Your SlideShare is downloading. ×
85455089 frumusete-si-sanatate-tratamente-naturiste
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

85455089 frumusete-si-sanatate-tratamente-naturiste

3,180
views

Published on


0 Comments
7 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
3,180
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
230
Comments
0
Likes
7
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. FRUMUSETE SI SANATATE - tratamente naturiste - 1
  • 2. CUPRINS I. Păr sănătos 1) 2) 3) 4) Teste pentru sănătatea părului Câteva soluţii pentru întărirea părului Remedii naturiste Reţete de frumuseţe pentru păr II. Un ten de nota 10 1) 2) 3) 4) Tipurile de ten şi îngrijirea lor Acneea debutantă Alte afecţiuni ale tenului Reţete de frumuseţe naturiste III. Piele frumoasă 1) 2) 3) Baia ca tratament Baia cu adaosuri naturale Ajutoare pentru îngrijirea corpului IV. Cabinet cosmetic 1) 2) 3) Ochii – acest mister Sfaturi pentru o înfăţişare de gală Dacă aţi tecut de 40 de ani V. Dezvoltarea armonioasă a corpului 1) 2) 3) 4) 5) 6) Celulita Ghidul siluetei Picioare frumoase Fesele Abdomen plat Plante pentru înfrumuseţarea sânilor VI. Mens sana in corporae sano 1) 2) 3) 4) 5) 6) 2 Cum să trăiţi ca să fiţi sănătoşi Hrana ca medicament Plante şi remedii populare Cum să vă păstraţi dinţii Păstrarea tinereţii Cum să evitaţi uzura nervilor dvs.
  • 3. INTRODUCERE Atât în sănătate, cât şi în boală, natura ne oferă adevărate miracole. Nu ar fi mai bine să folosim un tratament eficient, care să nu lase în corp substanţe chimice străine, decât să ne “îndopăm” cu medicamente chiar şi pentru o banală răceală? În ziua de astăzi, oamenii pot face pentru sănătatea lor mai mult decât orice medic, spital sau progres al ştiinţei medicale. Important este să aibă grijă de ei înşişi şi să evite excesele din viaţa de zi cu zi, oricare ar fi ele. Preocupările pentru sănătatea interioară, dar şi pentru aspectul exterior, s-au dovedit a fi deosebit de importante pentru omul modern, avid de informaţie şi de cele mai recente descoperiri în domeniu. Această carte este o sinteză a unor tratamente naturiste care folosesc metode simple. Deşi aceste metode sunt simple, ele nu sunt destinate să înlocuiască tratamentul medical, de aceea medicul dvs. trebuie să fie permanent informat în legătură cu acţiunile pe care doriţi să le faceţi. Bazată pe o bibliografie bogată, această lucrare furnizează o cunoaştere elementară, dar solidă a modului în care vă puteţi trăi viaţa, în aşa fel încât să fiţi sănătoşi la trup şi la suflet, să întârziaţi procesul de îmbătrânire şi chiar să arătaţi cu 12 ani mai tineri. Simona Vaida 3
  • 4. Păr sănătos Pentru a avea un păr frumos nu este suficient să utilizaţi un şampon adecvat tipului dvs. de păr. Sănătatea şi frumuseţea lui depind foarte mult de o alimentaţie echilibrată, bogată în vitamine şi minerale. Degradarea firelor deja existente este ireversibilă, însă puteţi contribui la creşterea altora, mai sănătoase, cu condiţia să vă hrăniţi corect organismul şi să urmaţi câteva sfaturi utile în vederea înfrumuseţării podoabei dvs. capilare. Îngrijirea cosmetică de suprafaţă se referă în special la spălarea părului, care se poate realiza în fiecare zi, cu condiţia să folosiţi un şampon şi un balsam care vi se potrivesc şi hrănesc părul. Există 3 tipuri de păr: - normal – când totul merge … “ca pe roate”; - gras – când este produs prea mult sebum; are un aspect şters şi este moale; se murdăreşte mai repede decât părul normal; - uscat – când părul a fost tratat chimic, nefiind suficient de bine protejat; are un aspect fragil şi vârfurile “tocate”. Trebuie să ştiţi ca strălucirea părului este strâns legată de sănătatea lui. Periind părul cu blândeţe de mai multe ori pe zi, va circula mai mult aer printre firele de păr şi astfel se risipeşte praful. Şi, atenţie: razele de soare usucă părul, dându-i un aspect mat şi nu prea sănătos. Un balsam bun poate rezolva această problemă. Pe lângă produsele cosmetice din comerţ, puteţi folosi plante medicinale, fructe şi alte ingrediente naturale, care au un cost relativ scăzut şi care dau rezultate cât se poate de eficiente. Teste pentru sănătatea părului Test pentru pielea capului Apucaţi cu fermitate pielea de pe cap între degetul cel mare şi arătător, spre vârful creştetului. Pentru un test complet executaţi aceleaşi mişcări şi deasupra urechilor, acolo unde pielea este mai suplă. Dacă reuşiţi să apucaţi cu uşurinţă ambele zone înseamnă ca sângele circulă cum trebuie şi firele care cad cresc la loc fără probleme. În schimb, dacă vă este greu să apucaţi pielea între degete înseamnă că circulaţia sanguină este întreruptă printr-o slabă eliminare a toxinelor şi părul creşte mai lent. Testul lupei Se trece mâna prin părul uscat, apropiind degetele pentru a aduna câteva fire. Aşezaţi-le pe toate pe o foaie de hârtie, luând fire din mai multe zone ale capului. Studiaţi-le cu atenţie cu o lupă de calitate. Părul sănătos trebuie să aibă grosimi egale, oricare ar fi locul de unde a fost luat. Câteva soluţii pentru întărirea părului Masajul concentric Aşezaţi-vă mâinile una peste alta pe părul uscat, şi masaţi prin rotaţie pielea capului, fără ca palmele să alunece pe păr. Exerciţiul se face pe întreg cuprinsul capului, timp de 1-2 minute, de 2-3 ori pe săptămână. 4
  • 5. Alimentaţia Se recomandă cât mai multe fructe şi legume şi se preferă carnea albă (peştele şi pieptul de pui). Consumaţi câte un ou fiert, din două în două zile, iar zilnic – o bucăţică de drojdie prospată (conţin vitaminele B5 şi B8). Nu uitaţi de cereale şi soia, alimente excelente pentru sănătatea părului. Vitaminele Esenţiale pentru creşterea părului sunt zincul şi vitamina B6. De asemenea, vitaminele B5 şi B8 asigură vitalitatea podoabei capilare, prevenind căderea, şi întăreşte unghiile, protejându-le împotriva casării şi exfolierii. Aveti părul tocit? E semn că aveţi nevoie urgentă de vitamina C. Soluţia: mâncaţi 3 lămâi pe zi (tăiate felii şi unse cu puţină miere). Remedii naturiste Reţetă magică împotriva căderii părului Se face într-o sticlă cu gâtul nu foarte larg un amestec în părţi egale de: ulei de ricin, gaz şi coniac sau rom sau alcool de 60-70º. Înainte de folosire se agită bine sticla şi se obţine o emulsie lăptoasă. După fiecare spălare a părului, când acesta este uscat, se înmoaie puţină vată în emulsia obţinută prin agitare, se scurge bine excesul prin presare pe buza flaconului şi se freacă bine rădăcina părului, procedând ca la vopsit (dând firele de păr deoparte). Atenţie! Părul nu trebuie să aibă un aspect unsuros. Acest lucru e din cauză că vata nu a fost stoarsă bine şi a îmbâcsit firele de păr. De aceea se spală din nou părul şi se reia procedeul. Se va evita spălarea prea frecventă a părului (de preferat se face baie la cap din 2 în 2 săptămâni). Tratament pentru pielea înroşită a capului Iată 3 metode eficiente: 1. Înainte de a vă spăla pe cap, înmuiaţi-vă părul şi pielea capului în lapte călduţ. 2. Se amestecă o linguriţă de miere de albine cu o linguriţă de oţet de mere şi 2 linguri de ulei de germeni de porumb sau ulei de măsline virgin (presat la rece). Se amestecă apoi cu o jumătate de gălbenuş crud. Produsul obţinut se masează bine în păr. Legaţi-vă părul cu un prosop şi lăsaţi compoziţia să acţioneze o jumătate de oră. Spalaţi-vă apoi cu puţin şampon şi clătiţi-vă. 5
  • 6. 3. Trei pumni de flori de fân (praful de floare care se scutură din fânul cosit) se opăresc cu 2 litri de apă clocotită. Se lasă să se răcească, se strecoară şi se foloseşte ca apă de clătit (staţi mai multă vreme în infuzia din lighean). Reţete de frumuseţe pentru păr Fructe pentru un aspect lucios Cură pentru păr cu cireşe şi banane – hidratează, dă părului castaniu reflexe roşietice şi luciu. Ingrediente: 1 banană, 10 cireşe roşii, 1 ceaşcă de lapte, 1 lingură de ulei de măsline, 2 albuşuri. Cum se procedează: Se zdrobesc fructele, se amestecă cu laptele, uleiul şi albuşurile, se întinde pasta asfel obţinută pe păr şi lasă să acţioneze o jumătate de oră. Remarcă: După aplicare, părul se acoperă mai întâi cu o folie de plastic şi peste folie cu un prosop, mărind astfel efectul curei. Loţiune de păr cu lămâie – opreşte producerea sebumului în cazul părului gras, face părul mai lucios. Ingrediente: 1 lămâie. Cum se procedează: Se stoarce lămâia, se strecoară şi se masează părul cu zeama. Se lasă să acţioneze 15 minute, după care se clăteşte. Remarcă: Se foloseşte o dată pe lună. În cazul pielii sensibile, se diluează cu ½ ceaşcă de apă. Plante pentru un păr frumos şi sănătos Menta stimulează pielea capului Faceţi un concentrat puternic din ceai de mentă şi amestecaţi-l cu şampon (o porţie) pe care-l folosiţi. Masaţi-l bine pe pielea capului şi lăsaţi-l să acţioneze. Restul ceaiului puneţi-l în apa de clătit. Salvia hrăneşte şi stimulează Preparaţi o infuzie1 concentrată de salvie. Strecuraţi-o şi puneţi-o într-un vas. După ce v-aţi spălat pe cap şi v-aţi clătit, zvântaţi-vă părul într-un prosop. Descurcaţi-l. Înmuiaţi apoi pieptănele în infuzia de salvie şi întindeţi-o uniform pe toată lungimea lui. Cresonul întăreşte rădăcina 1 Cum se prepară o infuzie de plante: Frunzele sau florile din care vrem să facem infuzia se pun într-un vas. Separat se fierbe apa şi când a det în clocot se toarnă peste plante, se acoperă cu un capac şi după 10-15 minute se strecoară printr-un tifon. 6
  • 7. Cumpăraţi creson de la Plafar (în curând va apărea şi pe piaţă). După ce v-aţi spălat pe cap şi v-aţi limpezit, tamponaţi-vă rădăcina cu o bucăţică de vată înmuiată în infuzie de creson. Lăsaţi-o să acţioneze câteva minute, apoi folosiţi feonul. Pătrunjelul opreşte căderea părului Pisaţi bine seminţe de pătrunjel şi pudraţi-vă din abundenţă părul cu pulberea obţinută (ca să ajungă pe pielea capului, faceţi cărări). Fricţionaţi-vă bine cu vârful degetelor. Practicaţi procedeul câteva zile, în fiecare lună, şi rezultatele nu vor întârzia să apară. Pulberea trebuie lasată pe cap toată noaptea, iar a doua zi dimineaţă vă spălaţi cu 2 gălbenuşuri de ou bătute. Urzica vindecă părul gras şi vârfurile crăpate Preparaţi un decoct din urzici. Amestecaţi o parte din el cu şamponul (o porţie) şi întindeţi-l bine pe păr. Lăsaţi să acţioneze câteva minute. Clătiţi-vă bine. În ultima apă, turnaţi ceaiul de urzică rămas. Mugurii de nuc întăresc părul şi înlătură mătreaţa Puneţi la fiert 300 g untură de porc nesărată (osânză). Când începe să dea în clocot adăugaţi o lingură cu vârf de muguri de nuc şi lăsaţi-o pe flacără o jumătate de oră. Trageţi vasul deoparte, mutaţi compoziţia într-o casoletă de porţelan şi amestecaţi-o bine pentru a zdrobi plantele şi a obţine un produs omogen. Unguentul se păstrează într-un vas de sticlă sau de ceramică. Se aplică la rădăcină, pe părul curat, după ce a fost spălat cu şampon (folosiţi-l în zilele când nu plecaţi de acasă). Şampon pe bază de plante Alegeţi o plantă care se potriveşte culorii părului dvs: frunze de nuc – dacă sunteţi brunete, muşeţel – dacă sunteţi blonde, salvie – dacă sunteţi roşcate, sau pătrunjel – pentru volum şi pentru toate nuanţele de păr. Într-un recipient rezistent la foc, amestecaţi o lingură şi jumătate din planta aleasă cu o lingură de Borax pur şi 3 linguri de frunze sau rădăcină de săpunariţă (Plafar). Turnaţi peste ingrediente 450 ml apă clocotită şi amestecaţi. Acoperiţi vasul cu un capac şi lăsaţi-l să se răcească. Lăsaţi să stea 2 zile, amestecând din când în când, apoi strecuraţi lichidul. Ulei de păr cu plante (pentru regenerarea firului) Se alege o plantă în funcţie de culoarea părului (vezi, paragraful de mai sus). Se pun într-un vas 12 linguri din această plantă, peste care se toarnă 300 ml ulei de soia sau floareasoarelui. Aşezaţi vasul pe bain-marie şi lăsaţi să se înfierbânte vreme de o jumătate de oră, apoi vărsaţi amestecul într-un vas 7
  • 8. cu gura largă (castron de plastic sau sticlă). Acoperiţi-l cu mai multe rânduri de tifon curat şi fixaţi-l cu o bandă adezivă sau un elastic. Lăsaţi conţinutul să se macereze vreme de o săptămână, punând recipientul lângă o sursă de căldură, fără a uita să amestecaţi o dată pe zi. În ziua a şaptea, strecuraţi conţinutul şi puneţi-l într-un vas curat. Mod de folosire: luaţi 5 linguri de compoziţie (pentru păr scurt) sau 8 linguri (pentru păr lung şi uscat) şi înfierbântaţi-le câteva minute pe foc. Înmuiaţi-vă părul în apă caldă, ştergeţi-l cu prosopul, apoi aplicaţi untdelemnul pe toată lungimea lui. Vârâţivă părul într-o pungă de plastic îngustă (cât circumferinţa capului), iar pe deasupra înconjuraţi-vă cu un prosop înmuiat în apă fierbinte şi apoi stors. Când se răceşte, repetaţi operaţiunea. Staţi aşa o jumătate de oră (prosoapele fierbinţi trebuie să fie permanent reînnoite), apoi spălaţi-vă de 2 ori cu şampon şi clătiţivă bine. Este o reţetă ideală pentru regenerarea părului la schimbările de anotimp. Un ten de nota 10 Sigur că este de dorit ca măcar o dată pe lună să mergem la un cabinet cosmetic, unde, pe lângă faptul că acolo se stabileşte natura tenului, se face şi tratamentul pentru înviorarea şi revitalizarea lui. Dar dacă această recomandare, din motive doar de noi ştiute – timp, bani – nu se poate îndeplini, îngrijiţi-vă tenul acasă. Nu e deloc greu, însă trebuie perseverenţă. În fiecare seară, pielea obrazului şi a gâtului se curăţă cu lapte demachiant sau cu lapte dulce nefiert. Pentru tenul gras se folosesc tărâţele de grâu înmuiate în apă călduţă. Cu un tampon de tifon înmuiat în infuzie de muşeţel sau din rădăcină de nalbă, ştergeţi tenul cu mişcări circulare de la gât spre frunte. Apoi ungeţi faţa şi gâtul cu o cremă adecvată tenului. Pielea obrazului şi a gâtului trebuie hidratată şi hrănită. Tenul gras se şterge zilnic cu suc de morcov, varză albă, portocale, grapefruit, iar tenul uscat, nu mai mult de 2 ori pe săptămână. Hrănirea tenului se face cu o cremă grasă şi hidratantă în funcţie de natura sa. Măştile au un efect deosebit de curăţare şi împrospătare. Tipurile de ten şi îngrijirea lor Tenul normal Se caracterizează printr-un metabolism armonios: pori închişi şi curaţi, aspect mat şi catifelat, conţinut de apă şi grăsimi corespunzător, fibre elastice şi tonus muscular ferm. Îngrijirea tenului normal (program pentru o zi): Dimineaţa – curăţirea tenului: se şterge faţa cu o loţiune tonică adecvată (din comerţ) sau cu o infuzie de plante (muşeţel, sunătoare), apă de trandafiri, apă de busuioc2. Se tamponează cu 2 Apă de trandafiri sau de busuioc: se lasă seara, la macerat, într-o cană cu apă, o linguriţă de plantă. 8
  • 9. şerveţele moi, după care se aplică un strat de cremă hidratantă cu conţinut bioactiv (să conţină miere, vitaminele A, C, E, F). Puteţi aplica apoi un machiaj uşor, cu pudră şi fond de ten, dacă ieşiţi din casă, sau numai un strat subţire de fond de ten hidratant dacă staţi acasă – un strop de fard de obraz este suficient. Seara – demachierea: se face cu o emulsie cosmetică. Se aplică cu vârful degetelor pe toată faţa, se masează foarte uşor cu vârful degetelor, după care se îndepărtează cu tampoane de vată uşor umezite (se repetă operaţiunea până la îndepărtarea completă a fardului), apoi se şterge faţa cu un tonic sau infuzie folosită dimineaţa. După 1-2 ore, se aplică o cremă hidratantă semigrasă (conţinut bogat bioactiv). La sfarşit de săptămână, dacă staţi acasă, se respectă toate regulile de mai sus, plus un gomaj din tărâţe de grâu, înmuiate în puţină infuzie de muşeţel. Se masează uşor cu pulpa degetelor mijlocii, prin mişcări ascendente, de la bărbie spre ureche, de la colţul buzelor spre ureche, de la aripile nasului spre tâmplă, circular în jurul ochilor, de la tâmplă spre unghiul intern al ochilor, circular pe frunte – timp de 15 minute. Se spală cu apă călâie, se ciupeşte uşor toată zona obrajilor, după care puteţi aplica o mască cu rol de calmare-revigorare: miere de salcâm, se aplică ca atare în strat subţire; comprese cu suc de fructe (măr, grapefruit) sau cu infuzie de plante (tei, muşeţel, păducel). Tenul gras Este uşor de recunoscut: pielea e lucioasă şi unsuroasă, porii măriţi – lăcaşuri ideale pentru puncte negre şi coşuri. De vină este excesul de sebum. Acest tip de ten îmbătrâneşte mai greu decât pielea uscată, ridurile întârzie să apară. Îngrijirea tenului gras (program pentru o zi): Dimineaţa – loţiune tonică degresantă. Se aplică un strat subţire de cremă de zi (să conţină propolis şi multă apă). Este indicată pudra compactă (sicatina), pentru tenul matur, iar pentru tineri, este indicat un preparat special, cu rol de acoperire şi reglare a secreţiei sebacee. Seara – demachiere riguroasă + tonic + infuzie de plante (amestec de cimbru, coada calului, mentă). Se masează uşor cu ulei de măsline (este sicativ şi normalizează secreţia). La sfârşit de săptămână, se masează faţa cu următorul amestec: 1 linguriţă tărâţe de grâu, 1 linguriţă de mălai, un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu. Se aplică pe faţa uşor umezită şi se freacă prin mişcări circulare, timp de 8-10 minute. Se spală cu 9
  • 10. apa călduţă, după care se aplică un strat subţire de iaurt natural, în care se adaugă câteva picături de tinctură de propolis. Când staţi acasă, nu puneţi nimic pe faţă, dacă ieşiţi la aer liber, folosiţi unguente pe bază de propolis. Aplicaţi o dată la 10 zile praz fiert amestecat cu zeamă de lămâie. Periodic trebuie făcut un tratament cosmetic, efectuat de către un specialist. Tenul uscat Datorită conţinutului redus de grăsimi, pielea se descuamează, este iritabilă, uşor aspră la palpare, tonusul fibrelor elastice şi al musculaturii este uşor diminuat, porii sunt închişi. Îngrijirea acestui tip de ten are ca scop restabilirea echilibrului hidric. Dimineaţa – curăţirea tenului: se şterge faţa cu o emulsie dema-chiantă grasă, apoi se aplică o loţiune tonică emolientă (conţinut mic de alcool) sau infuzie de gălbenele, după care se lasă faţa să se usuce. Se aplică apoi crema de zi, care trebuie să fie moale, hidratantă. Dacă sunteţi plecaţi de acasă este indicat să folosiţi pudră pulbere. Seara – demachierea: obligatorie (cu emulsie demachiantă), chiar dacă nu vă machiaţi, urmată de aplicarea unei infuzii de salvie şi sulfină sau tei. Se şterge faţa în completarea demachierii, se face apoi un masaj uşor cu cremă pe bază de lanolină bine hidratată. La sfârşit de săptămână, faceţi o baie de aburi de 5-7 minute, după care aplicaţi un gomaj cu mucilagiu de flori de tei (o lingură de mucilagiu se fierbe circa 3-4 minute în puţină apă, iar când se răceşte se pasează şi se aplică pe faţă uşor, prin mişcări circulare, 15-20 minute). După spălarea cu apă călâie, se aplică una din urmatoarele măşti: 1. Urdă frecată cu 3-4 picături de ulei (floarea-soarelui, porumb – presat la rece) + 30 g suc de castravete; 2. Miere de salcâm aplicată ca atare, peste care se pune o compresă înmuiată în apă minerală. Tenul deshidratat Se caracterizează prin pierderea apei din straturile profunde ale pielii. Este aspru la pipăit, are elasticitate redusă, pielea este flască, ridată sau predispusă la ridare timpurie. Dimineaţa – emulsie demachiantă + tonic (fără alcool) sau infuzie de gălbenele, apoi crema de zi (grasă şi bine hidratată), machiaj cu pudră pulbere şi fond de ten hidratant. 10
  • 11. Seara – demachiere cu o cremă grasă, masată uşor timp de 8-10 minute, după care se aplică câte o fiolă de lăptişor de matcă, timp de 10 zile pe lună. Se fac pulverizări dese cu apă minerală. Se beau zilnic 2-3 l apă. La sfârşit de săptămână, băi calde de abur la faţă, de 8-10 minute, după care aplicaţi masca de argilă (1 linguriţă de argilă amestecată cu apă minerală sau infuzie de gălbenele). Se spală şi se aplică următoarea mască: morcov ras + 3-4 picături ulei de măsline + 1 linguriţă de miere. Peste cremă se aplică comprese călduţe cu infuzie de nalbă. La sfârşit de săptămână, dacă staţi acasă, faţa să se ungă cu cremă hrănitoare şi hidratantă, dacă ieşiţi la munte sau la mare, folosiţi crema cu factor de protecţie solară. Dacă înainte de machiaj tenul e iritat, aplicaţi urmatorul amestec: măr fiert în lapte – se pisează şi se amestecă cu 2-3 picături de ulei de măsline şi miere. Tenul cu sensibilitate vasculară (eritroză, cupercoză, acnee rozacee) Program pentru o zi: Dimineaţa – curăţire cu infuzie de levănţică, apoi aplicarea unei creme de zi speciale. Machiaj uşor, cu pudră şi fond de ten. Seara – demachiere cu mişcări blânde, cu o cremă pe bază de lanolină, ceară, miere, vitamina PP, extract de arnică. La sfârşit de săptămână, comprese călduţe din următorul amestec: 5 picături de ulei de măsline, 1 linguriţă de miere şi 5 picături de zeamă de lămâie. Se face o mască din: mărar tocat + 10 g tărâţe de grâu + 1 linguriţă de miere. Regiunea ochilor La orice tip de ten, ochii se demachiază separat de restul feţei, în fiecare seară, prin mişcări uşoare: de sus în jos şi din afară înăuntru. Se aplică atât seara, cât şi dimineaţa creme sau geluri speciale, masând uşor, circular, de circa 15-20 ori. Măştile emoliente pot fi aplicate şi în această zonă. Pentru prevenirea şi atenuarea ridurilor (laba gâştii), puteţi aplica în fiecare seară miere simplă în amestec cu lăptişor de matcă sau infuzie de petale de mac (se aplică comprese seara). Pentru atenuarea cearcănelor şi a endemelor se face o infuzie de albăstrele sau suc proaspat de cartof (în fiecare seară, timp de o lună). Compresele cu infuzie din petale de trandafiri (o linguriţă de petale la o cană cu apă) decongestionează. Pentru pleoape ridate, se folosesc comprese cu infuzie de nalbă. 11
  • 12. Acneea debutantă Acneea este o afecţiune a tenului, ale cărei simptome sunt: piele lucioasă, cu pori dilataţi, comedoane (puncte negre), care se transformă în coşuri. Cauzele principale sunt: excesul de sebum şi bacteriile. Recent s-a descoperit că există şi o microlevură (ciupercă) ce favorizează apariţia acneei. Profilaxia acneei Se impun următoarele condiţii: 1. Igienă drastică: - nu puneţi niciodată mâna pe faţă; - folosiţi un săpun cu pH neutru; - ştergeţi faţa cu următoarea loţiune, dimineaţa şi seara: 100 g pătlagină se lasă 10 zile acoperită cu alcool de 70º, se strecoară şi se amestecă cu 100 g infuzie de pătlagină; dacă pielea se descuamează, se poate aplica în strat subţire, o dată pe zi, un unguent cu propolis; - lăsaţi faţa tot timpul descoperită (n-o acoperiţi cu păr); - luptaţi cu acneea fără nici un fel de complex. 2. Regim alimentar echilibrat 3. Plimbări în aer liber, sport 4. Evitaţi pe cât posibil stresul 5. Nu ştergeţi faţa cu prosopul, ci tamponaţi-o cu şerveţele de hârtie 6.Apelaţi la un specialist cosmetician pentru un tratament de curăţire 7. Acţionaţi împotriva excesului de sebum 8. Nu folosiţi produse cosmetice “după ureche”, ci numai după sfatul specialistului 9. Aveţi răbdare, cu timpul acneea trece 10.Gândiţi pozitiv Câteva reţete împotriva acneei Loţiuni pe bază de suc de varză – sunt extrem de eficiente pentru combaterea seboreei, care duce la coşuri şi apoi la acnee. Tamponaţi-vă de mai multe ori pe zi cu suc de varză (rasă şi stoarsă) sau aplicaţi cataplasme cu foi de varză zdrobită pe zonele afectate şi inflamate. Salata verde – se pun pe faţa foi de salată verde, dată întrun clocot de apă, împreună cu câteva picături de ulei de măsline. Napul crud – mâncaţi zilnic un nap crud, spălat şi curăţat, mestecându-l bine, ca să fie mai uşor digerat. Poate fi amestecat şi cu puţin ulei de măsline şi suc de lămâie. 12
  • 13. Comprese cu urzici – puneţi la fiert o lingură cu vârf de urzică uscată, într-o jumătate de litru de apă, şi lăsaţi-o să fiarbă un sfert de oră. Strecuraţi lichidul şi puneţi-vă comprese pe faţă seara, la culcare. Tratamentul durează o lună, urmat de o pauză de o lună, după care poate fi reluat. Rădăcina de măcriş – beţi 3 căni de ceai de rădăcină de măcriş pe zi, preparat astfel: 40 g de rădăcină mărunţită se fierb într-un litru de apă vreme de 4 minute. Se lasă să se infuzeze şi se strecoară. Macerat de păpădie – se recomandă mai ales în acneea juvenilă: culegeţi flori de păpădie când încep să se ofilească, puneţi seara un pumn de flori într-o jumătate de litru de apă rece şi lăsaţi-le să se macereze până a doua zi. Strecuraţi lichidul şi curăţaţi-vă faţa cu el, de mai multe ori pe zi. Suc de roşii şi de măcriş – tamponaţi-vă faţa cu o roşie coaptă, tăiată în două, şi lăsaţi sucul peste noapte pe obraz. A doua zi aplicaţi pe faţă măcriş zdrobit în mojar. Lăsaţi-l să acţioneze o jumătate de oră, apoi clătiţi-l cu apă de ploaie. Oţet de levănţică – se umple un borcan cu vârfuri înflorite de levănţică uscate şi mărunţite, fără a le îndesa, după care se pune oţet de mere, amestecând foarte bine. Se închide borcanul ermetic şi se lasă compoziţia la macerat vreme de 14 zile, după care se filtrează. Se pune în ½ de pahar cu apă o lingură din acest oţet şi se pun comprese pe faţa care se lasă 10-20 de minute. Măr – pielea se freacă de 2 ori pe zi cu o felie de măr (înlătură coşurile). Cum scăpăm de punctele negre Punctele negre, denumite şi comedoame, reprezintă o formă de acnee. Apariţia acestora e cauzată de factori multipli, care acţionează combinat. Aceştia pot fi ereditari, endocrini, digestivi şi alimentari, neuropsihici, chimici şi climatici. Adevărul este că pentru a le putea înlătura mai uşor ar fi bine să ştim de ce este cauzată apariţia acestora, pentru a putea aplica tratamentul cel mai potrivit. Dacă factorul ereditar este mai greu de combătut, asupra factorului alimentar, de exemplu, aveţi controlul absolut. Acest lucru înseamnă că alimentaţia este bogată în vitamine provenite din legume şi fructe de culoare verde şi săracă în grăsimi, dulciuri, alimente şi băuturi alcoolice. Punctele negre sunt constituite dintr-un dop de sebum şi celule cornoase. Coloraţia închisă a extremităţii comedomului se datorează oxidării la aer a materiilor care îl compun. Deoarece 13
  • 14. punctele negre se pot transforma prin inflamare în coşuri, este necesar să nu fie lăsate să se dezvolte. Stoarcerea lor se recomandă să fie făcută la 2-3 săptămâni, după o curăţire în prealabil a mâinilor şi a zonelor afectate. Măşti destinate tenurilor cu impurităţi 1. Se amestecă 2 linguriţe de făină de mălai cu albuş de ou, se întinde pe faţă, se lasă să se usuce, apoi cu un tifon steril sau cu o bucăţică de pânză fină şi uscată, se freacă pielea. 2. Se amestecă 2 linguriţe de tărâţe, cu 2 linguriţe de ulei de germeni de porumb şi 1 linguriţă de infuzie de nalbă. 3. Se amestecă 2 linguriţe de tărâţe de grâu cu făină de mălai şi se adaugă un vârf de cuţit de Borax. Observaţie: Măştile au un efect de închidere a porilor, aşa că dacă nu aveţi timp pentru o baie de aburi, înainte de a aplica masca curăţaţi tenul, altfel rezultatul va fi opus celui scontat (porii închizându-se peste impurităţi, favorizând apariţia punctelor negre). Alte afecţiuni ale tenului Leacuri împotriva pistruilor 1. Pielea feţei se va ţine întotdeauna curată. 2. Se va evita soarele, pe cât posibil. 3. Se aplică de 2 ori pe zi, timp de 20-30 minute, comprese cu apă rece, în care se pune 3% peroxid (perhidrol). După fiecare compresă, faţa se unge cu ulei vegetal. 4. Se freacă pistruii cu ceai negru concentrat, de 2 ori pe zi. 5. Când pistruii se află grupaţi pe nas, se desprinde foiţa interioară din ou (care se află imediat sub coajă), se pune pe nas cu partea lipicioasă şi se lasă să se usuce, apoi se îndepărtează. 6. Se aplică pe pistrui ou prospăt, fără să fie lăsat să se usuce. Metoda se practică timp de câteva zile consecutiv. 7. Se foloseşte sucul de ceapă amestecat în părţi egale cu ulei de măsline sau de porumb. Se aplică de 3-4 ori pe zi, timp de o săptămână. 8. Suc de lămâie, amestecat cu puţină sare (atâta cât să se dizolve complet). Se aplică un tampon şi se freacă locurite pătate. 9. Fierbeţi un sfert de litru de lapte cu 100 g de hrean. Strecuraţi şi aplicaţi, după ce s-a răcit, conţinutul pe obraz. Folosiţi un machiaj adecvat, acoperind în întregime obrazul cu pudră, după ce în prealabil aţi aplicat crema potrivită tenului dvs. Soluţie contra negilor 14
  • 15. Maceraţi în 200 ml oţet tare coaja a 2 lămâi, vreme de 8 zile. Tamponaţi-vă negii cu acest concentrat. Tratament pentru ten iritat 1. Preparaţi un piure din morcovi cruzi, bine spălaţi, dar cu coaja păstrată. Daţi-i pe răzătoarea mică, stropiţi-i cu 2-3 picături de lămâie. Întindeţi masca pe zonele înroşite şi lăsaţi să acţioneze o jumătate de oră. Seara, înainte de culcare, după ce vă curăţaţi temeinic obrazul, ungeţi-vă cu cremă de gălbenele – Radex (cremă din plante fabricată la “Plantavorel”, Piatra-Neamţ) sau cu cremă Comag anti-acneică (se găsesc la Plafar). 2. Pentru iritarea tenului însoţită de mâncărime: Fierbeţi o mână bună de frunze de mărar într-un litru de apă. Strecuraţi şi spălaţi-vă când s-a răcit. 3. Colectaţi apă de ploaie, puneţi-o într-un vas şi introduceţi un săculeţ de tărâţe de grâu. După câteva ore, spălaţi obrazul cu această apă. Reţete de frumuseţe naturiste Creme şi măşti Cinci reguli care trebuie respectate: 1. Înainte de aplicarea măştii, pielea trebuie bine curăţată. 2. Aplicaţi masca şi pe gât şi pe decolteu. 3. Porţiunile cu piele sensibilă din jurul ochilor şi a gurii nu trebuie acoperite. 4. Masca trebuie temeinic îndepărtată, cu multă apă, ca să nu rămână resturi ascunse în pori. 5. O baie caldă, făcută cu masca pe faţă, îi intensifică acesteia efectul. Cremă cu drojdie – ideală pentru o piele solzoasă, ofilită şi flască. Ingrediente: 1 lingură de drojdie proaspătă mărunţită, 1 linguriţă cremă de faţă, câteva picături de suc de lămâie proaspăt stors. Se pun ingredientele într-un castronel de sticlă sau porţelan şi se amestecă bine, până când drojdia se dizolvă şi se obţine o compoziţie omogenă. Cremă de unt – pentru sezonul rece (tenul uscat). Ingrediente: 1 linguriţă de unt proaspăt, 1 linguriţă cremă de zi, 1-2 picături de suc de lămâie. Lăsaţi untul să ajungă la temperatura camerei, apoi amestecaţi-l bine de tot cu cremă de zi şi sucul de lămâie, până obţineţi un amestec omogen. Cremă cu pătrunjel si iaurt – pentru tenul normal şi gras. 15
  • 16. Ingrediente: un pumn de frunze proaspete de pătrunjel, 3 linguri de iaurt ţărănesc (nu pasteurizat), 2 linguri de oţet de mere. Spălaţi pătrunjelul, tăiaţi-i tijele şi tocaţi frunzele pe un fund de lemn. Vârâţi pătrunjelul tocat în mixer şi amestecaţi uşor. Adăugaţi oţetul de mere şi amestecaţi iarăşi. Adăugaţi iaurtul şi amestecaţi pentru a obţine o cremă onctuoasă. Puneţi crema de pătrunjel într-un borcan, acoperiţi-l cu o foiţă de celofan şi păstraţi-l la frigider până în clipa folosirii. Remarcă: Crema de pătrunjel poate fi conservată 24 de ore la frigider. Mască cu cartofi – pentru ten delicat. Ingrediente: 1 cartof mare fiert, 1 lingură lapte, 1 ou. Curăţaţi cartoful de coajă, zdrobiţi-l cu furculiţa şi amestecaţi-l cu oul şi laptele, pentru a obţine o pastă moale. Încălziţi-o pe baie de aburi şi aplicaţi-o pe faţă cât puteţi de fierbinte. Lăsaţi-o să acţioneze 20 minute, apoi spălaţi-vă bine cu apă la temperatura camerei. Mască cu avocado – pentru ten delicat. Ingrediente: 1 albuş de ou, 1 linguriţă de suc de lămâie, 2 linguriţe de polen, ½ avocado bine copt, curăţat de coajă. Vârâţi toate ingredientele în mixer, până ce obţineţi o compoziţie uniformă. Întindeţi pasta obţinută pe faţă, gât şi decolteu, şi lăsaţi-o să acţioneze 15 minute. Spălaţi-vă cu apă călduţă. Mască cu ulei de măsline – pentru prospeţimea tenului. Se prepară un amestec între uleiul de măsline, o capsulă de vitamina E de la farmacie, puţină miere de albine şi gălbenuşul unui ou. Se întinde pe faţă, după care se lasă să acţioneze 10 minute, apoi se spală. Mască din argilă – toate tipurile de ten. Ingrediente: 1 lingură argilă pudră, 1 linguriţă de suc de castravete sau de roşii sau de struguri. Dacă ne grăbim putem folosi doar apă şi argilă. Pasta aceasta va fi întinsă în strat subţire pe toată faţa şi păstrată până se usucă: 15-30 minute. Se va îndepărta cu apă calduţă. Mască energizantă cu castraveţi – împrospătează pielea ofilită. Daţi pe răzătoarea mică un castravete proaspăt (de dimensiune mijlocie şi coajă brobonată). Amestecaţi 2 linguri de 16
