www.humanmedia.ro
Străbunica știe tot1860 de sfaturi practiceISBN: 978-606-672-100-4© 2013 RENTROP & STRATONAutor: Formula As (S.C. COSANZEA...
oată lumea dă sfaturi. Le primești, ce să faci,chiar dacă jumătate dintre ele sunt de prisos.Ei bine, de data asta, lucrur...
BucătărieBucătărie
BucătărieStrăbunica știe tot ● 4● ALBUȘ.Pentru a păstracâteva zile albu-șurile de ou, tur-naţi deasupra câ-teva picături d...
Străbunica știe tot ● 5turit și nu i se mai adaugă făi-nă. Dacă, totuși, ici-colo iesegrăsime și se lipește de fundulde le...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 6– Anghinarea mică, de cu-loare mov se mănâncă crudă,cu sare și cimbru.– Anghinarea se mănâ...
Străbunica știe tot ● 7– Bananele foarte coaptepot fi păstrate la congelator.Curăţaţi-le cojile, băgaţi mie-zul în mixer, ...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 8– Brânza de vaci sau de oise va păstra mai bine, dacă seva înveli într-o cârpă curată,îmbi...
Străbunica știe tot ● 9dent. Carnea proaspătă, aproa-pe deloc!– Chiar și cotletele slabedevin suculente dacă înaintede a l...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 10după ce sunt scoși din apafierbinte, se clătesc repede înapă rece.– După ce curăţăm carto...
Străbunica știe tot ● 11clocotește. Lăsaţi-i să se ră-cească și apoi tăiaţi-i felii.– Amăreala castraveţilorpoate fi înlăt...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 12buie ţinut departe de alimentecu miros tare – usturoi, piperetc. – de la care ia foarte u...
Străbunica știe tot ● 13● CIOCOLATA pentrudecor trebuie dată pe răzătoa-rea mare. Fulgii obţinuţi suntfoarte decorativi pr...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 14dacă în apa în care o fierbeţiadăugaţi un păhărel de laptesau câteva picături de lămâie.–...
Străbunica știe tot ● 15tat, cu zece minute înainte dea fi scos din cuptor, cozonacultrebuie uns cu lapte călduţ,amestecat...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 16curge ca un sirop mai gros,lăsaţi-o încă la fiert. Dar dacăformează picături dense și sel...
Străbunica știe tot ● 17seara în apă rece. A doua zi,înainte de a fi pusă la fiert, apase aruncă și se pune alta, cura-tă....
BucătărieStrăbunica știe tot ● 18slănină în congelator. După ojumătate de oră, vor intra încarne asemeni cuielor.– Pentru ...
Străbunica știe tot ● 19clocotită în care aţi adăugat1/2 pahar de oţet. După o oră,spălaţi-o, zvântaţi-o și pune-ţi-o la f...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 20● GĂLBENU-ȘUL de ou poatefi ţinut două ziledacă e pus într-ocană și este aco-perit cu apă...
Străbunica știe tot ● 21– Hreanul ras rămâne mul-tă vreme alb, fără să-și schim-be culoarea, dacă se acoperăcu o felie de ...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 22și fără a-l fierbe. Când laptelerămâne mai multă vreme înrepaos, începe a se acri dincauz...
Străbunica știe tot ● 23suprafaţa pământului se pun lafiert în apă clocotită.– Legumele albe își păs-trează culoarea dacă ...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 24● MACAROA-NELE din carese prepară salatetrebuie fierte înapă amestecată cuo lingură de oţ...
Străbunica știe tot ● 25pune un bulgăre de sare zgrun-ţuroasă. Sarea absoarbe ume-zeala și oprește deteriorareamălaiului.●...
BucătărieStrăbunica știe tot ● 26– Dacă vreţi să faceţi prăji-turi cu miere de albine și eas-a cristalizat în borcan, pu-n...
Străbunica știe tot ● 27– Atenţie! Odată gătiţi,morcovii trebuie consumaţi înaceeași zi. Se oxidează foarterepede și devin...
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Străbunica ştie tot
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Străbunica ştie tot

47,370

Published on

Published in: Education
6 Comments
142 Likes
Statistics
Notes
No Downloads
Views
Total Views
47,370
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
25
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
6
Likes
142
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Străbunica ştie tot

  1. 1. www.humanmedia.ro
  2. 2. Străbunica știe tot1860 de sfaturi practiceISBN: 978-606-672-100-4© 2013 RENTROP & STRATONAutor: Formula As (S.C. COSANZEANA EDIT PRES S.R.L.)Director Divizie Editorială: Octavian BrebanManager Centru de Profit: Raluca EnescuAsistent Manager: Andreea BarbuLucrare editată de:RENTROP & STRATON în parteneriat cu Formula As (S.C. COSANZEANA EDIT PRES S.R.L.)Preşedinte: George StratonDirector General: Florin CâmpeanuDirector Creație-Producție: Cristina StratonDirector Economic: Mariana NeţoiuDirector Comercial: Mădălina PopaDirector Financiar: Antoaneta ParaschivServiciul CliențiTel.: 021.209.45.45Fax: 021.408.28.99E-mail: info@rs.ro, humanmedia@rs.roPuteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la:www.rs.rowww.humanmedia.roVă recomandăm două reviste pentru sufletul dvs.:Formula As și ASUL VERDE. Detalii la www.formula-as.roBUN001Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prinniciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din parteaeditorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionată vreunei persoane fizice sau juridice careacţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.
  3. 3. oată lumea dă sfaturi. Le primești, ce să faci,chiar dacă jumătate dintre ele sunt de prisos.Ei bine, de data asta, lucrurile stau cu totulaltfel. Cele 1860 de sfaturi pe care vi le propunem sunt,absolut toate, de un maxim folos. Adunate vreme de douădecenii în revista “Formula AS”, primite de la cititori saugăsite prin cărţi uitate în cine știe ce cufăr vechi, elereprezintă o experienţă uriașă de viaţă imediată, trans-misă din generaţie în generaţie. Nu există problemă caresă nu fi fost cândva rezolvată de cineva, care să nu aibăun “ţâfru”, o dezlegare, indiferent că e vorba de bucă-tărie (pag. 3), de îngrijit locuinţa (pag. 43), de garderobă(pag. 77) sau de grădinărit (pag. 99). Și mai există unavantaj: sfaturile pe care vi le oferim sunt ieftine, laîndemână și ușor de aplicat. Desigur, multe dintre ele văsunt cunoscute. Știţi, de pildă, cum se drege o maionezăsau cum se scot petele de cafea, dar memoria nu poatereţine toate sfaturile de care are nevoie, ea nu este o cartede telefon. Ba, cel mai adesea, uită chiar trucul, reţeta,amănuntul acela care ţi-ar fi ușurat viaţa pe loc. Salvareae... “Străbunica”. 1860 de sfaturi aflate la îndemână,pentru orice prilej. O carte utilă dar și frumoasă, ilustratăcu desene alese dinadins pentru dvs. O carte practică, îm-brăcată în veșminte de sărbătoare. Să vă fie tuturor defolos și de drag!Sânziana Pop
  4. 4. BucătărieBucătărie
  5. 5. BucătărieStrăbunica știe tot ● 4● ALBUȘ.Pentru a păstracâteva zile albu-șurile de ou, tur-naţi deasupra câ-teva picături de apă.– Albușul ouălor de raţă nuse folosește la prăjituri. Fiindprea gras, nu se bate spumă.– Albușul de ou se des-parte ușor de gălbenuș, dacăoul spart e pus deasupra unuivas, într-o pâlnie. Albușulcurge în vas, gălbenușul ră-mâne întreg.– Albușul de ou se bateperfect dacă folosiţi ouă ţinutela frigider, sparte și despărţitecu grijă, astfel ca gălbenușulsă nu pătrundă în albuș. Unvârf de cuţit de zahăr și câtevapicături de lămâie vor ajuta caspuma să se bată mai repede.– Când bateţi albușul deou, puneţi în el o lingură deapă rece. Din aceeași can-titate de ouă va ieși o masămai mare de albuș bătut.– Spuma de albuș nu selichefiază dacă punem în eazahărul în două reprize: unacând începem bătutul, cea-laltă la final.– Albușurile folosite lacozonaci sau prăjituri tre-buie bătute repede, ca spu-ma să crească. Dacă adău-găm în ea și un pacheţel dezahăr vanilat și un praf desare, devine mai consistentă.– Albușurile nefolositepot fi frecate spumă, ames-tecate cu dulceaţă sau gemși apoi puse la gheaţă.– După ce bateţi albu-șurile spumă nu curăţaţi ni-ciodată telul bătând cu el demarginea vasului. Spuma seva lăsa.● ALUATURI. Făinadin care e preparat aluatul tre-buie cernută înainte de a se fo-losi. Coca iese mai fragedă.– Aluatul creștefrumos și uniform,dacă praful de copt secerne odată cu făina.– Aluatul pentrutarte e mult mai findacă în compoziţie sepune un măr ras.– Aluatul de pră-jituri se întinde maiușor dacă peste tabla de lemnpuneţi o foaie de pergamentunsă cu ulei.– Când aluatul cu drojdiea crescut prea mult și nu-l bă-gam imediat la cuptor, deasu-pra lui se așează o hârtie albă,umezită cu apă.– Aluatul cu drojdie nu semai lipește de mâini dacă efrământat într-un vas mare șicurat, din material plastic.– Aluatul cu drojdie nu semai lipește de mâini când îlfrământaţi, dacă înainte îl un-geţi pe deasupra cu puţin ulei.– Aluatul cu drojdie devi-ne deosebit de moale și afânatdacă în loc să preparaţi droj-dia cu lapte, puneţi zer.– Ca să nu se lipească dealuat, formele cu care se taie(steluţe, semilune, ovaluri)trebuie de fiecare dată înmu-iate în făină.– Aluatul cu drojdie carenu crește trebuie întins dinnou pe planșetă, presărat cupuţin praf de copt și frământatdin nou.– Aluaturile fragede sepregătesc totdeauna cu ingre-dientele reci, ţinute la frigider.– Foitajele ies foarte binecu unt fără apă, dar sunt la felde bune dacă se prepară cuosânză de porcnetopită, dată prinmașina de tocat.– Aluatul foi-taj preparat cuosânză trebuie“dres” cu o ceș-cuţă de ţuică și unpahar de vin alb,ca să nu fie preagras.– Aluatul foitaj iese foartebine dacă este frământat demai multe ori și ţinut la frigi-der câte 20-30 de minute, întrerulări.– Aluatul foitaj nu se maifrământă după ce a fost împă-
  6. 6. Străbunica știe tot ● 5turit și nu i se mai adaugă făi-nă. Dacă, totuși, ici-colo iesegrăsime și se lipește de fundulde lemn, se presară făină, darnumai în acele locuri.– O sticlă umplută cu apăși pudrată cu făină înlocuieștefoarte bine un sucitor (ver-gea), pentru întins aluatul. Da-că apa din sticlă e caldă, cocase înmoaie mai repede.– Aluaturile neîndulcitedevin mai gustoase dacă sareacare se pune în ele este dubla-tă de aceeași cantitate de za-hăr.– Aluatul fraged se preparăși se fărâmiţează mai ușor da-că ungeţi vasul în care îl pre-lucraţi cu ulei.– Aluatul de prăjituri nu serupe, dacă îl întindeţi pe unșervet presărat cu făină, și înloc să-l puneţi în formă, așe-zaţi forma deasupra lui. Apoi,cu o mișcare rapidă, răsturnaţitotul, ţinând de capetele șer-vetului. Aluatul se va desprin-de ușor, apăsând șervetul cudegetele. Nu se va fărâma șiva lua forma vasului.– Aluatul fraged se întindegreu, fie pentru că se lipeștede sucitor, fie pentru că serupe. Neajunsurile dispar, da-că aluatul se prelucrează petabla de lemn, pus între douăhârtii de pergament. La fel deeficient este să-l puneţi, dupăce a fost frământat, cu o ziînainte la frigider.– Aluatul fraged se potri-vește mai bine cu fructele ro-șii, pentru că sunt zemoase șilasă lichid la copt.– Dacă coaceţi aluatulfraged înainte de a-i adăugaumplutura, puneţi boabe defasole uscate sau pietricelecurate în tavă, înainte de a obăga în cuptor. Îl împiedicaţisă se umfle.– Că e fraged, crescut saufoitaj, aluatul trebuie totdea-una să se “odihnească” o vre-me înainte de a fi copt în cup-tor, pentru ca untul să pă-trundă mai bine în făină.– Nu trebuie să frământaţiprea mult aluatul, pentru că seîntărește prea tare la copt.– Pentru ca fructele ze-moase care se bagă în prăji-tură să nu umezească prea tarealuatul, ele nu trebuie puse cufaţa tăiată în jos, ci în sus.– Un strat subţire de pes-met sau de albuș de ou întinscu o pensulă pe deasupra alua-tului vor absorbi zeama în ex-ces.– Când pregătim prăjituri,dacă adăugăm în aluat o lin-gură de coniac, acestea vor fidelicioase.– În timp ce frământaţialuatul fraged, adăugaţi dincând în când apă rece de lagheaţă. Iar dacă vreţi să fiemai aromat, înlocuiţi apa rececu suc de portocală (tot de lafrigider).– Prăjiturile vor fi mai rafi-nate, dacă în loc să întindeţialuatul pe făină îl întindeţi pemigdale (decojite) măcinate.– Când faceţi dulciuri cualuat dospit, scândura și suci-torul trebuie unse cu ulei.– Aluatul franţuzesc nureușește decât dacă este lucratla rece, sau în faţa unui geamdeschis. După aceasta, se ţinela frigider 30 de minute.– Aluatul de prăjituri setaie întotdeauna cu forme bineascuţite, trecute prin apă.● ALUNELE. Dacăvreţi să spargeţi o cantitatemai mare de alune, puneţi-lecu 24 de ore înainte într-unvas cu apă călâie. Se spargușor, fără ţăndări sau gălăgie.● ANDIVELE își pierddin amărăciune dacă după cele scoatem tulpina tare, lepunem în apă amestecată culapte.● ANGHINARE. Lacumpărare, anghinarea trebuiesă fie tare și verde. Un mijlocbun de a-i verifica prospe-ţimea este de a-i rupe o frun-ză. Se rupe repede, cu un poc-net caracteristic.BucătărieRețeta perfectăde aluat fragedIngrediente: 125 g untproaspăt, 250 g făină, unvârf de cuţit de sare, 1/2 pa-har de apă. Pentru un aluatdulce: 100 g zahăr pudră.Mod de preparare: • To-piţi untul pe foc foarte mic.Când se lichefiază, trageţi-lde pe foc și adăugaţi apa șisarea. Turnaţi dintr-odatătoată făina. Amestecaţi cu olingură de lemn, până cealuatul formează o bulă (uncocoloș). • Ungeţi cu unt otavă de tarte. Întindeţi uni-form aluatul călduţ și moale,cu podul palmei, astfel încâtsă nu existe denivelări. •Străpungeţi aluatul cu o fur-culiţă și trageţi câteva dungiîn diagonală pe margini, pen-tru a-l aplatiza.
