Iubirile Marthei Bibescu
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Iubirile Marthei Bibescu

on

  • 2,188 views

 

Statistics

Views

Total Views
2,188
Views on SlideShare
2,188
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
14
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Iubirile Marthei Bibescu Iubirile Marthei Bibescu Document Transcript

    • IUBIRILE MARTHEI "E mult prea puŃină dragoste pe lume!" Martha BibescuA nins mult in iarna asta. Peste tot şi peste toate. A nins la Mogoşoaia, viscolind aprig linŃoliul aşternut peamintiri. În mica biserică îngheŃată, sub o placă de marmură regal-impresionantă, George ValentinBibescu singur, aşteaptă. Ce ironie, ce răzbunare! La poarta palatului aşteptărilor Marthei! Acolo unde elvenea rar şi stătea puŃin, chemat mereu de-o iubire nouă sau de capriciile unei iubiri vechi ce agonizazgomotos. Martha a învins. Din nou.La mii de kilometri, la Menars, alături de Emilia, unica fiică a lui Napoleon, pe vechiul domeniu alfamiliei soacrei sale, Martha pare că nu aşteaptă nimic. Poate doar împlinirea unui crez ca o profeŃie: "Vaveni o vreme când acest popor, care n-a fost cunoscut până acum, va fi luat în seamă".Martha Bibescu s-a născut la Bucureşti - în 1886 zic unii, în 1888 spun alŃii - dar a fost una dintre fiiceleNimfei Europa. Mai iute de mână, FranŃa şi-a însuşit-o în detrimentul surorii ei mai mici şi mai naive,România. Pe piatra de mormânt epitaful suna ca o sentinŃă: scriitoare franceză.***Despre Martha Bibescu s-au scris multe. Se scrie încă, iată! Se va ma scrie, cu siguranŃă, pentru căsubiectul e departe de a fi epuizat. Era frumoasă, cultă, bogată- "toate la un loc pentru o singură fiinŃăsunt un păcat de neiertat"- definiŃie dată de un om care a iubit-o cu toată puterea, Christopher Birdwood,lord Thomson of Cardington.MulŃi şi-au făcut o profesie din a-i enumera iubirile. Ea însăşi coborâtoare din MavrocordaŃi, s-a căsătoritla 15 ani cu descendentul unei familii ilustre, prinŃul George Valentin Bibescu.George Valentin Bibescu Sursa: E-mail Pagina 1 din 11
    • Jurnalele ei spun cât l-a iubit şi câtă dezamăgire a trăit tânăra femeie. Frumos, fabulos de bogat,încăpăŃânat, adulat de o mamă pentru care nimic altceva nu exista, George Valentin Bibescu este un omcapricios, infidel şi egoist care o va privi pe Martha ca pe o decoraŃie: odata primită, nu mai e râvnită!Atât! Martha l-a definit perfect: "A crezut toată viaŃa că e suficient să existe pentru a fi iubit, nu i-a trecutniciodată prin minte să ofere şi el ceva în schimb."Emanuel BibescuLa 17 ani, privirile Marthei, dezamăgită de eşecul începutului de căsnicie, se îndreaptă către Emanuel Sursa: E-mail Pagina 2 din 11
    • Bibescu, vărul princiarului ei soŃ. Nefericită alegere! Pasionat de istoria artei şi de vechile catedrale aleFranŃei, exemplar masculin construit ireproşabil, prieten al lui Marcel Proust, Emanuel Bibescu respingeamorul pasionat al tinerei verişoare. Este un enigmatic, marcat de inteligenŃă, bun simŃ si superioritatemorală. Atitudinea lui rezervată şi melancolică reprezintă o adevărată provocare pentru exuberantaMartha. Ea îi scrie rânduri aprinse, Emanuel îi impune să fie "cuminŃi". A doua mare dezamăgire. Este olecŃie aspră pentru tânăra prinŃesă care învaŃă că e mai bine să se facă iubită fără a iubi neapărat.Printul Wilhelm, mostenitorul tronului GermanieiÎn 1909, prinŃul Wilhelm, moştenitorul tronului Germaniei se îndrăgosteşte de Martha. Atât de mult încâtîi scrie lui George Valentin Bibescu cerându-i privilegiul de a coresponda cu soŃia lui "cea mai frumoasăşi mai inteligentă femeie din România". Marthei nu-i făcuse decât impresia că e o "vulpe argintie peîntinsul zăpezii" când îl văzuse prima dată. Cu toate acestea, o săptămână petrecută în luna mai a aceluiaşian alături de Wilhelm al Germaniei va rămâne un reper al vieŃii ei. Nu va uita niciodată momentul când atrecut, în maşina prinŃului, pe sub poarta Brandenburg. Înconjurată de flori, asaltată de scrisori şitelegrame, în împrejurări în care puŃine femei s-au aflat la vârsta ei, Martha îl priveşte doar ca pe unadolescent amorezat. Este flatată, dar nu îndrăgostită. Jurnalele ei o demonstrează. Martha se lasă adorată,spunându-şi în gând: "Domnind peste el, domnesc peste un imperiu." Avea puŃin peste 20 de ani!În 1908, considerată "plictisitoare" de soŃul ei, Martha trăise în interior imens pentru cei 23 de ani ai ei.Din această trăire se născuse cartea "Cele opt paradisuri" pe care Academia Franceză i-o premiază.Numai că, odată cu această primă recunoaştere, viaŃa o ironizează din nou pe Martha: Emanuel, tocmaiel!, îi prezintă pe Charles Louis de Beauvau Craon, cel care avea să fie bărbatul vieŃii ei. Descendent alvechii aristocraŃii franceze, cu un arbore genealogic ale cărui rădăcini coborau în istorie până la 1500,cultivat, cu maniere perfecte, bărbatul înalt cu ochi albaştri şi mâini frumoase îi va marca existenŃa. Lipsitde rezerve, direct, plin de iniŃiativă, Beuavau Craon are asupra Marthei un efect la care ea se aştepta celmai puŃin. Pasiunea, reprimată până acum, se dezlănŃuie. Martha îşi pune problema divorŃului atât deimperios solicitat de Charles Louis. Împrejurările Ńin cu el: George Valentin Bibescu contactase un sifiliscare provoacă Marthei o îndreptăŃită oroare. Aveau un singur copil, o fată. Numele princiar apunea.Martha refuză orice relaŃie cu George Valentin. Beauvau Craon o iubea. Avea de ales între a-şi păstrapoziŃia de femeie etern înşelată sau de a deveni stăpâna unui întins domeniu nobiliar cu două castele şisoŃia unuia dintre cei mai râvniŃi burlaci ai FranŃei începutului de veac, dar blamată social. Lucrurile seprecipită. Martha se clatină în principiile ei descoperind că impetuosul aristocrat francez îi este egal Sursa: E-mail Pagina 3 din 11
    • intelectual, adică exact ceea ce dorise mereu de la un bărbat. Îl iubea de trei ani, el ameninŃa cusinuciderea, mama lui intervenise "ca în cea mai proastă farsă bulevardieră" cerându-i să nu mai"abuzeze" de fiul ei, iar contesa de Caraman Chimay, rigida mamă a lui George Valentin, o imploră să nu-şi părăsească soŃul. Dezorientată, traumatizată sufleteşte, Martha alege să se retragă o vreme la omânăstire din Alger. Cel care taie nodul gordian este chiar George. Printr-o telegramă trimisă pe drum şiprimită la Marsilia, o anunŃă că a cumpărat de la verii lui Brâncoveni