  • 17. răzătură cu o lingură de brânză de vaci proaspătă. Întindeţi compoziţia pe obraz şi lăsaţi-o să acţioneze 15 minute. Clătiţi-vă cu apă călduţă. Mască cu smântână şi zmeură – înmoaie pielea uscată de soare şi vânt. Amestecaţi un pumn plin de zmeură proaspătă cu o linguriţă de miere şi 2 linguri de smântână. Întindeţi-o pe faţă şi lăsaţi-o să acţioneze 15 minute. Clătiţi-vă cu apă calduţă (la temperatura camerei). Mască cu ou şi căpşuni – contra expresiei obosite. Ingrediente: 1 albuş, 1 linguriţă de smântână dulce, 2 căpşuni zdrobite cu furculiţa. Se bate albuşul spumă, apoi se amestecă încet cu smântâna şi căpşunile zdrobite. Se aplică compoziţia pe obraz cu vârfurile degetelor. Se lasă 20 minute, apoi se spală cu apă caldă. Mască cu albuş de ou – regenerează pielea, închide porii dilataţi şi atenuează ridurile subţiri. Bateţi spumă albuşul de la un ou. Introduceţi apoi în el o linguriţă din crema dvs. de obraz, punând-o pe rând şi amestecând. Întindeţi crema pe obraz şi lăsaţi-o să acţioneze 10 minute. Clătiţi-vă cu apă călduţă. Mască cu mere – strânge porii, înfrumuseţează pielea, înlătură impurităţile. Ingrediente: ½ de măr, 1 lingură de miere. Se rade mărul, după ce s-a înlăturat partea lemnoasă, se amestecă cu miere, se întinde pe faţă, şi se lasă să acţioneze 20 minute. Mască cu piersică – împrospătează şi hrăneşte pielea, făcând-o moale şi catifelată. Ingrediente: ½ piersică fără coajă, 1 lingură de smântână dulce (frişcă bătută), 1 lingură de miere. Se zdrobeşte piersica, se amestecă cu smântâna şi mierea şi se aplică pe faţa. După 20 minute se clăteşte faţa cu apă. Masca cu brânză de vaci – pentru tenurile sensibile, ridate sau cu tendinţă de ridare. Ingrediente: 2 linguri de brânză proaspătă, o linguriţă de miere. Amestecul se aplică în strat groscior, mai ales pe părţile ridate. După 20 de minute se spală faţa, cu apă călduţă şi rece, alternativ. O compresă cu ceai de muşeţel, aplicată 5 minute pe faţa relaxată, va mări efectul măştii. Veţi avea o faţă netedă şi luminoasă. 17
  • 18. Mască cu gălbenuş de ou – hrăneşte pielea. Ingrediente: un gălbenuş de ou frecat cu vitamina A – soluţie – , ulei de măsline, miere, caimac, lăptişor de matcă. Se unge tenul cu acest amestec, se ţine pe faţă 5-6 minute şi se îndepărtează prin ştergere cu un tampon de tifon înmuiat în infuzie de plante. Mască cu drojdie şi miere – pentru hrănirea tenului. Ingrediente: drojdie de bere amestecată cu lapte cald sau cu infuzie de mentă şi o linguriţă de miere. Pentru tenul gras se adaugă 2-3 picături de zeamă de lămâie. Mască cu drojdie şi lămâie – pentru tenurile pătate. Drojdia de bere (cât o nucă), cât mai proaspătă, se amestecă cu 10 picături de lămâie până se obţine o pastă. Aceasta se aplică pe faţă. După 10 minute se spală faţa cu apă călduţă, apoi cu apă foarte rece. Mască cu drojdie şi gălbenuş de ou – pentru albire şi înviorare. Ingrediente: 10 gr. drojdie de bere, un gălbenuş de ou şi o linguriţă de zeamă de castravete. Reţeta împărătesei Sissi ½ cană de ovăz măcinat se amestecă bine cu 1 cană de lapte crud şi se pun la fiert pe flacără mică, până se obţine un terci. Se lasă să se răcească puţin, apoi se adaugă 2 linguri de apă de trandafiri. Se întinde pe faţă, pe gât şi pe decolteu, cât e cald. După 15 minute se spală cu apă călduţă şi se aplică o cremă. Plantele medicinale Muşeţelul: Este antiseptic şi decongestiv. Se foloseşte pentru tenurile iritate şi congestionate sub formă de comprese cu infuzie sau baie de aburi. Laptele demachiant din muşeţel este recomandat pentru tenurile uscate şi sensibile. Ingrediente: 150 g lapte nedegresat + 2 linguri de flori proaspete de muşeţel. Se pun întrun vas la încălzit pe flacără mică, împiedicând formarea pieliţei deasupra laptelui. Se lasă să se înfierbânte 30 minute, fără a da în fiert. Se trage vasul deoparte, se lasă să se infuzeze compoziţia 2 ore, apoi se strecoară. Se pune la frigider şi se poate întrebuinţa în timp de 2 săptămâni. Se curăţă obrazul dimineaţa şi seara, cu un tampon de vată. Sunătoarea: Are acţiune antiinflamatore, cicatrizantă, calmantă. 18
  • 19. Teiul: În cosmetică se folosesc infuziile din flori de tei şi bracteele lor în tratamentul tenurilor iritate, ca urmare a suprasolicitării sistemului nervos. Infuzia de flori de tei se prepară din 50 g tei la 500 ml apă. Infuzia de flori de tei, în amestec cu flori de albăstrele, este recomandată sub formă de comprese reci, în combaterea cearcănelor. Compresele se aplică pe pleoape şi se ţin 10-15 minute. Gălbenelele. Florile de gălbenele conţin un ulei cu proprietăţi cicatrizante şi calmante. Infuziile din flori dau bune rezultate în cosmetica tenurilor uscate, iar tinctura de flori de gălbenele în revitalizarea tenurilor. Busuiocul. Este planta cu deosebite proprietăţi antiseptice, bactericide, antiinflamatorii şi cicatrizante. În îngrijirea cosmetică a tenurilor grase, uleioase şi acneice dau rezultatele dorite compresele cu infuzii de busuioc. Salvia degresează pielea şi o dezinfectează, previne iritaţia şi micşorează procesul transpiraţiei (ideală pentru tenul gras). Cel mai util preparat cosmetic este apa de salvie3. Loţiune tonică pentru faţă Preparată cu salvie, această loţiune înătreşte pielea, strânge porii şi are o acţiune calmantă asupra coşurilor şi iritaţiilor. Puneţi 4 linguri de salvie uscată sau 8 linguri de salvie proaspătă într-un borcan curat şi adăugaţi 150 ml vodcă. Închideţi capacul şi lăsaţi produsul la macerat timp de o săptămână. Strecuraţi lichidul printr-un tifon, puneţi o cantitate nouă de salvie şi lăsaţi-o din nou la macerat timp de o săptămână. După acest timp, loţiunea va mirosi puternic a salvie, dar dacă doriţi să obţineţi o concentraţie şi mai mare, repetaţi încă o dată întreaga operaţie. La final, strecuraţi lichidul cu ajutorul unui filtru de cafea, turnaţi-l într-un flacon curat şi adăugaţi o fărâmă de tămâie. Levănţica înviorează tenul, combate acneea, conferă pielii elasticita-te. Parfumul florilor albastre de levănţică are efecte 3 Apa de salvie: În ½ de cană cu apă plată sau de izvor se pun 2 linguriţe de frunze sau flori de salvie uscate şi mărunţite, care se lasă de dimineaţa până seara la macerat, după care se filtrează, iar maceratul se pune deoparte. Planta ramasă în urma filtrării se pune în ½ de cană de apă clocotită, care se acoperă şi se lasă să se răcească, după care se filtrează. La sfârşit se amestecă cele două extracte, iar cu preparatul rezultat se fac comprese care se pun pe faţă dimineaţa şi seara. Compresa se ţine minimum 20 de minute. 19
  • 20. calmante, sedative. Foarte uşor se poate prepara apa de levanţică.4 Menta. O infuzie din 2 linguriţe la 250 g apă ajută tenului ofilit. Urzica. Este benefică în tratamentul tenurilor acneice şi în general al tenurilor grase. Compresele cu infuzie de urzici combat şi seboreea. Se aplică seara, după ce în prealabil tenul a fost bine curăţat, şi se ţin 10-15 minute. Urzica fiind bogată în vitamina B2, C, K şi clorofilă, vitaminizează tenurile obosite. Nucul. Bogate în vitamina C, caroten, tanin, iod, frunzele de nuc se folosesc la îngrijirea tenului gras şi a celui caşectic. Beneficiază chiar şi tenurile obosite. Pentru tenurile grase se folosesc comprese cu decoct obţinut dintr-o mână de frunze de nuc fierte într-un sfert de litru de apă. Ciuboţica cucului: Pusă la macerat cu apă distilată (1:1), se obţine o loţiune cu efect curativ împotriva petelor sau a coşurilor. Rozmarinul – efect tonic. Puneţi 30 picături de ulei aromat de rozmarin (de la magazinele cosmetice) şi 30 ml alcool etilic într-o sticluţă închisă. Lasaţi-o o săptămână la macerat, apoi curăţati-vă faţa dimineaţa şi seara, folosind un tampon de vată. Înainte de folosire, agitaţi recipientul. Fructele şi legumele Castravetele. Îl putem folosi pentru curăţirea şi catifelarea pielii, contra ridurilor; se fac aplicaţii cu felii de castravete. Este antiinflamator în iritaţii ale pielii, calmând pruritul. Mărul. Sucul de mere ajută la tonifierea ţesuturilor. Este folosit în acnee şi eczeme, sub formă de pastă ce se obţine prin fierberea mărului în lapte. Contra cearcănelor datorate oboselii – se recomandă o cataplasmă dintr-un piure de mere coapte la cuptor. Caisa. Este tonifiantă a tenului normal şi a tenului gras, cu puncte negre, cu tendinţă la acnee. Se prepară măşti din caise proaspăt zdrobite. Morcovul. Morcovul ras este folosit pentru a da prospeţime feţei şi pentru a atenua petele care apar odată cu vârsta. Masca de morcovi catifelează şi vitaminizează pielea uscată din cauza intemperiilor. Ceapa. Poate fi folosită pentru combaterea pistruilor şi în forme uşoare de cupercoză, astfel: zeama de ceapă se amestecă 4 Apa aromatică de levănţică: Se pune ½ de pahar cu apă într-o sticluţă, după care se adaugă 10-20 picături de ulei de lavandă (de la magazinele cosmetice), se agită foarte bine, şi se fac tamponări pe obraji, pe gât şi pe corp, pentru a preveni iritaţiile produse de căldură şi infecţiile, precum şi pentru a împrospăta pielea. 20
  • 21. în părţi egale cu ulei de măsline sau de porumb. Zonele pătate se tamponează cu această soluţie de 3 ori pe zi, vreme de o săptămână. Ceai de frumuseţe cu portocală – înviorează şi înfrumuseţează tenul, previne apariţia ridurilor şi reduce stresul. Ingrediente: 2 linguriţe de boabe negre de soia, 2 ceşti cu apă minerală, 1 linguriţă coajă uscată de portocală. Se înmoaie boabele timp de 12 ore în apă, se fierb 15 minute cu coajă de portocală, se strecoară şi se bea ceaiul cald. Remarcă: pentru fierberea ceaiului nu se utilizează vase din metal! Gimnastica feţei Pentru ca muşchii feţei şi ţesuturile să rămână elastice şi să favorizeze fizionomia, trebuie ca măcar o dată pe săptămână să se facă gimnastică. Iar în cazul în care aspectul feţei indică oboseala, gimnastica feţei se poate face zilnic, timp de câteva săptămâni. Înainte de a începe exerciţiile, faţa să fie bine curăţată şi unsă cu cremă. Exerciţiile să fie repetate, fiecare de 3 ori, cu ochii închişi. Se va respira încet şi uniform. - Umflaţi cât mai mult obrajii (ca şi când aţi sufla în lumânare). - Căscaţi la maximum. - Râdeţi cu gura cât mai deschisă, închizând ochii. - Ţuguiaţi buzele. - Ridicaţi sprâncenele şi pielea de pe frunte. - Rotiţi bine capul de 3 ori spre dreapta şi de 3 ori spre stânga. - Aruncaţi capul pe spate, energic, de 6 ori, spre a întinde pielea bărbiei. Muşchii feţei dvs. sunt aceiaşi care vă ridică sprâncenele. În faţa unei oglinzi ridicaţi cât mai sus sprâncenele, apoi încruntaţivă la maximum. Repetaţi de mai multe ori exerciţiul. Apoi ridicaţi amândouă sprâncenele, dar nu lăsaţi decât câte una pe rând: întâi cea dreaptă, apoi stânga. Când veţi putea controla amândouă părţile după dorinţa dvs., muşchii frunţii dvs. vor fi în bună condiţie şi multe riduri vor dispărea. Muşchii care vă înconjoară ochii sunt importanţi deoarece, atunci când nu sunt în formă, fac “pungi” şi cearcăne, dându-vă un aer bolnăvicios. Puneţi să lucreze aceşti muşchi întinzându-vă obrajii spre ochi surâzând larg în acelaşi timp. Menţineţi această poziţie, închizând pleoapele şi strângeţi-le bine până când veţi 21
  • 22. simţi că muşchii ce le înconjoară sunt bine contractaţi, atunci daţi drumul. Repetaţi exerciţiul de mai multe ori. Muşchii care pun în mişcare globii oculari pot fi puşi şi ei în mişcare, mişcând rapid ochii în toate direcţiile, până când mişcarea vă tulbură vederea. Veţi putea pune uşor să lucreze muşchii, întinzând buzele într-un surâs forţat şi rămânând astfel câteva secunde. Acest exerciţiu poate fi alternat cu o “bosumflare”, lăsându-vă în jos colţul buzelor şi trăgând în spate muşchii bărbiei. Veţi pune în mişcare muşchii din jurul gurii ciupindu-vă buzele apoi în mişcări alternative, întorcându-le spre exterior şi întinzându-le spre colţuri. Deschizând gura foarte mare şi folosind muşchii de sub bărbie, menţinând câtva timp această poziţie, veţi contribui la eliminarea bărbiei duble. Muşchii obrazului pot fi tonifiaţi, umflându-i în timp ce gura rămâne închisă, apoi sugându-i, buzele având aspectul unui peşte. Masajul feţei Iată câteva exerciţii eficiente pentru revigorarea obrazului. O dată pe săptămână, alocaţi-vă 10 minute din timpul dvs. pentru acest masaj. 1. Fortificaţi obrajii. Cu degetul mare şi arătătorul fiecăei mâini, executaţi mici ciupituri, începând de la bărbie şi urcând spre umerii obrajilor. Atenţie, nu trageţi, ci pur şi simplu ciupiţi. Închideţi uşor pumnii şi cu falangele mijlocii ale degetelor şi rulaţi de la bărbie spre tâmple. În acest mod faceţi o circulaţie sanguină bună. 2. Anulaţi bărbia dublă. Puneţi sub bărbie ambele degete mari şi din această poziţie încercaţi să deschideţi gura, pronunţând litera O. Mâinile trebuie să opună maximum de rezistenţă, fortificând astfel musculatura părţii de sus a gâtului. Repetaţi mişcarea de 10 ori. 3. Atenuaţi cearcănele şi ridurile. Puneţi degetele mari de o parte şi de alta sub bărbie, inelarele fixându-le pe unghiurile ochilor spre nas. Faceţi aici, în aceste puncte, presiuni uşoare, apoi plimbaţi degetele în mişcare circulară spre unghiul extern al ochiului, revenind pe sub arcade şi repetaţi de 10 ori mişcarea completă. 4. Fortificaţi pleoapele. Puneţi degetele mari sub bărbie, arătătorul şi degetul mijlociu alfiecărei mâini în colţul extern al ochilor. Închideţi şi deschideţi ochii în această poziţie, menţinând 22
  • 23. întinsă epiderma în zonă, pentru a opune rezistenţă. Deşi aveţi senzaţia unei contracţii lejere, repetaţi de 20 de ori. 5. Tonifiaţi musculatura gâtului. Puneţi palmele deschise pe partea de jos a decolteului. Cu degetele răsfirate, masaţi de jos în sus până spre ureche, apoi spre cealaltă, folosind o cremă emolientă şi hrănitoare. Repetaţi de 20 de ori. Tehnici de întinerire a obrazului 1. Aplicaţi-vă crema sau gelul de faţă pe obraz. Aşezaţi-vă pe un scaun cu coatele sprijinite pe genunchi şi lăsaţi-vă capul cu toată greutatea pe palme. 2. Cu fruntea sprijinită pe palmele alăturate, staţi aşa vreme de 5-10 secunde. Apoi, acoperiţi-vă ochii cu palmele şi păstraţi poziţia 10-20 de secunde. 3. Puneţi-vă palmele de o parte şi de alta a bărbiei şi staţi aşa, lăsându-vă greutatea capului pe ele, vreme de 10-20 de secunde. Apoi, sprijiniţi-vă bărbia în palme şi păstraţi poziţia 1020 de secunde. 4. La final efectuaţi mici presiuni, prinzându-vă capul în mâini. Apăsaţi obrazul cu palmele laterale, mai în faţă, în sus, către frunte, apoi spre gât. Spre sfârşit, apăsaţi cu degetele zona de sub urechi 10 secunde. Piele frumoasă Baia ca tratament Adaosurile pentru baie Săpunurile sunt un mijloc ieftin şi eficace de curăţire a pielii. Dacă simţiţi că aceasta se usucă prea tare, folosiţi săpunurile hidratante sau – în cazul pielii extrem de sensibile – pe cele de glicerină. Gelurile şi spumele de baie – curăţă în mod plăcut corpul. Bureţii şi mânuşile de baie Uleiurile de baie – le puteţi folosi pe cele din comerţ (care sunt parfumate) sau pur şi simplu puteţi adăuga câteva picături de ulei vegetal la baia dvs. (de măsline, de porumb, de arahide). Loţiunile uleioase plutesc la suprafaţa apei şi vă acoperă corpul cu o peliculă protectoare fină, atunci când ieşiţi din cadă. Sărurile de baie – cele produse din bicarbonat de sodiu reduc gradul de duritate a apei, împiedicând uscarea excesivă a pielii. Împreună cu apa caldă ele pot calma unele dureri. Produse pentru peeling. Sunt foarte eficiente în cazul pielii aspre şi a coşurilor. Folosiţi-le de 2 ori pe săptămână, în cadă sau sub duş. După ce v-aţi masat bine pielea, căltiţi-vă cu apă caldă. 23
  • 24. Piatra ponce. Aceste pietre din rocă vulcanică au eficienţă deosebită, dacă vă săpuniţi în prealabil pielea şi abia apoi vă frecaţi zonele aspre, cu mişcări circulare. Masajul trebuie să fie uşor şi regulat. Bureţi vegetali (Luffa) sau peria cu coadă Bureţii vegetali sunt cei mai potriviţi pentru frecatul pielii, pentru că şi zonele mai puţin accesibile (de exemplu, spatele) pot fi atinse cu ajutorul lor. După baie, clătiţi cu apă şi stoarceţi buretele ca să nu se înmoaie şi să nu se înnegrească. Periile normale sau cu coadă lungă sunt mult mai uşor de întreţinut: se clătesc cu apă rece şi se usucă singure. Învăţaţi să vă destindeţi Faceţi aromoterapie în cadă: adăugaţi câteva picături de ulei eteric (muşeţel sau levănţică) în apa de baie, lăsaţi-vă comod pe spate, inhalaţi aburul parfumat şi relaxaţi-vă. Sărurile de baie şi spumele cu iarbă de mare sau substanţele minerale au şi ele efect calmant şi curăţa pielea. În timp ce savuraţi căldura şi parfumul relaxant al apei, acoperiţi-vă pleoapele – 10 minute – cu discuri de vată. Piele întinsă Înainte de baie, ungeţi-vă corpul cu ulei. Staţi apoi 10 minute în apă, după care frecaţi-vă pielea cu o mânuşa de baie. În felul acesta, puteţi îndepărta o parte din stratul cornos (de piele moartă). Irigare sanguină mai bună Duşul curăţă corpul mai repede şi mai ieftin şi, în acelaşi timp, extrem de tonic. Terminaţi duşul cu apă rece: stimulează irigarea cu sânge şi o să vă fie mai cald. Îndreptaţi jetul de apă rece mai ales spre zonele predispuse la celulită, acolo unde irigaţia este mai lentă şi poate fi astfel accelerată. Frumuseţe naturală – preparaţi-vă singure adaosurile de baie: 1. O ceaşcă cu oţet de mere calmează pielea iritată. 2. O ceaşcă cu lapte praf netezeşte pielea aspră. 3. Făina sau fulgii de ovăz curăţă pielea, o albesc şi o liniştesc. Importanţa duşului Ca şi baia în cadă, duşul vă poate înfrumuseţa trupul şi îl poate învălui în miresme de flori şi fructe. Poate chiar să constituie un bun prilej pentru tratamente ale părului şi tenului. Între altele, duşul mai înseamnă o economie serioasă de apă potabilă. 24
  • 25. Masajul. Pentru că duşul zilnic să fie cât mai eficient în îndepărtarea impurităţilor de pe piele şi în tonifierea acesteia, este indicat să aveţi la îndemână o perie specială din fire naturale, scurte. Dacă aveţi pielea mai sensibilă, alegeţi o perie cu fire moi sau un burete de duş special. Rolul masajului: îndepărtează celulele moarte şi aspectul inestetic de coajă de portocală. Exfolierea. În afara masajului cu peria, duşul mai poate însemna un bun prilej pentru a exfolia anumite zone ale corpului unde pielea este mai uscată sau pentru a aplica produse corporale cu acţiune de drenaj limfatic sau anticelulitice. Tratament corporal. Dacă vreţi ca un banal duş să devină un adevărat tratament corporal, puteţi apela la aromoterapie. Lăsaţi mai întâi apa să curgă în cadă, circa 10 cm, pentru ca baia să se umple cu aburi. Adăugaţi câţiva stropi de ulei esenţial cu efect revigorant (rozmarin sau mentă). Apoi intraţi sub duş şi relaxaţi-vă câteva minute. Hidratare după duş. După duş, ca şi după baia în cadă, aplicaţi din abundenţă, pe tot corpul, o loţiune hidratantă. Unele operaţiuni, cum ar fi epilatul sau pensatul sprâncenelor, vor fi mai uşoare şi mai puţin dureroase după un duş cald. Nu uitaţi să folosiţi creme pentru mâini şi picioare. Manichiura şi pedichiura vor decurge şi ele mai uşor, pentru că pieliţele se înmoaie bine sub acţiunea apei calde. Profitaţi de porii deschişi. Cât porii sunt încă deschişi datorită aburului, tenul dvs. va beneficia de acţiunea amplificată a măştilor hidratante şi a altor produse cosmetice. În loc de concluzie. Duşul poate deveni astfel unul dintre tabieturile care vă vor ajuta să porniţi cu mai multă uşurinţă “motoarele” dimineaţa sau să vă simţiţi prospătă şi relaxată seara. Mai aveţi nevoie doar de un pahar cu suc de fructe şi ziua poate să înceapă (sau să se termine) cu bine. Baia cu adaosuri naturale Un sfat important: baia nu trebuie să dureze nici prea mult şi nici să fie prea caldă (nerespectarea acestei condiţii duce la vătămarea circulaţiei sângelui şi la pierderea elasticităţii pielii). Durata optimă: 15 minute. Temperatura: 35-37º C. Baia cu miere şi lapte este clasică baie a Cleopatrei, recomandată femeilor cu pielea uscată. În cada încă goală, înainte de a da drumul la apă, turnaţi 1 litru de lapte, 1 cană de miere şi 2 ceşti de sare grunjoasă. Amestecaţi-le cu jetul duşului şi lăsaţi apa să curgă. 25
  • 26. Baia cu oţet are un efect de înviorare asupra pielii obosite şi curăţă pielea grasă sau cu impurităţi. Turnaţi în apa din cadă un sfert de litru de oţet de mere şi amestecaţi-l bine cu apă, folosind ambele mâini. Baie cu lămâie. Această baie parfumată întăreşte pielea grasă şi moleşită, împrospătează starea de spirit şi înviorează: spălaţi 7-8 lămâi, tăiaţi-le în bucăţi cu coajă cu tot şi puneţi-le într-un castron de porţelan. Turnaţi deasupra apa clocotită şi lăsaţi vasul acoperit, să se pătrundă infuzia, 2 ore. Stoarceţi apoi lămâia, strecuraţi lichidul şi turnaţi-l în baie. Bucăţile de lămâie se pun într-un săculeţ de tifon şi se bagă şi ele în cadă. Baie cu rozmarin. O baie cu frunze şi flori de rozmarin activează circulaţia sângelui şi regularizează tensiunea arterială, împrospătează pielea, îmbunătăţeşte starea de spirit. Umpleţi un săculeţ de tifon sau de pânză cu un pumn de rozmarin uscat sau proaspăt şi legaţi-l de robinetul băii, astfel ca apa care curge în baie să treacă prin el. Baia cu drojdie este ideală pentru îngrijirea pielii uscate şi aspre, pentru că înmoaie pielea de pe întregul corp. Dizolvaţi 100 g drojdie proaspătă într-un litru de apă caldă, amestecaţi bine până se dizolvă, apoi turnaţi-o în apa din cadă. Baia cu mixtură de plante se recomandă pentru pielea cu impurităţi şi cu probleme de circulaţie: curăţă, dezinfectează, împrospătează şi întăreşte pielea. Faceţi un amestec din următoarele plante: fructe de finic, frunze de rozmarin, cimbru şi mentă. Luaţi doi pumni de plante, puneţi-le sac de in sau de pânză, vârâţi-l într-o oală şi turnaţi deasupra apa clocotită, astfel încât plantele să fie acoperite complet. Puneţi apoi oala la fiert pe flacară mică, vreme de 10 minute, strecuraţi lichidul, puneţi în el o lingură de spirt camforizat şi turnaţi-l în apa din cadă. Baia cu lapte şi tărâţe de grâu se recomandă în cazul pielii uscate şi sensibile, pentru că o curăţa în profunzime şi o înmoaie. Încălziţi 3 litri de lapte şi amestecaţi în el 250 g tărâţe de grâu. Lăsaţi să fiarbă în clocot mic 15 minute, apoi turnaţi lichidul în apa din baie. Baie relaxantă cu foi de dafin şi mentă. Ingrediente: 1 pumn de foi de dafin, 1 pumn de frunze de mentă, 1 linguriţă de gel de păr, 1 linguriţă de ulei de măsline, 1 săculeţ de tifon. Tăiaţi cu foarfeca frunzele de dafin în bucăţele mici şi puneţi-le într-un bol. Tocaţi frunzele de mentă (dacă sunt proaspete) sau mărunţiţi bine menta (dacă este uscată) şi puneţi-o peste dafin. Adăugaţi gelul de păr, apoi linguriţa de ulei de măsline şi amestecaţi bine 26
  • 27. toate ingredientele. Puneţi săculeţul cu plante în baie şi lăsaţi să curgă apa foarte fierbinte. Căldura va difuza parfumul şi grăsimea în apă. După ce cada se umple, lăsaţi apa să se răcească până la o temperatură favorabilă, apoi intraţi în baie şi staţi până vă simţiţi relaxate. Ajutoare pentru îngrijirea corpului Sfaturi pentru sezonul rece Ulei aromat. Într-o sticlă de o jumătate de litru, puneţi ulei de măsline sau floarea-soarelui. Adăugaţi în el coji de portocale sau de lămâi, tăiate fâşii, şi lăsaţi-le să se macereze. Veţi obţine un ulei parfumat (pentru accentuarea mirosului, puteţi să adăugaţi în el şi câteva picături de esenţă de lămâie şi portocale) cu care vă ungeţi pe trup, după ce faceţi duş. Aroma dă energie, iar uleiul înmoaie pielea. Strugurii ocrotesc. Fructoza apăra pielea de efectele frigului. Zdrobiţi 20 de boabe de struguri, băgaţi-i într-un tifon şi aplicaţi-i pe gât şi pe decolteu. Lăsaţi să acţioneze 15 minute, apoi stergeţi-vă cu un prosop şi ungeţi-vă cu cremă. Împachetări cu banane. Puloverele de lână şi gulerele aspre ale paltoanelor irită pielea de sub bărbie, de pe gât şi de pe decolteu. Împachetările cu banane ajută: zdrobiţi o banană coaptă şi amestecaţi-o cu un gălbenuş de ou şi 2 linguri de brânză de vaci proaspătă. Întindeţi compoziţia pe locurile cu pricina, lăsaţi-o să acţioneze 20 minute, apoi spălaţi-vă. Cafeaua regenerează. Cofeina regenerează pielea pe vreme rece şi îi menţine elasticitatea. Pentru un peeling eficient, amestecaţi un pumn de cafea măcinată cu atâta lapte sau ulei de măsline până obţineţi un terci consistent. Masaţi-l cu mişcări circulare pe toată pielea, lăsaţi să acţioneze 5-6 minute, apoi spălaţi-vă bine sub duş. Efectul luminii. Lumina zilei sporeşte producţia hormonului ATC, care accelerează metabolismul. Chiar dacă o zi înnorată de toamnă iradiază de 5 ori mai puţină lumină decat o zi de vară, plimbaţi-vă şi pe sezonul rece afară, cel puţin o oră pe zi. Veţi scăpa de îngălbenirea şi ofilirea obrazului, dar, mai ales, de depresii. Prioritate pentru mâini. Folosiţi creme protectoare cu vitamina E sau puneţi dvs. vitamina E uleioasă de la farmacie , în crema pe care o folosiţi. Apa spală petele cafenii. Toamna şi iarna vă apar pe mâini şi pe faţă “pete de batrâneţe” maronii? Cel mai bun remediu e 27
  • 28. apa. Beţi 2-3 litri de apă plată sau ceai de plante pe zi şi petele vor dispărea. Plimbaţi-vă, alergaţi. Plimbarea sau alergatul prin aerul proaspăt al toamnei acţionează ca factor de blocare a îmbătrânirii. Organismul se oxigenează puternic, ţesuturile sunt mai bine irigate cu sânge, pielea se înviorează şi îşi menţine elasticitatea. Un climat potrivit. Faceţi-vă o climă tropicală în dormitor. Iarna, umiditatea aerului din casă nu depăşeste 30%, în vreme ce pielea are nevoie permanent de 60%. Pentru a obţine un climat ideal, puneţi pe calorifere prosoape umede. În loc de cremă – untură sau unt. Când termometrele scad, pielea produce mai puţină grăsime şi părţile mai osoase ale corpului devin scorţoase şi vineţii. Dacă vreţi să evitaţi neplăcerea, ungeţi-vă coatele, călcâiele şi genunchii cu untură curată, sau mai bine, cu unt. Unguent de tătăneasă pentru protecţia pielii faţă de razele solare Mai întâi se face o tinctură de tătăneasă astfel: într-un borcan se pun 10 linguri rase de rădăcina uscată şi măcinată de plantă şi un pahar şi jumătate (300 ml) de alcool de 70º; se lasă la macerat 10 zile, după care se filtrează. În untul clarifiat5 fierbinte (cantitatea obţinută dintr-un pachet) se pun 2 linguriţe de ceară de albine curată (se găseşte la piaţă la apicultori) şi 2 linguriţe de ulei de cătină. Se amestecă până se dizolvă ceara, după care se lasă la răcit. Atunci când amestecul de unt clarifiat + ceară + ulei de cătină are o consistenţă semisolidă, se adaugă treptat tinctura de tătăneasă, amestecând energic, pentru a se omogeniza. Se pune atâta tinctură cât poate untul să absoarbă (în momentul în care am pus destulă tinctură, apare o peliculă de alcool care nu se mai înglobează în unguent, oricât am amesteca). Imediat după 5 Pentru a obţine aproximativ 100 g de unt clarifiat se procedează astfel: •Se ia un pachet de unt (200 g) şi se pune într-o oală pe foc. •Se lasă până ce untul se topeşte şi începe să fiarbă în clocot mic, luându-se cu o lingură spuma formată. •La un anumit moment (după 15-25 min), spuma albă de până atunci devine roşiatică şi apare un uşor miros de ars; observăm ca untul şi-a pierdut tulbureala şi a devenit foarte limpede, încât putem să vedem fundul vasului în care a fost pus. •În acel moment se ia oala de pe foc, se toarnă untul clarifiat în alt vas, cu atenţie să nu se strecoare nici o impuritate, şi se lasă să se răcească. •Depunerile rămase în primul vas nu se folosesc, ci se aruncă. •Acest unt clarifiat este o bază de unguent excelentă, având un miros plăcut, intrând în piele foarte uşor şi având o conservabilitate excelentă. 28
  • 29. preparare, unguentul se pune la frigider, unde va fi păstrat tot timpul. Această combinaţie este redutabilă, ea protejând pielea nu doar de acţiunea razelor solare din timpul verii, ci şi de cea a vântului, a frigului, ori a umezelii. Înainte de expunerea la soare sau la intemperii, se întinde unguentul pe piele în peliculă foarte subţire. Cabinet cosmetic Există un domeniu în care femeia este suverană absolută: îngrijirea sa. Aici, fiecare se află faţă în faţă cu priceperea, perseverenţa şi gusturile sale, de fapt faţă în faţă cu sine. Apropiaţi-vă de oglindă! Priviţi-vă cu obiectivitate. Ceea ce veţi vedea este efectul atitudinii în raport cu dvs. înşivă. Sunteţi satisfăcută de frăgezimea şi culoarea tenului, de limpezimea ochilor, de prospeţimea gâtului, de strălucirea părului? Dacă da, felicitări! Dacă nu, nu vă certaţi cu oglinda. Mai bine învăţaţi ce să faceţi şi aplicaţi sârguincios ceea ce aţi învăţat. Ochii – acest mister Veţi spune că ochii sunt sau nu sunt frumoşi. Au sau nu un anume mister. Ei bine, nu este chiar aşa. Avem la îndemână câteva trucuri să le scoatem în evidenţă frumuseţea. În primul rând, după o activitate concentrată, daţi un efect înviorător ochilor cu comprese calde şi reci cu infuzie de muşeţel. Apoi o cremă nutritivă va fi întinsă uşor de la rădăcina nasului spre colţurile ochilor, atât pe pleoapa superioară, cât şi pe cea inferioară. Masaţi uşor. Aveţi ochii congestionaţi sau obosiţi? Cea mai bună metodă pentru întreţinerea ochilor este bitterul suedez. În fiecare dimineaţă şi seara, după ce mâinile au fost în prealabil spălate, se înmoaie degetul mic în bitter şi se ating cu el colţurile interioare ale ochilor, astfel încât soluţia să atingă mucoasa pleoapelor. Pişcă un pic, dar sănătatea ochilor este asigurată pe termen lung. Un alt leac clasic contra ochilor iritaţi sunt băile de mărar. Puneţi să fiarbă un litru de apă, adăugaţi o linguriţă de seminţe de mărar şi lăsaţi-le să clocotească vreme de 5 minute pe foc mic. Daţi vasul deoparte, până ce lichidul se răceşte puţin, apoi faceţi o baie de aburi pentru ochi. (Acoperiţi-vă capul cu un prosop şi staţi aplecată peste aburii calzi, ţinând ochii deschişi). Opăriţi 2 pliculeţe de ceai negru (chinezesc sau rusesc), lăsaţi-le puţin să se infuzeze, apoi, după ce se răcesc, aplicaţi-le 10 minute pe ochii închişi. Substanţele conţinute în ceai fac să se resoarbă pungile de sub ochi şi limpezesc cristalinul. Când vorbim despre frumuseţea ochilor ne referim la ansamblul care cuprinde sprâncenele, genele şi pleoapele. 29