  7. 7. BucătărieStrăbunica știe tot ● 6– Anghinarea mică, de cu-loare mov se mănâncă crudă,cu sare și cimbru.– Anghinarea se mănâncăfiartă, cel mai bine transfor-mată în salată, cu lămâie, unt-delemn de măsline, piper șialte condimente la alegere.Uleiul se bate cu zeama de lă-mâie și se toarnă peste legumecât sunt încă fierbinţi.– Odată fiartă, anghinareatrebuie consumată repede.Păstrată mai multe zile, chiarși la frigider, oxidează și devi-ne toxică.– Nu vă feriţi să consumaţianghinare când are extremita-tea frunzelor uscate, leguma emai parfumată ca de obicei.– Nu puneţi anghinarea încămară lângă ouă. Lichefiazăgălbenușurile.– Stropiţi anghinarea cusuc de lămâie, ca să nu seînnegrească.– Dacă vreţi să păstraţi an-ghinarea proaspătă, puneţi-ocu frunzele într-un vas cu apăcu zahăr, pe care o schimbaţizilnic, tăind câte puţin din ele.● APA. Pentru a ne con-vinge dacă apa de robinet, dinfântână sau din izvor este bu-nă de băut, umplem o sticlăbine spălată și punem în ea olinguriţă de zahăr sau, și maibine, de zahăr candel pisat.Astupăm bine sticla și o ţinemdouă zile în loc cald. Dacădupă 24-36 de ore, apa devinetulbure, lăptoasă, sau apar firede albeaţă în ea, faptul acestava dovedi că ea conţine ma-terii organice și alte necură-ţenii. O astfel de apă nu estebună pentru băut. Dacă însăapa din sticlă rămâne limpedemai multe zile, putem fi sigurică ea nu conţine nimic vătă-mător sănătăţii noastre.– O linguriţă de argint în-tr-un pahar cu apă constituiecea mai rapidă și eficientă me-todă de a bea apă proaspătă,fără bacterii. Miracol? Nicivorbă! Argintul este un puter-nic dezinfectant.– Apa din fântână devinemai bună, dacă se toarnă 5 kgsare grunjoasă în ea.● BANANE.Ţinute la frigider,bananele se înne-gresc repede și seînmoaie. Cea maibună conservare a lor: într-uncoș de nuiele, într-un loc bineaerisit.Ingrediente: 400g boabe de orz netratatechimic, un pumn de conuri de hamei, olinguriţă de drojdie de bere.– Se ţin la frigider boabele de orz cel pu-ţin trei săptămâni, apoi se aleg cele sănătoa-se de cele stricate (putrede).– Se pun boabele într-unborcan (să nu ocupe mai multde o treime) și se acoperă cu apă(până la jumătatea borcanului).Nu folosiţi apă cu concentraţieprea mare de clor. Se acoperăapoi gura borcanului cu un celo-fan umezit, ca să se lipeascăetanș. Se leagă cu o sfoară. Sepune vasul în loc întunecat șiuscat (între 15 și 20 de grade).– A doua zi, se golește apadin borcan și se înlocuiește cu alta proaspătă,dar numai cât să acopere grăunţele, astfel casă rămână umede. Se leagă borcanul la gură.Apa se schimbă din 4 în 4 ore.– Când grăunţele încep să dea colţ, semută borcanul la lumină. Grăunţele caren-au încolţit se scot din borcan.– Se scot grăunţele din borcan și se zdro-besc într-o piuliţă.– Se prepară un decoct din hamei,lăsând să fiarbă vreme de 5 minute, unpumn de conuri, într-un litru de apă.Se stinge focul și se lasă lichidul să serăcească până ajunge la circa 40°C.– Se toarnă lichidul peste grăunţelepisate amestecând mereu. Se lasă sămai coboare până la o temperatură de30 de grade, apoi se adaugă în el o lin-guriţă de drojdie de bere. Se lasă totulla fermentat vreme de o săptămână,într-un loc cald (20-25 de grade).– Se strecoară lichidul, se trage lasticle și se înfundă cu dop. Lăsaţi-le să seodihnească cel puţin o lună, înainte de a leconsuma. Berea de casă e mult mai gustoasăși sănătoasă decât cea din comerţ.Cum se prepară berea de casă
  8. 8. Străbunica știe tot ● 7– Bananele foarte coaptepot fi păstrate la congelator.Curăţaţi-le cojile, băgaţi mie-zul în mixer, iar pasta obţinutăturnaţi-o în formele pentru cu-buri de gheaţă. La nevoie, potfi folosite pentru torturi ușoa-re, îngheţată și alte umpluturi.– Bananele ţinute în frigi-der se coc mai încet și au gus-tul proaspăt, chiar dacă cojilese înnegresc.● BEREA începută îșipăstrează spuma, dacă e bineastupată și ţinută în frigider cugura în jos.● BEZELELE se fac cuușurinţă dacă sunt respectatecu stricteţe câteva reguli:– Ouăle trebuie să fie foar-te proaspete! Verificaţi-le pros-peţimea înainte de a le sparge:cufundate cu o lingură într-unpahar cu apă rece, trebuie săstea pe fundul paharului.– Ouăle trebuie să aibătemperatura camerei. De aceease scot din frigider cu 4-5 oreînainte de a prepara bezelele.– Vasul utilizat trebuie săfie înalt.– Zahărul cristalizat saupudră să fie alb.– Albușul trebuie să fieperfect separat de gălbenuș.– Când compoziţia rămânelegată de lingura cu care a-mestecaţi, ca o panglică, beze-lele nu se mai bat, își pierdfineţea.– Nu scuturaţi lingura (te-lul) de marginea vasului încare aţi bătut compoziţia pen-tru bezele.– Focul să fie domol.● BISCUIȚI. Dacă aţifăcut biscuiţi și au ieșit preauscaţi, stropiţi pur și simpluun șervet cu coniac sau curom, întindeţi-l peste vasulsau cutia în care-i ţineţi șilăsaţi să acţioneze.● BLATURILE DETORT se cocîn forme unsenumai pe fund.Ungerea pereţi-lor laterali le fa-ce să iasă strâm-be.– Blaturiletorturilor ce ur-mează să fie gla-sate sau umplutecu cremă trebuiepreparate cu o ziînainte de a leumple și orna.– Blatul detort prea uscat seţine înainte deînsiropare într-un șervet u-med.● BRÂNZA se rade fărăsă se sfărâme dacă înainte defolosinţă o puneţi pe o hârtie,la congelator, vreme de 30 deminute.– Soiurile de brânză sfărâ-micioase se taie cel mai binecu un cuţit care înainte de în-trebuinţare a fost trecut prinapă fierbinte.– Brânza împachetată înhârtie albă se desface ușor da-că se pune în apă rece.– Brânza întărită se în-moaie dacă se învelește într-un șervet îmbibat în vin alb șise păstrează astfel la rece,timp de o oră.– Brânza oricât de tare nutrebuie aruncată. Dată pe ră-zătoare, e ideală pentru a fiadăugată în mâncare.– Mirosul prea puternic alunor brânzeturi poate fi do-molit dacă în jurul lor se punrămurele de cimbru.– Brânzetu-rile se ţin la locrăcoros și puţinluminat. Ca sănu se usuce orisă prindă mu-cegai, se ţinsub alte vase,având grijă săle ștergem cu ocârpă înmuiatăîn oţet.– Brânzetu-rile fermentatede tip Brié, Ca-membert, Nă-sal sau Bucegise păstrează celmai bine sub un clopot de sti-clă. Puneţi alături și o bucatăde zahăr. Absoarbe umezeala.– Resturile de brânză Bu-cegi (Roquefort) nu trebuiearuncate, ele pot fi transfor-mate într-un sos care, adăugatla legume, formează un aperi-tiv ideal. E suficient să zdro-biţi rămășiţele cu o furculiţă șisă le amestecaţi cu smântânăși puţin muștar. Dacă înlocuiţismântâna cu unt, obţineţi ocremă gustoasă ce poate fi în-tinsă pe pâine prăjită.– Și resturile de brânză to-pită pot fi recuperate. Băga-ţi-le în mixer pentru a obţineo pastă. Formaţi din ea coco-loașe și tăvăliţi-le prin pes-met. Aperitivul e gata.BucătărieBezele cu nuci6 albușuri, 300 g zahăr,300 g nuci, un pachet dezahăr vanilat, coaja rasăde la o lămâie.Albușurile se bat pe ju-mătate cu o priză de sare,apoi se adaugă zahărul șizahărul vanilat și se maibat până se obţine o spumăcompactă. Se adaugă nuci-le măcinate și coaja de lă-mâie. Se tapetează tava cuhârtie albă, se pune compo-ziţia într-un cornet și seformează bezele (așezaţi-ledistanţat, cresc la copt). Secoc la foc mic. Poftă bună!
