pe aceste meleaguri. Avem în vedere tradiţionala “descălecare” a lui Dragoş , voievod din Maramureş, care, în 1342, înfiinţează o marcă de apărare împotriva deselor incursiuni tătărăşti. În 1359, Bogdan , tot din Maramureş,cunoscut ca “nesupus” faţă de regele Ungariei, trece munţii şi îl alungă pe Balc, unul dintre urmaşii lui Dragoş.
    • Domnia lui Alexandru cel Bun a însemnat pentru Moldova o perioadă de consolidare şi dezvoltare sub toate aspectele. Se continuă extinderea Cetăţii de Scaun, construirea mai multor biserici din piatră (Baia, Moldoviţa, Humor) şi, faptul cel mai important, prin “gramma” patriarhală constantinopolitană de la 26 iulie 1401, voievodul obţine recunoaşterea Mitropoliei Moldovei.
    • După o perioadă de frământări politice, în 1457 este uns domn Ştefan cel Mare (1457-1504), în timpul căruia Moldova cunoaşte o dezvoltare fără precedent, atât pe plan intern, cât şi extern. Demne de menţionat sunt luptele pentru independenţa ţării (Baia-1467, Vaslui-1475, Războieni-1476, Codrii Cosminului-1497).
    • În prima jumătate a secolului al XVI-lea este continuată tradiţia marelui voievod Ştefan. Remarcabil pentru lupta de apărare a independenţei ţării este Petru Rareş , care, trădat de boieri în 1538 pe câmpul de luptă, a fost nevoit să părăsească ţara.
    • A doua parte a secolului al XVI-lea se caracterizează prin intensificarea dominaţiei otomane. Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi (Suceava fortificată constituia o problemă pentru Imperiul Otoman, care avea nevoie de o capitală ocupabilă imediat), încercând să distrugă, fără rezultat însă, vechea cetate.
    Bucovina Scurt istoric – Evul mediu
  • 9. CETATEA HOTIN CETATEA SUCEVEI
  • 10. Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava Monumentele Bucovinei - UNESCO Mănăstirea Humor Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Voroneţ
  • 11. Mănăstirea Probota Monumentele Bucovinei - UNESCO Biserica Arbore Biserica Pătrăuţi Mănăstirea Suceviţa
  • 12. Mănăstirea Dragomirna Monumentele Bucovinei Mănăstirea Putna Cetatea de Scaun a Sucevei
  • 13. Iconostas-Sf. Ioan cel Nou Patrimoniul Bucovinei Iconostas-Putna
  • 14. Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop Patrimoniul Bucovinei Tetraevangheliarul de la Humor
  • 15. Moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava Patrimoniul Bucovinei Icoană Împărătească - Humor
  • 16.
    • Un ultim moment important îl constituie anul 1774, când armatele Imperiului habsburgic ocupă nordul Moldovei. Noua provincie, cunoscută sub numele de Bucovina, cunoaşte trei etape administrative: militară (1774-1786), civilă - galiţiană (1786-1848) şi a ducatului autonom (1848-1918).
    Bucovina – Perioada modernă şi contemporană –
  • 17. Bucovina – tradiţii populare – Spiritualitatea populară suceveană, concretizată într-o paletă variată de creaţii artistice, reflectă fidel realităţile social-economice şi geografice. Integrată în unitatea culturală românească, zona Bucovinei se distinge prin stilul său etnic şi artistic, propriu şi unitar. Structurată pe domenii, arta populară se împarte astfel: arhitectură populară, organizarea interiorului, ţesături, broderii, ceramică tradiţională, creaţii artistice din lemn, port popular, obiceiuri populare şi creaţii literar-artistice.
  • 18. Bucovina – Meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale –
  • 19. Obcinile Bucovinei
  • 20.
    • Obiectivele istorice şi etnografice pot fi împărţite în câteva zone, care se constituie şi în trasee turistice:
      • Zona Sucevei se remarcă prin prezenţa Cetăţii de Scaun a Sucevei, a Cetăţii Şcheia, a ruinelor Curţii Domneşti, a bisericilor voievodale şi boiereşti, precum şi a muzeelor de pe teritoriul oraşului. În jurul Sucevei pot fi vizitate: Biserica “Sf. Ilie”din satul Sf. Ilie, Biserica “Înălţarea Sf. Cruci” din Pătrăuţi, Biserica armenească Hagigadar (a împlinirii dorinţelor) şi Mănăstirea Dragomirna.
      • Zona Humor-Câmpulung Moldovenesc este foarte importantă prin prezenţa renumitelor mănăstiri cu pictură exterioară, respectiv Humor, Voroneţ şi Moldoviţa, dar şi prin Muzeul tradiţiilor populare din Gura Humorului şi Muzeul “Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc.