  • 30. Sprâncenele trebuie să fie în armonie cu forma feţei şi a buzelor. Pentru o faţă prelungă, sprâncenele trebuie să fie mai groase şi mai puţin arcuite. Dacă buzele sunt mai cărnoase, şi sprâncenele trebuie să fie mai pronunţate. La o faţă rotundă, cu buze subţiri, sprâncenele nu trebuie să fie groase şi arcuite. Prin pensat dăm sprâncenelor forma potrivită. Pentru a avea ochii cât mai expresivi şi mai mari trebuie să degajăm arcadele prin pensat. Dacă sprâncenele au fire rebele, zilnic trebuie să le periem cu o periuţă îmbibată în ulei de ricin. Dacă sprâncenele sunt rare şi de culoare deschisă, le putem vopsi. Genele întregesc şi ele farmecul ochilor. Pentru a le face să crească lungi trebuie să fie periate de la rădăcină spre vârf cu un amestec de ulei de ricin –4g– şi vaselină –10g–. Atenţie la machiajul genelor. Nu trebuie fardate genele de la pleoapele superioare, deoarece se îmbătrâneşte figura. Înainte de aplicarea rimelului, pudraţi uşor genele. Rimelaţi, lăsaţi să se usuce, şi repetaţi operaţia. Pentru a crea imaginea unor ochi mari, trasaţi o linie fină cu creionul dermatograf la baza genelor, insistând spre “coada” ochiului. Pleoapele pot fi fardate în diferite culori, cu condiţia ca nuanţa aleasă să fie în ton cu rujul buzelor, cu îmbrăcămintea (o nuanţă de fard mai deschis spre arcadă şi mai închis la nivelul genelor. La aplicarea fardului pentru pleoape, vom ţine seama dacă avem ochi distanţaţi sau apropiaţi. În primul caz, fardul se va aplica în partea inferioară, iar în al doilea caz spre extremităţi. Un machiaj pentru ochii verzi Intensitatea ochilor verzi depinde foarte mult de fardurile folosite. Roz-lila, violet, mov, aubergine, iată culori avantajoase pentru ochii verzi. Pentru conturul ochilor e indicat un creion “Colour Proof” 86 (aubergine), iar pentru fardarea pleoapelor, fardurile monocolor 42,43,45, care se pot găsi în toată gama “Margaret Astor”. Dacă dorim să obţinem o privire rece, de gheaţă, puteţi farda colţul intern al ochiului cu un fard argintiu 04, iar dacă dorim o privire caldă folosim pentru colţul intern al ochiului o nuanţă de bej auriu 15 sau 16. Pentru gene voluminoase şi întoarse este indicat “Swing & Volume” mascara 86, iar pentru un machiaj rezistent la apă “Colour Proof” mascara 86, ambele de culoarea aubergine, ideală pentru ochii verzi. Folosirea acestor farduri va evidenţia şi verdele ochilor verzui albaştri, căprui verzui sau gri-verzui. Sfaturi pentru o înfăţişare de gală Înainte de sărbători 30
  • 31. Cu siguranţă veţi fi fermecătoare de sărbători. Ochii şi gura, fiind puncte mişcătoare ale feţei, trebuie subliniate mai mult. În timpul zilei, culorile pe care le folosiţi trebuie să fie mai blânde, chiar estompate, lăsând locul naturaleţei. Seara, în schimb, modul în care vă fardaţi trebuie să fie mai pronunţat, fără să fie strident. Se vor folosi jocurile de lumini şi umbre (acestea pot fi create doar prin exerciţiu, după mai multe încercări). Culorile trebuie să se întrepătrundă uşor, fiind alese obligatoriu din aceeaşi gamă, în funcţie de forma ochilor şi celelalte trăsături ale feţei. Mai întâi curăţaţi bine tenul. Apoi aplicaţi o mască în funcţie de tipul de ten pe care-l aveţi. După scoaterea măştii, uscaţi obrazul, ungeţi-l cu cremă, masaţi uşor, îndepărtaţi excesul cu un tampon de vată. Trebuie să ştiţi că machiajul ne ajută să corectăm imperfecţiunile tră săturilor, deci el trebuie să pară cât mai natural, nu să aibă aspectul unei măşti colorate. Grijă, deci! Pentru ca fardarea să aibă efectul dorit, se va începe cu un fard corector ce se aplică în zona cearcănelor şi uneori pe obraz în cazul unei eventuale imperfecţiuni. Fondul de ten se va aplica şi pe buze, pentru ca rujul să se fixeze şi să se menţină mai mult timp. După aplicarea fondului de ten în strat subţire se foloseşte pudra, care va fi întotdeauna cu o nuanţă mai colorată decât pielea. Atenţie mare când vă fardaţi ochii! În general, fardurile de ochi maturizează şi subliniază unele defecţiuni ale tenului. Fetele tinere îşi pot colora pleoapele şi orbicularul şi-şi pot sublinia ochii cu farduri de culoare bleu, bleu-vert, verde, mov-pal, auriu şi argintiu, seara, iar ziua cu roz. Fardul de ochi trebuie să se asorteze cu culoarea toaletei. Femeile mai în vârstă vor folosi rozul deschis şi vor face doar o uşoară subliniere pe marginea pleoapelor cu fard asortat în culoarea rochiei. Seara, fardurile vor fi în tonuri mai vii – corai, bej, auriu, roşcat. Pe pleoape se folosesc de obicei 3 culori de fard. Unul ca bază ce acoperă toată pleoapa superioară şi parţial cea inferioară (culoare alb-crem, apropiată de culoarea pielii), un fard culoare de mijloc ce acoperă pleoapa superioară aproximativ cât este globul ocular (în funcţie de forma ochilor) şi o culoare mai închisă cu care se va trasa linia dorită. Fiţi precaute la fardurile cu efect de perle puternic. Ele accentuează ridurile ochilor, iar ziua arată uşor artificial. Seara, şi în special la lumina lumânărilor, au un efect mai puternic. 31
  • 32. Pentru o formă cât mai frumoasă a buzelor se va folosi conturul de buze. Cu ajutorul lui vom trasa forma dorită, urmând apoi ca pensula cu ruj să completeze fardul buzelor. Culoarea rujului trebuie să se armonizeze cu cea a creioanelor folosite pentru fardarea ochilor. Roşul de buze va fi asortat la culoarea tenului, dar şi la forma şi grosimea buzelor. Un ruj deschis la culoare măreşte suprafaţa gurii, iar unul închis subţiază buzele. Sprânceana va fi retuşată cu penseta şi, dacă este necesar, cu un creion de sprâncene. Culoarea folosită trebuie să fie cât mai apropiată de cea a părului. Dacă este prea închisă, se va decolora părul. Şi invers. Rimelul nu se va da în strat gros, fiincă îmbătrâneşte şi vulgarizează trăsăturile. Se rimelează mai întâi vârful genelor. După ce rimelăm cu grijă genele, lăsăm să se usuce, apoi îndepărtăm surplusul cu o periuţă curată şi despărţim genele lipite. Nu trebuie uitate gâtul şi decolteul (în cazul în care sunt expuse privirii). Acestea trebuie fardate cu fond de ten şi pudră şi uneori corectate. Machiajul frumos, cuminte, este o politeţe şi o cerinţă socială, el evidenţiază frumuseţea unui chip şi o pune în valoare. După sărbători Petrecerile cu tot cortegiul lor de ospeţe, adeseori prea îmbelşugate, lasă urme: ten congestionat, ochi obosiţi, cearcăne, un plus nedorit în greutate. Luaţi de îndată măsurile pentru a le înlătura. Începeţi prin a vă dezintoxica organismul, raţionalizându-vă regimul alimentar. Evitaţi mâncărurile grele şi introduceţi în meniul zilnic cât mai multe fructe şi legume. Alcătuiţi un meniu din care să nu vă lipsească salata de andive, morcovii, ţelina, merele, citricele. Înlocuiţi câteva zile masa de seară cu un iaurt sau cu 2 mere. De altfel, în orice perioadă a anului, este indicat să se consume zilnic cel puţin un măr. În măsura posibilităţilor, beţi în fiecare dimineaţă un pahar cu suc de fructe. În cazul în care stomacul dvs. s-a lenevit, ajutaţi-l cu un ceai de plante. Puteţi folosi ceaiul de frunze de frasin, uşor laxativ, care se prepară prin infuzare din 4 linguri de frunze de frasin la ½ litru de apă. La fel de eficientă este şi rădăcina de cicoare, care influenţează favorabil digestia. În paralel cu acest tratament intern, acordaţi o atenţie sporită îngrijirii tenului dvs. Nu pregetaţi să faceţi obrazului o baie de abur de muşeţel. O infuzie calmantă sau astringentă, o mască emolientă vor completa aceste prime măsuri. Totodată aplicaţi pe pleoape o compresă cu ceai de albăstrele şi învioraţi-vă pielea gâtului. 32
  • 33. Acordaţi o atenţie deosebită îngrijirii pielii mâinilor, care se resimte după o activitate gospodărească atât de intensă. Redaţile supleţea, masându-le săptămânal cu o infuzie de cimbru şi curăţăţi-le zilnic cu zeamă de lămâie. Coafura potrivită Eleganţa unei toalete de zi sau de seară, frumuseţea unui chip, fascinaţia unui zâmbet sau a unei priviri sunt evidenţiate şi de coafuri. Coafurile se vor face în ton cu moda, dar fără să uităm nici o clipă de forma şi trăsăturile obrazului, de înălţime, de conformaţie. Sunt coafuri pentru zi şi pentru seară, ocazii şi sărbători. Pentru ca o femeie să fie frumoasă nu e necesar să fie coafată neapărat după modă dacă aceasta n-o avantajază. Pentru petreceri şi ocazii, coafura dvs. trebuie să fie în concordanţă cu vestimentaţia. Astfel, pentru rochiile foarte elegante, un efect deosebit dă părul coafat în coc. Se vor lăsa câteva “franjuri” pe faţă. Pentru un obraz rotund, cocul va fi înalt. Pentru o faţă pătrată, părul nu se strânge, ci, dimpotrivă, se coafează, astfel încât să acopere mandibula, iar faţa se acoperă parţial sau integral. La o faţă alungită se acoperă bărbia cu un breton des, iar dacă părul permite, cocul se va face cât mai în spate. Dacă avem păr cu fir frumos, coafura este simplă, lejeră. Tinerele fete nu trebuie să intre sub “canoanele” coafurii. Împletiţi părul, legaţi-l sub forma unei cozi, faceţi un permanent şi daţi cu gel. Dacă vă coloraţi părul, nu neglijaţi această operaţie. Nu lăsaţi să se vadă părul albit de un deget sau două, iar restul să fie altă culoare. Aveţi grijă de culoarea pe care o alegeţi. Nu uitaţi că negrul înăspreşte trăsăturile şi îmbătrâneşte. Alegeţi o culoare cu unul sau două tonuri mai deschisă. Dacă nu aveţi timp să mergeţi la coafor, puneţi câteva bigudiuri. După ce le desfaceţi, pieptănaţi şi “consultaţi” oglinda. Vedeţi cum vă stă bine şi mai ales cum vă simţiţi dumneavoastră: cu părul lăsat liber, strâns sau tapat. Dacă aţi tecut de 40 de ani Să nu ne facem că nu observăm că obrazul devine palid, galben chiar, sau, dimpotrivă, alte tenuri congestive capătă nuanţe de roşu violet, nasul îşi pierde fineţea, în jurul buzelor apar riduri verticale, buzele îşi pierd conturul ferm, se adîncesc şanţurile de la nas şi bărbie, formând două paranteze în jurul gurii, se obsearvă cearcănele şi pleoapele capătă o culoare ternă. Ce trebuie făcut? Pentru tenurile palide se întrebuinţează un fond de ten sau pudră în nuanţe spre roz, după cum pentru cele congestive se alege o pudră bej, pentru a echilibra culoarea roşcată a feţei. De 33
  • 34. asemenea, zilnic, pe urechi, se va aplica un strat subţire de fond de ten roz. Când ne pudrăm, să nu uităm că pentru a evita depunerile inestetice, în special în zonele ridate, trebuie să ne umflăm obrajii. Cât despre buze, este bine să aplicăm un creion de contur înainte de a ne ruja. Să nu uităm nici o clipă că aplicarea fardurilor pe pleoape la această vârstă îmbătrâneşte. Eventual se aplică o cremă anticearcăn pe pleoapa inferioară, iar ochiului i se face un contur în culoare deschisă şi numai pe pleoapa superioară. Evitaţi culoarea neagră în cazul în care vă vopsiţi sprâncenele. Dacă apelaţi la o cosmeticiană, vopsiţi-vă sprâncenele în culoarea brună şi genele în negru. Oricum, această din urmă soluţie este preferabilă rimelării genelor, care devin mai scurte şi mai rare. Evitaţi stridenţele Dimineaţa aplicaţi crema de bază pe obraz, înlăturaţi surplusul prin tamponări cu un şerveţel, aplicaţi pudra, evitând un machiaj în strat gros, artificial şi urât (nu folosiţi creion negru sau tuş, feriţi-vă de culorile argintii, aurii, şi în general tot ce este prea accentuat). Dacă întrebuinţaţi un lac colorat pentru unghii, aveţi grijă să fie corect aplicat. Nu există nimic mai dezagreabil decât porţiunile de unghii cu lacul sărit, ca şi unghiile inegal tăiate. Părul trebuie periat zilnic, cu grijă. O coafură simplă, cu un păr lucios este foarte potrivită, pe când o coafură complicată, pe un păr tern, cu vârfurile tocate este pretenţioasă şi de un prost gust greu de comentat. Dezvoltarea armonioasă a corpului Celulita Dieta cu crudităţi Sfatul terapeuţilor: dieta cu crudităţi la domiciliu. Este vorba de un regim compus din 75% alimente crude, menit să elimine sau să împiedice formarea celulitei. Consumul a 3 citrice pe zi are efecte benefice. Acest regim trebuie asociat cu gimnastica – câte 30 minute, de 3 ori pe săptămână, pentru ameliorarea circulaţiei sanguine şi pentru menţinerea formei fizice. Se recomandă alimentele următoare: Sucul de sfeclă – ajută ficatul să elimine grăsimile stocate de organism. Se beau zilnic 120 ml suc de sfeclă proaspată preparat în centrifugă. 34
  • 35. Ţelina – combate retenţia de apă. Se consumă crudă în salate sau sub formă de suc, amestecat cu suc de morcovi şi de sfeclă (proaspete). Castravetele – favorizează activitatea rinichilor (micţiunea). Se bea zilnic suc de castravete sau se mănâncă castraveţi sub formă de salată. Algele – conţin minerale, proteine, vitamine si iod. Catifelează pielea şi împiedică formarea grăsimilor în anumite zone ale corpului. În farmacii a apărut Spirulina, bogată în substanţe nutritive şi taie pofta de mâncare. Se pot lua până la 8 g pe zi. Tratamente alternative: 1. Sauna 2. Talasoterapia şi curele termale 3. Aromoterapia (masaje cu uleiuri aromate de rozmarin, muşcată, amestecate cu 3 linguri de undelemn natural de plante): se masează zilnic locurile cu celulită. 4. Frecţionările – tehnică ce favorizeaza eliminarea toxinelor prin piele şi stimulează sistemul limfatic. Folosiţi o perie sau o mănuşă aspră şi obişnuiţi-vă să vă frecţionaţi zilnic pielea uscată, dimineaţa şi seara. Frecaţi-vă tot corpul (mişcările pot deveni mai viguroase acolo unde pielea este mai puţin sensibilă): - începeţi cu labele picioarelor şi urcaţi pe picioare, efectuând un masaj cu mişcări circulare; - frecaţi-vă mâinile, braţele şi umerii, înainte de a vă concentra efortul asupra spatelui şi feselor; - masaţi-vă abdomenul cu mişcări circulare mici, nu prea puternice, şi treceţi apoi la piept şi gât. Faceţi apoi un duş cu apă caldă (30 de secunde) şi cu apă rece (30 de secunde). Repetaţi procedeul şi stergeţi-vă cu prosopul. 5. Cremă anticelulitică Amestecaţi crema dvs. de masaj cu următoarele ingrediente, la alegere: 1 linguriţă de cafea naturală, 1 fiolă de cofeină, 1 castană salbatică (curăţată de coajă şi rasă), extract de iederă6. 6. Lămâia: amestecaţi 3 picături de ulei eteric de lămâie cu o lingură de ulei de măsline şi masaţi-o bine în piele. Leac contra celulitei 6 Extractul de iederă: Se pun frunze de iederă într-o sticlă şi se acoperă cu spirt natural. Se lasă 10 zile la macerat, apoi se pune câte o linguriţă în cremă. 35
  • 36. Creţişoara este o plantă cu efecte excepţionale contra celulitei, fiind folosită fie sub formă de băi, fie sub formă de comprese, cu decoct combinat. Decoctul combinat cu creţişoară se obţine ca şi cel de iederă (vezi, decoctul combinat de iederă), cu menţiunea că timpul de fierbere este mult mai scurt – 20 de minute la creţişoară, faţă de 3 ore la iederă. Cu acest decoct se fac de asemenea comprese, care se aplică pe locul afectat, vreme de 30 de minute minimum. Menţiuni: 1. Un automasaj energic pe zonele afectate, înainte de a aplica compresele cu decoct combinat de creţişoară, va dubla eficienţa tratamentului. Masajul se face prin mişcări si ciupituri energice vreme de 5-10 minute minimum. 2. În tratamentul celulitei, la fel ca şi cel al îngrăşării, este foarte importantă eliminarea apei din ţesuturi. Un tratament intern care s-a dovedit a fi extrem de eficient este cura internă cu tinctură de ienupăr7 (1 linguriţă de trei ori pe zi, înainte de masă). Principii general-valabile Ghidul siluetei Nu există regimuri de slăbire miraculoase – sunt unanimi în a aprecia specialiştii. Nici măcar regimuri standard, eficiente pentru toată lumea, nu există. În schimb, subliniază tot mai mulţi dieteticieni, orice aspirant la menţinerea sau la redobândirea siluetei trebuie să cunoască existenţa unor principii în lupta împotriva kilogramelor excedentare. 1. Să nu “atacaţi” un regim de slăbire prea sever decât dacă sunteţi perfect sănătoasă, deoarece aceasta provoacă şi o slăbire a forţelor. Ca atare, regimurile stricte sunt contraindicate în caz de oboseală cronică, surmenaj intelectual, depresiune nervoasă şi alte afecţiuni. 2. A se reţine că ritmul de slăbire recomandat de specialişti este de 1 kilogram pe săptămână, atât în cazul regimurilor pe temen scurt, cât şi a celor pe termen lung. 3. Pe parcursul regimurilor de slăbire severe de slăbire, luaţi zilnic vitamine fortifiante. 4. Nu “săriţi” niciodată peste mesele zilei. 5. Mâncaţi de cel puţin 3 ori pe zi. 7 Tinctura de ienupăr: 20 linguriţe de plantă uscată se pun în ½ litru de alcool de 70º. Se lasă la macerat 10 zile, după care se strecoară şi se trage lichidul în sticluţe mici, de culoare închisă. Această cură elimină într-o bună măsură aspectul flasc, pufos al pielii. 36
  • 37. 6. Beţi dimineaţa un pahar mare cu apă, la temperatura camerei, imediat după deşteptare, pe stomacul gol. În total, pe parcursul unei zile, consumaţi 1,5-2 litri de apă. 7. Micul dejun să fie bogat în proteine (cuprinzând, de exemplu un ou, brânză de vaci) şi glucide, însoţite de o legumă ori un fruct proaspăt, iar pâinea – fireşte consumată cu multă măsură – să fie intermediară sau neagră, adică bogată în fibre alimentare, stimulatoare ale digestiei. 8. Este bine ca şi celelalte mese să cuprindă alimente bogate în fibre: legume, cereale şi pâine neagră. În general, să nu vă privaţi de glucidele complexe, care au conţinut bogat în fibre alimentare. 9. Optaţi mereu pentru mâncărurile uşoare, cu minim de grăsimi. 10. Renuntaţi la obiceiul de a “ronţăi” tot felul de bunătăţi între mesele principale. Nu aşteptaţi însă nici să fiţi chinuită de foame, spre a vă decide să mâncaţi ceva. 11. Nu consumaţi dulciuri decât la sfârşitul meselor, niciodată între ele, şi în cantităţi foarte modeste. Iar în cazul că aţi luat o gustare, ca aperitiv, la începutul mesei, renunţaţi la desert. 12. Cinaţi întotdeauna devreme şi nu vă împovăraţi stomacul cu mâncăruri indigeste, bogate în calorii. Nu vă culcaţi imediat după cină. 13. Străduiţi-vă ca alimentaţia dvs. să fie, în general, bogată în proteine vegetale şi animale. Preferaţi carnea albă, în loc de cea roşie (de porc, mai ales). 14. În general este bine să mâncaţi cât mai variat, dar câte puţin din fiecare aliment în parte. Şi, atenţie, nu beţi mai mult de 2 pahare de vin la o masă, fie ea şi festivă. 15. Nu vă permiteţi devieri de la cura de slăbire, altminteri ar însemna că toate eforturile anterioare au fost zadarnice. Ca atare, nu vă acordaţi pauze de regim, mai ales la sfârşit de săptămână. În caz că abdicaţi, totuşi de la regim, aveţi grijă să nu se mai repete asemenea abateri mai frecvent de 2 ori pe lună. De reţinut că şi consumul accidental de dulciuri, bunăoară a unei tablete de ciocolată, echivalează cu o “abdicare” gravă de la regim. 16. La încheierea regimului, este foarte important să nu reluaţi brusc alimentaţia obişnuită. Veţi avea nevoie de o fază de stabilizare, în timpul căreia să vă reţineţi de la o serie de alimente “duşmane” ale omului. 37
  • 38. Necesarul de calorii Regimul de 1500 de calorii este optim pentru organismul nostru. În general, necesarul zilnic de calorii pentru un organism normal este de 25-30 cal/kgc, din care: proteine 1-1,5 g/kgc; lipide 1,5-2 g/kgc; glucide 4-6 g/kgc. Luând, din tabelul care urmează, conţinutul fiecărui aliment (100g) în proteine, lipide şi glucide, putem calcula valoarea calorică prin înmulţirea nr. proteine cu 4, a nr. lipide cu 9 şi a nr. glucide cu 4. Astfel se poate afla care este conţinutul (aproximativ) de calorii al unei porţii de mâncare. Ardei gras Pro tei ne 10, 8 1,1 Banane Biscuiţi 1,3 7,2 Brânză de vacă Brânză telemea 17, 2 17 Caise 0,9 0,2 Căpşuni 0,8 0,6 12, 9 8,1 Carne de porc slabă 20 6,3 0 Carne de vacă semigrasă 17 7 0 2 0,1 36, 3 0,8 1,4 27, 4 0,1 0,2 19, 1 2 6 33, 5 0,4 Alimentul (100g) Albuş Cartofi Caşcaval uscat Castraveţi Ceapă Ciocolată cu lapte Cireşe Ciuperci 1,1 Ca lor ii 47 Lapte de vacă bătut Pro tei ne 3,2 0,2 4,6 25 Mandarine 0,8 0,3 0,4 10, 4 1,2 24 73, 6 4 94 42 8 98 Margarină Mazăre uscată 82 1 Mere 0,5 24, 5 0,8 0,4 20 1 27 0 51 Miere 0,3 0 Morcovi 1,1 0,3 37 Nuci 15 14 2 13 4 85 Orez 7,9 64, 4 0,5 7 6 5 40 0 13 40 Pâine albă 14, 3 8,5 0,3 Pâine intermediară Pepene galben 8 0,8 1 0,1 54 2 60 Pepene verde 0,5 0,2 Pere 0,5 0,4 26 Piersici 0,8 0,2 4,9 25 Prune 0,7 0,2 18 35 0 35 Pui Spanac 20 2,3 11 0,3 Struguri 0,8 0,4 13 5 35 5 13 Ulei 0 Unt 0,6 99, 6 81 0 100 3 9,0 54 14, 6 3,3 Conopidă 2,4 0,1 5 0,2 Dovlecei Fasole uscată 0,9 22 0,1 1,5 Fasole verde proaspătă 2,4 0,2 3,2 62, 1 7,6 Ficat 19, 6 17, 3 25 4,8 2 31, 9 3 0,7 Galbenuş Icre 38 4 0 Glu cid e 1 Lipi de 0 Alimentul (100g) Ou (1 bucată, 50g) Paste făinoase Untură Lipi de 2,9 Glu cid e 5,5 10, 9 1 61, 7 15 Cal orii 63 44 700 354 58 79, 5 9,1 294 15, 6 77, 8 0,3 654 70, 6 52 385 45 13, 5 6,9 225 54 15, 5 11, 8 12, 9 0 3,9 61 40 356 80 245 28 47 50 185 22 16, 7 0,4 68 900 0,4 716 0 884
  • 39. Lămâi Lapte de bivoliţă 0,9 5 0,6 8 8,7 5,2 0 32 11 6 Varză Zahăr 1,6 0 0,1 0 5,7 99, 5 25 387 A. Cum să slăbiţi 5 kg într-o singură lună! La micul dejun: ceai sau cafea fără zahăr ori cu un edulcorant de sinteză; un pahar de lapte degresat, 50 g de pâine şi o linguriţă de unt, un iaurt, un ou ori o felie de şuncă. La prânz: crudităţi asezonate cu o linguriţă de oţet; circa 200 g de carne de vită, pasăre ori peşte; 250 g de legume de culoare verde sau făinoase (dar numai de 3 ori pe săptămână) şi 30 g de brânză. La ora 17: un fruct. La cină: în cinci seri ale săptămânii consumaţi crudităţi asezonate cu o linguriţă de oţet, 200 g carne albă, legume de culoare verde cu o linguriţă de unt, 1 iaurt şi un fruct. De două ori pe săptămână: o masă de lactate, alcătuită din 200 g brânză de vaci slabă, 1 iaurt şi 5 linguriţe de lapte praf. Această compoziţie va fi ori îndulcită cu edulcorant de sinteză şi aromată cu o esenţă, ori condimentată cu piper, sare şi verdeaţă. În masa de lactate se poate încorpora un măr copt sau fructe de culoare roşie. Ca băutură se va consuma zilnic o cantitate de 1,5-2 litri de apă şi de ceai de plante. Opţional, se va face o cură cu lămâie: puneţi într-o cană o lămâie tăiată în felii rotunde şi o linguriţă de muşeţel. Turnaţi deasupra 250 ml apă în clocot şi lăsaţi-o să se macereze peste noapte. Strecuraţi dimineaţa lichidul şi beţi-l pe nemâncate. Regimul de slăbit Madeline Gesta Spre deosebire de dietele clasice, regimul ce poartă numele dieteticienei americane Medeline Gesta se compune din alimente bogate în proteine, calciu şi vitamine, foarte plăcute la gust. Veţi putea consuma cacao, miere, carne, fără teama de a vă îngrăşa. Regimul nu durează decât 3 zile pe săptămână şi este de preferat să-l urmaţi în timpul weekend-ului. Dacă ţineţi acest regim cu exactitate, pierdeţi 2-3 kg în 2 zile. Sâmbătă La trezire: - beţi cu înghiţituri mici 500 ml de apă (pe care o lăsaţi de seara la temperatura camerei), preferabil în poziţie culcată, pentru a favoriza eliminarea toxinelor. Micul dejun (după circa 30 de minute de la trezire): - un pahar cu suc de grapefruit. După 15 minute: - un pahar cu lapte degresat în care amestecaţi 1 linguriţă de cacao şi 1 linguriţă de miere). În cursul dimineţii: 39
  • 40. - beţi 1 litru de apă, în 2 reprize, din jumătate în jumătate de oră. Prânzul: - 200 g peşte slab, fiert în aburi sau preparat la cuptor, învelit în folie de aluminiu, servit cu multă zeamă de lămâie şi 1 linguriţă de ulei de măsline (sau) - 200 g carne de pui sau 150 g carne de vită, servite cu garnitură de legume fierte, fără ulei. Peste 2 ore: - un iaurt cu 1 linguriţă de miere (la sfârşitul digestiei, iaurtul reglează tranzitul intestinal). După amiază: - 1 lămâie stoarsă într-un ¼ litru de apă, la care se adaugă 1 linguriţă de miere. Cina: - beţi 2 boluri de zeamă preparată astfel: fierbeţi, timp de 20 de minute, într-un litru şi jumătate de apă fără sare sau ulei, 1 kg de ceapă (diuretică), 500 g morcovi (conţin vitamina A), 500 g roşii (conţin vitamina C, potasiu şi alte minerale), câteva tulpini de ţelină (pentru gust), 1 lingură de cimbru (dezintoxicant); beţi câte un bol de zeamă din 10 în 10 minute, apoi mâncaţi 2 boluri de legume fierte, la care se adaugă 2 linguri de ulei de măsline (pentru lipide) din 20 în 20 de minute. Începeţi să beţi zeama pe la ora 19, pentru a avea timp suficient să nu vă culcaţi cu stomacul plin. Înainte de culcare: - un iaurt cu 1 linguriţă de miere (calciul se absoarbe cel mai bine în timpul nopţii). Duminică La trezire şi în următoarele 5 ore: - beţi din 30 în 30 de minute câte un pahar din următoarele lichide: 1 litru şi jumătate de apă, sucul de la 2 grapefruituri, ½ de litru de supă (pregătită la fel ca cea din ziua precedentă), 200 ml de lapte degresat cu 1 linguriţă de cacao şi una de miere. Peste 2 ore: - 1 lămâie stoarsă într-un sfert de litru de apă, la care se adaugă 1 linguriţă de miere. Cina: - 100 g peşte fiert în aburi sau pregătit la cuptor, în folie de aluminiu, şi un bol cu legume din supă, stropite cu puţin ulei de măsline. La culcare: 40
  • 41. - un iaurt cu 1 linguriţă de miere. Luni La trezire: - beţi ½ litru de apă, la temperatura camerei. Peste 30 de minute: - un pahar cu suc de grapefruit. Peste 15 minute: - un pahar cu lapte degresat, cu 1 linguriţă de cacao şi una de miere. Prânzul: - 250 g brânză de vaci, amestecată cu un iaurt şi 2 linguriţe de miere. După amiază: - compot de mere sau un fruct crud (caisă, prună, piersică). Repetaţi consumul unui fruct din 2 în 2 ore. Cina: - 200 g de carne de pui sau peşte şi 300 g legume fierte, asezonate cu 1 linguriţă de ulei de măsline. La culcare: - un iaurt cu 1 linguriţă de miere. Reguli de urmat după întreruperea regimului: 1. Fructele trebuie consumate înainte sau între mese, niciodată după o masă; 2. Consumaţi uleiuri vegetale care nu produc colesterol; 3. Beţi doar lapte degresat; este cel care vă furnizează calciul necesar organismului; 4. Puteţi consuma peşte slab cât doriţi; 5. Mestecaţi bine alimentele; astfel, digestia se face mai uşor. Slăbitul cu plante medicinale Ienupărul – elimină apa din ţesuturi (se pierd 0,5-2 kg în 3 zile) Dimineaţa, imediat după trezire, şi seara, înainte de culcare se iau 2 linguriţe de tinctură de ienupăr (vezi, leac contra celulitei), dizolvate într-un pahar cu apă. Tinctura se ia întotdeauna pe stomacul gol. Sunătoarea şi finicul – taie pofta de mâncare (se pierd 2-4 kg în 14 zile). Sunătoarea conferă o stare extrem de plăcută de linişte şi claritate mentală, în timp ce finicul diminuează iritabilitatea şi conferă un sentiment de mulţumire, de saţietate chiar. 41
  • 42. Se macină sunătoarea şi seminţele de fenic cu ajutorul unei râşniţe de cafea sau în piuă, după care se cern cu ajutorul unei site fine. Înainte cu 30 minute de fiecare masă se ia câte o linguriţă din aceste două plante, care se ţin puţin sub limbă, după care se înghit cu apă. Ceaiul verde şi nigelia – intensifică arderile (se pierd 0,5-5 kg în 14 zile). Cele 2 plante au efect tonic şi sunt stimulente remarcabile. Într-o cană de apă fierbinte, se pune o linguriţă de ceai verde (Plafar) şi o jumătate (sau un sfert) de linguriţă de boabe de nigelia (de la firma “Dacia Plant”, Sebeş, jud. Alba, tel. 0258/73.21.82). Se lasă vreme de 20 minute la infuzat, după care se filtrează. Se consumă fierbinte, neîndulcit sau îndulcit numai cu miere. Administrarea se face cu minimum 10 minute înainte de a începe efortul fizic şi numai pe stomacul gol. Important: Nu apelaţi la aceste remedii simultan, ci pe rând. Un minimum de 15 minute de efort fizic pe zi va ajuta foarte mult aceste plante să-şi îndeplinească menirea. Gimnastică de întreţinere Gâtul. Deseori se neglijează punerea în mişcare a muşchilor gâtului. Cele 3 grupe principale de muşchi sunt cei care fac posibilă întoarcerea capului la stânga şi la dreapta, apoi în spate cu bărbia spre tavan şi cei care-i permit să se aplece lateral pentru a pune urechea pe umăr. Modul cel mai simplu de a pune să lucreze muşchii gâtului este plasarea capului şi a gâtului în fiecare din cele 6 poziţii menţionate, apoi de forţa gâtul să se întoarcă în direcţia opusă, împotriva rezistenţei mâinii. De exemplu, având capul întors spre stânga. Aduceţi-l spre dreapta, în ciuda forţei pe care o opune mâna aşezată pe partea dreaptă a frunţii. Daţi capul pe spate, plecând de la poziţia “cu bărbia în piept”, în ciuda rezistenţei opuse de mâinile încrucişate la ceafă. Având urechea stângă pe umărul stâng, aplecaţi capul la dreapta, forţând rezistenţa mâinii dvs. drepte puse pe tâmpla dreaptă. Puteţi creşte sau micşora presiunea exercitată de mână. Aceşti muşchi fiind rareori folosiţi, e înţelept ca la început să faceţi aceste exerciţii cu măsură şi să nu forţaţi prea tare. Făcând aceste exerciţii, aşteptaţi-vă să auziţi “pocnituri” ale ligamentelor gâtului, care nu reprezintă absolut nici un pericol. Umerii. Vă puteţi întări umerii în mai multe feluri. O metodă simplă izometrică este să înălţaţi un umăr împotriva rezistenţei mâinii opuse care îl trage în jos. Un alt mijloc este să vă sprijiniţi 42
  • 43. pe tocul unei uşi, toată greutatea corpului fiind suportată de un singur umăr. Brusc, împingeţi viguros cu umărul. Inversaţi mişcarea. Întoarceţi-vă, împingând în tocul uşii cu celălalt umăr şi împingeţi brusc şi cu putere în spate. Un alt mijloc bun de întărire a muşchilor dvs. este folosirea unor greutăţi mici. Luaţi una de 4,5 kg, cu 2,25 kg de fiecare parte a barei. Ridicaţi încet greutatea de-a lungul picioarelor urcând până când braţul dvs. se află întins deasupra capului dvs., apoi, tot încet, reveniţi la punctul de plecare. Ţineţi-vă braţul întins la nivelul cotului şi faceţi toată mişcarea prin muşchii umărului, întinzând braţul în faţă, lateral şi în spate. Un alt exerciţiu pentru umerii dvs. este folosirea unei bare lungi de haltere cu 9 sau 10 kg la fiecare extremitate. Puneţi haltera pe sol cu una din extremităţile îndreptate în partea opusă dvs. şi cealaltă îndreptată în spate. Apoi îndoiţi genunchii şi aplecaţi-vă până când veţi putea apuca mijlocul barei. Cu picioarele întinse, muşchii umărului ridică haltera până ce bara ajunge la nivelul pieptului dvs. Apoi coborâţi-o înapoi. Repetaţi operaţia cât de des puteţi, mărind treptat numărul exerciţiilor. Dacă aveţi un sac de box şi dacă veţi boxa mărind timpul cât vă ţineţi braţul în aer, veţi da mai multă vigoare muşchilor dvs. Torsul. Atunci când ridicaţi dintr-o poziţie o greutate oarecare, când vă ridicaţi braţele sau schimbaţi poziţia, unul dintre avantajele pe care le aveţi este ameliorarea musculaturii torsului şi a umerilor. Acelaşi lucru se întâmplă şi atunci când faceţi o tracţiune; în câştig se află braţul, torsul şi pumnul dvs. Puteţi întinde muşchii torsului printr-o mişcare simplă: încrucişându-vă mâinile în faţa pieptului şi trăgând în direcţii opuse. Pentru a comprima şi mai mult muşchii toracelui îndoiţi-vă coatele spre interior. Nimic nu e mai potrivit pentru tonifierea acestor muşchi ca nataţia şi tenisul. Pentru a varia exerciţiile puteţi juca handbal sau puteţi tăia lemne. Braţe. Alternând exerciţiile de tonifiere a muşchilor braţului, veţi putea rupe monotonia exerciţiilor de rutină. Încercaţi să vă întindeţi braţele sprijinindu-le de un perete şi folosindu-vă de corpul dvs. ca de o contragreutate. Prin mişcarea braţelor, apropiaţi-vă sau îndepărtaţi-vă de perete şi împingând bine în mâini spre în sus. În general, vă veţi da seama că braţele dvs. nu sunt perfect întinse. Le veţi întinde trăgându-le în sus. Abdomen. Pentru muşchii pântecului dvs. puteţi varia exerciţiile de ridicare din poziţia şezând (“abdomene”), ţinând în 43