  9. 9. BucătărieStrăbunica știe tot ● 8– Brânza de vaci sau de oise va păstra mai bine, dacă seva înveli într-o cârpă curată,îmbibată în prealabil cu apăsărată.– Brânza de vacă se obţinedin laptele nefiert, prins; cândse separă zerul, punem lapteleprins într-un tifon la scurs, 24ore, sau se poate pune lapteleprins în cuptorul stins, darcald.– Brânza de vacă degresa-tă (dietetică) se ameliorează lagust cu: chimen, ceapă (verde)tocată mărunt, suc deroșii sau pastă de bulion,usturoi, ulei de măsline,măsline, mărar.● BORȘUL SAUZEAMA DE VARZĂ– înainte de a fi puse înciorbă, se fierb separat,cu o ceapă.– Borșul adăugat laciorbe aduce, pe lângăgustul plăcut, și o impor-tantă cantitate de vitami-na C.● BULIONUL DEROȘII se adaugă în mâncarenumai atunci când legumelesau carnea sunt aproape fierte,altfel ele se “împietresc”.– Bulionul de roșii pus înmâncare va fi mai gustos, da-că adăugaţi și o linguriţă dezahăr.– Dacă aţi început un bor-can cu pastă de roșii, dupăfiecare întrebuinţare ștergeţibine pereţii interiori, până lanivelul rămas, cu un tifon. A-coperiţi pasta cu un strat de 1cm de ulei. Repetaţi operaţiadupă fiecare utilizare.– Dacă e mai gros, așa, caun magiun, bulionul se ţine înborcane de sticlă, punându-sedeasupra o pânză îmbibată înuntdelemn și peste ea un stratde sare grunjoasă.● BUSUIOCUL VER-DE va fi la îndemână, în că-mară, dacă după ce îi veţi spă-la frunzele, le veţi presa în-tr-un șervet de bucătărie, leveţi toca ușor, punându-le apoiîntr-un borcan. Turnaţi deasu-pra untdelemn de măsline.Veţi obţine un preparat culinarde excepţie, bun de pus însalata de roșii, în omlete, înfeluri de pește, budinci cubrânză și alte delicatese. Re-cipientul trebuie ţinut la adă-post de lumină și de căldură,cel mai bine la frigider.● CACAO A-ROMATĂ – bău-turile cu cacao de-vin mai groase șimai aromate dacăsunt fierte de două ori.● CAFEAUA prăjită, decalitate bună, are culoareatutunului – galben-ruginiu.Bobul este mat, aspru la pi-păit, tare, dacă îl aruncăm pemasă sare. Când cafeaua esteprea lucioasă, e semn că a fostunsă cu grăsime, ca să i semărească greutatea.– Cafeaua își intensificăaroma dacă imediat după mă-cinare o amestecaţi cu puţinăsare sau dacă se pun câtevacristale de sare în apa dinibric, înainte de fierbere.– Cafeaua (pachete) înce-pută își păstrează mai binearoma dacă este păstrată într-ocutie de plastic, la frigi-der.– Cafeaua dobândeș-te un gust mai fin și maiaromat, dacă înainte de ao prepara puneţi în filtruși o bucăţică mică deciocolată.– Cafeaua ce urmea-ză să fie reîncălzită nutrebuie lăsată să dea înclocot. Își pierde aroma.– Cafeaua este multmai gustoasă dacă seprepară ca o infuzie, prinopărire cu apă clocotită.● CARNEA pentru ru-lade sau pentru preparate cusos devine foarte gustoasădacă înainte de a fi gătită seţine o zi într-o marinată făcutădin untdelemn și usturoi tăiatmărunt.– Dacă vreţi să puneţi car-ne la congelator e importantsă știţi dacă ea a mai fost con-gelată sau nu. Pentru că vân-zătorii nu vă vor spune nicio-dată adevărul, descurcaţi-văsinguri: o carne care a fostcongelată, sângerează abun-
  10. 10. Străbunica știe tot ● 9dent. Carnea proaspătă, aproa-pe deloc!– Chiar și cotletele slabedevin suculente dacă înaintede a le săra și trece prin făinăși ou, le lăsaţi câteva minuteîn apă cu oţet.– Nu puneţi niciodată boiade ardei pe carnea crudă, pen-tru că friptura capătă un gustamar. Boiaua se adaugă cândcarnea e aproape gata.– Ungeţi carnea înainte dea o prăji cu untdelemn demăsline. Devine fragedă șizemoasă.– Dacă vreţi ca prăjeliledvs. să aibă, într-adevăr, ungust de delicatese, adunaţimăduva din oasele pe care lefierbeţi și în locuri unturii, gă-tiţi cu ea.– Nu lăsaţi carnea proas-pătă învelită în hârtie, pentrucă aceasta absoarbe sucul șigustul bun.– Pentru ca sarea pusă pecarne să nu formeze o crustăamăruie, săraţi-o numai cândeste aproape gata.– Carnea devine foartefragedă și suculentă dacă îna-inte de a o frige o înmuiaţiscurt în apă clocotită.– Carnea tare se frăgezeș-te dacă adăugăm la fierbere olinguriţă de oţet sau un vârf decuţit de bicarbonat.– Carnea stropită cu sucde lămâie își păstrează suculși frăgezimea.– Carnea se frăgezeștemai repede la fiert, dacă îna-inte de a o pune pe foc, o în-muiaţi în puţin rachiu. Dupăcâteva minute, mirosul alco-olului dispare. Același efect îlobţineţi dacă înveliţi carnea,cu o seară înainte, într-o pânzăînmuiată în ţuică.– Carnea se rumeneștefrumos pe grătar, dacă presă-raţi deasupra un fir de zahăr.– Carnea devine deosebitde fragedă, dacă înainte cu ju-mătate de oră de-a fi gătită, sevâră într-o baie de iaurt.– Carnea îngheţată, scoasăde la congelator, se taie maiușor decât după ce se dez-gheaţă. În plus, așa își păstrea-ză mai bine și sucul, care dăatâta savoare fripturilor.– Carnea mai veche, carea prins un ușor miros, înaintede-a fi gătită se opărește cuceai de mușeţel și se clăteșteîn câteva ape reci.– Carnea e mai sănătoasăși digerabilă dacă în loc desosuri și garnituri se mănâncăca atare, condimentată cuierburi aromate.– Bătutul cărnii nu este în-totdeauna metoda potrivită.Ea se folo-sește doar încazul cărniicare se întă-rește la prăjit.Dar și atunci,carnea trebu-ie bătută întredouă folii deplastic sau, șimai bine, cupumnul saucu lama lată aunui cuţit (mai cu seamă ceamoale, de viţel, de pui, sau fi-leurile, în general).– Când bateţi carnea, fun-dul de lemn să nu fie uscat,căci absoarbe sucul; udaţi-lpuţin înainte.– Vitele bătrâne sau celerău hrănite au totdeauna o car-ne tare. Pentru a o frăgezi, seprocedează astfel: după ce s-afiert carnea și s-a îndepărtatspuma, se toarnă (la 5 l zeamăde carne) o lingură de oţet.Cea mai vânjoasă carne devi-ne fragedă fără să capete mi-ros de oţet.● CARNEA DE MIELSAU DE OAIE, ca să fiemai fragedă și să nu aibă mi-ros, se opărește cu lapte clo-cotit. Laptele trebuie să aco-pere bucăţile de carne și selasă să acţioneze o oră. Dacăporţia de carne e mare, laptelese poate lungi cu apă.● CARTOFII noi securăţă foarte ușor dacă-i ţinemînainte în apă rece, amestecatăcu o mână de sare grunjoasă.După circa 1/2 oră, îi frecămcu un șervet aspru (astfel nune mai murdărim pe mâini).– Cartofii nu se mai sfă-râmă la fiert, dacă în apă sepune o bucă-ţică de unt.– O lin-gură de mar-garină adău-gată la carto-fii care clo-cotesc îi vaface să fiarbămai repede.– Carto-fii puși lafiert nu mai dau afară din oalădacă în apă se adaugă o lingu-ră de lapte.– Cartofii fierţi se curăţămult mai repede dacă imediatBucătărie
  11. 11. BucătărieStrăbunica știe tot ● 10după ce sunt scoși din apafierbinte, se clătesc repede înapă rece.– După ce curăţăm carto-fii de coajă, e bine să-i trecemprintr-un jet de apă rece. Vorfierbe mai ușor și nu se vorsfărâma.– Aţi curăţat cartofii șipână să-i fierbeţi s-au înne-grit? Puneţi câteva picăturide oţet în apa în carefierb. Cartofii devinalbi, iar gustul oţe-tului nu se simte.– Cartofii careau prins gust de piv-niţă își revin dacă înapa de fierbere pu-nem o linguriţă dezahăr și puţină sare.– Cartofii în coajă nuplesnesc când sunt fierţi, dacăîn apă se adaugă puţin oţet.– Cartofii fierţi cu coajădevin mai gustoși dacă vor ficrestaţi și apoi puși la fiert înapă sărată.– Fierbeţi cartofii doar înpuţină apă. Puneţi întâi apa lafiert, așteptaţi să clocoteascăși abia apoi puneţi cartofii saualte legume. Procedând astfel,porii vegetalelor se închid șisubstanţele valoroase conţi-nute de acestea se păstrează.– Capacul de la cratiţa încare fierbeţi cartofi trebuie săfie greu și să se potriveascăbine, astfel încât să iasă câtmai puţin abur.– Cartofii sunt mai gustoșicând se prăjesc în tuci. Sepune ulei mai mult și se întorccartofii o dată la început și odată la sfârșit, cu o lingură desupă, cu găuri. Vor ieși cro-canţi și aurii.– Cartofii prăjiţi vor de-veni aurii și crocanţi dacă îna-inte de a-i pune la prăjit îiusucaţi într-un șervet.– Dacă v-au rămas cartofiprăjiţi de la masă, nu-i arun-caţi. Puși a doua zi într-o cior-bă, îi vor da un gust deosebit.– Garnitura idealălângă fripturi șisalate, cartofiigratinaţi au defec-tul că se prind defundul vasului încare sunt gătiţi.Soluţia: înaintesă-i așezaţi în tavă,ungeţi-i fundul cuuntdelemn și pre-săraţi deasuprapesmet. Când mâncarea e ga-ta, se răstoarnă pe un platou,dintr-o singură întorsătură.– Vreţi să se coacă mai re-pede cartofii pe care i-aţi pusîn cuptor? Înfigeţi în ei câtevacuie noi, cât mai groase. Fie-rul e bun conducător de căl-dură și va facilita pătrundereaei în interiorul tuberculilor.– Spre a împiedica încol-ţirea cartofilor, e bine să fieînţepaţi cu un briceag în mu-guri. Pe lângă că nu încolţesc,cartofii se fac și mai buni lagust. Înţeparea mugurilor seface în decembrie.– Cartofii din cămară nuîncolţesc dacă se pun lângă eiși câteva mere.– Pentru a păstra cartofiimai multă vreme, procedămastfel: alegem cartofii ceibuni, îi punem într-o căldarecu apă fierbinte unde vor stacâteva minute, având grijă sănu crape. Astfel opăriţi potţine, fără a încolţi, și doi ani.● CASTANE COMES-TIBILE. Pentru a le curăţa,plonjaţi-le 5 minute în apăclocotită, amestecată cu olingură de untdelemn. Coajase va desface foarte ușor.– Timp de fierbere pentru500 g: puse în apă rece – 40de minute. Puse în apă carefierbe – 25-30 de minute, înfuncţie de mărimea lor.– Pentru a le prăji, ajungeo singură incizie, înainte de ale pune într-o tigaie fără gră-sime, pe flacăra sobei sau aaragazului.– Castanele se păstreazăpunându-se, intacte, în nisipuscat.– Pentru a le congela, pre-paraţi un piure de castane na-tural, pus în vase mici, deplastic, la congelator. Înaintede a le folosi, lăsaţi-le să sedecongeleze o zi și o noapte înfrigider, apoi amestecaţi piu-reul cu puţin lapte sau frișcăproaspătă. Se pot congela șicastane fierte și curăţate în-tregi, care vor servi dreptadaos perfect la fripturile devită sau porc.● CASTRAVEȚII ră-mân mai multă vreme proas-peţi dacă îi vârâţi cu codiţa înapă. Cam un sfert din castra-vete trebuie să fie acoperit.Apa trebuie schimbată zilnic.– Castraveţii pentru salatăsunt mai buni și gustoși dacădupă curăţirea de coajă suntînmuiaţi repede în apă care