Mogoşoaia, locul pe care ea şi-ldorea demult, şi i-o dăruieşte. Răvăşită, tentată de Mogoşoaia şi urmarită de zvonul că lui Charles Louis is-a găsit în urgenŃă o soŃie, Martha ajunge în Alger, la mânăstirea unde stareŃă era prinŃesa călugărităIoana Bibescu. O aştepta însă o lovitură de teatru: Ioana Bibescu îşi încălca jurământul şi dezbrăca rasacarmelitelor îndrăgostită de Emil Combes, premierul francez. Avea 40 de ani şi se călugărise la 18, elavea 65 şi era anticlerical convins. Martha revine în Ńară. Nu va mai încerca niciodată să-l părăsească peGeorge.Christopher Birdwood, lord THomson of CardingtonÎncercând cu disperare să uite de Charles Louis, trimis de familie într-o călătorie în Lumea Nouă, în viaŃaMarthei apare Christopher Birdwood, ataşat militar la legaŃia Marii Britanii, omul care i-a oferit iubireavindecătoare. Calm, stăpânit, disciplinat, englezul ascundea cu artă latura indealistă şi romantică a firiisale. Are răbdarea de a o aştepta pe Martha să se vindece, are tăria de a o iubi dincolo de zâmbetul eiîndepărtat, adresat mereu unui absent, îi este alături în cel mai greu moment al vieŃii ei: moartea tatăluisău, Ion Lahovary. Zile în şir, închisă la Posada, nu l-a primit decât pe el. Christopher Birdwood aducea înviaŃa ei ceva unic- tactul. Arta de a şti când şi ce să spui şi, mai ales, când să taci. "Kit", cum îi spunea ea,nu cerea nimic. Îi era doar alături, iar Martha era prea obosită. Într-o seară cu trandafiri, la Mogoşoaia,devine amanta lui. Pe toată perioada războiului, ea va depinde practic de sprijinul lui, înfuntând împreunăacuzaŃiile tot mai frecvente de spionaj.În 1917, Emanuel se sinucide. Fusese atins, se pare, de o boală miserioasă. Martha, aflată în zilele aceleala Saint Morritz, suferă cumplit. Va scrie în jurnalele ei despre cel dus: "El m-a învăŃat să am sentimente.Nu avusesem decât idei".În 1919 o regăsim purtându-i lui Charles Louis aceeaşi dragoste şi bucurându-se de iubirea lui Kit, Sursa: E-mail Pagina 4 din 11
    • devenit lord Thomson of Cardington. Strălucea în viaŃa pariziană. Era prezentă la toate marile dineuri. Şitotuşi noaptea, singură, în camera ei, îşi spune cu sinceritate: Charles Louis a fost "adevărata meadragoste". Tocmai se întorsese de la un dineu unde stătuse alături de lordul Thomson!În toamnă, George Valentin vine să-i ceară divorŃul, oferindu-i în schimb "un fluviu de bani" şimărturisindu-i în stilul său brutal: "Îmi eşti dragă şi tu, fireşte, dar nu îndeajuns încât să-mi petrec restulvieŃii alături de tine!" Martha refuză, îi promisese soacrei ei pe patul de moarte că nu-l va părăsiniciodată. A fost ultima oară când s-a vorbit despre divorŃ în viaŃa Marthei.Henry Bertrand Leon de JouvenelÎn 1923 primeşte pentru a doua oară Premiul Academiei Franceze, de data aceasta pentru "Izvor. łarasălciilor" şi devine Ńinta iubirii lui Henry Bertrand Leon de Jouvenel. La 47 de ani, fostul soŃ al scriitoareiColette era "o forŃă a vieŃii" cum nota Martha. Ea avea cu zece ani mai puŃin şi era copleşită de pasiuneapur fizică pentru Jouvenel. Maestru al cuvîntului, agresiv, ambiŃios şi egoist acesta era un celebru vânătorde femei. Legătura lor a durat trei ani furtunoşi, presăraŃi cu