  • 44. mână câte o greutate. La început, folosiţi greutăţi mici. O altă variantă este realizarea în acelaşi timp a acestor ridicări şi a mişcărilor de forfecare. Aceasta cere puţin antrenament, dar menţin cu adevărat muşchii abdominali în formă. În picioare, imprimaţi o mişcare circulară muşchilor mijlocului, aplecaţi-vă înainte, lateral, în spate, ţinând mâinile pe şolduri într-o mişcare circulară fără să vă opriţi (“rotiri de trunchi”). Acest exerciţiu va păstra taliei dvs. fineţea. Cu picioarele depărtate, aplecaţi-vă lateral cât mai departe posibil, cu braţele întinse. Apoi faceţi acelaşi lucru în sens invers. Sugeţi-vă burta până când începe să tremure de oboseală, apoi comprimaţi-vă în jos în aşa fel încât abdominalii să vă facă să vă îndoiţi din mijloc. Peretele dvs. abdominal se întăreşte şi puteţi să vă înfigeţi cu putere degetele sau pumnii în el fără să simţiţi cea mai mică jenă. Este o alternativă la celelalte exerciţii pentru muşchii abdominali. Picioare. Antrenaţi-vă să vă ridicaţi de pe un scaun sau aşezaţi fiind pe pământ să vă ridicaţi fără să vă ajutaţi de braţe. Dacă sunteţi aşezaţi pe jos, încrucişaţi-vă picioarele, apoi ridicaţivă, fără ajutorul braţelor. Acest exerciţiu întăreşte muşchii coapselor. În picioare, sprijiniţi-vă cu o mână de un bufet sau de tocul unei uşi, îndoiţi un genunchi, şi cu cealaltă mână prindeţi-vă glezna. Din această poziţie întindeţi piciorul în ciuda rezistenţei pe care o resimţiţi în gleznă. Acest exerciţiu tonifică muşchii din partea din spate a coapsei, cei care constituie banda din spate a articulaţiei genun-chiului. Încă o dată, nataţia, bicicleta sau pur şi simplu mersul pe jos fac minuni pentru picioare. Picioare frumoase Piele netedă şi moale Nisipul de mare “răzuieşte” pielea – mai ales talpa piciorului – netezind-o şi catifelând-o. Pentru ca efectul să fie garantat, amestecaţi nisipul cu câteva picături de ulei de mentă (răcoritor şi astringent) şi cu puţină apă caldă. Frecaţi bine genunchii, tibiile şi coapsele, clătindu-le apoi din abundenţă. Hrănirea pielii Nămolul provoacă eliminarea lichidului, alimentează ţesuturile cu oxigen şi stimulează metabolismul grăsimilor. Aplicaţi-l pe piele, lăsaţi-l să se usuce şi, după circa 20 de minute îndepărtaţi-l (prin frecare cu un burete sub jet de apă). Împotriva vinişoarelor, a dungilor şi a celulitei – tinctura de arnică şi salvie (Arnisalv), extractul de coacăze negre (Ribes), precum şi gelul Stimuven – toate produse de Exhelios, Timişoara. 44
  • 45. Exerciţii super-eficiente: urcatul scărilor, săritul coarda, mersul pe bicicletă – toate în ritm lent. Concentraţi-vă asupra fiecărui pas şi asupra fiecărei sărituri. Veţi arde în acest fel mai multe grăsimi decât alergând! Fesele Antrenament mixt: jogging + gimnastică + bicicletă. Sarea netezeşte pielea Sarea de mare conţine o multitudine de substanţe minerale (magneziu, calciu, potasiu etc.), care curăţă pielea, o netezesc şi o hidratează. Faceţi de două ori pe săptămână băi cu sare de mare: 500 g sare la o cadă de apă. După baie, tamponaţi-vă pielea cu un prosop, înfăşuraţi-vă într-un halat şi odihniţi-vă 30 de minute. Atenţie: Stimularea fluxului de limfă este maximă la o temperatură a apei de 34-36º C şi nu mai mult! Binefacerile masajului Masajul întinde pielea şi ţesutul conjunctiv. Dimineaţa, înainte de a face duş, frecaţi-vă fesele şi şoldurile cu o perie (nu prea aspră, ca să nu producă leziuni microscopice care irită pielea). Ideale sunt periile cu “noduri” folosite pentru combaterea celulitei. Important pentru circulaţia sângelui: masajul se face întotdeauna de jos în sus (înspre inimă)! Mască pentru înlaturarea impurităţilor Pentru combaterea coşurilor şi a bubiţelor, apelaţi zilnic la cura cu argilă: amestecaţi 2 linguri de argilă cu ceai călduţ de muşeţel şi întindeţi masca astfel preparată pe fese. Lăsaţi-o să se usuce şi îndepărtaţi-o apoi cu un prosop înmuiat în apă caldă. Abdomen plat Aromoterapia Baia cu adaosuri de uleiuri eterice eliberează ţesutul conjunctiv şi excedentul de limfă şi netezeşte pielea în mod evident. Amestecaţi în apa de baie 2 linguri de ulei de plante (de exemplu, ulei de germeni de grâu sau de măsline), 6 picături de ulei de ienupăr şi câte 2 picături de ulei de portocală, chiparos şi lămâie. Temperatura apei: 36-38º C; durata băii: 15 minute. Ayurveda Pielea întinsă şi digestia bună sunt factori importanţi pentru un abdomen “în formă”. Extern: un masaj cu ulei, preluat din medicina indiană Ayurveda. Puneţi pe palme câteva picături de ulei de măsline sau 45
  • 46. floarea-soarelui şi masaţi-vă burta cu mişcări circulare (de jur împrejurul ombilicului), minimum 2 minute. Intern: beţi în fiecare dimineaţă – cu înghiţituri mici – un pahar de apă fierbinte sau ceai fierbinte de anason. Peeling cu sare de mare Pielea de pe burtă este adeseori groasă, aspră şi cu pori dilataţi. Peeling-ul cu ulei şi sare de mare îndepărtează stratul cornos, curăţă porii, alimentează pielea cu substanţe minerale şi o hidratează. Amestecaţi 2 linguri de sare de mare cu 1 lingură ulei vegetal şi masaţi-vă cu acest produs pielea de jur-împrejurul ombilicului, în sensul acelor de ceasornic. Gheaţa netezeşte pielea Masarea abdomenului cu 2-3 cuburi de gheaţă întinde pielea instantaneu, îi conferă prospeţime şi îi înviorează culoarea. Dublu efect: zeama de lămâie îngheţată, care este şi peeling. Sfaturi speciale: 1. Dimineaţa, după duş (în final, cu apă rece şi presiune mare), ciupiţi-vă şi frământaţi-vă pielea de pe burtă, apucând cu degetul mare şi cel arătător. Repetaţi procedeul seara, înainte de culcare. Pielea se irigă mai bine cu sânge, iar reziduurile sunt eliminate. 2. După duş, masaţi-vă pielea cu o cremă sau cu ulei astringent (Clarins, se găseşte în farmacii). 3. De 2-3 ori pe săptămână, aplicaţi pe piele un gel anticelulită (de la magazinul de cosmetice), împachetaţi-vă într-o folie de plastic şi lăsaţi gelul să acţioneze 30 de minute. În acest fel se îndepărtează reziduurile. Plante pentru înfrumuseţarea sânilor Iedera Frunzele sale au un efect asupra pielii şi a sânilor cu adevărat miraculos (tonic şi revigorant). Sânii flasci, lipsiţi de tonus, cu un aspect ofilit, vor beneficia de următorul tratament extern: Decoctul combinat cu frunze de iederă În ½ litru de apă se pun 2-3 pumni de frunze uscate de iederă şi se lasă la macerat vreme de câteva ore, după care se filtrează, punându-se extractul deoparte. Planta rămasă se fierbe într-un litru de apă la foc foarte mic, acoperită cu capac, vreme de 3 ore, după care se lasă la răcit şi se filtrează. În final se combină maceratul cu decoctul, iar cu preparatul rezultat se fac 46
  • 47. comprese reci, care se aplică pe sâni 30-60 minute. Tratamentul se repetă o dată la 1-2 zile, vreme de minimum 3 săptămâni. Decoctul combinat de frunze de iederă se poate păstra la frigider vreme de 3 zile. Seminţele de mărar Sunt un remediu excepţional pentru sâni, ajutând la mărirea şi la întărirea acestora. Din seminţele de mărar se obţine un ulei extraordinar de eficient, cu care se va face un masaj zilnic, vreme de 2-3 săptămâni. Se umezesc bine palmele cu acest ulei, după care se va face masajul cu mişcări cilculare uşoare către exterior şi interior, dar şi de la baza sânilor spre mamelon, vreme de 10 minute minimum, la ambii sâni simultan. Uleiul de mărar Într-un borcan se pun 12 linguri de pulbere de mărar (obţinute prin măcinarea cu râşniţa electrică de cafea) şi ½ litru de ulei. Se închide borcanul ermetic şi se lasă să macereze 12 zile, după care se face o filtrare prin tifon a preparatului. După filtrare, uleiul se pune în sticluţe mici, închise la culoare, şi se păstrează la loc întunecos şi rece. Pentru un miros mai agreabil, se adaugă în acest ulei câteva picături de ulei volatil de lavandă. Masajul cu acest ulei are efecte excepţionale pentru creşterea şi (re)dobândirea frumuseţii sânilor. Dublat de tratamentul intern, cu tinctură de seminţe de mărar, masajul are efecte extrem de puternice, fiind un înlocuitor foarte bun pentru nocivele şi artificialele implanturi cu silicon. Tinctura de seminţe de mărar Folosită de data aceasta intern, are un efect hormonal extraordinar, determinând rapid (în 2-3 săptămâni maximum) o creştere în volum caracteristică a sânilor. Mai mult, acest preparat le va oferi sânilor fermitate. Tinctura se prepară din 20 de linguri de seminţe de mărar, care se amestecă cu ½ litru de alcool alimentar de 70º, după care se lasă la macerat 8 zile şi se filtrează. Se iau 3-4 linguriţe de tinctură pe zi, întotdeauna dizolvată în apă. Tratamentul durează o lună şi se reia la nevoie. Remarcă: Efectul estrogen (estrogenii sunt hormonii feminităţii) al tincturii de mărar va influenţa favorabil şi pielea, pe care o va face mai catifelată, mai strălucitoare, şi cu un aspect fraged, elastic. Mens sana in corporae sano Cum să trăiţi ca să fiţi sănătoşi Sfaturi scurte pentru ani lungi 47
  • 48. Îmbătrânirea începe la 30 de ani La 30 de ani, pielea noastră începe să-şi piardă deja din elasticitate. Ea devine tot mai subţire, mai rigidă, iar glandele sebacee produc treptat tot mai puţină grăsime. La aceasta vârsta, masa musculara începe să scadă. Dacă nu întreprindem nimic, într-un deceniu dispar cam 3 kilograme de masă musculară, ea fiind înlocuită de ţesuturi adipoase. Volumul plămânilor se reduce, de asemenea, de la 5 litri (la 30 de ani) la doar 3 litri (la 60). O dată cu vârsta, sistemul nostru imunitar produce un număr tot mai mic de anticorpi, noi fiind tot mai predispuşi la îmbolnăviri. Aceste procese de îmbătrânire nu pot fi împiedicate complet, dar, cu siguranţă, ele pot fi încetinite în mod eficient. Mişcarea prelungeşte viaţa Orice fel de sport, dar cu precădere cel de rezistenţă (alergare, ski fond, înot, mers pe bicicletă), poate prelungi în mod considerabil viaţa. Un studiu american dovedeşte că mişcarea practicată regulat reduce cu 1/3 riscul unei morţi timpurii. Cu cât începem mai devreme, cu atât va fi mai bine. Efectul optim este obţinut prin arderea săptămânala a 1500-2000 de calorii (de exemplu 4-5 ore de plimbare în aer liber). Trebuie însă evitată suprasolicitarea. Pentru aceasta pulsul nu trebuie să depăşească “180 minus vârsta pe care o avem”). Prin temperaturi scăzute – mai multă energie Cercetătorii germani au ajuns la concluzia că procesele de metabolism sunt mai rapide la temperaturi ridicate, fapt ce atrage după sine consumarea accelerată de “energie vitală”. Pentru a vă prelungi tinereţea, temperatura din dormitorul dvs. nu trebuie să depaşească 17º C. Mişcarea degetelor – un tratament pentru creier Câteva exerciţii simple de mişcare a degetelor de la mâini, efectuate zilnic, vreme de câteva secunde, pot activa şi întări memoria, care odată cu vârsta începe să slăbească. Exerciţiile zilnice de mişcare a degetelor fortifică prelungirile nervoase ale celululor din creier şi împiedică degradarea lor, chiar dacă vârsta este înaintată. Mişcând degete ca şi când am cânta la pian sau am bate la maşina de scris, irigarea creierului cu sânge se îmbunătăţeşte cu 25%. Ce să mâncaţi ca să fiţi sănătoşi 1. Hrăniţi-vă corpul cu alimente sănătoase, bogate în fibre şi substanţe nutritive (cereale integrale, cartofi, fructe, zarzavaturi). 48
  • 49. 2. Mâncaţi mai puţin: grăsimi şi uleiuri vegetale, zaharuri, alimente care conţin colesterol (carne, gălbenuşuri de ou, organe), sare. 3. Îndreptaţi-vă treptat către o alimentaţie complet vegetariană. 4. Ajutaţi-vă digestia, dezobijnuiţi-vă să serviţi gustări între mese. 5. Beţi între 1,5-2 litri de apă sau ceai de plante pe zi şi evitaţi alcoolul. Consumaţi cât mai puţină carne Un studiu efectuat recent a demonstrat că cei care renunţă la carne sau care reduc serios consumul acesteia sunt mai puţin ameninţaţi de cancer, boli de inimă sau de circulaţie. Acest fapt se datorează probabil numărului mare de vitamine şi microelemente care se găsesc în fructe şi legume. Fibrele, în cantitate sporită, provoacă absorbţia şi eliminarea substanţelor nocive (asemeni unui burete). Aveţi nevoie de antioxidanţi Radicalii liberi, care se formează zilnic, cu miile, în corpul nostru, sunt particule agresive, care asemeni ruginii care atacă fierul, duc la îmbătrânirea timpurie a organismului uman. Un antidot eficient: agenţii antioxidanţi (vitaminele A, C si E, betacarotenul şi microelementele magneziu, zinc şi seleniu). Alimentele bogate în antioxidanţi sunt: citricele şi coacăzele (vitamina C), caisele şi morcovii (vitamina A, betacaroten), arahidele, migdalele şi uleiurile comestibile presate la rece (vitamina E), peştele, carnea slabă şi cerealele (seleniu şi zinc). Nu uitaţi de aminoacizi, responsabili de repararea celulelor vătăma-te care fac muşchii să se înmoaie şi pielea să atârne. Se găsesc în: peşte, produse din lapte, legume uscate, soia. Hrana ca medicament Farmacia fitoelementelor Oamenii de ştiinţă identifică substanţe chimice naturale care dau câtorva elemente obişnuite proprietăţi de prevenire a bolilor. Acestea nu sunt numai vitamine şi minerale, ci o grămadă de compuşi cu nume ciudat, începând cu ultimile vedete nutriţionale, substanţele fito-chimice. ACIDOFILUS este una din bacteriile benefice, folosită pentru a transforma laptele în iaurt. S-a dovedit a fi eficient împotriva infecţiilor vaginale şi a altora cauzate de ciuperca Candida albicans. Este foarte necesar la digestie şi în a ne menţine sănătoşi. 49
  • 50. ACIDUL ALFA-LINOLENIC se găseşte din ambundenţă în seminţele de in. Este unul din acizii graşi omega-3 polisaturaţi, similar cu cei întâlniţi în peştele cu carne grasă ca somnul sau macroul. Acest acid inhibă metabolismul altui acid gras linolenic, care se crede că accelerează ritmul în care anumite celule canceroase se multiplică. ACIDUL ELAGIC. Întâlnit în cireşe, struguri şi căpşuni, contraatacă efectul cancerigenilor naturali şi sintetici, prevenind astfel transformarea celulelor sănătoase într-unele canceroase. ACIDUL GLICIRETINIC este agentul care dă gustul lemnului dulce. S-a dovedit la cobai că reduce tumorile şi este studiat de japonezi ca un posibil tratament pentru cancer. ACIZI FENOLICI sunt nişte fenoli, întâlniţi în mai multe alimente ca de exemplu usturoiul, inul, soia, ceaiul verde, citricele. Sunt antioxidanţi care împiedică radicalii liberi să atace celulele normale. Neutralizează cancerigenele ca nitroaminele, ce se formează în stomac în momentul în care nitraţii din alimente din alimente se combină cu anumite enzime naturale. Accelerează producerea de glutatione, un aminoacid despre care se crede că ar fi cel mai puternic detoxificant din tot organismul. ACIZII GRAŞI OMEGA-3. Omega-3 se referă la 2 tipuri de acizi graşi polisaturaţi: acidul docosahaxaenoic (ADH) şi acidul eicosapenaenoic (APA). Se întâlnesc frecvent în plantele marine cunoscute sub numele de fitoplancton, iar pe uscat, în in. Principala sursă furnizoare a acestui compus corpului uman este carnea unor peşti ca somonul, Hippoglossus, tonul, bass, sardinele şi macroul, care se hrănesc cu plante bogate în omega3. Acesta oferă multe beneficii. În primul rând, protejează împotriva îmbolnăvirilor de inimă. Studiile arată că acizii graşi micşorează nivelul de colesterol şi, combinate cu o dietă redusă, în grăsimile saturate, reduce LDL-ul sau colesterolul dăunător ca şi trigliceridele. Sunt diluanţi natirali ai sângelui, prevenind astfel apariţia cheagurilor sanguine care produc un atac de inimă sau unul cerebral. În plus, protejează împotriva diferitelor forme de cancer. Studiile efectuate pe animale arată că aceştia reduc numărul şi mărimea tumorilor. Sunt şi antiinflamatorii, fiind extrem de folositori în tratarea artritelor. ANTIOXIDANŢII. Deşi avem nevoie de oxigen pentru a putea exista, unele forme instabile de molecule de oxigen, numite “radicali liberi” pot face ravagii printre celulele sănătoase. Lăsaţi în voia întâmplării, radicalii liberi se pot combina cu diferite componente ale celulelor sănătoase, intervenind în procesul de 50
  • 51. creştere al acestora şi în activitatea lor normală. Leziunile celulare provocate de radicalii liberi par a fi responsabile de iniţierea a diferitelor forme de cancer şi îmbolnăvire prematură. Oxidarea LDL-ului sau colesterolul dăunător, pare a fi cauza apariţiei arterosclerozei, adică îngroşarea arterelor, care cauzează irigarea inegală cu sânge a organismului. După ce colesterolul este oxidat, el atrage celule--gunoieri, cunoscute sub numele de macrofage, care înghit LDL-ul şi formează o “spumă de celule” care se strânge pe pereţii arterelor, formând o placă – o substanţă vâscoasă, galbenă, de consistenţa cerii. Alte celule se îngrămădesc la locul accidentului şi în felul acesta placa continuă să crească, blocând circulaţia sângelui în interiorul corpului. Dacă alimentarea cu oxigen a inimii se diminuează, se poate ajunge la un atac de cord. Dacă sunt blocate arterele care merg spre creier, poate apărea un atac cerebral. Antioxidanţii pot preveni formarea de radicali liberi sau, dacă aceştia sunt deja formaţi, pot opri aceste molecule dăunătoare de oxigen din drumul lor, împiedicând combinarea cu alte molecule. Printre antioxidanţii importanţi se numără vitaminele C şi E, carotenoidele – de exemplu betacarotenul sau licopenul –, seleniul, zincul, magneziul şi coenzima glutinică, un aminoacid. BETACAROTENUL (provitamina A) este un antioxidant puternic. Se găseşte în fructe şi legume cu frunze negre sau galbene, portocale, morcovi etc. Spre deosebire de alţi membrii ai familiei sale, este oarecum unic, fiind un precursor al vitaminei A, în care se transformă atunci când organismul are nevoie de ea. Studii numeroase au arătat că la persoanele care mănâncă alimente bogate în betacaroten, riscul îmbolnăvirii coronariene este scăzut. BIFLAVONOIDELE. Cunoscute şi ca vitamina P, acest grup de compuşi dau culoare galbenă şi portocalie citricelor. Studiile arată că biflavonoidele sunt antioxidanţi care pot preveni dezvoltarea unei anumite forme de cancer. În plus, unele dintre biflavonoide mai îndeplinesc şi alte funcţii. De exemplu, s-au dovedit eficace în tratamentul fragilităţii capilare şi a tendinţei spre învineţire, specifică în cazul multor pacienţi hipertensivi. Altă întrebuinţare a fost în cazul sângerării gingiilor. S-a mai dovedit în experimente de laborator că catechina, hesperidina şi chercitina din această familie, prezintă o acţiune antivirală împotriva herpesului şi a virusului gripal. Unele biflavonoide reduc inflamările produse de reacţii alergice. 51
  • 52. CAPSICINA (substanţa care face ardeiul iute atât de iute!) este un antiinflamator recunoscut. S-a dovedit eficace împotriva durerilor de cap acute. În plus, are un rol benefic asupra grăsimilor din sânge, reducând atât trigliceridele, cât şi LDL-ul sau colesterolul dăunător. CAROTENOIDELE cuprind peste 600 de compuşi naturali întâlniţi în fructe şi legume, mulţi dintre ei antioxidanţi. Importante ar fi următoarele: - Cantaxantina, întâlnită în ciuperci şi folosită drept colorant pentru anumite sortimente de brânzeturi, poate preveni cancerul de sân; - Licopenul, un antioxidant care oferă fructelor şi legumelor culoarea roşie, poate preveni anumite forme de cancer; - Luteina, extrasă din gălbenele, spanac şi conopidă, pare a avea şi ea proprietăţi anticancerigene. CATECHINA este o biflavonoidă întâlnită în ceaiul verde şi fructele de pădure. Multe studii au arătat că ea ar putea reduce riscul apariţiei cancerului gastro-intestinal şi ar putea ajuta organismul împotriva infecţiilor virale. CHININA. Acest compus, găsit în primul rând în rozmarin, opreşte acţiunea cancerigenilor, împiedicând astfel apariţia cancerului. CUERCITINA este un biflavonoid antioxidant, care în combinaţie cu vitamina C, ar putea avea calităţi antivirale. S-a demonstrat că cuercitina neutralizează mai mulţi cancerigeni puternici. Întâlnit în ceapa roşie şi albă şi în shallots. CUMARINA – întâlnită în multe fructe şi vegetale, pătrunjel, lemn dulce, cereale şi citrice, este un diluant natural al sângelui. Protejează împotriva bolilor de inimă şi a atacurilor cerebrale, prevenind apariţia cheagurilor de sânge. În plus, se crede că poate neutraliza unele cancerigene, înainte ca acestea să transforme celulele sănătoase într-unele predispuse la o dezvoltare cancerigenă. FIBRELE sunt substanţe alimentare întâlnite în plante, care nu sunt digerate sau absorbite de organism. Deşi nu furnizează calorii sau nutrienţi, pot face multe alte lucruri importante pentru corpul omenesc. Există 2 tipuri de fibre: solubile şi insolubile. Primele, ca de exemplu pectinele şi cleiul vegetal, ce se găsesc în mere, tărâţe de ovăz, broccoli, încetinesc alunecarea alimentelor de-a lungul intestinelor. Multe studii au arătat că pot scădea nivelul de 52
  • 53. colesterol, deşi nu se cunoaşte exact cum se întâmplă acest lucru. Cercetătorii bănuiesc că ele se strâng în jurul fierei din intestine şi o elimină prin fecale. Ficatul încearcă să compenseze această pierdere secretând mai multă fiere (în care colesterolul este ingredientul principal), în felul acesta micşorându-se nivelul de colesterol din sânge. Fibrele insolubile, care se găsesc în ţelină, tărâţe de grâu, anumite soiuri de fasole, măresc viteza de alunecare a mâncării prin intestine. Ne ajută la prevenirea constipaţiei sau a altor boli digestive ca diverticuloza, dar se pare că ajută în schimb la prevenirea cancerului de colon şi a altor forme de cancer: de plămâni, de sân şi cervical. În plus, alimentele bogate în fibră au un procent scăzut de grăsimi şi ridicat de vitamine şi minerale, care de asemenea ajută la prevenirea cancerului. Deşi fibra este extrem de benefică, în cantităţi prea mari ea poate dăuna. Excesul de fibră poate interveni în procesul de absorbţie a calciului, fierului şi a altor nutrienţi vitali, aşa că nu exageraţi cu consumul de fibră! FITAŢII se găsesc în soia şi în cereale. Dezactivează hormonii steroidali care dau naştere la tumori. Atenţie! O cantitate excesivă de fitaţi poate împiedica absorbţia unor minerale, ca de exemplu calciul. GENISTENUL. Acest compus, găsit în urina celor care mănâncă produse pe bază de soia (de exemplu tofu sau supa miso) blochează creş-terea de noi capilare care ar trebui să aprovizioneze cu sânge tumorile. Cercetătorii bănuiesc că ar fi responsabil de procesul scăzut de îmbolnăviri de anumite forme de cancer printre japonezi, a căror dietă este bogată în soia. GLUTATIONUL – un puternic antioxidant ce dezactivează radicalii liberi care pot accelera procesul de îmbătrânire. Unii cercetători cred că ar fi cel mai puternic anticancerigen din corpul omenesc. A mai fost folosit în tratamentul alergiilor, al cataractei, diabetului, hipoglicemiei şi artritei, dar şi în prevenirea efectelor secundare nedorite ale chimioterapiei. Dacă sunteţi fumător sau băutor de alcool, acest aminoacid este cel mai potrivit pentru dvs., deoarece protejează organismul împotriva acestor otrăvuri. Fiecare celulă poate produce singură glutationul din compuşii săi (gluta-mat, glicerină şi cisteină) care se găsesc în fructe, legume şi carnea crudă. INDOLES CRUCIFERE – întâlnită în plantele crucifere (varza, broccoli, varza de Bruxelles), ajută la prevenirea apariţiei 53
  • 54. cancerului de sân producând enzime care neutralizează estrogenul, responsabil pentru apariţia tumorilor sensibile la estrogen. INHIBITORII PROTEICI împiedică digerarea proteinelor, blocând acţiunea enzimelor chimotripsin şi tripsin. Studiile au arătat că aceşti inhibitori pot preveni transformarea celulelor sănătoase într-unele maligne în primele faze ale îmbolnăvirii de cancer. Alimente ca soia, fasolea cu bobul mare, mazărea, tofu şi cereale ca inul şi ovăzul conţin astfel de inhibitori proteici. IZOFLAVONOIDELE. Întâlnite în legume, ca de exemplu în fasolea cu bob mare, lintea şi alunele. Blochează receptorii estogenului prevenind în felul acesta creşterea unor celule tumorale dependente de estogen, genul de celule prelevate în cazul cancerului de sân. Dezactivează estrogenul înainte ca acesta să provoace creşterea de celule canceroase. LICOPENUL. Membru al familiei carotenoidelor, găsit în roşii, grapefruit roz şi ardei iuţi. Reduce riscul cancerului cervical şi de pancreas. LIMONENUL – un constituent al uleiului citric. S-a dovedit pe cobai că reduce considerabil creşterea tumorilor mamare. Mai mult chiar, cercetăto-rii au observat că ai săi compuşi opresc formarea altor tumori. LINIANI. Inul este bogat în aceşti compuşi care s-au dovedit că reduc creşterea de celule precanceroase şi canceroase în cazul cancerului de sân şi colon. Se crede că la cobai dezactivează estrogenii care pot stimula creşterile tumorale în cazul acestora devenind principala armă împotriva cancerului de sân. Împiedică radicalii liberi să atace celulele normale, care le-ar face sensibile la creşteri tumorale. MONOTERPENELE sunt nişte antioxidanţi puternici care protejează împotriva îmbolnăvirilor de inimă şi a cancerului. Se găsesc în fructe şi legume ca pătrunjelul, morcovii, broccoli, varza, vinetele, castravetele, citricele, menta şi busuiocul. PECTINUL. Este o formă de fibră solubilă întâlnită în alimente ca merele şi pulpa de grapefruit, ce reduce colesterolul, ajutând la prevenirea îmbolnăvirilor de inimă. Studii recente arată că pectina alterată chimic, specifică citricelor, ar putea fi un puternic anticancerigen. Se pare că aceasta împiedică celulele maligne să se grupeze, ceea se ar duce la metastază. POLIACETILENA. Se găseşte în plantele umbelifere (morcovii, ţelină, păstârnac). Transformă nişte substanţe chimice 54
  • 55. din organism, numite prostaglandine care pot ajuta la creşterea tumorilor. În plus, distrug benzopirenul, un cancerigen letal. PSORALENII sunt nişte compuşi care fac pielea mult mai sensibilă la razele solare. Se găsesc în ţelină, salată, lămâi. Psoralenii sintetici (aplicaţi direct pe piele sau luaţi pe cale orală) ar putea fi prescrişi unor persoane cu afecţiuni ale pielii ca psoriazis, care necesită un tratament special cu ultraviolete. De asemenea, ar mai putea fi folosiţi în tratarea limfoamelor. RESVERATROLUL. Acest compus, întâlnit în vin şi sucul de struguri, pare a preveni afecţiunile arteriale (arteroscleroza) în cazul animalelor şi, probabil şi al oamenilor. RETINOIDA. Se pare că acest grup de compuşi similari, din care face parte şi vitamina A, protejează împotriva diferitelor forme de cancer, inclusiv al cancerului de plămâni şi al cavităţii bucale. Poate fi găsit în alimente de origine animalieră: ficat, gălbenuş de ou, lapte şi unt. STEROLII există în castraveţi, dar mai ales în coaja de ou. Este posibil să ajute la scăderea colesterolului. SULFIDELE se găsesc în usturoi şi plante crucifere. Studiile arată că neutralizează acţiunea hormonilor steroidali care accelerează creşterea tumorilor şi distrug cancerigenele şi enzimele care pot cauza cancerul. Se pare că scad nivelul tensiunii arteriale prevenind formarea de cheaguri de sânge care ar putea cauza atacuri de cord sau cerebrale. SULFORAFANUL. Găsit în broccoli, varza de Bruxelles, conopida şi ceapa verde, măreşte puterea enzimelor care împiedică distrugerea celulelor sănătoase de către cancerigene. TRITERPENOIDELE se găsesc în rădăcinile de lemn dulce şi în citrice, iar în cantităţi mai mici, în cereale şi plante crucifere. Triterpenoidele dau gust şi miros alimentelor. Aceşti compuşi pot proteja împotriva cancerului, neutralizând acţiunea hormonilor steroidali care ajută procesul de creştere al celulelor tumorale şi pot încetini divizarea rapidă a celulelor, care este tipică în cazul celulelor sănătoase. Vitaminele şi mineralele de la A la Z Vitamine (micronutrienţi) + Proteine, hidrocarburi, grăsimi (macronutrienţi)  ENERGIE (digestie) Vitaminele sunt substanţe organice estenţiale pentru viaţă. În cele mai multe cazuri nu sunt produse de corp (sau nu în cantităţi suficiente) şi trebuie luate din alimente sau suplimente. De vitamine este nevoie pentru toate funcţiile organismului. Fără ajutorul lor, nu am putea digera hrana, lupta împotriva infecţiilor sau produce celule noi. Vitaminele se împart în 2 categorii: grăsimi solubile în ulei, stocate în ficat (A, D, E, H) şi solubile în apă (celelalte), aflate în sânge, excesul fiind eliminat prin urină. Cele solubile în apă nu sunt produse de organism, astfel 55
  • 56. încât ele trebuie achiziţio-nate pe alte căi. Aceste vitamine se pierd prin fierbere, dar şi prin consumul de alcool. Mineralele sunt elemente chimice naturale. Multe dintre ele există deja în corpul uman. Minerale ca fosforul, calciul şi potasiul, denumite şi minerale esenţiale sunt elemente primordiale pentru dinţi, oase, celule sanguine şi ţesuturi moi şi de asemenea extrem de importante pentru echilibrul normal al fluidelor şi pentru o activitate normală a celulelor şi a muşchilor. Mineralele necesare în cantităţi mai mici sunt denumite minerale reziduale: fier, iod, cupru, magneziu, fluor, crom, seleniu, molibden şi cobalt (un component al vitaminei B12). VITAMINELE Denu-mire Certitudini Posibile întrebuinţări Raţia zilnică recomandată - RZR-adulţi: 400 mcg; - RZRgravide: 400 mcg. Precauţii - este considerată o potenţială armă împotriva cancerului; - ajută la formarea celulelor roşii din sânge şi a materialului genetic din celule; - se găseşte în verdeţurile cu frunza verde închis ca spanacul şi broccoli, seminţele uscate ale legumelor, drojdia, ficatul, alunele, seminţele de Acidul floarea-soarelui, germenii de grâu, banane şi folic (FOLIportocale. ACINA) - carenţa de foliacină poate duce la naşterea unor copii cu malformaţii în cazul femeilor gravide. - malformaţiile canalelor neurale ca spina bifida sau ancefaleea (care duc la paralizia picioarelor, retardare şi chiar moarte); - cancerul cervical, de colon sau rectal. - în combinaţie cu vitamina A ajută la convertirea nutrienţilor în energie; - pantetina, un metabolit al acidului pantotenic, scade colesterolul; - poate fi găsită în drojdie, ficat, ouă, mazăre, alune şi germeni de grâu, carne slabă şi legume. - este esenţială pentru o piele sănătoasă şi pentru membrana mucoaselor; - se combină cu o proteină pentru a forma visual purple, substanţa care ne permite să vedem noaptea; - este un ajutor imunitar, ajută la creşterea producţiei de limfocite T, linia întâi de apărare a organismului împotriva infecţiilor; - are un efect puternic împotriva afecţiunilor respiratorii; - este o vitamină solubilă în grăsimi; - apare în 2 forme: retinol şi betacaroten; - retinolul se găseşte în produse de origine animalieră (ficat, gălbenuş de ou, lapte şi unt); - betacarotenul există în plantele cu frunza verde închis şi în legumele şi fructele de culoare galbenă şi portocalie (caise, conopidă, broccoli, dovlecei, cartofi dulci, piersici, spanac, varză de Bruxelles, morcovi, dovleac, etc.). - transformă carbohidraţii din alimente în glucoză; - glucoza este o zaharidă care asigură buna funcţionare a creierului şi a sistemului nervos; - deficienţa de tiamină duce la apariţia bolii beriberi, la tulburări mentale, dar şi la simptome fizice ca pierderea senzaţiilor în picioare sau paralizia muşchilor oculari. - se găseşte în şuncă şi carnea de porc în general, dar şi în seminţele de floarea-soarelui, alune, - scăderea nivelului de colesterol şi al trigliceridelor; - atac cerebral; - atac de cord. - diferite forme de cancer: bucal, esofagian, de stomac, de colon, rectal, de vezică, de sân, cervical, de plămâni; - atac de cord; - cataractă; - îmbătrânirea pielii; - acnee; - psoriazis. - RZR-adulţi: 10 mg; - RZR pentru colesterol: 1g/zi. - RZR retinol: 5000-25000 UI; - gravidele nu trebuie să depăşească 5000 UI/zi retinol; - RZR betacaroten: mai mult de 3 mg (oricât de mult). - în cantităţi mari, retinolul poate deveni toxic; - excesul de retinol provoacă defecte congenitale . - cataractă; - sănătate fizică şi psihică; - Zona Zoster. - RZR-adulţi: 1-1,5 mg. - RZRgravide: 1,41,6 mg. - nu are. ACIDUL PANTOTENIC Vita-mina A Vitamina B1 (TIAMINA) 56 - excesul de foliacină (peste 0,8 mg) face greu de diagnostica t carenţa de vitamina B12; - suplimentele de foliacină se iau numai după sfatul medicului. - nu are.