  12. 12. Străbunica știe tot ● 11clocotește. Lăsaţi-i să se ră-cească și apoi tăiaţi-i felii.– Amăreala castraveţilorpoate fi înlăturată dacă dupăce sunt tăiaţi felii, se introduc10 minute în lapte puţin sărat.– Salata de castraveţi de-vine mai digestă dacă se a-mestecă cu puţin muștar. Elnormalizează acidul gastric.– Castraveţii mici nu tre-buie spălaţi înainte de con-servare. E suficient să fie fre-caţi într-un ștergar curat, încare puneţi un strat gros desare grunjoasă. Vârâţi castra-veţii în ștergar și frecaţi-i pu-ternic cu mâinile.– Castraveţii muraţi caresunt prea acri sau săraţi se punîntr-un vas, atât cât se consu-mă într-o zi, cu apă și o lin-gură de zahăr.– Castra-veţii muraţisatură repe-de și suntsăraci în calo-rii. Ei ar trebuiconsumaţi cafel principal șinu doar ca gar-nitură.● CAȘCAVALUL nuse usucă dacă-l înveliţi într-opânză umedă, înmuiată în apăși oţet. Puneţi-l astfel într-ocutie închisă, la frigider.– Cașcavalul uscat vadeveni iarăși proaspăt, dacă seva ţine două zile în lapte acru.– Cașcavalul pe care îladăugaţi în sufleuri sau înbudinci e bine să fie ceva maivechi. Gustul lui e mult maiputernic decât al produselorproaspete.● CĂPȘUNILE nu sespală niciodată după ce li sescoate codiţa! Altfel, sucul șivitaminele se pierd în apa dinvas sau din chiuvetă.– Căpșunile își sporescaroma dacă, după spălare, seadaugă o linguriţă de oţet și seamestecă cu delicateţe.● CÂRNAȚII proaspeţinu crapă la prăjit dacă îi cu-fundaţi mai înainte în apă clo-cotită și îi tăvăliţi apoi prinfăină.– Cârnaţii care înainte de afi prăjiţi sunt scufundaţi înlapte rece nu mai plesnesc.– Cârnaţii se rumenescfrumos pe grătar dacă suntpresăraţi cu puţin zahăr.– Cârnaţii care se preparăprin fiert (crenvurștii, polone-zii) nu mai plesnesc, dacă înapă se adaugăși puţin lap-te.– Cârnaţii șișuncile afu-mate în-cep dupăo vremesă prindămucegai. El se scoate ușor,dacă alimentele respective sefreacă bine cu sare grunjoasă,amestecată cu apă.● CEAIUL va avea oaromă mai puternică dacă pu-nem o bucăţică de zahăr înceainic, înainte de a turna apaclocotită.– Nu aruncaţi niciodatăceaiul sau cafeaua din ceașcă,ci vârâţi-le în forma pentrucuburi de gheaţă din congela-tor. Când veţi dori să beţi ceaisau cafea de la gheaţă, puneţiun cub în băutura proaspătpreparată.– Ceaiul chinezesc își lasătoată aroma dacă îl preparaţica pe o infuzie, separat, în-tr-un ibric de ceramică. După2-3 minute, îl turnaţi prin stre-curătoare în ceașcă.– Ceaiul rămâne mai multăvreme fierbinte dacă înaintede a-l turna, clătiţi cana cu apăclocotită.– Cana de ceai nu trebuiefolosită pentru alte băuturi(cafea, alcool). Aroma tipică aceaiului se distruge.– Cumpăraţi ceaiuri bineambalate. Frunzele sunt foartesensibile și iau mirosuriledimprejur.– Ceaiul verde, recoman-dat pentru efectul lui de slă-bire și anticancerigen, nu leeste recomandat și femeilorînsărcinate. Diminuează bunadezvoltare a embrionului.– Ceaiul verde de calitatepoate fi folosit de mai multeori. Plicul se reopărește cuapă, dar în cantitate mai mică,pentru ca gustul să rămână cala început.– Ceaiul verde are timpideal de infuzare de 90 de se-cunde.– Ceaiul negru trebuie lă-sat la infuzat 3 minute. În felulacesta, substanţele iritanteconţinute în el nu mai atacăstomacul și intestinele.– Pentru ca ceaiul să-șipăstreze parfumul și gustul,trebuie ţinut în cutii de metalori porţelan, bine închise. Lu-mina îi este dăunătoare. Tre-Bucătărie
  13. 13. BucătărieStrăbunica știe tot ● 12buie ţinut departe de alimentecu miros tare – usturoi, piperetc. – de la care ia foarte ușormirosul. E bine să ţinemceaiul totdeauna în același vasori cutie.– Pentru ca ceaiul să aibăun gust cât mai bun, respectaţiurmătoarele principii practica-te de japonezi:• alegeţi o apă “moale” –plată, de izvor, de fântână, darîn nici un caz de la chiuvetă,fiindcă e plină de clor. Apa“moale” pune mai bine în va-loare aroma plantei, iar prin-cipiile active se dizolvă maiușor. Apa “aspră” concentrea-ză substanţele amare;• alegeţi un vas de lut sauceramică smălţuit, care să fiefolosit exclusiv pentru ceai;• turnaţi în el apă clocotită,agitaţi ca să se încălzeascăbine interiorul, așteptaţi unminut și vărsaţi conţinutul;• puneţi doza de ceai dupănumărul ceștilor: o linguriţăde ceai la o ceașcă, plus unapentru “tea-pot” (cum spunenglezii);• turnaţi puţină apă clo-cotită deasupra, acoperiţi va-sul, lăsaţi să se infuzeze treiminute. Adăugaţi restul de apăfierbinte și serviţi-l imediat.Dacă ceaiul este prea tare,adăugaţi apă caldă.● CEAPA nu mai pro-voacă lacrimi la curăţat, dacăîn apropiere aprindeţi o lu-mânare.– Pentru a împiedica ustu-rimea ochilor când curăţămceapa, este bine să o înmuiem5 minute în apă clocotită și săo aruncăm apoi în apă rece. Oscoatem și o curăţăm, fără săne mai usture ochii. În plus, șicojitul se face mai repede.– Ceapa n-o să mai stoarcălacrimi când o tăiaţi, dacăţineţi între dinţi obucată de pâineși respiraţi numaipe nas.– Neplăcutasenzaţie de ustu-rime și lăcrimarea ochilor produsăde mirosul iute alcepei dispare da-că vom curăţa le-guma sub un jetde apă rece.– Ceapa nu semai desface la fiert dacă dupăcurăţare o crestaţi în zonacodiţei.– Când faceţi ceapă prăji-tă, înainte de a pune rotocoa-lele în ulei încins, tăvăliţi-leprin făină. Devin extrem defragede și gustoase și nu seard.– Ceapa prăjită ușor, deculoare aurie, e mult mai gus-toasă în mâncăruri decât cea-pa de culoare maro, aproapecarbonizată. Ca să evităm în-negrirea, sărăm ceapa înaintede-a o prăji.– Ceapa se conservă per-fect, fără să se înmoaie sau săîncolţească, dacă în cămaraunde o ţineţi, o așezaţi pehârtie de ziar.– Ceapa de arpagic trebuietăiată periodic până aproapede rădăcină, ca să crească maiviguros și mai repede, în ghi-veciul de pe fereastra bucă-tăriei.– Ceapa verde de arpagicparfumează brânzeturile albe,ouăle tari și maioneza. Pentrusosul vinegretă, adăugaţi cea-pa tăiată mărunt în ultimulmoment.– Ceapa pentruiarnă se păstrează îndouă feluri: dacă emai puţină, e sufici-ent să o atârnaţi în că-mară, la aer uscat șicăldură, sub formă defunie, într-un cuib.Dacă e mai multă, fo-losiţi lăzi de scândurisau cutii de carton, pefundul cărora așter-neţi un strat de paie.Apoi puneţi ceapa,iar paie, și tot așa.– Dacă germinează, nu a-runcaţi tijele verzi. Folosiţi-lepentru a vă aroma salatele saufelurile gătite. Iarna, puteţiface ceapa să germineze pu-nând-o pe gura unui vas um-plut cu apă. În cel mult 10 zileveţi avea un mănunchi de fireverzi, proaspete și delicioase.– Pentru a îndepărta miro-sul de ceapă rămas pe degeteexistă un truc foarte simplu: esuficient să vă treceţi degetelepeste lama unui cuţit de oţetinoxidabil, sub jetul apei de larobinet. Efect garantat!● CHIFTELELE seprăjesc întotdeauna în ulei bi-ne încins, dar la foc mic. Alt-fel se formează o crustă careîmpiedică pătrunderea căldu-rii în interior și carnea rămânecrudă.– Puţin praf de copt saubicarbonat adăugat în compo-ziţia de chiftele le va face maifragede și mai măricele.
  14. 14. Străbunica știe tot ● 13● CIOCOLATA pentrudecor trebuie dată pe răzătoa-rea mare. Fulgii obţinuţi suntfoarte decorativi presăraţi pes-te prăjituri.– Ciocolata nu suportă ex-tremele. Nu-i place nici la căl-dură, că se topește, dar nici lafrigider, unde își pierde aro-ma.● CIORBELE sunt multmai gustoase dacă în loc săpunem legumele să fiarbă îm-preună cu carnea, le radem șile călim înainte în puţin unt-delemn. Inclusiv usturoiul șiceapa.– Ciorba sau mâncarea încare aţi scăpat prea multă sare,se repară ușor dacă puneţi re-pede înăuntru câteva felii decartof crud. Daţi-o încă o datăîn clocot și apoi scoateţi afarăfeliile de cartof.● CIUPERCILE rămânalbe dacă se picură pe ele,imediat ce au fost curăţate,suc ce lămâie.– În ultima apă în care spă-laţi ciupercile puneţi două lin-guri de zeamă de lămâie. Elevor rămâne frumoase, iar mân-carea va dobândi un gust deo-sebit.– După ce le-aţi curăţat șităiat în bucăţi, puneţi ciuper-cile să se usuce în cuptor vre-me de 5 minute. Vor fi maigustoase și se vorgăti mai ușor.– Verificareaciupercilor se poa-te face fie cu unobiect de argint (olinguriţă, de exem-plu) ce se pune înapa în care fierb ciupercile șicare, în cazul ciupercilor otră-vitoare, se înnegrește, fie cupătrunjel verde, care se îngăl-benește în prezenţa otrăvii,sau cu o jumătate de ceapă ca-re se albăstrește, se învineţeștesau se înnegrește în caz căciupercile sunt otrăvitoare.● CLĂTITE. Aluatul declătite se leagă mai bine dacăe preparat cu o oră înainte de afi întrebuinţat.– Clătitele ies pufoase, darși crocante, dacă în loc să pu-neţi lapte sau sifon, adăugaţiun vârf de cuţit de bicarbonatși un căpăcel de coniac.– Compoziţia pentru clă-tite se face bine și repede dacăpuneţi făina în ploaie și o ba-teţi cu telul.– Pentru a evita lipirea clă-titelor de tigaie, se presară pu-ţin zahăr tos peste uleiul în-cins.– Faceţi clătite și grăsimeadin tigaie se aprinde? În niciun caz nu trebuie să suflaţi înflacără sau să turnaţi apă. Celmai bine este să acoperiţi tiga-ia cu capac, tăind astfel sursade oxigen. Cunoașterea aces-tei reguli poate preveni un in-cendiu.– Clătitele devin mai pu-foase dacă în loc de apă, înaluat se pune apă minerală.– Clătitele rămase după unprânz pot fi refolosite cu multsucces. Tăiate subţiri, cevamai late ca tăieţeii, sunt unadaos ideal pentru supe, căro-ra le dă un gust minunat.– Pentru ca foile de clătitesă se păstreze calde sau pentrua le reîncălzi, se pun pe o far-furie fierbinte (de preferinţăde metal) care se așează pe unvas cu apă ce clocotește.– Clătitele dulci se parfu-mează cu zahăr vanilat, cucoajă de lămâie sau cu puţinrom. Clătitele sărate se vorcondimenta puţin cu verdeţuritocate, piper sau chiar mujdei.● COMPOT. Dacă încompotul pe care îl pregătimpunem imediat după ce îlluăm de la fiert o bucăţică deunt, gustul lui devine de 100de ori mai bun.– Compoturile pentru iar-nă se păstrează în rând cu dul-ceţurile, marmeladele, magiu-nul, lichiorurile, siropurile, peraftul cel mai de sus din căma-ră. Pe lângă că ornează frumoscămara, necesită aerul cel maiuscat, care se găsește mai sus.● CONOPIDĂ. Când ocumpăraţi, trebuie să fie per-fect albă, fără miros, și să atâr-ne greu în mână.– Nu prăjiţi și nu căliţi ni-ciodată conopida în ulei în-cins. Ea se întărește.Leguma trebuie fiar-tă puţin în apă șiabia apoi tăvălită înuntdelemn sau untîncins.– Conopida ră-mâne frumoasă, albă,Bucătărie
  15. 15. BucătărieStrăbunica știe tot ● 14dacă în apa în care o fierbeţiadăugaţi un păhărel de laptesau câteva picături de lămâie.– Conopida dobândește oaromă mult mai plăcută dacăatunci când o fierbem, adău-găm în apă și câteva frunzedesprinse de pe cotor.– Conopida devine digestăchiar și pentru cei cu stoma-curi sensibile, dacă înainte dea fi preparată să ţine o noapteîntreagă în apă rece.– În ce privește mirosul,miezul de pâine vârât în oalănu schimbă mare lucru. Ale-geţi legume foarte proaspeteși deschideţi fereastra bucă-tăriei când le gătiţi.● CONSERVELE să-rate puse pentru iarnă (de ex.ghebele) pot fi desărate foarteușor și într-un timp foartescurt cu ciucălăi de porumb.Se pun ghebele într-un vas cuapă împreună cu ciucălăii.Peste 2-3 ore obţinem o desă-rare completă.– Conservele de carne, bă-gate în cutii de metal, se scotîntregi, dacă înainte de a ledeschide, sunt puse sub un jetde apă fierbinte.– Explozia preţurilor laalimente naturale determinămultă lume să-și îndrepteatenţia către conservele dincomerţ. Nici un pericol: prinmodul în care sunt preparate(fierbere îndelungată și adău-gare de conservanţi), ele suntgarantate pentru mult timp.Totuși, există câteva prevederipe care e bine să le respectaţi:• observaţi la cumpăraredata înscrisă pe hârtia careînvelește cutia;• nu cumpăraţi conservecare au partea superioară um-flată – este o dovadă că suntvechi;• acasă, puneţi conserva înlocuri uscate și răcoroase, iarconservele de sticlă, neapăratîntr-un loc întunecos;• așezaţi noile conserve pecare le cumpăraţi, în spatelecelor care se află deja pe raft.