      • Zona Rădăuţi este reprezentativă prin Biserica “Sf. Nicolae” (Bogdana)-vechea necropolă voievodală, Mănăstirea Putna - unde este înmormântat Ştefan cel Mare, Mănăstirea Suceviţa - cu pictură exterioară, Biserica “Înălţarea Sfintei Cruci” Volovăţ - singura ctitorie ştefaniană rămasă în forma iniţială, Biserica “Sf. Nicolae” Bălineşti şi Biserica “Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Arbore - cu pictură exterioară, Muzeul “Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Casa-muzeu de la Solca şi colecţia Toader Hrib de la Arbore.
      • Zona Fălticeni se evidenţiază prin bogata tradiţie culturală, aici activând numeroşi scriitori, plasticieni şi oameni de cultură; amintim Muzeul “Ion Irimescu” şi “Galeria Oamenilor de Seamă”. În preajma oraşului Fălticeni, monumentele cele mai importante sunt: Mănăstirea Slatina, Mănăstirea Râşca, Mănăstirea Probota, Bisericile din Baia - fostă capitală a Moldovei.
      • Zona Ciocăneşti-Cârlibaba se remarcă prin pitorescul etnografic, folcloristic şi peisagistic al Văii Bistriţei Aurii.
      • Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei este una dintre cele mai importante din România. Microclimatul staţiunii, apele carbogazoase şi nămoloterapia sunt folosite în tratamentul bolilor cardiovasculare De asemenea staţiunea este recomandată celor cu boli reumatismale degenerative şi diartritice celor aflaţi în stări posttraumatismale, boli endocrinologice, boli ginecologice, boli respiratorii, tulburări nervoase, metabolice şi nutriţionale, tulburări digestive şi de alt tip etc.
    Judeţul Suceava – zone istorice şi etnografice –
  • 21.
    • Făgetul Dragomirna (Mitocu Dragomirnei, 131 ha) - Arboretul are o provenienţă naturală în proporţie de 97%, intervenţiile aducând o diversificare a speciilor, prin plantarea unor răşinoase (molid, larice, pin) între 1875 - 1880, stejar şi paltin în 1890 şi în 1962, frasin şi paltin ; a rborii au între 90 şi 110 ani.
    • Quercetumul De La Crujana . Situată pe teritoriul comunei Pătrăuţi, pe o suprafaţă de 32,3 ha, pădurea este formată dintr-un amestec de foioase în care predomină stejarul.
    • Fânaţurile seculare de la Calafindeşti se găsesc pe teritoriul comunei căreia îi poartă numele, lângă locul „La Stejari”, în vecinătatea pârâului Horaiţ. Fânaţurile seculare de la Calafindeşti se găsesc pe teritoriul comunei căreia îi poartă numele, lângă locul „La Stejari”, în vecinătatea pârâului Horaiţ. La Calafindeşti cresc speciile rare: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), stânjenelul (Iris sibirica), ceapa ciorii (Muscaria batryaclea), frăsinelul (Dictamnus albus).
    • R ezervaţia naturală Piatra Pinului şi Piatra Şoimului – Gura Humorului (1,5 ha), situată pe malul drept al râului Moldova , păstrează urme de viaţă din oceanul ce acoperea odinioară zona. Urme de plante, peşti, corali sau scoici pot fi găsite în marnele din stânci sau din grohotişul ce se formează prin exfolierea stâncii. Rezervaţia este împădurită cu pin, brad, larice şi diferite foioase. Aici se întâlneşte afinul negru, la cea mai joasă altitudine din Bucovina (600 m).
    Judeţul Suceava – Rezervaţii naturale –
  • 22.
    • Ieşind din Câmpulung Moldovenesc, drumul E76 trece prin defileul Piatra Străjii, la capătul căruia, pe partea stângă după calea ferată, se vede o ruptură masivă în peretele muntelui - rezervaţia geologică „ Clipele triasice de la Pojorâta ”. Aici apar cele mai vechi sedimente - „stratele de Pojorâta” - în facies „strate cu Aptychus”. Rocile prezintă o mare varietate, fiind prezente: microconglomerate, gresii micacee, marne calcaroase, calcare cu nodule de silex.
    • Codrul secular Giumalău , la ieşirea din Valea Putnei, pe un drum forestier. Pe versantul nord-vestic al Giumalăului, un alt codru secular este protejat pe o suprafaţă de 314,20 ha, prin Ocolul silvic Pojorâta. Pădurea este în majoritate din molizi falnici, care formează arborete pure.
    • în comuna Cârlibaba, la vărsarea râului Ţibău în Bistriţa, se află rezervaţia geologică Piatra Ţibăului (10 ha). Stânca de 70 m este formată din calcare eocene fosilifere. Protecţia stâncii recunoaşte valorea ştiinţifică, stratificarea şi prezenţa numuliţilor, bivalvelor, gasteropodelor şi coralilor, oferind date asupra istoriei geologice a zonei.