  • 57. Vitamina B12 (COBALAMINA) anghinarie, porumb şi pepene galben. - este singura vitamină care conţine şi elemente minerale importante; - poate fi păstrată mult timp în organism (3 ani); - ajută la formarea celulelor roşii din sânge, la buna funcţionare a sistemului nervos şi la metabolizarea proteinelor şi lipidelor; - combate oboseala, memoria slabă şi problemele neurologice; - acţionează împreună cu alte vitamine B şi cu foliacina; - se găseşte în carne, peşte, ouă şi produse lactate; - deficienţa de vitamina B12 poare duce la apariţia anemiei pernicioase. - ajută organismul să extragă energia din proteine, hidrocarburi şi grăsimi; - poate fi luată din lapte, brânză, iaurt, carne de vită, pâine superioară şi cereale, legume ca broccoli, sparanghel, napi şi spanac. - cancer de plămâni; - simptome neurologice la vârstnici. - RZR-adulţi: 2 mcg. - nu are. - cancerul esofagian; - stresul fizic. - RZR-adulţi: 1,3-1,7 mg. - oamenii foarte activi, gravidele, femeile care alăptează şi vârstnicii au nevoie de cantităţi mai mari. - cancer; - colesterol (scade LDL, creşte HDL). - RZR-femei: 15 mg; - RZRbărbaţi: 19 mg; - RZRgravide: 16 mg. riboflavina este distrusă uşor de lumină; de aceea depozitaţi alimentele care o conţin în containere speciale, departe de lumina soarelui. - excesul de niacină poate provoca creşterea temperatur ii şi mâncărimi. - atac de cord (scade cantitatea de homocisteină din sânge); - întărirea sistemului imunitar. - RZR-femei: 1,6 mg; - RZRbărbaţi: 2 mg. - doze zilnice mai mari de 2 g pot cauza afecţiuni neurologic e. - cancerul oral, laringeal şi esofagian; - cancerul de plămâni, de pancreas, de stomac, cervical, de vezică, de sân; tumorile cerebrale la copii; - răcelile; - cataracta; - arteroscleroza; - atac de cord; - RZR-adulţi: 1-2 g - excesul de vitamina C poate produce diaree, urinare frecventă, un nas uscat şi mâncărimi de piele. - vitamina C este extrem de fragilă (se Vitamina B2 (RIBOFLAVI-NA) - ajută la metabolizarea hidrocarburilor; - asigură energia necesară pentru creşterea ţesuturilor; - surse: macroul, peştele-spadă, puiul, găina de Vitamina Cornwall, cerealele cu diferite adaosuri, carnea B3 (NIA- slabă de viţel, ficat, produse de panificaţie, lapte CINA) şi ouă; - deficienţele de niacină pot duce la îmbolnăviri de pelagră, boală care începe printr-o erupţie roşie în ariile expuse la soare şi limbă umflată şi poate evolua rapid în demenţă şi chiar moarte. - joacă un rol important în metabolizarea acizilor nucleici şi a lipidelor; - ajută la folosirea proteinelor în constituirea de ţesuturi; Vitamina - este necesară în producerea de anticorpi şi B6 (PIRIcelule roşii; DOXINA) - poate fi extrasă din diferite cereale speciale, pui, ficat de vită şi în cantităţi mici, din carnea de vită în general, pepenele galben, varza, melasa şi laptele. Vita-mina - este esenţială pentru formarea colagenului, C (ACIDUL substanţa care leagă între ele celulele din ASCORţesuturile conjunctive; BIC) - împiedică penetrarea celulelor de către viruşi (viruşii nu se pot reproduce decât în interiorul celulelor); - este extrem de importantă în procesul de vindecare a cicatricilor; - este foarte importantă pentru absorbţia fierului; - este un puternic antioxidant, care poate dezactiva cancerigenii; - carenţele de vitamina C se manifestă în: ruperea cu uşurinţă a vaselor de sânge, scorbutul (sângerarea gingiilor), pierderea dinţilor datorată slăbirii oaselor şi sângerărilor interne abundente; - surse: gogoşarii, sucul de portocale, bananele, 57
  • 58. mazărea, sucul de ananas, căpşunile, sparanghelul, varza de Bruxelles, mandarinele, grapefruitul, pepenele roşu, mango, kiwi, portocalele, sucul de mere, broccoli, conopida, guliile, cartofii noi, roşiile şi fructele de pădure. - ajută organismul să folosească eficient calciul şi fosforul pentru a putea construi dinţi şi oase puternice; - ultravioletele stimulează anumite uleiuri ale Vita-mina pielii să o producă; D - poate fi găsită în peştii cu carnea grasă (cod, biban, macrou, sardină, somon, ton, anchoa) şi produsele lactate tratate special; - carenţa de vitamina D poate duce la rahitism, înmuierea oaselor, datorată unei slabe calcifieri. - este esenţială pentru buna funcţionare a organismului, în special pentru sistemul nervos; - este un antioxidant puternic, protejând celulele împotriva radicalilor liberi; - acţionează împreună cu un alt antioxidant Vitamina E puternic, seleniul; (TOCO- este un agent imunitar (ajută la producerea de FEROLUL limfocite T); - surse: uleiuri vegetale, cereale, untul de arahide, cartofii dulci copţi, avocado, germenii de grâu, migdale, alune, ovăz, orez, maioneză, margarină, ulei de porumb, ulei de arahide, castane şi nuci. - face parte din familia B complex; - este esenţială pentru metabolizarea normală a lipidelor şi proteinelor, dar şi pentru asimilarea vitamine C; - împreună cu vitaminele A, B2, B6 şi niacina, Vitamina ajută la menţinerea unei piele sănătoase; H (BIO- carenţele de biotină pot duce la apariţia TINA) eczemelor, a unor coji roşii pe faţă sau la pierderea părului; - poate fi găsită în fructe, nuci, drojdia de bere, ficat de vită, untul de arahide, conopidă, gălbenuş de ou, şi în toate alimentele pe bază de cereale. - există în 2 variante: vitamina K1 ( în zarzavat) şi vitamina K2 (produsă în intestinul subţire de Vita-mina bacterii intestinale); K - asigură coagularea sângelui,ajută la absorbţia calciului; - surse: broccoli, lucernă, spanac şi ficat. - artrita; - afecţiuni ale arterei coronare; - scade LDL; - creşte HDL; - tensiune arterială; - atac cerebral; - infertilitate. distruge prin fierbere şi fumat); - dacă doriţi totuşi să gătiţi fructele sau legumele, înăbuşiţi-le sau frigeţile cu puţin ulei. - cantităţi foarte mari de vitamina D, luate timp îndelungat, pot fi toxice. - cancerul de colon; - osteoporoza. - RZR-adulţi: 400 UI. - îmbătrânire; - artrită; - cancer; - sistem imunitar slăbit; - infarct; - atac cerebral; - colesterol; - anghinarie; - crampe musculare; - circulaţie proastă. - întărirea unghiilor şi a părului; - previne calviţia şi albirea prematură. - RZR-adulţi: 8-10 UI. - nu are. - RZR-adulţi: 300 mcg. - ouăle crude pot împiedica absorbţia biotinei şi pot fi o potenţială sursă de salmonela (evitaţile!). - osteoporoza. RZR-adulţi: 65-80 mg. - nu are. Mineralele Denu-mire BORUL 58 Certitudini - lucrează împreună cu alte 2 minerale importante, calciul şi magneziul, pentru a obţine oase sănătoase; - surse: aproape toate fructele şi legume, mai ales fructele uscate, caisele şi prunele. Posibile întrebuinţări - osteoporoza. Raţia zilnică recomandată - RZR-adulţi: 3 mg. Precauţii - nu are.
  • 59. CALCIUL CROMUL CUPRUL FIERUL FLUORURILE FOSFORUL IODUL 59 - este mineralul aflat în cea mai mare cantitate în corpul omenesc; - este esenţial pentru contracţia muşchilor, coagularea sângelul şi menţinerea pereţilor celulelor; - are un rol crucial în buna funcţionare a inimii şi a altor muşchi; - vitamina D facilitează asimilarea calciului în organism; - magneziul pare să echilibreze schimburile de calciu dintre celule; - surse: laptele şi iaurtul degresat, lactatele în general, cerealele, somonul şi sardinele cu oase, melasa, zarzavatul. - alcoolul împiedică asimilarea calciului. - împreună cu insulina ajută la metabolizarea zahărului; - stimulează producerea a mai multă insulină de către celulele beta din pancreas, în cazul diabeticilor; - face ca insulina să acţioneze într-un mod eficient, în felul acesta menţinându-se un nivel normal de glucoză în sânge; - cel mai uşor de asimilat este cromul picolinat; - surse alimentare: drojdia de bere, broccoli, şunca, curcanul, sucul de struguri şi crustaceele. - ajută la transformarea fierului din organism în hemoglobină; - menţine sănătatea oaselor, vaselor de sânge şi nervilor; - întăreşte sistemul imunitar; - surse: crustaceele, grâul, fasolea, nucile, seminţele, prunele uscate, ficatul de vită şi viţel; - este necesar pentru producerea hemoglobinei, compuşii din celulele roşii de sânge şi a mioglobinei, pigmentul roşu din muşchi şi din anumite enzime; - vitamina C facilitează asimilarea fierului, în timp ce calciul şi cofeina o pot împiedica; - o dietă săracă în fier poate cauza probleme de asimilare la copii şi dificultăţi de concentrare la femeile tinere; - carenţele de fier pot cauza anemii caracterizate prin oboseală, frisoane şi imunitate scăzută; - surse: carnea de porc, stridiile, scoicile, carnea de vită, ficatul, puiul, curcanul, legumele verzi şi fasolea; - fierul din produsele animaliere (carnea) este mai repede absorbit decât cel din legume şi fructe. - sunt esenţiale pentru formarea dinţilor şi a oaselor; - se găsesc în crustacee, gelatină, apa de băut. - cancerul de colon; - reglarea colesterolului; - tensiune arterială; - osteoporoză; - tensiunea din timpul sarcinii; - sindrom premenstrual; - atac cerebral. - RZR-adulţi: 800-1200 mg. - calciul luat în cantităţi excesive (peste 2g) poate cauza constipaţie şi măreşte riscul unor infecţii pe tractul urinar. - colesterol (creşte HDL); - atac de cord; - atac cerebral; - diabet; - dezvoltarea muşchilor la sportivi. - RZR-adulţi: 50-200 mcg. - nu are. - artrită; - cheagurile de sânge; - atac de inimă; - atac cerebral. - RZR-adulţi: 1,5-3 mg. - nu are. - anemie datorată carenţei de fier (îndeosebi pentru femeile la menstruaţie). - RZR-femei între 11-50 ani: 15 mg; - RZR-femei peste 50 ani: 10 mg; - RZRgravide: 30 mg; - RZRbărbaţi: 10 mg. - nu are. - cariile dentare; - osteoporoza. - RZR-adulţi: 1,5-4 mg. - ajută la construirea de dinţi şi de oase sănătoase; - este important în procesul de transformare a hranei în energie şi la formarea materialului genetic, a membranelor celulare şi diferitelor enzime; - calciul şi fosforul trebuie să se afle în proporţia de 2/1 pentru a acţiona corect. - are o importanţă vitală în funcţionarea glandei tiroide care produce hormonii ce controlează mai multe funcţii ale organismului; - carenţa de iod poate duce la hipotiroidism caracterizat prin letargie înaintată, guşă sub bărbie, greutate avansată şi frisoane; - osteoporoza. - RZR-copii şi tineri: 1200 mg; - RZR-adulţi: 250-800 mg - doze zilnice mai mari de 20 mg pot fi toxice. - nu are. - hipotiroidism. - RZR-adulţi: 150 mcg; - RZRgravide: 200 mg. - nu are.
  • 60. MAGNEZIUL - surse: fructele de mare, algele, sarea iodată, varecul. - folosit în mai multe funcţii ale organismului: producerea de proteine, construcţia oaselor, eliberarea energiei din muşchi şi reglarea temperaturii corpului; - este necesar pentru metabolizarea vitamine C şi a calciului, fosforului, sodiului şi potasiului; - relaxează vasele de sânge, pe când calciul le contractă; - cantităţi mici de magneziu sunt asociate cu o tensiune ridicată, aritmie şi atacuri de inimă; - poate fi găsit în următoarele alimente: tărâţe de grâu, cereale, zarzavat, lapte, carne, fasole, banane, caise, muştar uscat, cacao. - activează enzimele care sunt necesare pentru vitamina C, a biotinei şi a vitaminei B1; - ajută în procesul de metabolizare a hranei şi în producerea de acizi graşi şi a colesterolului bun; - este foarte important pentru funcţionarea MANGAnormală a sistemului nervos şi în producerea NUL hormonilor sexuali; - este un antioxidant, de aceea poate preveni apariţia cancerului şi a bolilor de inimă; - surse alimentare importante: nucile, cerealele, zarzavaturile, mazăre, sfecla şi gălbenuşul de ou. - împreună cu sodiul menţine în echilibru cantitatea de apă din organism şi normalizează bătăile inimii; - este foarte importantă pentru buna funcţionare POTA-SIUL a nervilor şi a muşchilor; (kaliul) - un aport scăzut de potasiu este asociat cu o tensiune arterială ridicată şi cu anemie; - surse alimentare: cartofii, dovleceii, caisele şi prunele uscate, iaurtul degresat, bananele, sucul de portocale. - acţionează împreună cu glutationa, o tripeptidă care se găseşte în organism, un puternic antioxidant; - detoxifică metale toxice ca mercurul, cadmiul şi arsenicul şi alte substanţe potenţial cancerigene, combinându-se cu ele pentru a forma compuşi ce SELE-NIUL sunt eliminaţi din organism; - detoxifică grăsimile peroxidate care pot contribui la creşterea tumorilor canceroase; - surse alimentare: usturoiul, ceapa, peştele, crustaceele, carnea roşie, strugurii negri, broccoli, grâu integral şi cereale, ouăle şi organele de pui. - împreună cu potasiul, ajută la menţinerea unui echilibru al fluidelor în organism; - se găseşte în sarea de bucătărie sau clorura de sodiu. - diabet; - presiune arterială ridicată; - asimilarea glucozei; - atacuri de cord; - cheaguri de sânge; - migrenele şi sindromul premenstrual; - naşterile premature. - cancer; - sănătate psihică; - colesterol; - boli de inimă. - RZR-adulţi: 250-350 mg; - RZRgravide: 335 mg. magneziul luat în exces poate duce la apariţia diareei, deci la pierderea echilibrului mineral (nu depăşiţi 1g/zi !). - RZR-adulţi: 2,5-5 mg. - nu are. - hipertensiune; - anemie. - surplusul de potasiu este nerecomandat celor care suferă de deficienţe renale. - cancerul de sân; - bolile de inimă şi de circulaţie. - RZR-adulţi: 50-100 mcg. - dozele peste 200 mcg pot fi toxice. - echilibrul fluidelor şi electrolitic. - RZR: 2400 mg sau 1g la 1000 calorii. - răceală; - infertilitate masculină. - RZR-femei: 12 mg; - RZRgravide: 15 mg; - RZRbărbaţi: 15 - cel care mănâncă prea sărat, are un risc mare de îmbolnăvir e de cancer la stomac şi hipertensiune. - nu are. SODIUL (natriul) ZINCUL 60 - joacă un rol important în divizarea, creşterea şi repararea celulelor; - este extrem de important în procesul de vindecare a rănilor; - este esenţial pentru păstrarea simţurilor (gustul şi mirosul), fiind şi un bun agent imunitar; - este important şi pentru sistemul reproducător
  • 61. masculin; - surse alimentare: cotletul de miel, stridiile, carnea de porc, ficatul, ouăle, drojdia de bere, laptele, fasolea, germenii de grâu, seminţele de dovleac. mg. B. Clasificarea grăsimilor Grăsimile dietare pot fi de 3 feluri: saturate, polinesaturate şi mononesatura-te. Ele diferă sub raportul structurii chimice, în special în ceea ce priveşte numărul de molecule de hidrogen. Cu cât există mai multe molecule de hidrogen, grăsimea este mai saturată. De aceea, grăsimile polinesaturate sau mononesaturate au cele mai puţine molecule de hidrogen. Grăsimile îngraşă foarte tare, un gram de grăsimi indiferent de tipul acesteia, cinţine 9 calorii (proteinele şi carbohidraţii au 4 calorii/gram). Grăsimile saturate apar în alimentede origine animalieră, în bucăţi grase de vită, în slănină, produsele lactate integrale şi carnea de miel. În carnea de pui, peşte şi în bucăţile slabe de vită, grăsimile sunt mai puţin saturate. Printre sursele vegetale de grăsimi saturate se numără untul de arahide şi cocosul. La temperatura camerei, grăsimile saturate se solidifică. Ele sunt periculoase deoarece stimulează organismul să producă mai mult colesterol, mai ales colesterol aderent. Încercaţi să limitaţi consumul de grăsimi saturate sub 10% din totalul de calorii. Mâncaţi numai bucăţele slabe de carne şi piept de pui fără piele. Gătiţi peştele fără ulei. Şi, mai ales, aveţi grijă de mărimea porţiilor! (o cantitate sănătoasă reprezintă cea a unei bucăţi de carne de mărimea unui pachet de cărţi de joc). Grăsimile polinesaturate apar în uleiul vegetal şi în margarina de origine vegetală. Ele reprezintă principala sursă de acid linoleic a organismului, necesar pentru formarea celulelor şi buna funcţionare a sistemului nervos. Uleiurile mult polinesaturate, precum uleiul de şofran, porumb şi floarea-soarelui reduc nivelul de colesterol din sânge. Cu toate acestea, unele tipuri de uleiuri polinesaturate îl pot creşte. Acestea, plus toate margarinele, suferă un proces numit hidrogenare pentru a le face potrivite pentru gătit şi a le mări termenul de garanţie. Prin acest proces sunt eliminate nişte substanţe numite trans-acizi graşi care au aceleaşi proprietăţi ca şi grăsimile saturate din organism, adică stimulează producerea de colesterol. Dieta bogată în uleiuri polinesaturate a fost asociată cu apariţia diferitelor forme de cancer şi a pietrelor la rinichi. Uleiurile polinesaturate suferă de multe ori transformări oxidante, proces care este responsabil de apariţia unor forme de cancer şi a bolilor de inimă. 61
  • 62. Încercaţi să mâncaţi numai uleiuri nehidrogenate (de exemplu margarina lichidă sau cea dietetică). Nu consumaţi grăsimi polinesaturate într-o cantitate mai mare de 10% din totalul de calorii zilnice. Grăsimile mononesaturate sunt prezente în uleiurile obişnuite de gătit, inclusiv în uleiul de măsline, de arahide şi în unele uleiuri de şofran sau de floarea-soarelui. Uleiurile mononesaturate, mai ales cel de măsline, au efect benefic asupra colesterolului. Mai multe studii au demonstrat că, deşi nu afectează colesterolul general, cresc cantitatea de colesterol circulant. Cercetătorii din Israel au demonstrat că uleiul de măsline nu este sensibil la transformările oxidante, precum uleiurile polinesaturate. Se pare că oxidarea lipidelor din sânge este un factor major de risc pentru apariţia arterosclerozei. Printre sursele bune de grăsimi mononesaturate se numără uleiul de migdale, avocado, arahide şi nuci. Încercaţi să înlocuiţi celelalte grăsimi din dieta dvs. cu unele mononesaturate, mai ales cu ulei de măsline. Oricât de benefic ar fi acesta, el conţine totuşi foarte multe calorii, deci nu trebuie folosit în exces. O lingură, două pe zi, în salate sau la gătit, este absolut suficient. Puterea tămăduitoare a unor alimente “Fie ca măncarea să fie leacul vostru şi leacul să vă fie mâncare” (Hipocrate, anul 400 d.c.) ARDEIUL Conţine: vitamina C, provitamina A (betacaroten), fibră. Rol: - opreşte sângerarea gingiilor (ardeiul verde crud), paradontoza; - diminuează oboseala cronică, extenuarea; - întârzie dezvoltarea bolilor la organele locomotorii, uzura oaselor, a articulaţiilor, inclusiv osteoporoza; - consumul ridicat de ardei verde prelungeşte viaţa, oferă temperanţă; - substanţele active ale ardeiului încălzesc sângele, accelerează metabolismul, opresc formarea trombozei; - previne arteroscleroza; - facilitează digestia (boiaua iute). Extern: Se foloseşte contra reumatismului (unguentul de ardei iute), cu care se masează locul afectat. Observaţie: Boiaua iute este un condiment puternic, picant. Excită mucoasa, provoacă afluxul de sânge local, ajută la digestie. Însă nu se recomandă prea des şi în cantitate prea mare. BANANELE Conţin: potasiu, vitamina B6, vitamina C. 1 banană  105 calorii. Rol: - păstrează un perfect echilibru electrolitic şi al fluidelor în celulele organismului; - asigură o tensiune normală şi o bună funcţionare a inimii; - ajută la prevenirea atacurilor cerebrale şi a aritmiilor; - ajută corpul să lupte împotriva infecţiilor; - reprezintă un antiacid natural (bun pentru stomac). BROCCOLI 62
  • 63. Conţine: indoli, sulforafan, betacaroten, vitamina C, potasiu, acid folic, seleniu şi fibră. Rol: - previne numeroase forme de cancer şi bolile de inimă; - protejează pereţii celulelor împotriva atacurilor radicalilor liberi; - ajută sistemul imunitar să lupte împotriva infecţiilor; - menţine echilibrul fluidelor în celule; - normalizează bătăile inimii şi tensiunea arterială; - previne şi atacurile cerebrale. CAISELE Conţin: betacaroten, potasiu, bor, fibră. 3 caise mici au 50 calorii. Rol: - previn apariţia cancerului, afecţiunile coronare, menţin un echilibru al fluidelor în organism; - normalizează tensiunea şi funcţionarea inimii; - previn osteoporoza; - înlătură oboseala şi oferă rezistenţă la infecţii. CĂPŞUNILE Conţin: vitamina C, fibră, acid elagic. 1 cană  45 calorii. Rol: - previn apariţia diferitelor forme de cancer; - previn oxidarea colesterolului aderent, împiedicând astfel apariţia arterosclerozei; - fibra asigură frecvenţa scaunelor, împiedicând îmbolnăvirile de cancer de colon sau rectal; - previne cancerul prin inhibarea carcinogenelor. CARTOFUL Conţine: hidrat de carbon (sub formă de zahăr şi amidon), albumină, substanţe minerale, calcar, fier, magneziu, natriu, mangan, fosfor, kaliu, vitaminele A1,B1, B2, B6, E, H şi multă vitamina C. Rol: - vindecă scorbutul; - hrăneşte organismul cu elemente valoroase; - se aplică la gastrită, ulcer, crampe la stomac, enterită; - opreşte hiperaciditatea, reglează formarea sucului gastric (zeama de cartof crud este un antiacid natural); - constituie o mâncare dietetică, elimină din corp lichidul dăunător; - previne apariţia cancerului de colon şi rectal; - menţine echilibrul lichidelor şi cel electrolitic din interiorul celulelor, o bună funcţionare a inimii şi o tensiune normală; Observaţii: Cartofii trebuie mâncaţi alături de alimente compatibile (niciodată alături de grăsimi, aluaturi, paste făinoase etc.). Cura cu cartofi trebuie să fie formată din cartofi cruzi sau fierţi în coajă (fără sare) în cantităţi rezonabile (în cazuri de folosire exagerată ajunge în organism un exces de vitamina U, ceea ce poate provoca o intoxicare). Germenii încolţiţi sunt otrăvitori, conţin aşa numita solamină, un glicoalcaloid steroid. Extern: - se taie felii de cartofi curăţaţi şi se aplică pe umflături, pe abcese, lovituri; - la degerături: se pasează cartofii calzi şi se pun peste locul afectat. - pe răni şi pe arsuri se pun imediat cartofii cruzi raşi; - pentru reumatism: turnăm apă fierbinte peste cartofii raşi cruzi, iar cu această zeamă spălăm membrul afectat şi, cu o cârpă înmuiată în aceeaşi zeamă umezim locul bolnav. CEAIUL VERDE Conţine: catechină, vitamina C. Rol: - previne cariile şi afecţiunile gingiei (omoară bacteria Streptococus Mutans, responsabilă de apariţia cariilor); - reduce colesterolul, deci poate preveni apariţia bolilor coronariene şi atacurile cerebrale; - catechina previne apariţia cancerului de plămâni şi piele şi afecţiunile cardiologice, protejând celulele împotriva atacurilor radicalilor liberi. Atenţie! Studiile au arătat că o doză prea mare de catechină poate fi toxică. Însă 1 cană sau 2 de ceai verde pe zi sunt binevenite. CEAPA 63
  • 64. Conţine: seleniu, fluor, uleiuri vegetale. De asemenea, ceapa are o structură extrem de complicată şi exotică: mai bine de 100 de compuşi pe bază de sulf, flavonoide, inclusiv cuercitină. Rol: - bună pentru răceală, pneumonie, miocardită şi meningită; - previne cancerul şi diabetul; - are efecte benefice în majoritatea bolilor, acute şi cronice; - curăţă stomacul şi intestinele; - ucide bacteriile care produc puroiul; - acivează aparatul digestiv, funcţionarea stomacului şi a intestinelor (medicament împotriva cancerului intestinal); - ajută ficatul, bila şi pancreasul; - măreşte pofta de mâncare, stimulând formarea sucului gastric; - are un efect diuretic; - este folosită în cazuri de endem, retenţie de lichid, celulită, hemostază, insuficienţă renală; - regenerează celulele şi întăreşte nervii; - fortifică smalţul dinţilor, îi protejează împotriva cariilor; - curăţă aparatul respirator, uşurează tusea, vindecă traheita, pleurita, colecistita; - vindecă eczemele, bolile de piele, dereglarea metabolismului; - face sângele mai curat, care va conţine mai puţini germeni ai bolii şi mai puţine reziduuri; - opreşte coagularea sângelui, scăzând pericolul trombozei; - distruge bacteriile şi micozele; - poate oferi protecţie împotriva cancerului, opreşte creşterea celulelor maligne; - poate preveni tipul de răspuns inflamator care poate duce la alergii şi astm; - deoarece scade nivelul de colesterol şi tensiunea arterială şi previne formarea de cheaguri sanguine, poate împiedica apariţia unui atac de inimă sau cerebral; Cura cu ceapă: Ceapa poate fi cosumată în tot timpul anului, pe cât posibil crudă. Se recomandă cura zilnică cu ceapă. Extern: la dureri reumatice, artrită, nevrită, gută, fracturi, degerături, ciroză cu lichid, traheită, dureri în gât, înţepenirea gâtului, înţepături de albine. Se aplică compresele cu ceapă crudă pasată (crudă sau înnăbuşită în propria zeamă) şi se ţin 2-3 ore. La înţepăturile de vespie trebuie acţionat rapid: se apasă cu o ceapă curăţată locul pişcat. Ceapa, tăiată în două, trebuie presată ca să-i iasă zeama. CIREŞELE Conţin: acid elagic, vitaminele C şi A. Rol: anihilează cancerigenele şi previn cancerul. COACĂZELE NEGRE Conţin: vitaminele C (boabele au de 3 ori mai multă vitamina C decât măcieşile), A1, B1, B2, acid nicotic, potasiu, natriu, calciu, fier, cupru, acid fosforic, mangan, pudră, ulei volatil, tanin. Rol: - vindecă artrita; - se folosesc contra gripei şi împotriva îngustării venelor; - ajută la digestie; - sunt un apărător contra iradiaţiilor materiilor în fuziune (curăţă din organism metalele ionizate acumulate şi alte substanţe impure); - frunzele sunt folosite la bolile plămâni, deoarece reglează elasticitatea vaselor capilare, le diminuează capacitatea de permeabilitate; - ajută la boli de stomac, ale aparatului digestiv, contra crampelor stomacale, a urmăririlor ulcerului cronic, la ulcerul duodenal cronic; - ponderează hiper- sau hipo- aciditatea; - taninul opreşte dezvoltarea în stomac a microbilor care favorizează descompurile; - sunt bune în caz de balonare la stomac, contra senzaţiei de saturaţie, la boli ale vezicii biliare şi a ficatului, grăbesc formarea bilei, cresc conţinutul de glicogen al ficatului; - vindecă icterul, bolile renale, nevrita cronică; - stopează accesele spasmodice; - dirijează echilibrul dintre acizi şi baze înspre alcaline (împiedică acidularea sângelui); - alcalinizează urina, ajutând la dezvoltarea acidului oxalic; - favorizează înlăturarea calculului renal, de aceea este recomandat contra reumatismului şi artritei, a îmbolnăvirii inimii şi a vaselor sanguine, la disfuncţionalităţi în alimentarea sângelui, reumatism cardiac; 64
  • 65. - la bolile de plămâni: congestie, insuficienţă pulmonară; - la anemie, hipertensiune, artroză (uzura articulaţiilor), boli ale coloanei vertebrale, muierea cartilagiilor; - sunt un bun liniştitor pentru sistemul nervos, face să dispară migrenele, reduc starea de surmenaj; - ajută la slăbire, deoarece accelerează uşor metabolismul; - la fenomene diseptice, alergice, canceroase; - dezvoltă puterea de autovindecare a corpului. CONOPIDA Conţine: sulforafan, vitamina C, potasiu, fibră, multe alte vitamine şi minerale. Rol: - anihilează efectul cancerigenilor; - împiedică apariţia diferitelor forme de cancer (inclusiv cancerul de colon), dar şi a afecţiunilor coronariene; - păstrează echilibrul fluidelor în organism; - normalizează bătăile inimii şi tensiunea arterială. DOVLEACUL Conţine: betacaroten, vitamine şi minerale (vitamina C şi potasiu), fibră. Rol: - previne apariţia diferitelor forme de cancer, inclusiv cel de plămâni; - previne apariţia arterosclerozei sau îngroşarea arterelor, care pot duce la un atac de inimă sau cerebral; - ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor. Observaţie: Uleiul de seminţe de dovleac reprezintă o sursă excelentă de zinc şi acizi graşi nesaturaţi, care pot fi folosite în tratarea prostatei. DOVLECEII Conţin: betacaroten, potasiu, vitamina C. Rol: - ne ajută să ne păstrăm vederea; - există un risc scăzut de îmbolnăvire de cancer; - reduce incidenţa afecţiunile arteriale; - previne apariţia cancerului şi a bolilor de inimă; - sprijină organismul în lupta împotriva infecţiilor; - menţine echilibrul fluidelor în organism, o tensiune normală şi o bună funcţionare a inimii. FASOLEA Fasolea colorată Conţine: puţine grăsimi şi calorii, fibră dietară, potasiu, zinc, fier şi vitamina B, proteine. Rol: - scade riscul cancerului de colon, al diabetului, atacului de inimă sau cerebral; - reduce colesterolul. Fasolea cu bobul mare Conţine: fibră, potasiu, fier, vitamine B şi minerale, hidrocarbonaţi complecşi. Rol: - reduce nivelul zahărului din sânge la diabetici şi colesterolul; - păstrează activitatea intestinală normală; - scade riscul cancerului de colon sau rectal; - reduce riscul unei afecţiuni cardiace. Fasolea roşie cu bobul mare Conţine: fibră, potasiu, acid folic, fier. Rol: - reduce colesterolul; - face digestia mai uşoară; - previne cancerul de colon; - împiedică apariţia unor malformaţii ale tubului neural la fetus, precum şi diferite forme de cancer; - controlează tensiunea arterială, ceea ce poate preveni atacul de inimă sau cerebral. FILEUL DE PORC Conţine: vitamina A, fier, vitamine B, zinc şi acid folic. Rol: - poate furniza vitamine şi minerale necesare pentru buna funcţionare a organismul; 65
  • 66. - acidul folic poate împiedica apariţia malformaţiilor la fetus; - ajută sistemul imunitar. Atenţie: Aveţi grijă la mărimea porţiilor de carne! FLORICELELE Conţin: fibră, puţine grăsimi şi calorii (3 căni  maxim 100 calorii). Rol: oferă rapid senzaţia de saţietate şi ajută la digestie. GERMENII DE GRÂU Conţin: fibră dietară, vitaminele E şi B, seleniu, zinc, fosfor şi magneziu. Rol: - previn cancerul de colon sau rectal şi atacurile cardiace, cerebrale, prin reducerea nivelului de colesterol aderent şi de trigliceride; - previn apariţia unor defecte ale tubului neural pe timpul sarcinii; - înlătură riscul îmbolnăvirii de cancer. GOGOŞARII Conţin: vitamina C (1 gogoşar  150% din RZR-ul necesar), betacaroten, licopen. Rol: - previn apariţia afecţiunilor arteriale; - pot preveni apariţia diferitelor forme de cancer (cervical, de vezică sau de pancreas); - previn îmbătrânirea prematură. GRAPEFRUITUL Conţine: pectină, limonenă, flavonidă, fenoli, vitamina C, licopen. Rol: - previne apariţia atacului de inimă sau cerebral, scade colesterolul; - scade riscul îmbolnăvirilor de cancer (cervical, de vezică şi pancreatic); - împiedică oxidarea LDL-ului care poate adera la pereţii arterelor; - îndepărtează unele dintre manifestările neplăcute ale răcelii. Atenţie! Acest fruct este bogat în calorii, deci vă puteţi pierde rapid silueta dacă exageraţi cu consumul de grapefruits. GULIILE Conţin: vitamina C, potasiu, vitamina E, fibră . Rol: - previn formarea unor tumori canceroase; - ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor; - previn formarea unor depozite în artere, care pot duce la afecţiuni coronariene. HREANUL Rol: - împiedică inflamaţiile; - este folositor la congestii (pulmonară, pleurita, miocardita); - este folositor la stări grave de peritronită; - uleiul volatil al hreanului este dezinfectant, un antibiotic natural: distruge bacteriile şi ciupercile; - măreşte puterea organismului de a se opune agenţilor patogeni; - consumat frecvent, apără organismul de răceală, guturai; - contra bronşitei: o linguriţă de hrean ras amestecat cu miere; - zeama de hrean de curând prezat este un bun tratament pentru colită, balonări, stază intestinală, diaree; - este indicat la nevrită, tendinită, miozită (inflamarea ligamentelor); - combate hemoroizii, varicele, cangrenele de la picioare, eczemele; - la tumori canceroase, trebuie folosit cu regularitate; - fortifică sistemul imunitar (indicat inclusiv la SIDA); - este indicat şi la astm. Observaţie: Consumul prelungit dăunează rinichilor şi atunci trebuie să facem o pauză. Cura cu hrean: Dimineaţa şi seara radem hrean cât o linguriţă şi îl consumăm crud pe loc. Usturimea i se atenuează amestecându-l cu mere rase, miere sau smântână. Urmăm cura zilnic, timp de 2 săptămâni. Extern: Se fac comprese cu hrean proaspăt ras, pe locurile afectate (artrită, sciatică). IAURTUL Conţine: Lactobacillus Acidophilus, calciu, potasiu, riboflavină şi vitamina B12 (cel cu fructe). Rol: - previne apariţia infecţiilor vaginale; 66