În felul acesta, o să le res-pectaţi “vechimea”;• o provizie mai mare deconserve trebuie controlată dedouă ori pe an;• din motive igienice, spă-laţi fiecare conservă, indife-rent dacă e din metal sau dinsticlă, înainte de folosire, cuapă caldă, pentru a îndepărtaeventualele murdării. Curăţaţidupă fiecare folosire deschi-zătorul de conserve.• dacă nu consumaţi în-treaga conservă, puneţi restulîntr-un vas de sticlă acoperit.Lăsat în metal, conţinutul secloclește și devine otrăvitor.● COZONACI. Aluatulde cozonac devine deosebit defraged dacă puneţi în el o lin-gură de oţet.– Cel mai bun cozonac seobţine dacă înainte să puneţiouăle în compoziţie despărţiţialbușul de gălbenuș.Bateţi albu-șurile bine șiadăugaţi-leîn aluat a-bia la urmă,după ce aţiamestecat celelalte ingredien-te. Va ieși un cozonac minunatde pufos.– Dacă nucile sau stafidelepe care vreţi să le puneţi încozonac sunt vârâte mai întâila cuptor, ele nu se mai duc lafund în timpul coptului.– Vreţi să vă garnisiţi co-zonacii cu migdale sau nuci?Ca să nu se desprindă, ungeţiușor suprafaţa cozonaculuicopt cu puţină apă. Garnituranu va mai aluneca.– Ca să aibă o culoare plă-cută, cozonacii pot fi unși îna-inte de a îi introduce în cuptorcu cafea cu lapte.– Pentru a nu se arde cozo-nacii și alte prăjituri în cuptor,se pune sare dedesubtul tăviide copt.– Cozonacul se face pufosdacă forma în care e băgat lacuptor se acoperă cu o hârtiede pergament unsă cu grăsi-me. Scoateţi-o abia în ultimele15 minute de copt.– Înainte de a introducecozonacii în cuptor, acestatrebuie încins bine. La începutdăm focul mai mic, astfel în-cât cozonacii să crească, apoifacem focul mai mare, ca să serumenească.– Cozonacii copţi se scotmai ușor din forme dacă, dupăce sunt scoase de la cuptor, lepuneţi câteva clipe pe un șter-gar înmuiat în apărece.– Cozo-nacul cubrânză estecu adevăratreușit cândînăuntru e moale, iar pe dina-fară auriu și cu coajă mai tare.Pentru a ajunge la acest rezul-
  16. 16. Străbunica știe tot ● 15tat, cu zece minute înainte dea fi scos din cuptor, cozonacultrebuie uns cu lapte călduţ,amestecat cuzahăr. (O lin-gură cu vârfde zahăr se di-luează în 200ml lapte.) Seîncălzește ușor,apoi se întindepe cozonac cu o pensulă.– Când cozonacul v-a ieșitprea îndesat, salvaţi-l cu por-tocale. Procedeul e simplu. În-ţepaţi aluatul cu o andrea șiturnaţi în găuri puţin sucproaspăt de portocale. Lăsaţicozonacul să se pătrundă și...poftă bună!– Cozonacul se păstreazămai mult timp proaspăt, dacă-lacoperim cu o folie, după ces-a răcit.– Cozonacii care s-au întă-rit devin iarăși proaspeţi dacăse învelesc într-o folie de alu-miniu (există peste tot în co-merţ) și se bagă 20 de minutela cuptor.– Cozonacul uscat se poatereîmprospăta de minune: un-geţi-l din belșug cu lapte, apoibăgaţi-l la cuptor vreme de 5minute. Va fi ca proaspăt.● CREME. Cremele deciocolată vor fi mai fine, dacăveţi topi ciocolata într-ojumătate de ceașcă de cafea șinu în apă caldă, așa cum seprocedează de obicei.– Multe creme de prăjituricuprind în compoziţia lor șifăină. La preparare, chiar dacăfăina e turnată în ploaie, tot seformează cocoloși. Pentru aevita formarea lor, inversămoperaţia. Se pune puţin lichidpeste făină și se amestecă,apoi alte linguri, până ce făinacurge și poate fiturnată în vasulcu lichid. Astfelnu se va mai for-ma nici un co-coloș.● CREN-VURȘTI PI-CANȚI. Sporiţi și mai multgustul crenvurștilor pe careurmează să-i consumaţi, adău-gând în apa de fiert 1 lingurăde oţet. Iar dacă înainte de a-ifierbe îi înţepaţi cu o furculiţă,vor fi mai puţin grași.● CREVEȚII vor do-bândi o culoare ușor rubinie,dacă atunci când îi gătiţi,adăugaţi în apă și câteva foide ceapă roșie.● CRUTOANELE pen-tru supe (se prăjesc în cuptorsau în unt) nu se bagă în cas-tronul cu supă, ci se servescalături, la masă, altfel se umflăși au un aspect buretos.● DROJDIAproaspătă se păs-trează bine dacă opresăm într-un vasși o acoperim cuun strat subţire de untdelemn.– Înainte de a pregăti alua-tul cu drojdie, puneţi o bucăţi-că într-un pahar cu apă fier-binte. Dacă drojdia plutește,aluatul va dospi; dacă se ducela fund, nu mai are putere.– Ţinută la aer, drojdia debere se înnegrește și se usucă.Pentru a rămâne la fel deproaspătă ca la cumpărare, eatrebuie pusă într-un vas cufăină sau cu sare de bucătărie.– Drojdia de bere se con-servă proaspătă timp de douăsau chiar trei luni, dacă o lipiţide fundul unui pahar bineuscat, apoi răsturnaţi paharulpe o farfurie adâncă, obser-vând ca gura lui să fie binefixată pe farfurie (ca să nu serăstoarne) și umpleţi farfuriacu apă. Schimbaţi apa la cincizile și ţineţi totul la un locrăcoros.Altă metodă. Se prefacebucata de drojdie în fărâmiturifoarte mici, ce se pun pe unfund de lemn foarte curat, caresă absoarbă umezeala droj-diei, ţinându-se la un loc us-cat, aerat. Fărâmiturile se vorusca fără să putrezească; apoise vor pune într-o cutie, ţinân-du-se în cămară pe un raft câtde sus. Când sunt întrebuin-ţate, se stropesc bine cu apă,3-4 ore mai înainte.– Iarna, drojdia se pune încantitate dublă la preparatelecare o necesită. Pentru ca easă crească mai bine, se ames-tecă cu o linguriţă de zahăr șise freacă până ce dobândeșteconsistenţa smântânii.● DULCEAȚA făcutăîn casă este mai bine legatădacă jumătate din cantitateade zahăr se încorporează laurmă, aproape de sfârșitulfiertului.– Pentru dulceaţă, lichio-ruri și siropuri, nu folosiţidecât fructe netratate.– Pentru a ghici momentulcând dulceaţa începe să seprindă, înmuiaţi o lingură înlichidul ce fierbe și lăsaţi apoisă cadă câteva picături pe ofarfurie rece. Dacă dulceaţaBucătărie
  17. 17. BucătărieStrăbunica știe tot ● 16curge ca un sirop mai gros,lăsaţi-o încă la fiert. Dar dacăformează picături dense și selipește de farfurie, stingeţifocul.– În cratiţa în care veţi pre-para dulceaţă, e bine să puneţicâteva pietre curate. Astfel, eanu se va afuma sau arde.– Pentru a facilita legareadulceţii fără să recurgeţi la za-hăr special (cu adaos de pec-tină), legaţi un cotor de măr,cu sâmburi cu tot și cu coajă,într-un săculeţ de tifon și scu-fundaţi-l în dulceaţa pusă lafiert. Bogat în pectină natu-rală, el va grăbi legarea dul-ceţii.– Veţi conferi un parfumrafinat de migdale dulceţii decaise, de prune sau de cireșe,dacă veţi pune la fiert câţivasâmburi sparţi, legaţi cu grijăîntr-un săculeţ de tifon.– Dulceaţa de fructe roșii– fragi, căpșuni, zmeură – emult mai gustoasă dacă dupăce o fierbeţi, mai puneţi în eacâteva fructe proaspete.– Dulceţurile nu se maiînchid la culoare dacă în tim-pul fierberii adăugaţipastile de vitami-na C (500 mg/0,5l compoziţie).– Când fier-be dulceaţa destruguri, puneţiîn ea două frunzede izmă și vacăpăta un par-fum plăcut.– Dulceaţa nu trebuie pre-parată neapărat în cantităţi uri-așe. Iese mult mai bună și sefabrică mai ușor dintr-un sin-gur kilogram de fructe de se-zon, cumpărate proaspete, dela piaţă.– Folosiţi vase cu fundulgros – bunicile noastre folo-seau vase din cupru, când pre-parau dulceaţa. Le puteţi în-locui foarte bine cu o cratiţăcu fundul gros (dacă preparaţio cantitate mică de fructe) sauo oală-minune, dar fără capac.– Dacă puneţi dulceaţa înborcane cu capac filetat, așe-zaţi-le pe rafturile cămării cugura în jos. Veţi preveni astfelformarea “florii” de mucegai.– Dacă vreţi ca dulceaţa pecare o pregătiţi să nu mai facănesuferita pojghiţă de muce-gai, legaţi borcanele cu o hâr-tie înmuiată în rom.– După ce dulceaţa fier-binte e așezată în borcane,fructele se duc de obicei lafund. Pentru ca ele să fie re-partizate egal în dulceaţă, răs-turnaţi de câteva ori borcane-le, imediat după umplere, cucapul în jos.– Odată dulceaţa termina-tă, ea trebuie pusă imediat înborcane fierbinţi.Dar e bine s-olăsaţi 48 de orefără celofan saucapac, ceea ceva evita apariţiamucegaiului.Tăiaţi cercuridin hârtie cerată,de dimensiuneagurii borcanului,și înmuiaţi-le în ţuică înaintede a le aplica peste dulceaţă.E suficient să legaţi pe deasu-pra hârtie albă, strânsă cu unfir de sfoară sau lână. Gestulfinal constă în a lipi pe borcano etichetă care să indice nu-mele fructului și anul fabrica-ţiei.– Când un borcan cu dul-ceaţă prinde mucegai, înseam-nă că ea nu a fost fiartă destul.Scoateţi cu atenţie mucegaiulși fierbeţi dulceaţa din nou.● FASOLEA.Când cumpăraţifasolea, încercaţi-iprospeţimea ru-pând o păstaie îndouă. Trebuie să se rupă ușorși să nu lase aţe.– E mai bine să curăţaţi fa-solea verde cu degetele. Folo-sind un cuţit, riscaţi să rămânăaţe.– Ca păstăile să rămânăverzi, adăugaţi în apa de fierto jumătate de lingură de bicar-bonat.– Fasolea verde poate ficonservată punând, alternativ,într-un borcan, un strat de păs-tăi de fasole și un strat de saregrunjoasă. Înainte de-a o găti,trebuie bine spălată cu apărece, pentru a elimina surplu-sul de sare.– Pentru ca păstăile să ră-mână crocante, după fiert,clătiţi-le repede cu apă rece.– Amatorii de fasole verdetrebuie să o cumpere proas-pătă și să o gătească imediat.Ţinută la frigider mai mult dedouă zile, ea devine toxică șiprovoacă indigestii cărora,adesea, nu li se bănuiește cau-za.– Fasolea uscată trebuiepusă întotdeauna la înmuiat de
  18. 18. Străbunica știe tot ● 17seara în apă rece. A doua zi,înainte de a fi pusă la fiert, apase aruncă și se pune alta, cura-tă.● FĂINA și grișul tre-buie ţinute în vase închise.Păstrate în pungi, ele împru-mută mirosurile dimprejur și-și pierd în mare măsură gus-tul.– Înainte de a fi folosită,făina trebuie cernută pentru ase oxigena.● FICATUL prăjit rămâ-ne mult mai fraged și gustos,dacă se sărează abia după cese scoate din tigaie.● FRIGĂNELELE seprepară cu lapte condensat a-mestecat cu muștar, astfel suntsărace în colesterol, deoarecenu mai e nevoie de ou.● FRIGIDERUL. Tem-peratura ideală a frigideruluitrebuie să fie apropiată de 4grade, iar a congelatorului de–18 grade. Nu lăsaţi ușa des-chisă prea mult, pentru a îm-piedica aerul rece să se piardăși să se formeze gheaţă în fri-gider.– Ușa frigiderului este ceamai puţin rece parte a lui. Nupuneţi acolo nici carne, niciproduse lactate. E locul vinu-lui, al sucurilor de fructe etc.– Congelaţi alimentele ra-pid și în cantităţi mici.– Alimentele nu se mai li-pesc de pereţii congelatorului,dacă puneţi sub ele un covoraștăiat pe măsură, dintr-o foliede aluminiu.– Decongelaţi alimenteleîngheţate în frigider și nu înbucătărie. Veţi împiedica în-mulţirea rapidă a bacteriilor.– O bucăţică mică de va-nilie alungă mirosurile greledin frigider.– Interiorul frigiderului securăţă perfect cu oţet. Se spa-lă cu apă cu oţet și se lasă săse usuce deschis, fără a maifi șters cu cârpa.● FRIPTURA de porcdevine foarte gustoasă dacă îiungeţi părţile grase cu scor-ţișoară.– Carnea se poate frige lacuptor, la grătar sau în cratiţăpe plita aragazului. În princi-piu, carnea se pune de laînceput la o temperatură maimare, astfel se coaguleazăproteinele de la suprafaţă, o-prind scurgerea sucurilor dincarne.– Mușchiul de vacă bătrâ-nă, carnea de berbec, în gene-ral, carnea fibroasă și vânatulse frăgezesc, în prealabil, prinmarinare.– Împănarea este proce-deul prin care se obţine dintr-ocarne slabă, seacă, o fripturăfragedă și suculentă, îmbogă-ţindu-i, în același timp, și gus-tul. Cu ajutorul unui cuţit bineascuţit, tăiaţi în lungul fibre-lor și introduceţi bucăţi de slă-nină (proaspătă sau afumată),șuncă, usturoi sau măsline.– Pentru a întoarce carneaîn timpul preparării, se va evi-ta înţeparea ei cu furculiţa,pentru a evita scurgerea sucu-rilor din carne.– În timpul frigerii, cândîncepe frăgezirea, în tavă seadaugă rondele de zarzavat(care apoi se trec prin sită și sefolosesc la prepararea sosuluipentru friptură) și plante aro-matice (cimbru, foi de dafin,măghiran) după gust.– Timpul de preparare de-pinde de calitatea cărnii, demărimea bucăţii, de intensita-tea focului și de gradul de fri-gere pe care urmărim să-l ob-ţinem. Friptura este în generalgata când în mijlocul ei pă-trunde un ac gros.– Când carnea este friptă șibine pătrunsă se înteţește fo-cul, pentru a încheia rumeni-rea. Friptura se taie numaiînainte de a fi dusă la masă.– Tăiaţi resturile de fripturiîn mici cubuleţe, împărţiţi-leîn porţii și băgaţi-le în conge-lator. Mai târziu, vor fi unadaus excelent pentru supe orisalate.– Când vreţi să gătiţi frip-turi împănate, puneţi înaintede preparare bucăţelele deBucătărie