    • Parcul central al staţiunii Vatra Dornei . de la poalele Dealului Negru are o suprafaţă de 50 ha, fiind declarat rezervaţie dendrologică.
    • Rezervaţia mixtă Tinovul Mare de la Poiana Stampei care aparţine teritorial comunei Poiana Stampei, iar juridic Ocolului Silvic Dorna Candreni este cea mai mare rezervaţie de turbă din România. Cu multă apă, mult muşchi, cu plante ce formează mii de „muşunoaie”, pe care apare merişorul şi afinul, dar şi bumbăcariţa şi planta carnivoră Roua cerului (Drosera rotundifolia), acest spaţiu impresionează profund, fiind uşor de parcurs pe cca 800 m, datorită unui podeţ de lemn.
    Judeţul Suceava – Rezervaţii naturale –
  • 23. Fânaţurile de la Calafindeşti Clipa triasică Pojorâta Piatra Pinului – Gura Humorului Poiana Stampei - Tinovul Mare Rezervaţii naturale
  • 24.
    • Fânaţurile Seculare de la Frumoasa , care se găsesc la intrarea în satul cu acelaşi nume, pe un promontoriu situat pe raza comunei Moara, ocupând o suprafaţă de 9,5 ha. Aici apar primăvara gingaşele zambile pitice (Hyacinthus leucophaeus) şi vineţelele (Centourea morschaliona).
    • Fâneţele seculare de la Ponoare , situate pe dealul Strâmbu, cunoscut şi sub numele de „Ponoare”, la o altitudine de 300-405 m, aparţin administrativ comunei Bosanci. Vegetaţia cuprinde elemente de amestec: continentale, eurogene, balcanice, mediteraneene, cosmopolite etc.
    • Tot pe raza comunei Moldova Suliţa, pe o suprafaţă de 177 ha, situată în Obcina Feredeului, la 1000-1250 m altitudine, la confluenţa pâraielor Dârmoxa cu Tatarca, se găseşte rezervaţia Răchiţişul Mare , care adăposteşte arbustul strugurele ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relict glaciar.
    • În Masivul Călimani sunt două rezervaţii: “Doisprezece Apostoli” şi Călimanul (Vf. Iancului - Bradul - Ciont - Reţiţiş). Rezervaţia “Doisprezece Apostoli” (1971) uimeşte prin diversitatea formelor geometrice, zoo- şi antropomorfe, create de natură în piatră. Printre “statuile” care se întâlnesc aici se numără: “Moşul” - cu trei feţe distincte, “Guşterul”, “Mucenicul”, “Mareşalul”, “Ramses”, “Godzila”, “Dragonii”, “Cezar”, “Nefertiti”; numeroase “turnuri”, “Megaliţii” sau “Blocurile sferice” (”bilele din popicăria zeilor”).
    Judeţul Suceava – Rezervaţii naturale –
  • 25. Parcul Naţional Călimani Codrul Secular Slătioara Rezervaţii naturale
  • 26.
    • Pe Rarău, Codrul Secular Slătioara , arie naturală protejată, de importanţă naţională, are azi 274 ha, fiind etajat între 100 m (Slătioara) şi 1.320 m. Codrul este protejat prin lege din 1941, arborii seculari (conifere) determinându-i pe specialişti să considere Slătioara ca fiind cea mai „bătrână” pădure din ţară şi din Europa. Aici, brazi cu diametri de 1 m şi cu înălţimi de 50 m au chiar 300-400 ani.
    • După ce se iese din Codrul Secular Slătioara, zona subalpină cu altitudinea de 1.320-1.490 m oferă, pe o suprafaţă de 44 ha, o imensă pajişte, cunoscută şi sub numele de Rezervaţia botanică Todirescu . Superbele covoare naturale de un verde crud sau multicolore, cuprinse între stâncile Todirescu 1 şi Todirescu 2, sunt formate dintr-un număr mare de specii: arnica (Arnica montana), margarete (Chrysanthemum leucanthemum), aiul de munte (Allium sibiricum) şi crinul de munte (Lilium martagon).
    • Rezervaţiile Cheile Lucavei şi Tinovul “Găina” Lucina sunt situate în zona comunei Moldova Suliţa. Declarate rezervaţii (40 ha) în scopul protecţiei Cheilor Lucavei, stâncile ce străjuiesc intrarea spre Tinovul Lucina adăpostesc exemplare de albumiţă (Leontopodium alpinum) şi mesteacăn pitic (Betula nana).
    Judeţul Suceava – Rezervaţii naturale –