  • 67. - ajută sistemul imunitar, întărindu-l; - ne oferă nişte oase sănătoase şi previne osteoporoza; - reduce nivelul de colestrol din sânge; - menţine o tensiune normală şi o bună funcţionare a inimii; - este esenţial pentru transformarea alimentelor în energie; - previne anemia; - la persoanele în vârstă înlătură simptomele neurologice asemănătoare cu cele din boala Alzheimer. KIWI Conţine: vitamina C (1 singur kiwi are 120% din RZR-ul necesar şi doar 45 calorii), fibră, potasiu. Rol: - previne apariţia unor anumite forme de cancer şi a afecţiunilor cardiace; - sprijină sistemul imunitar în lupta împotriva viruşilor; - fibra asigură o defecaţie regulată şi previne apariţia cancerului de colon; - ajută la păstrarea unui echilibru al fluidelor şi asigură o bună funcţionare a inimii şi o tensiune normală. LĂMÂILE Conţin: vitamina C (1 lămâie  30 g vitamina C), flavonoidă, terpenă, limonenă. Rol: - previn cancerul şi ajută organismul în lupta împotriva infecţiilor; - micşorează tumorile canceroase şi împiedică creşterea lor; - ajută organismul să lupte viruşilor, îndepărtând reacţiile alergice; - controlează colesterolul şi stimulează enzimele care împiedică cancerigenii să distrugă celulele sănătoase. LAPTELE DEGRESAT Conţine: calciu, riboflavină, vitamina D şi fosfor. Rol: - este extrem de important pentru dezvoltarea oaselor la copii şi pentru normalizarea tensiunii arteriale şi funcţionarea inimii; - menţine oasele şi dinţii sănătoşi; - previne osteoporoza la femeile în vârstă. Atenţie: Există copii care nu tolerează laptele. Medicii au susţinut că laptele poate cauza reacţii alergice serioase, la unii copii putând chiar facilita apariţia diabetului. În plusmulţi adulţi nu tolerează lactoza, ceea ce înseamnă că digeră cu dificultate laptele. Un sfat: dacă nu toleraţi lactoza, încercaţi să mâncaţi iaurt. RZR-ul de calciu  1200 mg. Observaţie: Un consum scăzut de calciu în timpul adolescenţei poate împiedica creşterea masei osoase, ceea ce mai târziu va duce la apariţia osteoporozei! MANDARINELE Conţine: vitamina C, betacaroten, flavonide, terpene. Rol: - previn cancerul, îmbolnăvirile de inimă, îmbătrânirea prematură; - opresc răspândirea celulelor maligne. MAZĂREA Conţine: vitamina C, betacaroten, fier, potasiu, fibră. Rol: - sporeşte rezistenţa organismului la infecţii; - previne apariţia diferitelor forme de cancer şi afecţiunile cardiologice; - asigură o bună funcţionare a tuturor celulelor în organism; - este foarte importantă pentru o bună funcţionare a inimii şi poate scădea tensiunea arterială; - poate preveni apariţia cancerului de colon sau rectal şi poate scădea nivelul de colesterol. MERELE Conţin: pectină, fibră. Un măr mediu conţine aproximativ 3,5 g fibră şi 80 calorii. Rol: - pectina atacă colesterolul ce aderă la pereţii arterelor (în acest fel scade riscul îmbolnăvirilor de inimă sau al atacurilor cerebrale); - două mere mâncate pe zi diminuează colesterolul cu 16%; - sunt bune şi pentru diabetici, deoarece fibra solubilă regularizează fluxul sanguin, prevenind o creştere sau o scădere neaşteptată a nivelului de zahăr din sânge. 67
  • 68. MORCOVUL Conţine: calciu, carotină, vitaminele E, K, B1, B2, B6, C, fosfor, potasiu, natriu, betacaroten, fibră. Rol: - indicat în creşterea şi dezvoltarea copiilor, întărirea sistemului osos la vărstnici; - elimină limbricii şi distruge bacteriile; - vindecă bolile de stomac intestinale, fiind uşor diuretic; - ajută contra diareei, în vărsături puternice, fără ca bolnavul să sufere pierderi de greutate sau lichid; - reglează metabolismul: întărirea aparatului digestiv, previne bolile renale şi hepatice; - consumat cu regularitate, scade colesterolul şi cantitatea de zahăr din sânge, adică stopează arteroscleroza, precum şi riscul bolilor coronariene şi atacurilor cerebrale; - este indicat în bolile coronariene şi la deranjamente în circulaţia sângelui; - se aplică şi la tratarea bolilor de cancer (de plămâni, al cavităţii bucale, de stomac, de vezică biliară, prostată şi sâni) ; - încetineşte procesul de îmbătrânire şi împiedică apariţia cataractei. Cura cu morcovi: se consumă cruzi, sub formă de suc sau salată. Sucul se consumă zilnic, pe stomacul gol, timp de cel puţin 2-3 săptămâni. MURELE Conţin: antioxidanţi, antocianine. Rol: - luptă împotriva radicalilor liberi, a bolilor de inimă şi a cancerului; - măresc puterea creierului; - combat infecţiile urinare. MUŞCHIUL DE VITĂ Conţine: vitaminele B12, riboflavină, B6 şi niacină, fier, potasiu, zinc, nutrienţi. 100 g  170 calorii şi 8 g grăsimi. Rol: - previne anemia, pierderile de memorie, confuzia, simptomele temperamentale, senilitatea; - este un bun agent imunitar; - este necesar pentru transformarea hranei în energie; Observaţie: A nu se exagera cu consumul de carne, fie ea şi de vită! NAPII Tulpina conţine: sulforafan, indoli, betacaroten, vitaminele A, C, calciu, potasiu şi fibră. Rol: - stimulează organismul să producă enzime anticancerigene; - anihilează acţiunea unor estrogeni care stimulează creşterile tumorale; - asigură o bună funcţionare a sistemului imunitar şi previn apariţia diferitelor forme de cancer (de colon sau rectal) şi a afecţiunilor cardiace; - menţine o tensiune normală; Frunzele conţin: betacaroten, vitamina C, fibră. Rol: - împiedică apariţia diferitelor forme de cancer şi boli arteriale; - ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor; - asigură o funcţionare normală a intestinelor, prevenind astfel îmbolnăvirile de cancer de colon şi rectal. NUCILE Conţin: grăsimi mononesaturate şi polinesaturate, acid elagic, vitamina E, magneziu, iod. Rol: - scad nivelul trigliceridelor şi a LDL-ului (colesterolul dăunător) şi cresc HDL (colesterolul bun); - îndepărtează cancerul şi bolile de inimă. OVĂZ Conţine: fibră solubilă (betaglucan), antioxidanţi rari (tocotrienoli). Rol: - îndepărtează precursorii colesterolului din intestine şi îi elimină din organism; - scade persiunea sângelui la pacienţii hipertensivi; - fibra şi proteinele din ovăz dau rapid senzaţia de saţietate (previne obezitatea). 68
  • 69. PĂSTĂRNACUL Conţine: terpenă, poliacetilenă, acizi fenolici, flavonide, fibră. Rol: - poate preveni creşterea celulelor canceroase; - fibra asigură o defecaţie regulată, prevenind astfel apariţia cancerului de colon sau rectal. PASTELE DIN FĂINĂ INTEGRALĂ Conţin: vitaminele B, potasiu, fier, fibră, puţine grăsimi (chiar deloc). Rol: - menţin o bună funcţionare a intestinelor; - previn obezitatea şi împiedică îmbolnăvirile de cancer şi inimă; - reduc din riscul îmbolnăvirilor de diabet la cei predispuşi, prevenind schimbările bruşte de glicemie. PĂTRUNJELUL Conţine: clorofilă, vitaminele B1, B2, B6, E şi C, betacaroten, acid pantotenic, terpenă, poliacetilenă, acizi fenolici, flavonoide, fibră. Rol: - este un condiment ce măreşte pofta de mâncare; - ajută la digestie, eliminând senzaţia de balonare; - este un mijloc de dezintoxicare a organismului; - stimulează metabolismul, înlătură reziduurile, curăţă sângele; - ajută la buna funcţionare a rinichilor; - uleiul de pătrunjel opreşte hemostaza şi spasmele vaselor sanguine; - folositor împotriva endemelor, hipertensiunii, anasarcă, slăbirea vezicii; - elimină din corp lichidul inutil şi dezinfectează epiderma; - previne diverticuloza şi cancerul intestinal; - distruge bacteriile acide din gură, care atacă gingiile; - este un antidot al bolilor de piele (eczeme, psoriazis); - împiedică sistematizarea prostaglandinei, substanţă care facilitează apariţia cancerului; - împiedică formarea cheagurilor de sânge; - acţionează ca antioxidant, neutralizând hormonii care pot iniţia creşterile tumorale; - are proprietăţi anticancerigene şi previne bolile de inimă; - reduce colesterolul; - întăreşte sistemul imunitar şi combate răceala; - împrospătează respiraţia (mestecaţi frunzele de pătrunjel după ce aţi consumat ceapă sau usturoi). Cura cu pătrunjel: Frunzele de pătrunjel proaspete, crude, spălate, le tăiem şi le presărăm pe o felie de pâine cu unt. Mâncăm de cel puţin 2 ori pe zi. Pentru tratarea reumatismului, se bea zer cu pătrunjel, iar concomitent se consumă coacăze negre sau căpşuni. Ceai de pătrunjel (bogat în betacaroten, bun pentru răceală): Puneţi 10 tulpini de pătrunjel într-un ceainic. Turnaţi apa fiartă şi lăsaţi-l să stea vreo 10 minute. Daţi-i gust cu puţină miere sau lămâie. PEPENELE GALBEN (cantalupul) Conţine: potasiu, vitamina A, vitamina C, calciu, magneziu, fosfor, biotină şi inozitol (1/2 pepene galben  60 calorii). PEPENELE VERDE Conţine: vitamina C, betacaroten, potasiu şi fibră. Rol: - împiedică oxidarea colesterolului aderent, care duce la apariţia arterosclerozei; - asigură o bună funcţionare a inimii şi o tensiune normală; - menţine o bună funcţionare a intestinelor, prevenind astfel cancerul de colon sau rectal. PERELE Conţin: fibră dietară (aproape toată insolubilă), vitamina C, potasiu . Rol: - fibra insolubilă poate preveni constipaţia şi unele boli digestive cum ar fi diverticuloza; - împiedică apariţia cancerului de colon sau rectal. PEŞTELE Există o mare varietate de peşti, fiecare având propriul rol într-o alimentaţie sănătoasă. Peştii oceanici sunt cei mai buni din punct de vedere alimentar, deoarece trăiesc în ape mai puţin poluate şi conţin importante resurse de acizi graşi omega-3. Reamintim câteva din beneficiile aduse de acizii graşi omega-3: 69
  • 70. - pot reduce colesterolul celor care îl au ridicat şi pot micşora tensiunea hipertensivilor (se reduce astfel riscul apariţiei unor afecţiuni coronariene sau a unui atac cerebral); - pot reduce trigliceridele la pacienţii cu un nivel ridicat (peste 190 mg/dl la femei şi peste 400 mg/dl la bărbaţi), care pot induce un atac de cord; - micşorează şansele de apariţie a cheagurilor de sânge care pot de asemenea duce la un atac de cord sau cerebral; - reduc inflamaţiile la pacienţii cu psoriazis, colite ulcereoase, artrite, lupus şi astm; - pot opri creşterea tumorilor canceroase; - sunt prezenţi în laptele de mamă, fiind esenţiali pentru o dezvoltare normală a creierului şi a ochilor. Iată unele specii de peşti, împreună cu avantajele consumării lor: Bibanul Conţine: puţine grăsimi saturate, puţine calorii şi ½ g de acizi graşi omega-3 la fiecare 100 g (1 g de acid gras omega-3 pe zi reduce riscul unor afecţiuni cardiovasculare cu 40%). Rol: - protejează împotriva bolilor de inimă, a atacurilor cerebrale şi a diferitelor forme de cancer; - oferă toate avantajele unei hrane bogate în acizi graşi omega-3. Codul Conţine: puţine grăsimi saturate, 118 calorii şi 37 mg colesterol / 90g. - scade riscul îmbolnăvirilor de cancer sau inimă, fiind sărac în grăsimi. Plătica (calcanul) Conţine: 1 g grăsimi, dintre care o cantitate infimă de grăsimi saturate. 100 g conţin 80 calorii. Rol: - oferă avantajele unui aliment bogat în acizi graşi omega-3; - menţine dinţii şi oasele sănătoase; - previne cancerul; - asigură buna funcţionare a sistemului nervos. Sardinele în ulei Conţin: calciu, acizi nucleici (ADN şi ARN), acizi graşi omega-3. 120 g  236 calorii. Rol: - acţiunea acizilor graşi omega-3; - ajută la dezvoltarea de oase sănătoase; - menţine o bună funcţionare a inimii şi o tensiune normală; - acizii nucleici vă pot ajuta să trăiţi mai mult şi să arătaţi mai tineri. Păstrăvul Conţine: acizi graşi omega-3, vitamina B12, fier; - acţiunea acizilor graşi omega-3; - previne anemia şi simptomele neurologice la vârstnici. Tonul Conţine: acizi graşi omega-3, vitamina B12, niacină. Rol: - acţiunea acizilor graşi omega-3; - ajută organismul să asimileze acidul folic; - previne anemia; - împiedică la vârstnici simptomele neurologice, ca Alzheimer. PIERSICILE Conţin: betacaroten, potasiu, fibră. 1 piersică  35 calorii şi 0 grăsimi. Rol: - pot preveni apariţia diferitelor forme de cancer şi a afecţiunilor cardiace; - fibra este extrem de importantă pentru o bună digestie, poate împiedica apariţia cancerului de colon sau rectal; - previn obezitatea, diabetul şi bolile de inimă. PORTOCALELE Conţin: vitamina C, potasiu, fibră, betacaroten, limonenă (ulei citric), flavonide, terpenă. - protejează celulelor împotriva deteriorărilor ce pot fi cauzate de radicalii liberi; - împiedică răspândirea celulelor maligne; - limitează producerea colesterolului şi facilitează crearea de enzime care anihilează cancerigenii; 70
  • 71. - previn apariţia diferitelor forme de cancer, inclusiv cervical, de pancreas, rectal, de vezică biliară, de plămâni şi de sân; - previn apariţia bolilor cardiace, împiedicând oxidarea colesterolului care ar adera la pereţii arterelor importante; - poate reduce din manifestările neplăcute ale unei răceli; - poate preveni infertilitatea masculină, împiedicând distrugerea AND-ului din spermă; - fibra menţine regularitatea defecării şi scade nivelul colesterolului; - menţine o tensiune normală; - ajută la menţinerea echilibrului fluidelor şi electrolitic din celule, la o bună funcţionare a inimii. PORUMBUL Conţine: potasiu, vitamina A, fibră. 1 ştiulete copt  90 calorii şi 2,4 g fibră. Rol: - înlătură constipaţia şi reduce riscul îmbolnăvirilor de cancer; - menţine o tensiune normală şi o activitate bună a inimii. PRUNELE USCATE Conţin: fibră solubilă, betacaroten, cupru şi bor. Rol: - combat constipaţia; - reduc nivelul de colesterol care aderă la pereţii arterelor; - diminuează riscul apariţiei bolilor arteriale şi a atacurilor cerebrale; - asigurând o defecare regulată şi reducând concentraţia de acid litocolic, ele pot preveni apariţia cancerului de colon; - împiedică apariţia diferitelor forme de cancer şi a bolilor de inimă; - împiedică formarea cheagurilor sanguine; - ajută femeile aflate în perioada de după menstruaţie să reţină estrogen, ceea ce îmbunătăţeşte procesul de asimilarea a calciului. RIDICHEA Conţine: natriu, kaliu, calciu, oligoelemente, vitaminele B. Rol: - curăţă impurităţile (substanţele toxice) din sânge; - coboară hipertensiunea, accelerează circulaţia înceată a sângelui; - are un efect benefic asupra inimii; - ne eliberează de efectele spasmodice, vindecă bolile răcelii; - opreşte sângerarea gingiilor, este utilă şi pentru paradontoză; - face să dispară durerile de cap; - se aplică la dureri reumatice, la artrită, arteroscleroză, dureri ale venelor legate de îngrăşare, inflamarea venelor, combatere insuficienţei renale; - activează digestia, cu un efect foarte bun asupra ficatului şi a bilei, curăţă căile biliare, dizolvând pietrele; - are şi efect diuretic; - detoxifică organismul pe timp îndelungat; - siropul de ridichi este bun în cazuri de traheobronşită. Cura cu ridichi: Se consumă o farfurioară de ridichi salată (fără sare) înainte de masă. Extern: Contra reumatismului: se înfăşoară ridichea rasă pe porţiunea reumatică. Se lasă acolo 2 ore, apoi spălăm locul cu apă călduţă. ROŞIILE Conţin: vitaminele C, B1, B2, B6 şi E, acid pantotenic, foliacină, fier, cupru, zinc, mangan, cobalt, crom, fluor, licopen, fibră. Rol: - păstrează sângele “tânăr” şi fereşte de bolile cronice; - sunt un antidot împotriva reumatismului şi al artritei; - recomandate în bolile de ficat şi stomac, precum şi contra afecţiunilor renale şi endemelor; - activează celulele, de aceea sunt indicate şi la cancer, oboseală, extenuare, astenie; - ajută la sângerări ale gingiilor, tulburări ale văzului şi auzului; - purifică organismul, elimină viermii intestinali, reziduurile; - previn apariţia diferitelor forme de cancer (de colon, rectal); - întăresc sistemul imunitar; - alcalinizează sângele, măresc cantitatea de substanţe minerale; - curăţă ficatul; - îmbunătăţesc circulaţia şi funcţionarea inimii. 71
  • 72. Cura cu roşii: se consumă roşii crude sau sub formă de suc (nefiert). Observaţie: Roşiile necoapte sunt nocive, conţin alcaloide narcotice (gogonelele puse la murat în oţet îşi pierd efectul toxic). SFECLA Conţine: natriu, kaliu, calciu, siliciu, magneziu, fier, fosfor, cupru, zinc, mangan, sulf, iod, cobalt, crom, nichel, vitaminele B1, B2, B6, C, niacin, biotină şi acid folic . Rol: - ajută în oprirea hemoragiei, vindecarea rănilor; - împrospătează componenţa sângelui; - dezvoltă capacităţile de apărare ale organismului; - leac împotriva leucemiei şi a creşterilor tumorale (se înmulţesc celulele limfocite, pe când cele canceroase mor); - normalizează funcţionarea organelor digestive; - intensifică puterea de rezistenţă la infecţii; - acţionează împotriva inflamaţiilor mucoasei nazale, asupra traheei şi a bolilor de natură virotică; - dezinfectează stomacul şi tractul intestinal; - acţionează ca un anticanceros redutabil; - este hipotensiv, reglementează tensiunea; - se recomandă ca supliment în terapia bolnavilor de nervi; - este folositoare la anemie, boli ale stomacului şi intestinelor, proasta dozare a acidului uric; - previne şi reduce efectele reumatismului şi artritei. Cura de sfeclă: Se alege soiul de culoare roşu-închis spre negru (purpuriu), cu forma alungită. Se consumă crudă sau sub formă de suc, dozând cantităţile în funcţie de boală. O cură cu zeamă o ţinem în mare 3 săptămâni, după care o repetăm. SPANACUL Conţine: betacaroten, vitamina B6, acid folic, fier, folat, potasiu, riboflavină, vitamina C, calciu şi magneziu. Rol: - poate preveni apariţia şi dezvoltarea diferitelor forme de cancer şi a bolilor de inimă; - înlătură defectele din naştere, elimină riscul îmbolnăvirilor de cancer; - menţine echilibrul electrolitic din interiorul celulelor, controlează funcţionarea inimii şi păstrează tensiunea în limite normale; - sprijină sistemul imunitar; - împiedică apariţia anemiilor; - ajută la dezvoltarea de oase sănătoase. STRUGURII Conţin: resveratrol, acid elagic, bor. Rol: - reduc colesterolul, deci pot preveni apariţia unor atacuri de inimă sau cerebrale; - acidul elagic contraatacă cancerigenii; - borul poate preveni apariţia osteoporozei sau subţierea oaselor la femeile în vârstă, menţinând un nivel ridicat de estrogen (estrogenul este esenţial pentru asimilarea calciului). SUPA DE PUI Conţine: antibiotice slabe naturale. Rol: - ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor; - decongestionează mucozitatea nazală şi luptă împotriva infecţiilor respiratorii. TĂRÂŢELE DE GRÂU Conţin: fibră insolubilă, vitamine B, proteine. Rol: - pot preveni cancerul de colon sau rectal; - reducând nivelul de estrogen din sânge, împiedică dezvoltarea cancerului de sân; - sunt necesare în procesul de metabolizare a alimentelor. ŢELINA Conţine: hormoni, enzime, magneziu, kaliu, natriu, vitamilele B, psoraleni, 3butilftalidă, ulei volatil, fibră. Rol: - este antiseptică; - ajută la alimentarea cu sânge a organelor din abdomen; - ne scapă de inflamarea vezicii urinare, a bazinetului renal şi a ovarelor; 72
  • 73. - este un antidot al nefritei; - împiedică acidularea excesivă a sângelui, şi prin asta ne fereşte de artrită, de inflamarea articulaţiilor; - se prescrie la stări de anxietate, surmenaj nervos, la stări depresive; - acţionează şi în probleme cu inima, tulburări ale circulaţiei sângelui, precum şi la arteroscleroză; - îmbunătăţeşte funcţia auditivă; - ca şi morcovul, ne ajută să scăpăm de unele insuficienţe ale organismului; - reduce hipertensiunea şi colesterolul; - previne apariţia atacurilor de inimă şi cerebrale; - previne apariţia psoriazisului. Cura cu ţelină: Se include ţelina crudă şi fără sare, în dieta noastră, timp de cel puţin 10 zile. ULEIUL DE MĂSLINE Conţine: grăsimi mononesaturate, vitamina E . Rol: - împiedică apariţia afecţiunilor coronariene, prin mărirea nivelului de colesterol circulant (HDL). Atenţie: Uleiul de măsline conţine totuşi grăsimi şi trebuie consumat în cantităţi limitate. USTUROIUL Conţine: alicină (antibiotic şi antimicotic natural), dialil-sulfida (DAS, în uleiul de usturoi), glutation (aminoacid puternic antioxidant), ajoene (anticoagulant natural), uleiuri vegetale, enzime, vitamine, compuşi antibiotici, seleniu. Rol: - este folositor la fiecare boală cronică: reumatism, slăbire fizică şi sufletească, îmbătrânire timpurie, tulburări cardiace şi de circulaţie; - este un întăritor general al inimii: dă supleţe vaselor de sânge, împiedică depunerile de impurităţi, scade colesterolul; - este un leac eficace contra arterosclerozei; - reduce hipertensiunea, previne infarctul şi paralizia; - tratează cu succes artrita, cancerul, stazele hepatice, boli ale stomacului şi cele intestinale, digestie defectuasă, deranjamente stomacale; - combate balonarea; - are un bun efect asupra măduvei osoase, facilitează formarea elementelor sângelui; - distruge bacteriile, chiar şi diluate în proporţie de 1:100.000; - elimină viermii intestinali; - substanţele fitochimice împiedică formarea cancerului; - terpena dezactivează hormonii steroidali care pot duce la creşterea diferitelor tumori şi împiedică deteriorările celulare datorate oxidării; - reduce colesterolul şi face sângele mai puţin lipicios; - normalizează tensiunea şi funcţionarea inimii, previne apariţia atacurilor de inimă şi cerebrale; Cura cu usturoi: Se consumă usturoi crud, în fiecare zi şi în orice cantitate (acest remediu nu ne poate dăuna, nici în proporţii mari). De preferat este să se consume minimum 4-6 căţei de usturoi pe zi. VARZA ACRĂ Conţine: vitaminele B1, B2, C, K, U, acid lactic şi acetic, substanţe minerale (hidrat de sodiu, calciu, sulf, kolină). Rol: - dă poftă de mâncare, stimulează selectarea secreţiei glandulare (efect mai evident asupra stomacului şi a tractului intestinal); - este bună la digestie, la bolile de stomac, la îmbunătăţirea circulaţiei sângelui; - zeama de varză ajută la vindecarea rănilor post-operatorii, la astm, bronşită; - întăreşte nervii, înlătură migrenele; - combate constipaţia, viermii intestinali şi ajută la slăbit; - distruge bacteriile care fermentează mâncarea în intestine şi care au un efect dăunător (mai ales în cazul consumului de carne) Cură cu varză acră: timp de câteva săptămâni, mâncăm înaintea fiecărui prânz câte o farfurioară de varză acră. VARZA DULCE 73
  • 74. Conţine: vitamina C, fibre. Rol: - menţine sănătatea generală; - sucul de varză amestecat cu miere opreşte tusea şi răguşala; este foarte bun în cazul gastritei şi ulcerului gastro-intestinal; Extern: - împachetările cu varză fac să dispară inflamaţiile; - este foarte bună şi la dureri musculare, dureri de încheieturi, la artrită, urticarie, eczemă, hemoroizi, dureri menstruale; - este un excelent tămăduitor al rănilor şi reumatismului. VINETELE Conţin: terpenă, potasiu, o cantitate infimă de grăsimi şi calorii. Rol: - substanţele fitochimice împiedică formarea cancerului; - terpena dezactivează hormonii steroidali care pot induce creşterea diferitelor tumori şi împiedică deteriorările celulare datorate oxidării; - normalizează tensiunea şi funcţionarea inimii, previn apariţia atacurilor de inimă şi cerebrale. VINUL Conţine: antioxidanţi foarte puternici (inclusiv resveratrol), vitamine şi minerale. Rol: - consumul moderat de vin pare să mărească nivelul de colesterol circulant (colesterolul bun) şi să asigure protecţie împotriva bolilor de inimă; Atenţie: Excesul de alcool influenţează negativ asimilarea calciului care este esenţial pentru o bună funcţionare a inimii şi o tensiune normală. Vinul poate fi benefic inimii, dar e de vină pentru o mulţime de boli, de la ciroză la infarct hemoragic, sindrom fetal-alcool şi posibil cancer de sân. De aceea, consumul de vin nu trebuie să depăşească câteva pahare pe săptămână! ZMEURA Conţine: vitamina C, fibră dietară, potasiu (1 cană  100 calorii şi 0 grăsimi). Rol: - asigură o defecaţie normală şi regulată; - previne cancerul şi bolile cardiovasculare; - este un sprijin important al sistemului imunitar. Compatibilitatea alimentelor Sunt dese momente, în viaţă, când, după o masă copioasă, vă alegeţi cu dureri de stomac, arsuri, balonări, gaze şi alte senzaţii neplăcute. Combinarea, la întâmplare, a mâncărurilor stârneşte riposta organismului. De pildă, carnea şi produsele din carne se digeră în mediu acid, în timp ce cartoful şi leguminoasele, în mediu alcalin. Combinarea incorectă a mâncărurilor duce la supragreutate, la boli de stomac, de ficat, de rinichi, de inimă şi la diferite forme de cancer. Iată câteva asocieri de alimente care reprezintă un punct de plecare în privinţa modului în care acestea vor fi acceptate sau nu de organism: Alimentul Cu ce este compatibil Cu ce este incompatibil LEGUME, fierturi de legume (mâncaţi 3 sau 4 soiuri la o masă, nu mai mult, căci pot provoca balonări) CARTOFUL (păstrează valoarea nutritivă doar dacă este fiert în coajă) OUL (ouăle crude pot împiedica absorbţia biotinei şi pot fi o potenţială sursă de salmonela; evitaţi-le!) CEREALELE FRUCTE CIUPERCI 74 Cereale, lapte, derivate ale laptelui, ouă, cartofi, ciuperci, nuci Fructe, zahăr, ciuperci, prăjituri Legume, salată din legume, ouă, lapte, lactate, grăsimi vegetale, ciuperci Cereale, zarzavaturi, cartofi, nuci, fructe Cereale, orez, zahăr, fructe acide, găluşte din făină Lapte, lactate, ouă, zarzavaturi, ciuperci, fructe, nuci Cereale, lactate, ouă, miere, nuci, ceapă, caş Cereale, cartofi, orez, zarzavaturi, Cartofi şi zahăr Zahăr, fructe, leguminoase, ciuperci, unt, caş Legume, cartofi, lapte, zahăr, prăjituri, apă, ciuperci Ouă, caş, zahăr, fructe
  • 75. NUCI, ALUNE, MIGDALE nuci Cereale, leguminoase,cartofi, ciuperci, fructe, lactate, ouă Zahăr, prăjituri Alte combinaţii nefaste: 1. Amidonoase (cartofi, orez, mazăre, fasole, paste făinoase, exceptând pâinea prăjită) + fructe acide (mere, citrice); 2. Cafea/ceai + lapte; 3. Citrice + lapte; 4. Cartofi prăjiţi + grătar; 5. Citrice + cereale. Ce să nu mâncăm (să evităm): carne îi preparatele ei, untură, pâine albă, zahăr, sare prea multă, cafea, alcool şi să nu fumăm. Totuşi, ce să mâncăm: legume (pe cât posibil crude), condimente (usturoi, chimen, pătrunjel, cimbru), ceapă, oţet, miere în loc de zahăr, făină de secară în loc de făină albă, ulei în loc de untură. Înfricoşătoarea listă 20 Aditivii alimentari sunt folosiţi pentru a împiedica alterarea alimentelor, pentru gust, pentru a mări termenul de garanţie sau pur şi simplu ca umplutură, pentru a reduce costurile de producţie. Deşi multe dintre chimicale sunt considerate sigure, şi într-adevăr, unele chiar sunt, unele pot fi destul de periculoase. Iată o listă de 20 de aditivi alimentari care ar trebui să le evitaţi şi care pot genera probleme în cazul multor persoane. 1. GUMA DE ACACIA (guma arabică) Acest aditiv, prezent în mod frecvent în glazura prăjiturilor, guma de mestecat şi băuturile răcoritoare, poate declanşa apariţia unei crize de astm, uşoare sau chiar grave şi a alergiilor. La gravidele care sunt mai sensibile sau la femeile care alăptează poate cauza apariţia unor malformaţii la noii născuţi. 2. ACIDUL ALGINIC Acest aditiv este prezent în îngheţată, brânză topită, sosurile de salată etc. Studii preliminare au arătat că acidul alginic poate cauza dezvoltări fetale anormale, de aceea el ar trebui evitat de gravide sau cele care alăptează. 3. ALUMINUL Aluminiul este folosit pe scară largă în multe produse, de la făină (pentru ca aceasta să nu se întărească), la produsele din brânză (pentru a nu se topi) şi pasta de dinţi (cu rol de abraziv). Deşi această teorie este destul de intens discutată, mulţi specialişti sunt de părere că aluminiul poate fi asociat cu demenţa senilă şi că, de fapt, ar fi una din cauzele apariţiei bolii Alzheimer. În plus, aluminiul poate cauza probleme la rinichi, 75
  • 76. ulceraţii orale, probleme gastrointestinale, precum colitele şi poate influenţa absorbţia normală a altor minerale. 4. COLORANŢII ARTIFICIALI Aceşti aditivi sunt adăugaţi în mod frecvent la alimente. Cei mai sensibili sunt copii care pot deveni hiperactivi sau pot avea probleme cu învăţatul. 5. BENZALDEHIDA Acest aditiv, prezent în multe din alimentele prelucrate, poate cauza la unele persoane stări depresive. 6. ACIDUL BENZOIC Acest aditiv banal, prezent în multe jeleuri, gemuri şi margarină, băuturi răcoritoare şi multe alte alimente, cauzează erupţii pe piele, deranjamente gastrointestinale persoanelor din toate grupurile de vârste, iar la copii, hiperaciditate. 7. HAB sau HTB (hidroxianisol sau hidroxitoluen butilat) Cauzează dereglări ale ficatului şi rinichilor, probleme comporta-mentale la copii. Poate slăbi sistemul imunitar. 8. ULEIUL VEGETAL BROMINAT Acest aditiv poate cauza malformaţii şi probleme de creştere la copii. Femeile gravide, care alăptează şi copiii, este bine să îl evite. 9. “CARRAGEENAN” Acest aditiv poate cauza apariţia unor colite ulceroase, a colitelor. În plus, este suspectat a fi cancerigen. 10. GLAZURILE SPECIALE Se folosesc la bomboane şi medicamente pentru a le oferi o pojghiţă stălucitoare. Nu s-a efectuat nici un studiu care să ateste faptul că sunt otrăvitoare. Totuşi ar fi bine să nu le folosim. 11. AET (acidul etilendiamintetraacetic) Acest cosnervant uzual poate cauza iritaţii pe piele, disfuncţii ale rinichilor, tulburări gastrointestinale şi dezechilibru mineral. 12. PROTEINA VEGETALĂ HIDROLIZATĂ Acest aditiv are 2 puncte în defavoarea sa. În primul rând, conţine GMS şi are un conţinut ridicat de sare. În al doilea rând poate genera tulburări în funcţionarea creierului şi a sistemului nervos. 13. SĂRURILE DE FIER (pirofosfatul feric, “Ferric Sodium Pyrophosphate”, “Ferrous Lactate”) Sunt prezente în cereale şi pâinea îmbogăţită. O cantitate prea mare de fier în organism facilitează apariţia unui atac de cord. Nu se recomandă, mai ales femeilor gravide, celor care 76