  19. 19. BucătărieStrăbunica știe tot ● 18slănină în congelator. După ojumătate de oră, vor intra încarne asemeni cuielor.– Pentru a împăna o frip-tură cu usturoi, alegeţi căţeimai subţiri și ascuţiţi și vârâ-ţi-i în carne orizontal și nuvertical. Se coace mai bine șimai repede.– Dacă stropim bucata decarne pregătită pen-tru friptură cu o lin-gură de coniac, ease va face mai repe-de și se va frăgezi.– Când pregătiţio friptură în cuptor,puneţi alături de ta-vă o căniţă cu apă.Vă va fi la îndemâ-nă, pentru a stropi friptura.Carnea fierbinte nu trebuiestropită cu apă rece, deoarecese va întări.– Fripturile se sărează nu-mai când se scot din cuptor.– Friptura se frăgezeștenumai cu vin alb. Din cauzataninului, vinul roșu dă friptu-rii gust rău.– Fripturile vor fi bine pă-trunse dacă le ţineţi la cuptordupă următorul grafic orar(calculat pentru 500 g): carneade miel – 10 minute; carneade vacă – 15 minute; carneade berbec – 15 minute; carneade porc – 30 de minute. (Laun kilogram de carne, timpulse dublează etc.).– Stropii de unsoare numai sar pe pereţii cuptoruluidacă presăraţi pe fundul luisare fină.– Friptura din ajun își re-capătă gustul de proaspăt, da-că o ungeţi cu puţin unt, o în-veliţi într-o folie de aluminiualimentar și o băgaţi câtevaminute în cuptor, la foc mic.– Friptura de porc primeș-te un gust picant, dacă în tim-pul cât se frige pe grătar saucât stă la cuptor, se pun pe eacâteva boabe de ienupăr proas-păt.– Friptura deporc, de vită, depasăre devine au-rie dacă o pudraţiușor cu făină sauo ungeţi cu sucde lămâie.– Friptura deporc la tavă vaavea un gust deo-sebit dacă în afară de celelaltecondimente (piper, cimbru, foide dafin) se va unge cu muș-tar, înainte de a fi băgată lacuptor.– Dacă vreţi ca friptura deporc făcută la tavă să aibă ocrustă frumoasă, ungeţi carneacu bere neagră, cu 10 minuteînainte de-a o găti.– Cotletelenu se mai usu-că la prăjit, da-că înainte de ale condimenta,se pun scurtăvreme în apăcu oţet.– Purcelul de lapte devinemai gustos, dacă se unge pedeasupra și pe dinăuntru curachiu tare (palincă, coniac),apoi se sărează și se piperea-ză.– Friptura de pui va fi cro-cantă, dacă înainte de a fiintrodusă în cuptor, este fre-cată cu zeamă de lămâie. Înafară de aspectul apetisant, seși frăgezește.– Când pregătiţi pui întregipentru friptură, puneţi în coșulpieptului un măr, câteva frun-ze de mentă, o crenguţă decimbru și o lingură de unt.– Dacă pasărea pregătităpentru fript este prea slabă,căptușiţi-i pieptul pe dinăuntrucu fâșii de slănină sau îm-brăcaţi pasărea cu fâșii de slă-nină, fixate cu scobitori.– Înainte de a băga păsă-rile la fript, ungeţi-le cu unstrat subţire de zahăr praf.Friptura se va rumeni frumosși va deveni crocantă. Gustulde zahăr dispare la fript.– Friptura de pasăre (găi-nă, raţă, curcan) făcută la cup-tor devine foarte crocantă da-că în timpul friptului se ungemereu cu bere.– Curcanul și gâsca, ca săfie fragede, dinainte de a fipuse la fript se ţin în apă recetimp de 2-3 ore.– Friptura din carne demiel va avea ungust picant dacăînainte cu 2-3ore de a se pre-para se unge cupuţin muștar șise frige înăbușit.– Carnea demiel pentru fript pe grătar sedă cu puţină sare și se pune 20de minute la congelator. Seobţine o friptură fragedă, cugust foarte bun.– Dacă pregătiţi fripturădin pulpă de berbec, curăţaţi-ode pieliţe, scoateţi-i osul, apoipuneţi bucata de carne în apă
  20. 20. Străbunica știe tot ● 19clocotită în care aţi adăugat1/2 pahar de oţet. După o oră,spălaţi-o, zvântaţi-o și pune-ţi-o la fript.● FRIȘCA se întăreștemai repede dacă atunci când obateţi puneţi în ea câtevapicături de lămâie.– Frișca pentru ornat semenţine mai multă vreme tareși are – în plus – și o aromăplăcută, de vanilie, dacă seîncorporează în ea puţin prafde budincă (de vanilie) și sebat împreună.– Dacă vreţi ca frișca să fietare, amestecaţi în ea, înaintede-a o bate, un albuș de ou.Dacă puneţi, la sfârșit, un al-buș de ou bătut spumă, frișcadevine mai ușoară.– Frișca dobândește ungust deosebit și rămâne multtimp tare, dacă este bătută cusirop de zahăr.– Frișca se bate bine, dacăo ţineţi la frigider până în ulti-ma clipă. Apoi bateţi-o cu 6linguriţe de apă de la gheaţă și50 g zahăr.– Frișca nu se mai înmoa-ie, dacă înainte de a o pune petort o lăsaţi să se răcească bi-ne. Recomandarea este ca easă fie bătută cu o zi înainte deîntrebuinţare și ţinută la rece.– Frișca se poate congela.La dezgheţare, nu mai areacelași aspect, în schimb va fila fel de bună pentru prepara-tele culinare. Puneţi-o lacongelator într-o sticlă deplastic, cu gura în jos. Apaconţinută va îngheţa pe fun-dul recipientului, ceea ce văpermite să recuperaţi numaifrișca.● FRUC-TELE curăţatede coajă și tăiatebucăţi își schim-bă foarte repedeculoarea. Pune-ţi-le într-un vascu apă cu 2-3linguri de suc delămâie. Așa vorrămâne proas-pete la culoare,până ce le veţipune în salate,compoturi sau prăjituri.– Înainte de a pune fruc-tele în congelator presăraţi-lecu zahăr. După dezgheţare îșipăstrează culoarea.– Fructele îngheţate îșirecapătă valoarea alimentarădacă se pun într-un vas cu apărece în care s-au adăugat 1-2linguriţe de sare. Se lasă pânăse dezgheaţă.– Fructele uscate (prune,caise, piersici, mere și pere) seumflă mai repede după cele-am pus în apă, la înmuiat,dacă adăugăm în ea o linguriţăde drojdie de bere.– Fructele uscate devinmult mai gustoase, dacă în locsă fie înmuiate în apă, înaintede a le introduce în prăjituri,se înmoaie într-o infuzieconcentrată de ceai rusesc.– Pentru a feri fructele deputrezire în vasul în care stau,puneţi printre ele doi-trei căţeide usturoi.● FRUCTE CONFIA-TE. Înţepaţi coaja fructelorpe care doriţi să le confiaţi.Lăsaţi-le să fiarbă câteva mi-nute în apă clocotită. Scufun-daţi-le apoi în apă rece și lăsa-ţi-le așa peste noapte. Pune-ţi-le din nou la fiert, doar 2-3minute. Scufundaţi-le din nouîn apă rece, apoi puneţi-le săse scurgă într-o strecurătoare.• Preparaţi separat un sirop dezahăr și puneţi fructele săfiarbă în el, până când devintranslucide. În cărţile de buca-te vechi se recomandă printreingrediente și un vârf de cuţitde sare acră (se găsește în far-macii) care să le dea fructelorfermitate. Se pune în prima apăde fiert, mai ales dacă fructelesunt ușor prea coapte. Ţinutela îndemână în cămară, fruc-tele confiate sunt un adaosideal pentru prăjituri.● FUNDURILE DEBUCĂTĂRIE încovoiateîși revin dacă se ţin 24 deore între cârpe jilave.● FURSECURI.Pentru fursecuri cu caloriimai puţine, înlocuiţi jumă-tate din grăsimea indicatăîn reţetă cu smântână.Bucătărie
  21. 21. BucătărieStrăbunica știe tot ● 20● GĂLBENU-ȘUL de ou poatefi ţinut două ziledacă e pus într-ocană și este aco-perit cu apă rece.– Gălbenușul pentru dresulsupelor se freacă mai întâi cusare și apă.– Gălbenușul de ou cu carese drege ciorba, tre-buie frecat separat,într-un castron, cupuţină ciorbă fier-binte. Dacă îl a-mestecăm cu ciorbarece, el rămâne crud, fărăgust și urât la vedere, dândo ciorbă indigestă.– Dacă aveţi nevoie doarde albuș și vreţi ca gălbenușulneconsumat să rămână proas-păt și neîntărit, procedaţi înfelul următor: înţepaţi oul laambele capete cu ajutorulunui ac. Suflaţi printr-o gău-rică, până când tot albușul ieseafară prin celălalt orificiu.Gălbenușul rămas în coajă sepăstrează (la frigider) zile în-tregi, proaspăt, fără a se întări.● GĂLUȘTILE de grișdin supă devin mai pufoase șimai gustoase dacă se pune încompoziţie puţin praf de copt.– Găluștele nu se vor des-face, dacă în apa în care fierbse adaugă puţină făină.● GEMURILE care nusunt bine închegate pot fi“reparate” cu ajutorul merelor.Curăţate de coajă și date perăzătoare, se fierb cu puţinăapă și zahăr. Adăugaţi pesteele gemul și îl fierbeţi până laconsistenţa dorită.● GHEAȚĂ. Faceţi cu-buri de gheaţă numai cu apăfiartă în prealabil. Nu maiconţine calcar și se transformăîn cuburi de gheaţă transpa-rente.– Tăviţa pentru cuburi degheaţă nu se mai lipește defrigider dacă îi ungeţi fundulcu o lumânare de ceară.– Cuburile de gheaţă iauforme diferite și foarteestetice, dacă puneţiapa la îngheţatîntr-o cutie deplastic, în careau fost pralinede ciocolată.● GHIVECI. Pentru ada o aromă aparte ghiveciului,morcovii cruzi se spală și seţin o oră într-un castron cupuţin ulei și condimente.● GLAZURA PRĂJI-TURILOR plesnește adeseaîn mod neplăcut. Puteţi evitaneajunsul, dacă înainte de-a oîntinde, puneţi în compoziţieo lingură de iaurt.– Glazura se toar-nă pe prăjituri sautorturi când acesteas-au răcit, altfel, cândle tăiem, se sfărâmă.– Glazura care seîntinde pe prăjituriiese cu mult mai bine, dacă înloc să topiţi zahărul cu apă,folosiţi lapte.– Glazura pentru prăjiturise întinde mai ușor și are unaspect mai lucios, dacă adău-găm puţină zeamă de lămâie.● GRISINE. Resturilede grisine, biscuiţii săraţi șisticksuri trebuie adunate într-opungă de plastic. Când sestrâng destul de multe, așe-zaţi-le pe un fund de lemn șipisaţi-le bine (așa, în pungă)cu un sucitor. Veţi obţine celmai picant pesmet pentrușniţele și pește pane.● GRIȘ. Toate felurilede mâncare din griș vor fi maipufoase, dacă înainte de a-lgăti, îl vom ţine 30 de minuteîn apă sau lapte.● GULIA. Frunzele degulie nu trebuie aruncate. Potfi gătite exact la fel ca spanacul.● GUTUIA. Pentru uncompot foarte gustos și aro-mat, curăţaţi gutuile de coajăși tăiaţi-le bucăţi mici. Adău-gaţi zahăr tos, un praf de scor-ţișoară, un baton de vanilie șipuneţi totul să fiarbă în apă, lafel cum se prepară compotulde mere.– Alegeţi gutui bine coap-te. Curăţaţi-le de coajă, pu-neţi-le într-o tavă, pudraţi-lecu zahăr și puneţi peste fieca-re din ele gem sau dul-ceaţă de zmeură saucăpșuni. Adăugaţipuţină apă și daţi-lela cuptor, până cese înmoaie.– Când faceţi dulcea-ţă sau compot de gutui,nu aruncaţi cojile. Spăla-ţi-le, uscaţi-le și vârâţi-leîn pungi mici de pânză.Atârnate în dulap, răspândesco aromă extrem de agreabilă.● HREANULproaspăt se curăţămai ușor de coajădacă înainte de în-trebuinţare îl bă-găm o oră în frigider.
  22. 22. Străbunica știe tot ● 21– Hreanul ras rămâne mul-tă vreme alb, fără să-și schim-be culoarea, dacă se acoperăcu o felie de pâine neagră.● IAURT.Borcanele de ia-urt neîncepute sepăstrează mai bi-ne dacă le puneţila frigider cu capul în jos.– Iaurtul se prepară dinlapte fiert, care se răcește pânăla călduţ. Se amestecă 1 l laptecu 2-4 linguriţe “maia” (iaurtsau lapte prins, bine ameste-cat). Dacă laptele nu este gras,se poate adăuga 1 linguriţăsmântână. Se amestecă binetotul. Se lasă în cratiţă sau sepune în borcănele, lângă osursă de căldură sau pe calo-rifer; când este închegat, sepune la rece, acoperit.● ICRELE ţinute cu sarese desărează scufundându-leîn lapte, învelite într-un tifon.– Icrele de pește se păs-trează mult mai bine nesărate,în congelator.– Icrele au mare putere ali-mentară, în cantităţi moderate,atunci când sunt proaspete.Altfel, sunt dăunătoare. Celemai bune icre sunt cele negre(caviar) provenite de la nise-tru, cegă, morun, icrele roșii,de Manciuria, și icrele deștiucă.● JELEULDIN FRUCTEse leagă bine, da-că la fiert se punenumai jumătate din cantitateade zahăr, restul adăugându-sela sfârșit.● LAPTELEnu se prinde pefundul oalei dacăînainte de fierbereclătiţi vasul cu apărece sau îl ungeţi cu unt.– Nu fierbeţi niciodată lap-tele mai mult de trei minute.Substanţele hrănitoare din else distrug.– Laptele acru se poateprepara și în casă, adăugândîn lapte nefiert puţinsuc de lămâie.– Amestecaţilaptele acru cu apăminerală. Devine șimai gustos.– Laptele afumat sepresară cu sare și se lasă să serăcească. Mirosul dispare.– Când afară e cald, laptelenu se strică așa de repede,dacă la fiert se adaugă o lin-guriţă de zahăr la 1 litru delapte.– Când laptele se brânzeș-te la fiert, nu-l aruncaţi. Lăsa-ţi-l câtva timp pe aragaz, pânăse desprinde brânza de zer.Strecuraţi conţinutul printr-untifon, pe care apoi legaţi-l deo lingură de lemn, deasupraunui vas. Se lasă la scurs. Seobţine o brânză gustoasă, ase-mănătoare cu urda.– Laptele nu se mai prindede fundul oalei în care fierbe,dacă pe fundul vasului se pu-ne o farfurie de porţelan. Șinici nu mai dă afară când fier-be, dacă marginea oalei seunge cu unt.– Dacă folosiţi lapte praf,corectaţi-i gustul sărând ușorapa pe care o adăugaţi.– Un mijloc practic de avedea dacă laptele e curat: seia un ac mai gros de cusut șise freacă bine ca să fie com-plet curat. Se vâră în lapte șise scoate drept în sus. Dacălaptele este curat, va rămâne opicătură în vârful acului. Da-că nu rămâne nimic, e semncă laptele are apă. Lapteleamestecat cu apă bate în albăs-trui. Când se fierbe prinde opieliţă și nu face caimac.● LAPTELE ACRUse obţine prin punerea laprins a laptelui ne-fiert, în vase emai-late, sticlă, lut,lemn; se lasă 1-3zile la temperatura ca-merei (vara se prinde mai re-pede). Se colectează smântânade deasupra într-un borcănel.Laptele prins se pune aproapede foc 15-20 minute, să se se-pare zerul (cu care se pot acriciorbele, se pot face clătite, înloc de lapte dulce).● LAPTE BĂTUT.Pentru ca laptele crud să setransforme mai repede în laptebătut, puneţi în el un săculeţde tifon umplut cu anghinareuscată. Vasul trebuie ţinut laloc cald.– Frecaţi interiorul unuivas de ceramică sau de sticlăcu frunze și flori de cimbru.Laptele se va închega repede.– Amestecaţi un pahar deiaurt cu un litru de lapte dulce,nefiert, și puneţi-l la loc cald.Veţi obţine cel mai bun lapteacru din lume.– În oale de pământ largi lagură se pune lapte de vacă, bi-voliţă, după ce a fost strecuratBucătărie
  23. 23. BucătărieStrăbunica știe tot ● 22și fără a-l fierbe. Când laptelerămâne mai multă vreme înrepaos, începe a se acri dincauza înmulţirii fermenţilor.Se ţine în oa-le acoperitecu capace delemn la unloc potrivitde cald (15°e suficient).O temperatu-ră prea ridi-cată grăbeștecoagularea laptelui înainte dea se forma smântâna; iar otemperatură scăzută întârzieînchegarea laptelui și îl amă-răște. Calitatea chișleaguluiatârnă și de la curăţenia oale-lor. De aceea, grijă mare săaibă gospodina de a opări bineoalele de pământ, spălându-ledacă se poate cu șomoiog diniarbă de coada-calului (careconţine preţioase materii cură-ţitoare) și să le usuce perfect.La ţară, sătencele au bună ideea le și aera, punându-le înparii gardului cu gura în jos.După 2-3 zile de repaos, lap-tele este bine transformat închișleag. Atunci îi scoatemsmântâna cu o lingură de lemnși batem laptele fin, cu lin-gura, sau cu un mic bătătorspecial, ori chiar în putinei.● LAPTE COVĂSIT.E un preparat delicios care seface din orice fel de lapte.Pentru preparare e bine săavem o terrină (cratiţă de pă-mânt) sau orice castron de lut,faianţă, ori chiar vas de lemn.Modul de pregătire: fierbem,bunăoară, 3/4 lapte, iar 1/4 îllăsăm nefiert. Se ia puţin iaurtși-l frecăm bine până se faceca un lapte bătut; îl diluăm culaptele nefiert, tot ameste-când, apoi turnăm peste el șilaptele fiert (răcorit, numaicălduţ). Îl a-mestecăm, îlacoperim cucapac și-l a-șezăm la unloc liniștit,mai la căldu-ră (aproapede mașina degătit). Până adoua zi la prânz e gata.● LĂMÂI. Pentru a con-serva lămâile timp de maimulte săptămâni, puneţi-le în-tr-un vas de pământ umplut cuapă rece, pe care o veţi schim-ba zilnic.– Lămâile trebuie opăriteînainte de întrebuinţare. Daumai mult suc.– Lămâile dau mai multăzeamă dacă, înainte de a lestoarce, le ru-laţi pe masă,apăsând puter-nic cu palma.– O jumă-tate de lămâieașezată cupartea tăiatăpe o farfuriuţăcu sare rezistăzile întregi fă-ră a-și pierdesucul și pros-peţimea. Lafolosire se spa-lă.– Aţi folo-sit coaja lă-mâilor la pră-jitură și vreţica sucul lor sădureze mai mult? Puneţi-le,așa decojite cum sunt, în apăpuţin sărată.– Lămâia se poate păstratimp de câteva luni, dacă seînvelește în hârtie de perga-ment și se pune în nisip uscat.Pentru a păstra o lămâie înce-pută, puneţi-o cu partea tăiatăpe o farfurioară unsă cu oţetsau înveliţi-o într-un șerveţelînmuiat în oţet.– Lămâile ţinute multăvreme la frigider își pierd su-cul. Dacă le înfășuraţi pe fie-care în parte în hârtie de ziar,își vor păstra prospeţimea ini-ţială.● LEGUMELE. Cândsunt gătite, legumele îngheţateîn congelator trebuie pusedirect în apă clocotită pentrua-și păstra valorile nutritive.Nu le dezgheţaţi, deci, înaintede a le prepara.– Curăţaţi și spălaţi legu-mele numaiînainte de pre-parare, altfelîși pierd toatevitaminele.– Legume-le trebuie fierteîn apă sărată,dar numai atâtcât lichidul săle acopere. Bel-șugul de apăspală substan-ţele hrănitoare.– Legume-le care cresc înpământ se punla fiert în apărece.– Legume-le care cresc laEsență din coajăde lămâieSe ia coaja de la două lă-mâi și se introduce în 250 mlalcool. După 14 zile, se fil-trează prin tifon și se pune în-tr-o sticlă bine astupată.Concentrat delămâieRadeţi pe o răzătoare deplastic coajă de lămâie binespălată și ștearsă. Puneţi-i în-tr-un borcănel cu capac carese înfiletează. Pentru fiecarelămâie adăugaţi trei linguriţede zahăr. Închideţi bine bor-canul. Veţi obţine un concen-trat de lămâie, bun pentru a-romat prăjiturile, salatele șimâncărurile.
  24. 24. Străbunica știe tot ● 23suprafaţa pământului se pun lafiert în apă clocotită.– Legumele albe își păs-trează culoarea dacă în apacare clocotește se pune puţinlapte.– Legumele verzi se fierbtotdeauna în apă sărată care adat 2-3 clocote (8 g de sare laun litru de apă). În timpul fier-berii, vasul trebuie să rămânăacoperit. E o condiţie obliga-torie pentru ca legumele să ră-mână verzi la culoare și să-șipăstreze gustul nealterat.– Legumele uscate (faso-lea, lintea, bobul) trebuie ţinu-te înainte de a fi gătite în apărece sau mai bine în apă deploaie (o noapte). Se pun lafoc cu apă rece. Sarea se punela urmă, când bobul se des-face din coajă.– Toate legumele uscatetrebuie fierte și apoi sărate,altfel se întăresc.– Legumele au un gust maidelicat dacă după fierbere lecondimentăm cu puţin sos desoia, în loc desare.– Legumele ofi-lite devin din nouproaspete dacă lise face o baie cuapă sărată.– Toate legumele dobân-desc un gust mai accentuat,dacă la preparare li se adaugăun vârf de cuţit de zahăr.– Când preparaţi o salatăde legume, nu puneţi uleiul înemulsie decât după ce aţiamestecat bine oţetul, sarea șipiperul. Sarea nu se dizolvă înulei.– Păstraţi le-gumele numai încutii de lemn saucarton. În plastic,nu pot să respireși-și pierd aroma.– Spălaţi le-gumele și zarza-vaturile în apăsărată. În modulacesta, îndepăr-taţi sigur insecte-le, ouăle și vier-mii ascunși în eleși care sunt greude văzut.– Legumeletrebuie păstrateîn mod diferit.Roșiilor le placesă fie doar întreele, salata verdese vrea în pungide plastic la frigi-der, iar cartofilorle place întunericul.● LINGURĂ. Nu învâr-tiţi niciodată în mâncare cu olingură de metal. Ea schimbăgustul, me-talul fiind a-tacat de acizi.Întoarceţi-vă laobiceiul bunici-lor noastre: fo-losiţi doar lin-guri de lemn.● LINTEA. Mâncărurilecu linte se sărează abia dupăce acestea s-au fiert (altfel ră-mân tari).– Pentru a evita balonările,ar fi bine ca lintea să nu sefiarbă în apa în care au fostînmuiate, ci în apă proaspătă,deși în felul acesta se pierdunele minerale solubile în apă.– Ciolanul afumat saujambonul, fierte împreună culintea, dau mâncării un gustdeosebit.– În loc de crutoane se potpune în supa de linte bucăţelecrocante de slăninuţă prăjităîn tigaie.– Când supa de linte estegata, se pot presăra peste eapătrunjel verde tocat sau feliide cârnat afumat.– Supa de linte se poatecongela.● LOBODA trebuieadăugată în ciorbă după ce aţistins focul. Dacă o fierbeţi îșiva pierde vitaminele și fierul.Amestecaţi-o în supa fierbinteși puneţi deasupra un capac,timp de 30 de minute. Lobodaîși va lăsa gustul în ciorbă.BucătărieConservele de legume– Opăriţi întotdeauna recipientele încare puneţi legumele să se sterilizeze sausă le conservaţi în oţet.– Pentru ca borcanele din sticlă să nucrape când le puneţi la fiert, înveliţi-le pefiecare în parte într-o șosetă veche. Păs-traţi ciorapii doar pentru această ope-raţiune gospodărească.– Când faceţi conserve din roșii,alegeţi legume cu pieliţă tare. Cele mici,de formă alungită, sunt ideale.– Conservele de legume dobândesc ungust minunat, dacă le adăugaţi din belșugierburi aromate (tarhon, busuioc, ţelină,mărar, pătrunjel), la fel ca și condimente(coriandru, cuișoare, cardamom, boabede piper).– Inelele de cauciuc ale borcanelor deconserve care s-au întărit devin din noumoi și elastice, dacă se pun în apă cuamoniac (la 2 părţi apă, o parte amoniac).După 5-10 minute sunt ca noi.