  • 77. suferă de ulcer şi hemocromatoză, o boală în care şi o doză normală de fier poate fi toxică. 14. MONOGLICERIDELE ŞI DIGLICERIDELE (acetilate sau nu) Prezente în soia, porumb, alune sau în produse pe bază de grăsimi, la unele persoane pot cauza reacţii alergice. 15. GLUTAMATUL DE MONOSODIU (GMS) GMS a devenit celebru în momentul în care a fost asociat cu sindromul “Restaurantelor chinezeşti”. Acesta se manifestă prin palpitaţii, dureri de cap şi slăbiciune musculară apărute după o masă compusă din alimente ce conţin acest aditiv, unul din favoriţii bucătarilor chinezi. GMS mai poate cauza apariţia greţii, a hipertensiunii, a mâncărimilor şi a altor reacţii alergice. Oricine a avut şi o uşoară durere de cap sau puţină greaţă după ce a mâncat mâncare chinezească ar trebui să se ferească de acest aditiv, ca şi gravidele sau femeile care alăptează. 16. NITRAŢII Aceşti aditivi împiedică apariţia botulismului, de aceea sunt prezenţi în foarte multe alimente. Din păcate, ei pot forma un puternic agent cancerigen în stomac, fiind astfel extrem de periculoşi. 17. PARAFINA (ceara) Ceara este catalogată drept conservant chimic şi este intens folosită pentru a face fructele, legumele şi bomboanele strălucitoare şi atrăgătoare şi pentru a împiedica uscarea sau alterarea lor. Ceara este obţinută din uleiuri vegetale, derivaţi din ulei de palmier, răşini sintetice (folosite şi la ceara pentru maşini sau parchet) şi multe alte ingrediente. Unele persoane, mai ales cele alergice la aspirină, pot fi sensibile la ceară, în funcţie şi de substanţele din care aceasta a fost obţinută. Ele ar trebui fie să cureţe de coajă fructele şi legumele, fie să cumpere produse organice. Ceara păstrează mult mai bine insecticidele şi fungicidele, făcând imposibilă îndepărtarea acestora. 18. BROMURA DE POTASIU Folosit frecvent în produsele de patiserie, acest aditiv determină apariţia unor disfuncţionalităţi ale sistemului nervos şi ale rinichilor şi tulburări gastrointestinale. Este posibil să fie şi cancerigen. Încercaţi să-l evitaţi. 19. “PROPYL GALLATE” Acest aditiv a fost asociat cu apariţia unor probleme la rinichi şi ficat şi cu tulburări gastrointestinale. Este folosit de obicei în combinaţie cu HAB şi HTB, deci, se adaugă la problemele pe care le fot crea aceştia. 77
  • 78. 20. SULFIŢII Aceşti aditivi au pierdut autorizaţia de comercializate din cauză că pot crea reacţii astmatice grave la persoanele care suferă de astm şi cele hiperalergice. De fapt, câteva decese chiar au fost puse pe seama lor. Sulfiţii sunt folosiţi la salate, pentru a împiedica decolorarea legumelor, la vinuri şi drept conservanţi în multe alimente. Sulfiţii elimină toată vitamina B1 din alimente. Plante şi remedii populare Plante Aloe. Planta conţine o substanţă numită Aloe Vera Gel care ajută la vindecarea rănilor – un amestec de agenţi antibiotici, astringenţi şi anticoagulanţi. Administrată intern are proprietăţi laxative uşoare. Câte o lingură de gel la intervale regulate, preferabil pe stomacul gol, poate ajuta în tratamentul ulcerului gastric (până la ½ litru zilnic). Extern, Aloe Vera Gel are numeroase utilizări: - acţionează ca un cicatrizant imediat şi eficient, ajutând în tratamentul arsurilor, înţepăturilor de insecte şi al iritaţiilor cu toxicoden-dron (oţet otrăvitor). Rupeţi o frunză şi aplicaţi-o pe locul rănit sau îmbibaţi o bucată de pansament în Aloe Vera Gel şi bandajaţi zona; - unguentele, cremele şi loţiunile cu Aloe Vera Gel pot preveni băşicarea şi decojirea pielii expuse la soare; - poate înmuia calozităţile şi bătăturile de la picioare; - aplicată pe faţă şi pe gât, catifelează pielea şi previne formarea ridurilor; - atenuează durerile provocate de hemoroizi şi fisurile anale sângerânde; - poate fi folosită cu succes pentru menţinerea sănătăţii şi supleţii părului. Atenţie: Unguentele cu aloe pot cauza urticarie, erupţii cutanate, mâncărimi şi alte reacţii alergice, la indivizii sensibili. Este extrem de periculoasă administrată intern femeilor gravide. Anasonul (seminţe) – este un diuretic natural şi un stimulent gastric utilizat frecvent pentru a uşura eliminările de gaze din intestine. Se mai foloseşte şi ca tratament pentru tusea uscată. Bradul. Este util pentu tratamentul afecţiunilor pulmonare, ca diuretic sau în unele afecţiuni nervoase. În uzul extern, pentru calmarea durerilor reumatice, sunt indicate băile cu ceai din rămurele de brad. Pentru laringite, sinuzite, bronşite, tuse, şi în general pentru problemele respiratorii, se fac inhalaţii cu ulei esenţial de brad. 78
  • 79. Busuiocul. Folosit sub formă de prişniţe sau cataplasme, busuiocul poate extrage otrăvurile din piele. Este utilizat în mod frecvent pentru a atenua durerile pricinuite de înţepăturile albinelor, precum şi pentru a grăbi “coacerea” coşurilor ascunse sub piele. Cimbrişorul. Antiseptic şi deodorant natural, aplicat extern sub formă de comprese, cimbrişorul poate fi un liniment eficient pentru răni; intern, acţionează ca un antidiuretic, uşurează crampele gastrice şi calmează accesele de bronşită sau laringită. Ienupăr (boabe). Este utilizat frecvent ca tonic gastric, stimulent al apetitului şi digestiei, are proprietăţi diuretice şi acţionează ca dezinfectant al căilor urinare. Atenţie: Doze mari de ienupăr ca atare sau de tonice şi porţiuni conţinând ienupăr pot provoca halucinaţii. Jojoba. În cosmetică, realizează adevărate minuni şi e disponibil într-o varietate foarte largă: ulei, cremă, săpun, şampon. Pentru hidratare, folosiţi câteva picături de ulei înainte de machiaj. Masaţi uşor până ce intră în piele, insistând în jurul ochilor, unde se formează riduri (evitaţi contactul direct cu ochii; dacă apar iritaţii, întrerupeţi tratamentul). Pe timp de noapte, utilizaţi uleiul de jojoba pentru a vă catifela pielea. După ce v-aţi curăţat tenul foarte bine, aplicaţi un strat subţire de ulei pe faţă şi pe gât. Uleiul poate fi folosit şi pentru a înmuia pielea după duş, sau ca un eficient ulei de baie. În ambele cazuri, câteva picături sunt suficiente. Pe pielea uscată, crăpată, sau imediat după bărbierit, uleiul se aplică direct. După ce vă spălaţi părul, folosiţi câteva picături pentru a masa pielea capului şi părului (nu frecaţi). Repetarea zilnică a acestui procedeu va readuce strălucirea chiar şi a celui mai uscat păr. Mărarul – măreşte pofta de mâncare, îmbunătăţeşte digestia şi are acţiune diuretică. De asemenea, mestecarea seminţelor de mărar elimină mirosul neplăcut al respiraţiei. Menta (frunze). Antispastică, tonică şi stimulentă, menta este utilizată în scopuri curative în nevrozitate, insomnii, crampe, ameţeli şi tuse (în caz de dureri de cap, puteţi încerca să beţi o ceaşcă de ceai tare de mentă şi apoi staţi întins timp de 15-20 de minute). De obicei are acelaşi efect ca şi aspirina, dar nu cauzează nici un fel de reacţii adverse. Muşeţelul – are proprietăţi antiseptice gastric-stimulente, este utilizat în mod obişnuit intern, ca remediu împotriva 79
  • 80. migrenelor, crampelor gastrice şi anxietăţii. Extern este folosit în tratamentul plăgilor, al ulceraţiilor pielii şi al conjunctivitei. Atenţie: Poate determina apariţia unor reacţii alergice severe, chiar fatale, la suferinzii de febra fânului sau cei cu sensibilitate la polen, sau plante din genul Ambrosia sau Acer. Pătrunjelul (frunze şi seminţe). Diuretic şi stimulent gastric, pătrunjelul este utilizat în scopuri medicale pentru a trata tusea, astmul, amenoreea, dismenoreea şi conjunctivitele. Rozmarin (frunze). Sub formă de unguent, rozmarinul poate calma durerile reumatice, cele cauzate de entorse, răni, lovituri şi eczeme. Intern, rozmarinul ameliorează acumulările de gaze intestinale, colicile şi stimulează secreţia bilei. Atenţie: În cantităţi mari poate fi toxic. Tătăneasa. Utilizată sub formă de ceaiuri, tătăneasa ameliorează afecţiunile stomacului, tusea, diareea, durerile cauzate de artrită şi bolile ficatului şi vezicii biliare. Atenţie: Un posibil efect secundar este reducerea capacităţii de absorbţie al fierului şi vitaminei B12. Poate da intoxicaţii. Vâscul. Se foloseşte sub formă de macerat la rece8 (decoct), mai ales pentru tratamentul astmului, tusei convulsive, tuberculozei, pentru deficienţele circulatorii cerebrale, simplu sau asociat cu alte plante, dintre care nelipsit este usturoiul, mai ales în cazurile de hipertensiune arterială. Remarcă: Planta conţine o compoziţie chimică foarte bogată şi complexă, variabilă şi foarte activă (în doze mari poate fi toxică). De aceea, înainte de a o folosi, consultaţi-vă cu medicul dvs. Plante containdicate femeilor gravide sau celor care alăptează: - dracila, conţine baberină (alcaloid asemănător cu morfina); - fructe de cola, conţin cofeină; - laxativele (cruşânul, rubarba) şi emeticele (lobelia); - plante puternic sedative (valeriana, gura lupului); - condimente tari (ardeiul iute, hreanul, ceapa usturoiul). Unguente din plante Cum se prepară un unguent? Obţinerea casnică a unui unguent presupune 2 faze: 1. Obţinerea aşa-numitei baze, în care va fi inclusă planta (untură de porc, unt sau, cel mai bine, unt clarifiat); 2. Includerea în baza de unguent a plantei sau a extractului. 8 Vâscul se foloseşte sub formă de macerat la rece: se pun 2 linguriţe de plantă (frunze şi rămurele mărunţite) cu 250 ml apă într-un vas şi se lasă 8 ore, după care se încălzeşte până aproape de fierbere. Se administrează dimineaţa şi seara câte o jumătate de cană, îndulcit. 80
  • 81. În această lucrare am prezentat cum se realizează untul clarifiat, precum şi unguentul de tătăneasă şi unguentul de păr cu muguri de nuc). Iată alte unguente: UNGUENT DE SÂNZIENE GALBENE Sânzienele galbene sunt extrem de eficient în infecţiile pielii, a căror vindecare trenează. Acest unguent mai este indicat pe cicatricele vechi, inestetice, precum şi în cazul petelor rămase pe piele în urma infecţiilor ori a contactului cu diferite substanţe chimice, chiar şi în urma acneei. Cum se prepară. Se toarnă untul clarifiat proaspăt obţinut, fierbinte, peste o mână de inflorescenţe proaspete, tocate foarte mărunt. Se amestecă totul cât mai bine, după care se lasă să se răcească vreme de 7-8 ore. Se pune apoi vasul în care s-a format amestecul la foc mic şi se aşteaptă până îşi recapătă consistenţa lichidă, după care se filtrează prin tifon, obţinăndu-se un unguent cu tentă verzuie, care se va păstra la frigider. Observaţii: Unguentul se poate folosi numai pentru tenul uscat sau normal. Pentru tenul gras, este indicată aplicarea pe zonele afectate de comprese obţinută din 3 linguriţe din această plantă, la o cană de apă fierbinte. UNGUENTUL DE MĂRARUL LUPULUI Deşi planta este toxică pentru uz intern, extern este un cicatrizant şi un antiinflamator redutabil, fiind folosit pentru zgârieturi, răni închise (inclusiv cele rămase în urma operaţiilor chirurgicale), arsuri, ulcere pe piele, inclusiv ulcere varicoase. De asemenea, este util în tratarea tumorilor beligne şi maligne. Se aplică pe zonele afectate de 2-3 ori pe zi. În infecţiile extinse, se foloseşte un decoct combinat (3 linguriţe la o cană), cu care se fac comprese. Cum se prepară. Planta uscată se macină fin cu râşniţa electrică de cafea, după care se cerne de 2 ori printr-o sită de făină albă. Se iau 3 linguriţe din această pulbere extrem de fină şi se pune în untul clarifiat, atunci când acesta are o consistenţă semisolidă, amestecându-se foarte bine, până se omogenizează perfect. Şi acest preparat se păstrează la frigider. Observaţii: Pentru că efectul cicatrizant al acestei plante este foarte puternic, este bine ca înainte de a aplica unguentul pe răni să se facă o dezinfecţie foarte bună cu alcool a locului afectat. Stratul de unguent nu trebuie să fie prea gros, ci atât cât să fie absorbit de piele, fără să favorizeze instalarea de infecţii. De asemenea, unguentul nu va fi aplicat pe răni deschise, mai ales când acestea au o întindere mare! UNGUENTUL DIN SUNĂTOARE 81
  • 82. Sunătoarea are un rol important în combaterea senzaţiilor de durere, usturime sau mâncărime. Ea este o plantă calmantă, care diminuează suferinţele, dar şi care ajută la vindecarea arsurilor de gravitate mică şi medie (inclusiv cele solare), a alergiilor şi a altor afecţiuni dermatologice însoţite de mâncărime puternică sau usturime. Cum se prepară.Inflorescenţele uscate de sunătoare se mărunţesc în piuă sau cu râşniţa de cafea. Se pun 4 linguri de sunătoare mărunţită într-un vas şi se toarnă deasupra unt clarifiat încins (cantitatea obţinută dintr-un pachet), amestecându-se foarte bine, până ce compoziţia se răceşte, după care se lasă 7-8 ore. Se pune apoi amestecul la foc mic şi se aşteaptă până când îşi recapătă consistenţa lichidă, după care se filtrează prin tifon, obţinându-se un unguent cu tentă roşiatică, care se va păstra la frigider. Observaţie: Pentru combaterea mâncărimilor pielii şi a usturimii, se adaugă 10 picături de ulei volatil de mentă (se găseşte la Plafar). Efectul va fi excepţional. UNGUENTUL CU ARDEI IUTE Are efecte excelente antireumatice, de intensificare a circulaţiei sanguine periferice şi redare a mobilităţii articulaţiilor. Se foloseşte în artrite, poliartrite reumatoide, la masaj uşor în nevralgie şi în crizele de lombosciatică, pe articulaţiile dureroase, în cazul sechelelor rămase din traumatisme mai vechi. Pe perioada anotimpului rece va fi de un real ajutor persoanelor friguroase, care au extremităţile reci, cu circulaţia slabă. Cum se prepară. În untul clarifiat încins se pun 3-4 linguri de ardei iute tăiat mărunt (mai ales partea cu seminţe) şi se amestecă foarte bine la foc mic, vreme de 10 minute, după care se lasă unguentul să se răcească puţin şi se filtrează. Unguentul se păstrează la rece. Observaţie: Acest preparat nu este suportat de toată lumea, capsicina din ardeiul iute putând declanşa reacţii alergice severe. De aceea, cu 24 ore înainte de utilizare, se va efectua un test de toleranţă pe o porţiune mică de piele. UNGUENTUL CU RĂŞINĂ DE BRAD SAU DE PIN Răşina de brad ajută la refacerea ţesuturilor distruse, este utilă în arsurile şi rănile de gravitate mică-medie, în ulcere varicoase, în tratarea luxaţiilor, entorselor şi fracturilor. Cum se prepară. Răşina se ia de pe copac cu un briceag, dar fără a o răzui, pentru a nu produce vătămări. Unguentul se obţine din untul clarifiat încins, în care se pun 2-3 linguriţă de 82
  • 83. răşină de brad sau de pin şi ceară de albine (de mărimea unei alune). Se amestecă foarte bine, după care se strecoară într-un borcan şi se lasă la răcit. Remedii populare Muguri de nuc cu miere: 100 g de muguri de nuc, 200 ml apă, 150 g miere. Spălaţi bine mugurii de nuc şi puneţi-i la fiert, într-un vas acoperit, până când apa scade la jumătate. Zdrobiţi bine mugurii, lăsaţi compoziţia să se răcească, apoi puneţi mierea. Amestecul se pune într-un vas de sticlă colorată sau din ceramică smălţuită. Preparatul se dă astfel copiilor între 3 şi 6 ani, câte o linguriţă dimineaţa, celor între 6 şi 9 ani – o linguriţă dimineaţa şi una seara, iar copiilor între 9 şi 12 ani – de 3 ori pe zi. Dozele se dau cu 10 minute înaintea meselor. Adulţii iau 3 linguri pe zi. Tratamentul se dă timp de o lună, se face o pauză de o lună, după care se poate repeta. Leacul stimulează pofta de mâncare, accelerează metabolismul şi ajută la îngrăşare. Iodul conţinut în mugurii de nuc şi vitaminele din complexul B ajută la buna funcţionare a tiroidei, creşte rezistenţa organismului la infecţii. De asemenea, este un excelent leac în insuficienţele glandulare şi sexuale. Baie tonifiantă: 100 g frunze de mentă, 100 g frunze de nuc, 3 l apă, 100 g de miere. Într-un lighean mai înalt puneţi frunzele, peste care turnaţi apa clocotită. Lăsaţi să se mai răcească şi, când puteţi ţine mâna în apă, adăugaţi mierea şi omogenizaţi bine. Dacă aveţi mâinile şi picioarele obosite după lucru sau după mers îndelungat, după ce în prealabil le-aţi spălat bine cu apă caldă şi săpun, puneţi-le în această baie călduţă cu miere. După 30 de minute, tamponaţi mâinile şi picioarele cu un prosop cald. Baia ajută la refacerea circulaţiei sanguine, alungă senzaţia de picioare grele, de plumb. Ceai de nuc cu miere: Frunze de nuc proaspete sau uscate, miere, apă. Într-un vas cu 200 ml de apă puneţi un pumn de frunze proaspete sau o lingură de frunze uscate de nuc, acoperiţi vasul şi lăsaţi să fiarbă la foc domol până când scade la jumătate. Lăsaţi să se răcească, strecuraţi lichidul, puneţi o lingură de miere la 100 ml de ceai. Beţi vreme de 7 zile câte 3 ceşti de ceai pe zi, de câte 100 ml, după mese. Seara, pe zonele care transpiră mai mult, subsori, axile, laba piciorului, aplicaţi comprese muiate în astfel de ceai. Funcţionarea glandelor sudoripare şi circulaţia sangiună periferică sunt îmbunătăţite. Picături de vodcă cu ustori şi miere: 300 g usturoi, 300 ml de vodcă, 300 g de miere. Curăţaţi usturoiul, tocaţi-l mărunt şi 83
  • 84. puneţi-l într-un borcan mic de faianţă sau ceramică smălţuită. Pisaţi foarte bine (ca pentru mujdei), adăugaţi vodca, apoi mierea şi amestecaţi până se omogenizează. Închideţi ermetic vasul respectiv şi lăsaţi-l la loc răcoros, la întuneric, fără umezeală, timp de o săptămână, să se plămădească. Strecuraţi lichidul (presaţi foarte bine) într-o sticlă ce se închide ermetic şi păstraţio la rece. Luaţi cât 1-3 picături de câte 2 ori pe zi, înaintea meselor de prânz şi seară. Începeţi cu 1 picătură pe zi, ajungeţi la zece (creşteţi în fiecare zi câte o picătură), menţineţi doza aceasta 10 zile, apoi scădeţi până la 1 picătură. Leacul este un tonic deosebit al sistemului nervos şi vascular. Medicina tradiţională îl recomandă în asteniile de primăvară şi în tulburările circulatorii. Siropul de brad (I): 1 kg de muguri de brad, 2 l de apă, 2×900 g zahăr. Se fierb mugurii de brad 15-20 de minute. După răcire, la fiecare litru de decoct se adaugă 900 g de zahăr. Se fierb în continuare la foc domol, în vas acoperit, până la dizolvarea zahărului. După răcire se trage siropul în sticle mici, închise la culoare, bine astupate şi se păstrează la rece. Se ia în sezonul rece câte o lingură de sirop la un pahar de apă de izvor sau apă minerală. Este folositor în tratamentul afecţiunilor pulmonare, ca diuretic şi în unele afecţiuni nervoase. Siropul de brad (II): muguri de brad, zahăr. Mugurii proaspeţi de brad se pot conserva bine prin satatificare cu zahăr (un strat de zahăr, un strat de muguri), bine lăsaţi într-un borcan până la umplerea acestuia. Borcanul trebuie închis ermetic. Cu timpul, zahărul, datorită umidităţii din muguri, se dizolvă şi se transformă în sirop. Acest mod de preparare la rece prezintă aventajul unei bune conservări şi al păstrării vitaminei C existente în muguri. Ajută în cazurile de răceală şi gripă, în congestii pulmonare şi în probleme respiratorii. Vin medicinal din vâsc: 1 litru de vin şi 40 g de vâsc se lasă la macerat 5 zile, apoi se strecoară. Se beau zilnic 100 ml, vinul de vâsc fiind activ în arteroscleroză cerebrală, hipertensiune arterială şi hemoptizie. Cum să vă păstraţi dinţii În general, neglijenţa de care dăm dovadă în ceea ce priveşte dinţii noştri e deplorabilă. Din nefericire, de-a lungul vieţii dvs. nu aveţi decât 2 dentiţii naturale. Iată de ce trebuie să acordăm o mare atenţie danturii permanente înainte să o pierdem pentru totdeauna. După apariţia completă a dinţilor dvs. de adult – în general în jurul vârstei de 20 de ani – aceştia sunt supuşi în permanenţă cariilor până în jurul vârstei de 35-40 de ani. Apoi în general rămân liniştiţi şi din acel 84
  • 85. moment cariile sunt mai puţin numeroase. În acel moment gingiile sunt cele care au nevoie de o atenţie deosebită din partea dvs. Igiena cavităţii bucale Este bine cunoscută importanţa cavităţii bucale pentru începutul digestiei alimentelor, dar, totodată şi pentru că reprezintă poarta de intrare a microbilor multor boli infecţioase. De aceea îngrijirea riguroasă a guri şi a dinţilor are un rol higienic de prevenire a îmbolnăvirii organismului. Se vor evita: 1. Spargerea cu dinţii a alimentelor dure, de exemplu nuci, sâmburi; 2. Mâncărurile prea calde urmate de unele prea reci, dat fiind că smalţul care acoperă dinţii nu rezistă la diferenţe mari de temperatură; 3. Se vor evita dulciurile înainte de culcare; 4. Nerespectarea orelor de masă. Curăţarea dinţilor este o operaţie importantă, se realizează prin folosirea, în general, a pastelor de dinţi, azi existând o gamă largă a acestora, am putea spune, pe placul tuturor. Există însă şi posibilitatea de autocurăţire obţinută prin mestecarea unor alimente mai dure ca: morcovi, mere, pâine tare etc. – aceasta este utilă şi pentru stimularea secreţiei salivare şi antrenarea resturilor alimentare. Este foarte importantă şi menţinerea tonusului gingiilor prin acest periaj, dar nu este de neglijat efectuarea zilnică a masajului gingiilor cu pulpa degetului şi clătirea gurii cu apă rece, astfel încât apa să treacă printre spaţiile dintre dinţi. Nu trebuie omisă valoarea nutritivă a alimentelor, să fie bogate în vitamine, în calciu, ca laptele şi derivatele sale, proteine, legume şi fructe. Toate ajută la menţinerea gingiilor sănătoase şi la păstrarea dinţilor sănătoşi, evitând astfel inflamaţia gingiilor care, netratate, duc la dezgolirea rădăcinilor dinţilor, fiind un bun prilej favorabil paradontopatiilor care merg până la edentaţii totale. Hrana corespunzătoare contribuie nu numai la dezvoltarea normală a dinţilor dar şi la cea a maxilarului inferior a muşchilor masticaţiei. Necurăţirea zilnică a dinţilor duce la formarea pietrei dentare sau tartrului, alcătuită din resturi alimentare, săruri minerale ale salivei şi microbii care găsesc un mediu prielnic în lipsa de higienă a gurii. Mirosul neplăcut al gurii, urmare a unei higiene defectuase poate fi eliminat prin controlul dinţilor, al gingiilor, dar trebuie să ne preocupe şi integritatea digestivă care impune diagnosticarea şi tratarea cauzei de către medicul specialist. 85
  • 86. Apariţia unor eroziuni sau fisuri pe buze (de obicei la colţurile buzelor) pot fi microbiene sau micotice, uneori fiind un semnal al carenţei în vitamina B şi fier. Pot fi şi în cadrul unor alergii generale sau locale datorate chiar rujului aplicat, bineînteles la femei. Toate acestea obligă la cosultaţii stomatologice în cabinete de stomatologie. Să nu uităm că o higienă corespunzătoarea ajută la îmbinarea utilului cu rolul fizionomic, deci frumosul, şi toate dau aspectul pe care ni-l dorim fiecare: frumuseţea, sau dacă nu, un mod mai uşor de a nu arăta vârsta. Îngrijirea dinţilor E de la sine înţeles că trebuie să vă periaţi dinţii de cel puţin 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara). Trebuie să o faceţi cu o perie suficient de dură pentru a vă stimula gingiile prin frecare. O perie moale şi uzată nu are acţiune. Trebuie să periaţi dinţii mai întâi cu un amestec de sare şi bicarbonat (jumătate sare, jumătate bicarbonat), apoi cu pasta de dinţi pe care o doriţi. Trebuie să începeţi şi să sfârşiţi prin a acorda atenţie în primul rând gingiilor dvs. şi nu dinţilor propriu-zis. Trebuie să vă frecaţi energic gingiile de sus în jos pe cele de sus, şi de jos în sus pe cele inferioare. Amândouă părţile gingiilor dvs. au nevoie să fie periate, şi cea inferioară şi cea exterioară, atât pentru gingiile de sus, cât şi pentru cele de jos. Ce puteţi face cel mai mult pentru dinţii şi gingiile dvs. este să folosiţi regulat aţa dentară. Nu e excesiv să folosiţi în fiecare seară, şi trebuie să o folosiţi de fiecare dată când mâncaţi o friptură, carne la cuptor sau un aliment ce conţine fibre dure (porumb, cereale etc). Smulgeţi un fir de 20-25 cm din cutie şi înfăşuraţi-l bine în jurul unui deget de la mâna stângă şi unul de la mâna dreaptă. După ce l-aţi fixat astfel, puteţi împinge firul în spaţiul dintre dinţi imprimându-i o mişcare de du-te vino înainte şi înapoi şi dintr-o parte în alta pentru a elimina porţiunile de alimente care s-au înţepenit aici şi pe care nu le puteţi scoate cu periuţa de dinţi. Trebuie să mergeţi la dentist de cel puţin 2 ori pe an până la 40 de ani, după aceea numai o dată pe an. Astfel, cariile pot fi descoperite şi plombate, înainte să vă distrugeţi dinţii şi, de asemenea pot fi curăţate depozite de diverse săruri care se depun pe dinţii dvs. în timpul meselor, înainte să vă irite gingiile. După 40 de ani, obişnuinţa firului dentar şi periatul dinţilor devin cu atât mai importante cu cât dinţii dvs. par a fi mai rezistenţi la carii. Acordând atenţia cuvenită acestor detalii aparent simple, vă 86
  • 87. puteţi salva dinţii de o serie întreagă de probleme şi la 70 de ani puteţi avea tot atât de mulţi dinţi cât aveaţi la 17 ani. Din când în când, la rădăcina dinţilor poate apărea o infecţie, un abces. Asta înseamnă că trebuie să revizuiţi principiile igienei dentare şi că veţi avea nevoie de ajutor. Infecţia (abcesul) începe în general printr-o durere bruscă şi o umflătură la rădăcina dintelui în cauză. Faţa se umflă şi ea în dreptul infecţiei, uneori chiar întreaga parte. Trebuie să consultaţi imediat dentistul care vă va supune timp de câteva zile unui tratament cu antibiotice. Dacă nu puteţi ajunge la dentist, veţi trebui să înceapeţi tratamentul cu antibiotice (după sfatul medicului dvs.). Mai târziu probabil că dintele în cauză va trebui extras. Punând în practică aceste principii de igienă elementare, chiar de astăzi vă puteţi păstra dinţii dvs. naturali care vă sunt de un real folos toată viaţa. Pastă de dinţi din argilă Puteţi să vă spălaţi pe dinţi cu o pastă de argilă cu apă în care aţi adăugat puţin ulei esenţial de mentă. Efectele sunt excepţionale, în sensul că opreşte sângerările, dezinfectează cavitatea bucală, ajută la prevenirea cariilor şi mai ales, are eficienţă în tratamentul paradontozei care, de altfel, se tratează destul de dificil în modul clasic şi în multe cazuri este incurabilă. Preţul zâmbetului strălucitor Cosmetica dentară nu este o achiziţie atât de recentă pe cât s-ar crede. Din cele mai vechi timpuri, preocuparea pentru o fizionomie agreabilă a înglobat şi grija faţă de aspectul danturii. Să nu uităm că, pe lângă masticaţie şi fonaţie, funcţia estetică a dinţilor este poate, funcţia cu cel mai mare impact asupra relaţiilor sociale ale unor categorii tot mai numeroase de femei. Desigur, defectele de formă a dinţilor produse de carii sau diverse malformaţii se pot trata fie prin simpla obturaţie (plombă) la culoarea dintelui, materiale compozite moderne de tip fotopolimerizabil asigurând restaurări estetice de durată, fie prin alte tehnici (incrustaţii, coroane parţiale) ce utilizează ceramici speciale (porţelan). Celebrul şi mult râvnitul zâmbet hollywoodian este realizat cu acest tip de materiale, la care se adaugă un impresionant volum de muncă, de cea mai înaltă calificare, al echipei medic stomatolog - tehnician dentar. Iată de ce costurile unor asemenea intervenţii sunt relativ ridicate. Din fericire, nu toate problemele cosmetice dentare necesită tratamente costisitoare, o serie întreagă putând fi 87
  • 88. rezolvate cu mijloace relativ ieftine şi la îndemâna oricui. Astfel, metodele clasice de profilaxie buco-dentară (utilizarea pastelor de dinţi şi a apelor de gură cu fluoruri, a duşurilor bucale, a aţei interdentare) pot contribui în mod substanţial la păstrarea unui aspect plăcut al dinţilor, ca şi la diminuarea notelor de plată ale stomatologului dvs. Să nu uităm că tutunul, cafeaua, vinul roşu şi altele duc în timp la colorarea dezagreabilă a dinţilor în totalitate, sau la pătarea acestora. Să nu uităm nici petele maronii induse de consumul unor antibiotice (tetraciclina) sau cele alb-cretoase provocate de excesul de fluor. Tartrul dentar, cu culoarea sa închisă, pe lângă aspectul neplăcut, provoacă şi întreţine boli parodontale cu urmări dintre cele mai neplăcute. Medicul stomatolog dispune în momentul de faţă de un întreg arsenal în lupta cu aceste afecţiuni atât de răspândite. Aparatele moderne de detartaj cu ultrasunete sau cele pe principiul microasamblării conjugate cu periajul cu paste speciale ce conţin microparticule de zinconiu conduc la rezolvarea într-o proporţie importantă a necazurilor legate de culoarea dinţilor. Mai mult, soluţie de albire a dinţilor pe bază de peroxizi de corbamidă contribuie şi ele la “înfrumuseţarea” zâmbetului nostru, cu condiţia ca acestea să fie aplicate în mod raţional, sub controlul medicului stomatolog. Nu în ultimul rând trebuie menţionată contribuţia laserilor (chirurgicali sau terapeutici) în combaterea afecţiunilor gingivale ce pot genera şi întreţine factori discoloranţi. Remarcă: Dantura devine mai strălucitoare dacă se freacă dinţii, din când în când, cu un tampon de vată înmuiată în apă oxigenată, iar apoi se expun un minut la razele solare. Păstrarea tinereţii Întârzierea procesului de îmbătrânire Principala cauză a îmbătrânirii este procesul de degenerare a celulelor. Orga-nismul nostru este constituit din milioane astfel de celule, fiecare cu o viaţă proprie de aproximativ 2 ani, sau chiar mai puţin. Înainte de a muri, însă, fiecare celulă se reproduce. Şi atunci – ne-am putea întreba – de ce nu arătăm azi la fel ca acum 10 ani, de exemplu? Motivul este acesta: cu fiecare nouă reproducere, celula se deteriorează, astfel că, pe măsură ce se primeneşte, organismul nostru şi îmbătrâneşte. Este posibil să arătaţi şi să vă simţiţi cu 12 ani mai tineri Dr. Benjamin S. Frank a remarcat faptul că celulele deteriorate pot fi reîntinerite prin alimentarea cu acele substanţe care le pot hrăni în mod direct, şi anume acizii nucleici. AND-ul (acid dezoxiribonucleic) şi ARN-ul (acid ribonucleic) sunt aci-zii nicleici ai ţesuturilor noastre. AND-ul este cărămida 88
  • 89. constitutivă a noilor celule; el eliberează molecule de ARN care, asemănător unei echipe de lucrători bine pregătiţi, vor forma celule tinere. Când AND-ul încetează să mai dea comenzi ARNului, procesul de construcţie a noilor celule este stopat, ca şi viaţa noastră, dealtfel. Dar, alimentând organismul în mod corespunzător cu acizi nucleici, Dr. Frank este de părere că putem arăta şi ne putem simţi cu 12 ani mai tineri decât suntem în realitate. Necesarul de acizi nucleici al organismului uman este de 1 g, 1 g şi jumătate zilnic. Corpul îşi poate produce singur acizii nucleici, dar aceştia sunt mult mai repede descompuşi în componente mai puţin folositoare, şi dacă dorim să încetinim procesul de îmbătrânire, sau chiar să-l anulăm pentru o perioadă, se impune administrarea de suplimente. Alimentele bogate în acizi nucleici sunt germenii de grâu, târâţele, spanacul, sparanghelul, ciupercile, peştele (în special sardine, somon, anşoa), ficatul de pui, fulgii de ovăz şi ceapa. Dr. Frank recomandă alimente de origine marină de 7 ori pe săptămână, 2 pahare de lapte smântânit, 1 pahar de suc de legume sau fructe şi 4 pahare de apă zilnic. După doar 2 luni de suplimentare a cantităţii de AND-ARN, pacienţii Dr. Frank înregistrau un nivel energetic ridicat, parte din riduri dispăruseră şi pielea avea un aspect mai tineresc. Unul din cei mai recenţi combatanţi în lupta împotriva îmbătrânirii este superoxid dismutaza (SOD). Această enzimă fortifică organismul împotriva efectelor devastatoare ale radicalilor liberi – particule distructive care accelerează procesul de îmbătrânire prin atacarea celulelor sănătoase şi a colagenului (“cimentul care le ţine laolaltă”). Pe măsură ce îmbătrânim, corpul nostru produce tot mai puţin SOD, deci suplimentarea lui şi un regim alimentar natural care restrânge formarea radicalilor liberi măreşte perioada noastră de maximă productivitate şi eficienţă fizică şi psihică. De curând a fost introdus pe piaţă un nou produs realizat dintr-un amestec omologat de elemente nutritive din fructe, legume şi alte plante. Denumit Pycogenol, produsul are remarcabile proprietăţi de întârziere a îmbătrânirii şi de combatere a radicalilor liberi; îmbunătăţeşte circulaţia, asigurând fiecărei celule hrana de care are nevoie şi, spre deosebire de alţi antioxidanţi, poate traversa bariera sanguină a creierului, contribuind la protecţia encefalului şi a ţesuturilor nervoase împotriva oxidării. De asemenea, pycogenolul are capacitatea de 89