  25. 25. BucătărieStrăbunica știe tot ● 24● MACAROA-NELE din carese prepară salatetrebuie fierte înapă amestecată cuo lingură de oţet. Le accen-tuează aroma. Scurtaţi și tim-pul de fiert cu 2-3 minute. A-mestecate cu legume și sos,aluatul din care sunt făcute seînmoaie, de aceea e bine să fiemai tari.● MAIONEZA va reușifără nici un cusur dacă toateingredientele (ouăle, uleiul,sucul de lămâie, eventual muș-tarul) vor avea aceeași tem-peratură.– Vreţi să vă reușeascăîntotdeauna maioneza? Proce-daţi în felul următor: un găl-benuș foarte proaspăt și binedespărţit de albuș se pune în-tr-o farfurie adâncă, acoperin-du-l cu puţină sare și câtevapicături de oţet. Se lasă astfelcâteva minute. Oţetul închea-gă ușor gălbenușul pe care îldesfaceţi cu lingura de lemn.Amestecaţi un minut, pânăvedeţi că gălbenușul prinde ase întări. Atunci adăugaţitreptat untdelemnul, frecândîn aceeași direcţie cu o lin-gură de lemn. În câteva minu-te, maioneza se îngroașă. A-cum puteţi turna untdelemnulfără teamă că maioneza setaie.– Cum se repară maionezatăiată? Scoateţi o lingură demaioneză tăiată într-un cas-tron separat. Picuraţi încet înea, frecând tot timpul, o lin-gură de apă caldă, până cândîncepe să se lege. Se adaugăapoi, puţin câte puţin, restulde maioneză tăiată.– Maioneza tăiată se repa-ră cu oţet. Puneţi două linguripe foc să se înfier-bânte, apoi vărsaţiîn oţetul fierbintejumătate din ma-ioneză. Amestecaţibine, apoi în-corporaţi șirestul de maio-neză.– O lingură de apă fier-binte pusă în maioneză la sfâr-șit, când e gata, o face să fiemai uleioasă și să se încorpo-reze mai bine în salate. Înplus, ea ţine mai multe zile,fără să-și schimbe compoziţia.– În maioneza pe care opreparaţi, pe lângă sucul delămâie, adăugaţi și o lingurăde oţet aromat de plante. Vaavea un gust mai rafinat și pi-cant.– Maioneza se adaugă însalate numai după ce acesteasunt reci.– Dacă vreţi să obţineţimaioneză sau unt colorat, fo-losiţi următoarele ingrediente:• culoare roșie: sfeclă ro-șie (coaptă, fiartă) sau cu pas-tă de roșii, cu o linguriţă făinăși 1 linguriţă muștar.• culoare galbenă: cu găl-benușuri fierte și morcovifierţi.• culoare neagră: cu pastăde măsline tocate.• culoare verde: cu piurede spanac sau frunze de pă-trunjel tocat foarte fin.● MAȘINILE DE TO-CAT carne trebuie unse, îna-inte de întrebuinţare, cu puţinuntdelemn. Oxizii de fier carevin în atingere cu carnea vorfi anihilaţi.– Sita şi cuţitul de la ma-şina de tocat se ascut foartebine dacă le frecăm cu faţaplată de un ciment nelustruit(zgrunţuros).● MAZĂREAîși păstrează culoa-rea verde dacă înapa în care fierbe adăugaţi pu-ţin zahăr.– Mazărea și fasolea verdeîși păstrează culoarea dacă înapa de fiert se adaugă un vârfde cuţit de bicarbonat.● MĂDUVA din rasolnu se mai împrăștie în supădacă tamponaţi gura osului cusare grunjoasă.● MĂLAIUL – dacă seînfierbântă sau se aprinde(când e măcinat din grăunţecare n-au fost destul de bineuscate) poate fi împiedicat săse strice dacă în sacul saupunga în care este păstrat se
  26. 26. Străbunica știe tot ● 25pune un bulgăre de sare zgrun-ţuroasă. Sarea absoarbe ume-zeala și oprește deteriorareamălaiului.● MĂMĂLIGA iese cumult mai gustoasă dacă pu-nem în apa în care o fierbem,două linguri de untdelemn.Dacă folosim mălai grișat, pu-nem și două linguri de făină,dacă folosim mălai măcinatfin, punem 2 linguri de griș.– Mămăliga iese fără co-coloașe dacă atunci când tur-naţi mălaiul în ploaie, folosiţitelul, iar după ce se îngroașă,învârtiţi cu un făcăleţ sau cu olingură de lemn.● MĂSLINE. După cescoateţi măslinele din untde-lemn, ţineţi-le un sfert de orăîn apă clocotită. Se vor frăgeziși gustul lor se va accentua.– Măslinele din borcan re-zistă mai mult dacă în lichidulcare le acoperă se pune o feliesubţire de lămâie.– Măslinele sunt o adevă-rată delicatesă în mâncare. Sepot folosi la: sosuri, fripturi,tocăniţe, mâncare de cartofi,ostropel. Se adaugă în cratiţăcu 10 minute înainte să stin-geţi focul.● MÂNCAREA gătitătrebuie reîncălzită numai dea-supra unui vas cu apă fier-binte. Substanţele hrănitoareși gustul se conservă astfelperfect.– Mâncarea rămasă necon-sumată trebuie pusă imediat lafrigider. Când rămâne la tem-peratura ambiantă – fie că evorba de mâncare gătită saulegume fierte în aburi – ea for-mează rapid bacteria care pro-duce botulismul.– Mâncărurile cu sos serevitaminizează și capătă gustplăcut dacă în ultimul momentse adaugă roșii, ardei grași,frunze de ţelină, verdeaţă.– Mâncarea gătită nu tre-buie ţinută în vase metalice,acoperite la gură cu folie dealuminiu. Se produc oxidări.● MÂNCAREA AFU-MATĂ se drege cu ajutorulunei cepe crude. Mutaţi totulîntr-un vas curat, lăsaţi să deacâteva clocote, apoi scoateţiceapa. Ea absoarbe mirosul.● MERELEprind foarte repedemiros de la legu-mele ori fruc-tele cu care seaflă în vecină-tate. Puneţi-letotdeauna încoș separat.– Pentru apăstra merelefără să facăzbârcituri, se frea-că fructele cu o câr-pă curată îmbibată cuglicerină. Plasaţi pe raftul sauîn lada unde le ţineţi un bor-can de iaurt umplut cu apă.Merele nu se mai veștejesc.– Când puneţi merele încămară, pe raft sau într-o cu-tie, așezaţi-le cu codiţa în sus.● MIEREA DE ALBI-NE nu se mai lipește de lin-gură dacă înainte de folosire oînmuiaţi repede în untdelemnsau în apă fierbinte. Trucul ebun când se măsoară cantităţiprecise.– Pentru a afla dacă miereaeste naturală sau artificială,amestecaţi într-un flacon în-chis ermetic, 2 linguri demiere cu 5 linguri de alcool de90 de grade. Scuturaţienergic, apoi lăsaţisă se odihnească ooră. Mierea fal-să va lăsa unstrat de ami-don pe fundulflaconului.– Calitateamierii de al-bine se verificăcu ajutorul univârf de creionchimic. Dacă acestase dizolvă și coloreazămierea, înseamnă că ea estefalsificată.BucătărieMere coapte– La microunde. Scobiţi merele, umpleţi-le cupuţin unt și puneţi deasupra gem de zmeură, căpșunisau coacăze. Adăugaţi puţină apă. Lăsaţi-le în cup-tor 6-8 minute.– La cuptor. Înmuiaţi felii mari de pâine de ţarăîn lapte. Curăţaţi merele de coajă și scobiţi-le îninterior. Puneţi-le pe feliile de pâine. Umpleţi me-rele cu dulceaţă, puneţi deasupra o bucăţică de unt,pudraţi-le cu puţin zahăr și daţi-le la cuptor. Suntdelicioase.
  27. 27. BucătărieStrăbunica știe tot ● 26– Dacă vreţi să faceţi prăji-turi cu miere de albine și eas-a cristalizat în borcan, pu-neţi-l în baie de apă, la 40 degrade. La temperatura aceastamierea se înmoaie în borcan șinu își pierde aroma sau cali-tăţile nutritive. La fel se pro-cedează și cudulceaţa zaha-risită.– Mierea re-zistă fără pro-bleme dacă va-sele în care esteţinută sunt pusela adăpost de lu-mină și umezeală. Dacă ob-servaţi că apar bule de aer saucă răspândește un miros ne-plăcut, aruncaţi-o. Înseamnăcă mierea a fermentat.– Dacă ţineţi cură de slă-bit, nu ezitaţi să înlocuiţi za-hărul cu miere. 100 g miere =310 calorii, în vreme ce 100 gzahăr = 400 calorii.● MIGDALE. Dacă o-păriţi migdalele cu apă în clo-cot, pieliţa de pe ele se va des-prinde ușor.– Spargeţi sâmburii de cai-se, curăţaţi-i de coajă și pune-ţi-i ușor la prăjit pe o tipsieînfierbântată. Vor fi la fel depotriviţi ca migdalele pentru aorna torturi și prăjituri.– Nu aveţi migdale în ca-să? Puteţi să le înlocuiţi cusâmburi de dovleac decorti-caţi, ușor prăjiţi. Au gustul lafel de bun.● MIRODENII– Anasonul vine dinEgipt, Mexic sau Spa-nia și este extras dinfructele de anason stelat. Ana-sonul dă un gust mai fin mân-cărurilor pe bază de ciuperciși pește. (Pune în mișcare su-curile digestive, elimină fleg-ma din plămâni.)– Coriandrul provine dinIndia și Sri Lanka.Se folosește lafripturi și vânat.(Stimulează poftade mâncare, alinăcrampele la stomac.)– Cuișoarele pro-vin din estul Indiei șidin Madagascar. Sefolosesc la sosuri șiprăjituri. (Se recomandă în ca-zul durerilor de cap și dinţi, ainflamaţiilor osoase și articu-laţiilor.)– Ghimbirul este importatdin Asia și America de Sud.Frăgezește mâncărurile dincarne. (Calmează nervii, alinădurerile și tusea. Linișteșteconvulsiile intestinale și estefolosit împotriva răului demașină.)– Kardamomul este impor-tat de obicei din India. Se fo-losește la condimentarea pre-paratelor pe bază de carne.(Boli digestive, stări de indis-poziţie.)– Nucșoara este fructulnucului tămâios și provine dinIndonezia și Sri Lanka (ger-manii consumă 1/3 din întrea-ga recoltă). Se pune în salateși mâncăruri cu carne. Nu fo-losiţi nucșoara mai veche deun an, pot apărea tot felul demicoze periculoase.– Scorţișoara vine maiales din Sri Lanka (este defapt coaja unui copac). Se fo-losește la sosuri și prăjituri.Batoanele de scorţișoară suntmult mai aromate decât pra-ful. (Apără stomacul de ulcer,are efect afrodisiac.)– Șofranul se cultivă înzona Mării Mediterane și înspecial în Spania. Se pune înorez și în cozonac pentru a leda o culoare galben-aurie. (A-re virtuţi diuretice și dezinfec-tante.)● MORCOVII se curăţămai ușor dacă înainte de ope-raţie sunt băgaţi vreme de 5minute în apă clocotită, iar a-poi sunt clătiţi cu apă rece.– Cumpăraţi morcovii fărăfrunzele verzi. Ele absorb u-mezeala din rădăcina caro-telor, iar aceștia devin seci.– Morcovii tineri nu tre-buie curăţaţi cu cuţitul, ci cusare grunjoasă. Puneţi-i în-tr-un șervet, împreună cu unpumn de sare, apoi frecaţi-ienergic. Coaja se va îndepărtaușor.– Morcovii cedează preţio-sul lor betacaroten numaicând sunt puși în contact cugrăsimea. De aceea se reco-mandă ca în salatele preparatedin ei să fie pus mereu untde-lemn (nu doar iaurt).– Morcovul călitîn puţin untdelemncolorează frumossupele de legumesau carne.
  28. 28. Străbunica știe tot ● 27– Atenţie! Odată gătiţi,morcovii trebuie consumaţi înaceeași zi. Se oxidează foarterepede și devin indigești, maiales pentru copii.● MURĂTURILE vorfi ferite de mucegai dacă pesteele se pune un săculeţ dintifon cu 2-3 linguri de muștar.– Borcanele cu murături lacare se umblă trebuie comple-tate cu câteva picături de al-cool. Ele împiedică acrirea șiformarea pânzei de mucegai.– După ce terminaţi mură-turile din borcan, nu aruncaţiniciodată zeama acră care arămas. Pusă peste salata decartofi, îi dă acesteia un gustminunat.● MUȘTARUL uscat îșirecapătă aspectul și gustuldacă este frecat cu puţin oţetși zahăr.– Muștarul din borcan nuse mai usucă dacă deasupra sepune puţină sare.● NUCILEuscate pot fitransformate înnuci proaspete,dacă le introdu-ceţi într-un borcan cu apă,în care aţi dizolvat o lingurăde sare. După5-6 zile sepot consuma.Sunt ca a-tunci când leculegeţi dinpom.– Dacăvreţi să regă-siţi savoareanucilor abiaculese dinpom, puneţi miezul de nucă laînmuiat, vreme de câteva ore,în lapte.– Ca să împrospătăm nu-cile vechi, se sapă o groapă decirca 50 cm, adâncă și largă.Punem nucile vechi (de anultrecut) în ea, și după aceea leacoperim cu pământ. După 7-10 zile le scoatem. Gustul nu-cilor va fi cel al nucilor culesede curând.– Dacă nucile nu sunt binepăstrate, mucegăiesc. Cel maibine e să le păstrăm într-unciur de făină sau într-o plasăcu ochiuri strâmte, așezate câtmai aproape de geam.– Nucile râncezite pot firecuperate dacă sunt opăritecu apă sărată. Se lasăsă se răcească în apă,se strecoară, se maiclătesc o dată în apăcurată și se punsă se usuce peun șervet.– Nucile vor fi decorticatefoarte ușor, fără să fie zdrobi-te, dacă le lăsăm la înmuiatpeste noapte în apă îndulcită.– Nucile pentru creme,glazuri sau umpluturi nu se pi-sează în piuliţe, pentru cădevin uleioa-se. Ele trebu-ie date prinmașina de to-cat.– Nucilepentru um-plutura pră-jiturilor seamestecă cualbuș și za-hăr.● OMLETAare un gust exce-lent dacă pentrufiecare ou puneţi înea o lingură de caș-caval sau brânză rasă.– Când pregătiţi omleta,puneţi în castronul în carebateţi ouăle 2-3 cuburi mici deunt și preparatul va devenimai afânat.– Omletele proaspete serup ușor dacă sunt umpluteimediat după coacere. Maibine lăsaţi omleta două-treiminute pe-o farfurie. Se va ră-suci mai ușor.– Omleta dobândește ungust nemaipomenit dacă dupăce este gata, înainte de a fi ser-vită pe farfurie, se amestecăcu o lingură de smântână.– Cele mai gustoase ju-mări de ouă sunt cele prepa-rate pe baie de aburi.● OREZUL are un gustdeosebit dacă înainte de a-lfierbe îl căliţi în puţină gră-sime (unt).– Orezul nu mai este atacatde gărgăriţe, dacă în cutia încare este ţinut se pun câţivacăţei de usturoi necurăţaţi.– Cu câteva picături de lă-mâie, adăugate în apa în carefierbe orezul, acesta devinealb ca zăpada.– Orezul este delicios dacăîl amestecaţi, după ce a fiert,BucătărieVin de nuciÎntr-un borcan mare de 5 li-tri, care se închide ermetic, pu-neţi 40 de nuci în coajă, ușorzdrobite cu ciocanul de șniţele.Adăugaţi 40 de bucăţi de zahărtos, iar deasupra turnaţi vin ro-șu bun, nu prea tare (cam 13grade). Puneţi recipientul în locrăcoros și întunecat. După 40de zile, se strecoară și se tragela sticle. E excelent!

×