  • 90. a se combina cu fibrele de colagen, ajutând la remedierea anumitor deficienţe cauzate de radicalii liberi în decursul anilor. Coenzima Q10, substanţă care poate fi sintetizată de către organism (deşi se obţine şi din alimente), este utilizată de celule în procesul respiraţiei, pe măsura îmbătrânirii deficitară. De fapt, studiile efectuate au demonstrat că nivelul redus de coenzima Q10 contribuie în mod direct la procesul de îmbătrânire. Pe lângă întârzierea acestui proces, sporirea cantităţii de coenzimă din organism are şi alte efecte benefice. - reduce riscul de atac cardiac (îmbogăţeşte oxigenarea muşchiului inimii, pare să asigure protecie împotriva inflamaţiilor cardiace virale, previne aritmiile cardiace); - stimulează sistemul imunitar; - scade tensiunea arterială; - are proprietăţi antioxidante foarte asemănătoare cu cele ale vitaminei E; - ajută la preîntâmpinarea efectelor toxice exercitate de multe medica-mente utilizate în tratamentul unor boli asociate cu îmbătrânirea. Ca supliment, doza zilnică recomandată este de 10 mg de 3 ori pe zi. DHEA (dehidroepiandrosteron), un hormon natural produs de glandele suprarenale, poate “dezactiva” procesele organice, încetinind producerea de grăsimi, hormoni şi acizi care accelerează îmbătrânirea. Datorită unor prorietăţi anticancerigene şi de reducere a greutăţii corporale, DHEA nu mai este disponibil ca supliment, ci doar ca medicament eliberat cu prescripţie medicală. Stil de viaţă Relaxare – stresul este cel mai radical factor de îmbătrânire. Sportul, relaxarea, exerciţiile yoga şi meditaţia sunt programe străvechi de combatere a oboselii şi încordării nervoase. Dinner-Cancelling – e un termen american care înseamnă: renunţaţi la masa de seară. Dacă seara, organismul e pus la treabă pentru prelucrarea şi asimilarea alimentelor, procesul de protecţie antivârstă încetează. Ultima masă să fie luată la orele 18! Feriţi-vă de soare! Nu încape nici o îndoială că cel mai mare duşman al pielii este soarele în exces. Feriţi-vă să faceţi plajă între orele 11 şi 15 şi folosiţi mereu creme cu filtre protectoare. 90
  • 91. Beţi mult ceai verde – este cel mai redutabil “antiagingdrinking” – licoare care alungă bătrâneţea, datorită capacităţii sale de a curăţa vasele de sânge. Importanţa cromului – experţii în frumuseţe recomandă administra-rea de 200 mg de crom pe zi. Împiedică depunerea de grăsimi şi reglementează valorile colesterolului. Întăreşte muşchii (inclusiv ai obrazului) şi netezeşte pielea. Să ne păstrăm frumuseţea Felul în care arătaţi pe dinafară depinde foarte mult de ce faceţi în interiorul dvs, iar în această privinţă vitaminele sunt esenţiale. Vitamine pentru o piele sănătoasă Necesarul zilnic: 55-65 g proteine, 8 pahare de apă pe zi (sau ceai de plante), lapte şi iaurt degresate. Evitaţi: ciocolata, nucile, fructele uscate, alimentele prăjite în grăsimi, băuturile pe bază de cola, cafeaua, alcoolul, zahărul, cantităţi excesive de sare, ţigările. Prevenirea îmbătrânirii cutanate este posibilă printr-o alimentaţie echilibrată, bogată în vitaminele C, E şi seleniu. Vitamina E este prezentă în cereale, soia, varză şi uleiuri vegetale şi este considerată la ora actuală drept cel mai bun agent de protecţie împotriva radicalilor liberi, “vinovaţi” de accelerarea procesului de îmbătrânire. Vitamina E ameliorează totodată circulaţia sanguină şi respiraţia celulară. Vitamina C este prezentă în cantităţi mari în citrice, fructe de culoare roşie, tomate şi în ardeiul iute. Aceasta participă activ la formarea colagenului, care permite reţinerea apei în ţesuturi şi care conferă pielii aspectul neted, suplu, elastic. Important de reţinut este că vitamina C se distruge prin fierbere. De aceea este de dorit ca fructele şi legumele să fie consumate din abundenţă crude. Dacă aţi ajuns la 30 de ani, faceţi o cură de crudităţi de cel puţin o lună la fiecare schimbare de anotimp. După 50 de ani, consumul acestora este bine să fie permanent. Seleniul se găseşte în cereale complete, cum ar fi germenii de grâu, orz sau ovăz, în ceapă, usturoi, drojdie de bere şi peşte (mai ales tonul). Seleniul este un oligoelement foarte necesar, ce măreşte eficacitatea vitaminei E, cu efect puternic de fortificare a sistemului imunitar, care, din păcate, odată cu vârsta, are tendinţa de a-şi pierde rezistenţa. Un bun început pentru a vă asigura un ten cât mai sănătos şi mai ales strălucitor este un cocktail proteinic zilnic, care poate ţine locul oricărei mese, şi e foarte binevenit în chip de mic dejun. 91
  • 92. Cocktail proteinic - 170 g lapte crud degresat; - 1 lingură drojdie uscată nutriţională (conţine multe vitamine B); - 3 linguri acidofilus (favorizează proliferarea bacteriilor “prietenoase” în intestine); - 1 lingură lecitină granule (distruge depozitele de colesterol de sub piele); - 1 lingură pudră de proteine; - ½ lingură cu miere sau melasă; - banane, căpşuni sau orice fruct pentru asezonare. Amestecaţi totul în mixer şi adăugaţi, după dorinţă 3-4 cuburi de gheaţă. SUPLIMENTE (zilnic): - Multivitamine şi minerale – o tabletă (după masă) pentru tonusul pielii; - Vitamina B complex – 10 mg (după una din mese) – reglare temporală; - Vitaminele B2 şi B6 – reduc excesul de sebum şi împiedică formarea punctelor negre; - Betacaroten 25000 UI – o tabletă (după micul dejun sau cină) – piele catifelată şi sănătoasă; măreşte rezistenţa faţă de infecţii; - Vitamina C din fructe de măcieş – 100 mg, 3 tablete (după fiecare masă) cu biflavonoide; ajută la vindecarea rănilor, vânătăilor şi cicatricilor, previne acneea şi spargerea capilarelor de pe faţă; - Vitamina E (formulă uscată), 400 UI – 1-3 capsule – ajută la vindecarea rănilor prin înlocuirea stratului superficial de celule; - Vitamina E (uleioasă): extern, pentru vindecarea arsurilor, cicatricilor etc.; - Multiminerale chelatizate – 6 tablete (câte 3 dimineaţa şi seara) – ajută la menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui, necesar pentru un ten proaspăt. Calciul contribuie la catifelarea tenului, cuprul împiedică decolorarea, fierul atenuează paloarea, potasiu ameliorează acneea şi uscăciunea pielii, iar zincul accelerează viteza de vindecare a rănilor externe; - Colină şi inozitol – 1000 mg, după prânz – sau lecitină granule (2 linguri) ajută la emulsifierea colesterolului (depozitele grase de sub piele) şi la curăţarea rinichilor, ceea ce are un efect favorabil asupra tenului; - Acidofilus – 6 linguri, 2 capsule sau 6 tablete (după fiecare masă) – previne erupţiile cutanate cauzate de bacteriile dăunătoare existente în organism; 92
  • 93. - Clorofilă – 3 linguriţe sau 6 tablete zilnic – reduce riscul contaminării microbiene. Are acţiune antibiotică. Constituie un excelent ajutor pentru vindecarea rănilor după spălarea conştiincioasă a acestora cu un înlocuitor de săpun pe bază de tătăneasă; - Cisteină – 1 g, între mese, cu suc de fructe – ajută la menţinerea aspectului suplu şi tânăr al pielii; - Zinc chelatizat – 15-50 mg – pentu ten foarte palid, refacerea ţesuturilor vătămate. Vitamine pentru un păr sănătos Recomadări: Intern – drojdia, peştele, germenii de grâu şi ficatul; suplimente vitaminice; Extern – masajul pielii capului, şampon îmbogăţit în proteine, cu un PH echilibrat; SUPLIMENTE (zilnic): - Multivitamine şi multiminerale – 1 tabletă după masă – sunt importante pentru starea generală a părului; - Vitamina B complex, 100 mg (reglare temporală) – 1 tabletă după masă esenţială pentru creşterea părului. Acidul pantotenic, acidul folic şi acidul para-aminobenzoic ajută la restabilirea culorii naturale a părului cărunţit; - Betacaroten 10000 UI – 1-2 tablete zilnic, timp de 5 zile pe săptămână, dimineaţa şi seara – conlucrează cu vitaminele B pentru a reda strălucirea părului; - Cisteină – 1 g, între mese, cu suc de fructe – contribuie la menţinerea unui păr stălucitor. - Multiminerale chelatizate – 1 tabletă la micul dejun –. Mineralele ca siliciul, sulful, iodul, fierul, previn căderea părului. -Vitamina A se păstrează prin administrarea de acizi graşi, vitaminele B şi colină. Vitamine pentru mâini şi picioare Unghiile au nevoie şi ele de proteine, de alimente bogate în sulf (ca de exemplu gălbenuşul de ou), iar ca suplimente se recomandă tablete cu extract deshidratat şi degresat de ficat. SUPLIMENTE (zilnic): - Multivitaminele şi mineralele – 1 tabletă – asigură sănătatea generală a pielii şi creşterea unghiilor; - Vitamina B complex, 100 mg (reglare temporală) – 1 tabletă – măreşte rezistenţa faţă de infecţii micotice şi este vitală pentru creşterea unghiilor; - Betacaroten 10000 UI – previne exfolierea unghiilor; 93
  • 94. - Vitamina E 100-400 UI – 1-2 tablete – pentru eficienta utilizare a vitaminei A; - Multivitaminele chelatizate – 1 tabletă –. Fierul întăreşte unghiile friabile, iar zincul îndepărtează petele albe. Cosmetică Câteva creme care nu trebuie să vă lipsească din casă: Nivea cu coenzima Q10 (se găseşte peste tot şi la noi) – este o cremă de zi uşoară, care pătrunde repede în pielea feţei şi care, datorită conţinutului de coenzima Q10 şi vitamina A, împiedică pătrunderea radicalilor liberi în piele, favorizând în schimb înnoirea celulelor. Rezultatul se vede în maximum 10 zile. Demachiantul şi crema Clarins (se găsesc numai la farmacie sau în magazinele de cosmetice) – combină peste 38 de substanţe din uleiuri naturale de plante şi aminoacizi. Asigură o foarte bună oxigenare şi hidratare a pielii. Phytomer – o cremă de producţie franţuzească, preparată cu apă de mare, excelentă pentru protecţia împotriva formării ridurilor. Nu e scumpă, se vinde cu numele de Ogénage. Aslavital – cremă românească fabricată la Cluj, după celebrele reţete ale Anei Aslan. Conţine argilă şi are un rapid efect hidratant. În formă, la 50 de ani Pentru piele – hidratare puternică, atat internă, cât şi externă. Beţi minimum 2 litri de apă sau ceai pe zi, folosiţi creme bogate în vitamina E (vi le puteţi prepara singure, adăugând în crema dvs. obişnuită 2-3 picături de vitamina E uleioasă, existentă în gelulele care se vând în comerţ). Principiul e valabil şi pentru pielea întregului corp: alegeţi cremele şi loţiunile hidratante care trebuie aplicate ori de câte ori faceţi baie sau duş. Pentru că pielea devine subţire şi rigidă, are nevoie obligatoriu de creme protectoare pe timp de primăvară şi vară, cu ecran împotriva razelor ultraviolete. Seara, la culcare, nu uitaţi să vă ungeţi pe faţă cu o cremă mai grasă şi cu alta specială pentru zona din jurul ochilor. Pentru vitalizarea ţesutului feţei: nu uitaţi celebra reţeta care constă în spălatul pe faţa bine curăţită înainte, cu apă fierbinte, apoi rece, de 25-30 de ori alternativ. Efectele se pot constata deja după 2-3 săptămâni. 94
  • 95. Autopălmuirea în faţa oglinzii, de cel puţin 50 de ori, în fiecare dimineaţă şi seara, e un chin suportabil, care antrenează muşchii obrazului. Pentru păr Părul cărunt este cel mai adesea uscat. De aceea se recomandă ca o dată pe săptămână să practicaţi o împachetare fierbinte cu ulei de măsline. Se unge bine tot părul, se pune pe cap o cască de baie sau o pungă de plastic, iar deasupra un prosop înmuiat cu apă fierbinte, care se schimbă ori de câte ori se răceşte. Se lasă pe cap 15 minute, după care se spală părul cu şampon. Nu uitaţi, în ultima apă de limpezit adăugaţi o linguriţă de oţet de mere! Contra petelor de bătrâneţe După cum am mai aratat, cel mai bun remediu este să beţi cel puţin 2 litri de apă pe zi. Se spune că ametistul scoate de pe faţă şi mâini inesteticele pete de bătrâneţe. Mai întâi, piatra se umezeşte cu salivă, apoi se freacă petele în reprize de 3-5 minute, dimineaţa şi seara. Efect pozitiv au şi unele alifii speciale, care se prepară în farmacii. Cum să evitaţi uzura nervilor dvs. Dintre toate părţile corpului dvs., nervii sunt cei care, zi după zi, acuză cele mai grele lovituri. Dacă vă gândiţi că nervii sunt primii care receptează miile de senzaţii zilnice, le transmit, le interpretează şi apoi transmit mesaje de acţiune tuturor organelor şi tuturor muşchilor corpului dvs., nu e de mirare că preiau cea mai mare parte a tensiunilor şi din viaţă. Nervii au anumite capacităţi pentru care puţini oameni îşi fac timp să înveţe să le stăpânească. Ar trebui să cunoaşteţi aceste potenţiale, felul în care pot fi folosiţi şi ce trebuie să faceţi când nervii dvs. sunt în afara cursei. Orice discuţie despre nervi trebuie să includă şi elemente despre îngrijirea şi alimentarea creierului dvs., sediul a ceea ce aveţi mai de preţ: spiritul. În acest capitol vom vorbi despre creier şi modul lui de întreţinere. Importanţa odihnei După o zi de muncă, organismul obosit trebuie să-şi refacă forţele prin odihnă şi mai ales prin somn. Fără somn, organismul nu rezistă mai mult de câteva zile. După o noapte nedormită, petrecută în zgomot, în aer îmbâcsit, pielea este cenuşie, flască, mai ales pielea ochilor, se formează pungi, riduri. Somnul are o mare importanţă atât pentru sănătatea, cât şi pentru frumuseţea tenului. Pentru persoanele adulte se estimează că necesarul de odihnă de odihnă prin somn este de 7-9 ore, în funcţie de organism şi de activităţile prestate peste zi. Poziţia ideală pentru somn este cea culcată, cu corpul destins. Este aproape indiferent în ce poziţie se doarme, important este ca fiecare să doarmă în 95
  • 96. poziţia preferată, dar să doarmă bine, profund. Patul nu trebuie să fie prea moale, sau cu aşternutul prea călduros. Poziţia capului este foarte importantă. Nu trebuie să fie prea ridicat, pe multe perne, deoarece favorizează formarea bărbiei duble. Temperatura camerei nu trebuie să fie prea ridicată, în jur de 20°C. Unele persoane obişnuiesc să doarmă şi după masa de prânz. De asemenea, atunci când, din anumite motive, culcarea din noaptea precedentă s-a făcut mai târziu, se poate compensa cu un somn scurt după amiază. Există cazuri când, din anumite motive, nu putem adormi uşor. Este specific persoanelor care efectuează munci intelectuale, persoanelor nervoase sau care suferă de stări de nelinişte. Alte persoane aţipesc sau sau dorm, au însă un somn foarte agitat şi de scurtă durată. Un asemenea somn nu este odihnitor. În astfel de cazuri este indicat să ne prezentăm la un consult medical. Iată şi câteva sfaturi: masa de seară va fi va fi uşoară, necondimentată şi se va servi cel puţin cu 2 ore mai devreme de culcare. Nu se vor lua purgative seara. Nu se vor bea multe lichide înainte de culcare şi nici cafea sau ceai tare. Se vor bea ceaiuri de tei, care au efect liniştitor. Înainte de culcare, camera de dormit se va aerisi. Vom face o plimbare în aer curat circa 30 de minute. În cameră se vor îndepărta excitaţiile produse de zgomote sau lumină. Sunt persoane care obişnuiesc să-şi pună tampoane de vată în urechi. Pe piaţă au apărut dopuri speciale făcute din ceară, silicon sau burete. Dacă simţim picioare reci, se va face, înainte de culcare, o baie călduţă la picioare sau se pot folosi sticle cu apă caldă ori o pernă electrică. Este bine că odată culcaţi să nu continuăm să ne obsedeze grijile şi preocupările din cursul zilei, este nevoie ca liniştea sufletească să se instaleze odată cu cea fizică. În nici un caz nu trebuie să se recurgă cu uşurinţă la adormirea cu ajutorul hipnoticelor, al calmantelor sau a tranchilizantelor. Chiar dacă, din anumite motive, au fost recomandate de un medic specialist, este bine ca perioada în care sunt folosite să nu fie îndelungată, şi mai ales, să nu devină o obişnuinţă în orice moment de depresie sau nelinişte. Un somn normal şi un echilibru nervos sunt condiţii fundamentale ale sănătăţii care stau la baza îngrijirii cosmetice. Anxietatea, duşmanul frumuseţii Frumuseţea se întreţine şi se evidenţiază prin îngrijirea tenului care trebuie menţinut permanent luminos, catifelat. 96
  • 97. Frumuseţea pe care încercăm să o apărăm cu străşnicie şi încercăm prin toate mijloacele s-o menţinem de-a lungul anilor, are numeroşi duşmani: praful, vântul, gerul, soarele în exces. Dar iată încă un duşman de care trebuie să ne ferim: anxietatea. Acea oboseală psihică, combinată cu o uşoară stare de nervozitate, antrenează un dezechilibru nervos cronic. Este o stare care perturbă digestia şi chiar funcţionarea unor glande endocrine. Anxietatea are o acţiune nefastă asupra vaselor de sânge şi asupra glandelor suprarenale. Revenind pe planul frumuseţii efectul apare concomitent. Influenţate de sistemul nervos, glandele sebacee îşi reduc activitatea, secretând mai puţin sebum. În concluzie, persoanele anxioase au tenul uscat, lipsit de strălucire şi elasticitate, ochii mereu încrâncenaţi. Ridurile apar rapid în jurul ochilor şi gurii, pentru că, se ştie, această stare de nelinişte, de oboseală şi nervozitate face ca persoanele respective să aibă chipul permanent încrâncenat, încruntat. Apoi, prin contracţia vaselor de sânge mici, se încetineşte fluxul sanguin în circulaţie, fapt ce determină ca pielea capului să nu mai fie bine irigată şi în consecinţă rădăcina firului de păr să slăbească. Sistemul nervos vegetativ, legat de sistemul glandular astfel dereglat, face ca perturbările să se răsfrângă şi asupra frumuseţii tenului. Astfel, femeile care suferă de anxietate au pe faţă pilozitate exagerată. Remedii? Fireşte că există. Câteva şedinţe de masaj general, plimbări în aer liber, odihnă suficientă sunt benefice şi duc la eliminarea treptată a stării de anxietate. Apoi, rehidratarea organismului în general şi a tenului în special, măşti în funcţie de natura tratamentului, băi calmante, comprese anticearcăne cu infuzie de flori de albăstrele sau muşeţel dau bune rezultate. Sigur că se impune un mod de viaţă echilibrat, din care să nu lipsească zâmbetul. Trei etape pentru o relaxare completă Mai întâi, iată câteva sugestii pentru o pauză adevărată: - laptele degresat este mai bun decât cafeaua. Cafeaua este un bun stimulator, dar ar putea scădea concentraţia de zahăr din sânge (vinovată este cofeina). Hipoglicemia produce tremurături, foame bruscă, sentimente de panică, enervare şi agitaţie. Poate chiar să vă răstoarne şi judecata. - faceţi un punct de onoare din executarea exerciţiilor fizice. Stimulaţi-vă circulaţia sângelui. Îndoiţi cât mai mulţi muşchi posibil. Respiraţi profund aer proaspăt. - urmaţi aceste reguli, ca şi cele trei etape de relaxare completă, care urmează. 97
  • 98. 1. Aşezaţi-vă într-o poziţie care să permită tuturor muşchilor dvs. să se relaxeze. Puteţi sta pe scaun, sau aplecat pe spate, sau întins. 2. Alungaţi-vă din minte orice gând în legătură cu activităţile curente sau cu problemele dvs. Priviţi în aer cu ochii deschişi sau fixaţi-vă atenţia asupra unui subiect îndepărtat de preocupările dvs. zilnice. 3. Concentraţi-vă pe rând asupra unui grup de muşchi. Concentraţi-vă şi repetaţi fraza: “Muşchii mei se vor destinde şi se vor slăbi” de mai multe ori. Cum să practicaţi meditaţia După pauză şi relaxare urmează în mod natural arta meditaţiei. Când meditaţi, scufundaţi-vă în propriile dvs. gânduri, visaţi, gândiţi. Şi aceste lucruri sunt legate de lucrurile din viaţa dvs. cu adevărat importante. Nu e vorba de munca dvs., de viitoarea avansare sau de tipul care conduce biroul, ci mai degrabă de familia dvs., de cei pe care-i iubiţi, de linia vieţii dvs., de problemele sociale actuale importante, de faptul de a şti să învăţaţi din greşelile trecute, lucruri care justifică pe deplin meditaţia. Meditaţia este practicată din vechime şi este practicată şi astăzi în anumite religii şi credinţe. În zilele noastre, meditaţia se foloseşte în acelaşi fel ca în trecut, pentru a atinge un nivel adânc al relaxării la care nu ajungeţi în cea mai mare parte a cazurilor, pentru a vă reface rapid. Dacă vreţi, pentru a vă stăpâni în întregime sănătatea. O adevărată meditaţie se practică mai bine într-un mediu care invită la destindere şi concentrare. Casa este un decor natural. Nu e nevoie să meditaţi mai mult de 2 ori pe săptămână. Acest lucru vă va ajuta să priviţi într-o lumină diferită, să ajungeţi mai repede la o sănătate dinamică şi să o păstraţi pentru multă vreme. 1. Asimilaţi elementele indicate mai sus referitoare la relaxare. 2. Acum, formaţi-vă o imagine mentală a celui care – sau subiectului despre care – vreţi să vă gândiţi: de exemplu, unul dintre cei dragi, sau chiar la dvs., dacă doriţi să vă gândiţi. 3. Nu lăsaţi să pătrundă în mintea dvs. nimic altceva decât această imagine. Concentraţi-vă asupra chipului sau obiectivului, excluzând orice altceva. Acum începeţi să vă lăsaţi spiritul să ia această direcţie. Lăsaţi-l să rătăcească, să oscileze, vagabondeze 98
  • 99. şi să analizeze, dar menţinând în prim-plan imaginea obiectivului sau a persoanei. Ghid pentru îngrijirea şi hrănirea creierului Fiecare nerv din corpul dvs. îşi are originea în creier. Creierul este de departe standardul cel mai eficace existent la ora actuală – neegalat de nici unul din ordinatoarele realizate şi de pretenţiile lor. În plus, creierul este sediul gândirii dvs., al creaţiei, al luării de hotărâre, al centrului unde se fac proiecte şi unde se nasc emoţiile. Şi creierul face toate acestea folosind o energie mai mică decât luminile electrice dintr-un pom de Crăciun. Creierul dvs. are în permanenţă nevoie de 2 lucruri: oxigen şi zahăr în concentraţii mari. Un regim alimentar potrivit şi o respiraţie corectă sunt esenţiale pentru a furniza nivelele cerute acestor 2 elemente vitale. Respiraţie pentru creier (tehnică yoga) Găsiţi o încăpere bine aerisită şi liniştită în care să vă simţiţi bine. Alungaţi-vă din minte orice gând, orice problemă acumulată de peste zi. Concentraţi-vă asupra exerciţiului. În picioare, cu spatele drept. Inspiraţi profund, apoi expiraţi tot aerul din plămâni. Repetaţi încă o dată (nu forţaţi). Formaţi poziţia mâinilor, mai precis a braţelor şi a degetelor. Mâna stângă: degetul cel mare îndoit la baza sa, arătătorul şi mijlociul coboară peste el, prinzându-l ca într-un cleşte (nu strângeţi tare). Celelalte 2 degete (inelarul şi degetul mic) sunt aduse în podul palmei. Exact acelaşi lucru se face cu mâna dreaptă. Cei 2 pumni astfel formaţi se “înnădesc” în dreptul pieptului (braţele îndoite din coate). Aduceţi pumnii uniţi cu dosul pălmilor orientate în jos. Aţi obţinut poziţia (asana) corectă. Acum respiraţi uşor. Vedeţi că este o respiraţie claviculară, făcută cu vârful plămânilor. Este plăcută, liniştitoare, uşoară, ca un fir de ulei care vă unge parcă sufletul. Observaţie: Acest tip de respiraţie este tipic feminină. Executată corect, are influenţe benefice asupra creierului, pe care îl oxigenează şi îl revigorează. Defularea linişteşte spiritul Defularea se caracterizează prin explozia unei activităţi oarecare, controlate. Înseamnă să laşi vaporii să iasă atunci când presiunea este prea mare. Este un mod de a vă elibera de o presiune nesănătoasă, de o mânie, frustrare şi de alte lucruri de acest tip, nedorite şi de a împiedica sistemul nervos să sufere 99
  • 100. şocul emoţiilor acumulate. Defulare vă împiedică în egală măsură psihicul să joace feste corpului dvs. Exemple de defulări: sportul, muzica, lectura, scrisul (fiecare om are propriul său mod de a defula). 100
  • 101. Index cu ingrediente naturiste Albăstrele, 11, 18, 31, 91 Albuş, 6, 13, 16 Alcool, 5, 10, 12, 19, 26, 44, 46 Alge, 33, 55 Aloe vera, 73 Alune, 50, 52, 53, 54, 70, 72 Ananas, 53 Anason, 43, 73 Andive, 30 Anghinarie, 53 Apă de ploaie, 14 Apă minerală, 10, 20 Apă plată, 26 Arahide, 58 Ardei, 48, 50, 58, 75, 77, 85 Argilă, 10, 16, 42, 81, 88 Arnică, 11, 42 Avocado, 16, 58 Banane, 6, 25, 52, 53, 55, 58, 86 Bicarbonat de sodiu, 9, 22 Bitter suedez, 28 Borax, 7, 13 Brad, 74 Brânză de vaci, 16, 17, 26, 35, 38 Broccoli, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 58 Busuioc, 8, 18, 51, 74 Cacao, 37, 38, 55 Cafea, 26, 33, 36, 91 Caimac, 17 Caise, 19, 38, 46, 52, 54, 55, 58 Căpşuni, 16, 47, 53, 58, 65, 86 Carne, 37 Carne albă, 5, 35, 36 Carne de porc, 53, 55, 56, 61 Carne de pui, 37, 38, 53, 55, 57, 68 Carne de vită, 37, 53, 55, 57, 63 Cartof, 11, 15, 45, 52, 59, 70 Caş, 70 Castane, 33, 54 Castravete, 10, 16, 17, 19, 33 Ceai negru, 14, 28 Ceai verde, 39, 47, 49, 59, 85 Ceapă, 14, 20, 37, 49, 51, 59, 60, 64, 70, 83, 86 Ceară, 11, 27 Cereale, 35, 45, 46, 49, 50, 51, 53, 54, 55, 56, 70, 72, 81, 85, 86 Chimen, 70 Cicoare, 31 Cimbrişor, 74 Cimbru, 9, 25, 31, 37 101
  • 102. Cireşe, 6, 47, 60 Citrice, 30, 32, 46, 47, 48, 49, 51, 85 Ciuboţica cucului, 19 Ciuperci, 70, 83 Coacăze, 42, 46, 60 Coada calului, 9 Cocos, 57 Cofeină, 33 Conopidă, 49, 51, 52, 54, 60 Creson, 7 Creţişoară, 34 Crustacee, 55, 56 Dafin, 25 Dovleac, 52, 60 Dovlecei, 52, 60 Drojdie de bere, 5, 15, 17, 25, 52, 56, 86 Făină de mălai, 13 Făină de secară, 70 Fasole, 49, 50, 55, 56, 61 Ficat, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 83, 87 Finic, 25, 39 Flori de fân, 6 Floricele, 61 Frasin, 31 Fructe de mare, 55 Fructe de pădure, 49, 53 Frunze de nuc, 19, 78 Fulgi de ovăz, 23 Gălbenele, 10, 14, 18, 49 Gălbenuş, 5, 7, 16, 17, 26, 46, 51, 52, 54, 56, 87 Gaz, 5 Germeni de grâu, 52, 56, 61, 83, 86 Gogoşari, 53, 61 Grapefruit, 8, 9, 37, 38, 50, 51, 53, 61 Grâu, 55 Gulii, 62 Hrean, 14, 62 Iaurt, 9, 15, 30, 36, 37, 38, 46, 53, 62, 85 Iederă, 33, 34, 43 Ienupăr, 39, 74 In, 46, 47, 50 Kiwi, 53, 62 Lactate, 54 Lămâie, 5, 6, 9, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 24, 25, 31, 33, 37, 38, 43, 51, 62, 65 Lanolină, 10, 11 Lapte, 5, 6, 11, 14, 15, 17, 18, 19, 24, 25, 26, 36, 37, 38, 46, 51, 53, 55, 56, 62, 70, 80, 83, 85, 86, 91 Lapte praf, 23 Lăptişor de matcă, 10, 11, 17 Lemn dulce, 47, 49, 51 102
  • 103. Levănţică, 11, 13, 19, 23 Linte, 50 Lucernă, 54 Mac, 11 Măcriş, 12 Mălai, 9 Mandarine, 53, 63 Mango, 53 Măr, 9, 11, 13, 16, 19, 30, 36, 38, 49, 51, 53, 62, 63, 80 Mărar, 11, 14, 28, 44, 74 Mărarul lupului, 76 Mazăre, 52, 53, 56, 63 Mentă, 6, 9, 17, 19, 24, 25, 51, 74, 77, 78, 81 Miere, 5, 8, 9, 10, 11, 16, 17, 24, 37, 38, 39, 70, 78, 86 Migdale, 46 Morcov, 8, 10, 14, 20, 30, 33, 37, 46, 48, 51, 52, 63, 68, 80 Muguri de brad, 79 Muguri de nuc, 77 Mure, 63 Muşeţel, 7, 8, 9, 17, 18, 23, 27, 31, 37, 42, 74, 91 Muştar, 55 Nalbă, 8, 10, 11, 13 Nămol, 42 Napi, 12, 53, 64 Nigelia, 39 Nisip, 41 Nuc, 7 Nuci, 54, 55, 56, 58, 64, 70 Orez, 54 Oţet, 70 Oţet de mere, 5, 13, 15, 23, 24, 89 Ou, 5, 14, 15, 35, 36, 52, 53, 56, 70 Ovăz, 17, 50, 54, 64, 83, 86 Păducel, 9 Pâine, 35, 36 Păpădie, 12 Păstârnac, 64 Pătlagină, 12 Pătrunjel, 7, 15, 51, 64, 65, 70, 75 Pepene galben, 53, 65 Pepene verde, 53, 65 Pere, 65 Peroxid, 14 Peşte, 5, 36, 37, 38, 39, 46, 47, 53, 54, 56, 57, 65, 83, 86, 87 Piersică, 17, 52 Piersici, 38, 66 Plante marine, 47 Polen, 16 Portocală, 8, 20, 25, 48, 52, 53, 56, 66 Porumb, 53, 66 Praz, 9 Propolis, 9, 12 103
  • 104. Prune, 38, 54 Prune uscate, 55, 66 Răşină de brad, 77 Ridiche, 66 Roşie, 12, 16, 37, 50, 53, 67 Rozmarin, 24, 25, 49, 75 Salată verde, 12, 51 Salvie, 6, 7, 10, 18, 42 Sânziene, 76 Săpunariţă, 7 Sare, 14, 55, 56 Sare de mare, 42, 43 Sare grunjoasă, 24 Seminţe de dovleac, 56, 60 Seminţe de floarea-soarelui, 52, 53 Sfeclă, 33, 67 Slănină, 57 Smântână, 16, 17 Soia, 5, 20, 46, 47, 50, 72, 85 Spanac, 49, 52, 53, 54, 67, 83 Sparanghel, 53, 83 Struguri, 16, 25, 47, 51, 55, 56, 67 Sulfină, 10 Sunătoare, 8, 18, 39, 76 Şuncă, 53, 55 Tămâie, 19 Tărâţe de grâu, 8, 9, 11, 13, 14, 25, 49, 55, 68, 83 Tărâţe de ovăz, 49 Tătăneasă, 26, 75 Tei, 9, 10, 18 Ţelină, 30, 33, 37, 49, 51, 68 Trandafiri, 8, 11, 17 Ulei de arahide, 22, 54, 57 Ulei de cătină, 27 Ulei de chiparos, 43 Ulei de floarea-soarelui, 7, 10, 25, 43, 57 Ulei de germeni de grâu, 42 Ulei de germeni de porumb, 5, 13 Ulei de ienupăr, 42 Ulei de jojoba, 74 Ulei de măsline, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 14, 16, 17, 20, 22, 25, 26, 33, 37, 38, 42, 43, 57, 68, 89 Ulei de migdale, 58 Ulei de muşcată, 33 Ulei de portocală, 43 Ulei de porumb, 10, 14, 20, 22, 54, 57 Ulei de ricin, 5, 28 Ulei de rozmarin, 19, 33 Ulei de şofran, 57 Ulei de soia, 7 Unt, 15, 26, 27, 36, 51, 52, 65, 70, 75 Unt de arahide, 54, 57 Untură, 7, 26 104
  • 105. Urdă, 10 Urzică, 7, 12, 19 Usturoi, 47, 51, 56, 64, 68, 69, 70, 75, 78, 86 Varec, 55 Varză, 8, 12, 50, 51, 52, 53, 69, 85 Vâsc, 75, 79 Vaselină, 28 Vin, 69, 79 Vinete, 51, 69 Vodcă, 18, 78 Zahăr, 79 Zarzavat, 45, 54, 55, 56, 70 Zmeură, 16, 69 105
  • 106. Index cu preparate naturiste Apă de levănţică, 19 Apă de salvie, 18 Apă de trandafiri sau de busuioc, 8 Băi cosmetice, 24-25 Ceai de frumuseţe cu portocală, 20 Cocktail proteinic, 86 Cremă anticelulitică, 33 Creme şi măşti naturiste, 15-17 Decoct combinat din creţişoară, 34 Decoct combinat cu frunze de iederă, 43-44 Extract din iederă, 33 Infuzie de plante, 8 Lapte demachiant cu muşeţel, 18 Leacuri împotriva pistruilor, 14 Loţiune tonică pentru faţă, 18-19 Macerat la rece din vâsc, 75 Pastă de dinţi din argilă, 81-82 Preparate pe bază de miere, 77-78 Reţeta împărătesei Sissi, 17 Reţetă împotriva căderii părului, 5 Şampon pe bază de plante, 7 Sirop de brad, 79 Soluţie contra negilor, 14 Soluţii împotriva acneei, 12-13 Tinctură de ienupăr, 34 Tinctură de seminţe de mărar, 44 Tratament împotriva ochilor iritaţi, 27 Tratament pentru pielea înroşită a capului, 5-6 Tratament pentru ten iritat, 14 Ulei de mărar, 44 Ulei de păr cu plante (pentru regenerarea firului), 7-8 Unguent de tătăneasă, 26-27 Unguente din plante,75-77 Unt clarifiat, 27 Vin medicinal de vâsc, 79 106
  • 107. Bibliografie Katalin Sulyok – “Sfaturile părintelui Ludovic”, Ed. Hungalibri, 1997 Earl Mindell – “Biblia vitaminelor”, Ed. Elit, 1991 Earl Mindell – “Biblia alimentelor”, Ed. Elit, 1994 J. Frank Hurdle – “Doctorul de casă”, Ed. Rom Direct Impex, 1994 Ziarul “Formula As” Revistele “Femeia” şi “Cosmopolitan” 107