infidelităŃile lui. Cu toate acestea, efectulasupra Marthei a fost unul pozitiv - a făcut-o mai feminină şi mai puŃin arogantă. Se descoperă vulnerabilăîn mâinile unui bărbat puternic şi fără scrupule, este pasionată fizic, are emoŃii ieftine în aşteptarea unuitelefon şi nutreşte dorinŃe necunoscute până atunci. Jouvenel nu seamănă cu niciunul dintre bărbaŃii dinviaŃa ei şi, până când temperamentalul orator şi om politic a considerat-o prea puternică şi pretenŃioasăpentru gustul lui, Martha a avut timp să se descopere pe sine într-o lumină nouă.Martha la Mogosoaia Sursa: E-mail Pagina 5 din 11
    • Cu toate acestea, o iubire a traversat nealterată viaŃa Marthei Bibescu. Una singură - iubirea pentruMogoşoaia. Banii ei, cîştigaŃi de pe urma vânzării moşiilor Lahovary şi de pe urma publicării cărŃilor,energia, inteligenŃa, bunul gust, simŃul artistic au mers acolo, între zidurile micului palat de lângăBucureşti. A iubit Mogoşoaia cu toată inima.Mogosoaia pe vremea MartheiPrima noapte a lucrărilor de reconstrucŃie a dormit lângă schele, într-un cort! În 1945, Mogoşoaia îi esteluată. După 33 de ani, a plecat de acolo cu doar câteva lucruri personale şi fără să gândească măcar ca nuva reveni vreodată.Iubită de regi - Ferdinand al României îi făcea lungi vizite la Mogoşoaia, Alfonso XIII al Spaniei o vizitaincognito la hotel, Ńarul Bulgariei îi spusese odată, îngrijorat pentru sensibilitatea ei: "Câte zile veŃipetrece alături de vitele mele?" (bulgarii, adică!) - această femeie a ştiut să păstreze prietenii la fel deprofunde ca şi iubirile.Abatele Mugnier, confidentul şi duhovnicul ei odată cu trecerea la religia catolică, n-a ezitat până la 92 deani să-şi consilieze fiica spirituală. A fost cel mai puternic reazem al sufletului ei de-a lungul vremii.Winston Churchill nu i-a refuzat nici sfatul, nici prezenŃa ori de câte ori a putut. Sursa: E-mail Pagina 6 din 11
    • Ramsay McDonaldUn alt premier britanic, Ramsay McDonald a pus toată atenŃia, răbdarea şi influenŃa lui la picioareleMarthei. Iar această femeie a rezistat tentaŃiilor şi nu a abuzat de toate acestea niciodată. Abatele Mugniernu se înşelase, Martha avea "darul extrem de rar al prieteniei".Îl mai avea şi pe acela al datoriei: datorie faŃă de Ńară, faŃă de numele pe care îl purta, faŃă de familia ei,faŃă de unicul copil. Martha Bibescu a fost mamă la nici 17 ani.Martha cu fiica sa, Valentina, mireasaÎntr-o zi de august, la Posada, în liniştea unui colŃ al Bucegilor, după chinuri cumplite, a născut o fetiŃă, Sursa: E-mail Pagina 7 din 11
    • singurul ei descendent. Era ea însăşi un copil speriat, resimŃind acut lipsa tatălui ei, vegheată de soacră -femeie rece şi cu principii de neclintit, aşteptându-l pe George care lipsea zile întregi. Fiica s-a numitValentina, după numele bunicii dinspre tată şi a crescut în umbra imensei personalităŃi a mamei sale.Martha Bibescu s-a învinovăŃit toată viaŃa că nu a fost mai apropiată de Valentina, dar soarta i-a datprilejul să se revanşeze.Martha si George Valentin Bibescu, la Posada, cu Valentina si Dimitrie GhikaAproape 8 ani s-a chinuit să scoată din Ńară pe fiica şi ginerele ei, aflaŃi aici în arest la domiciliu! În aceştiani n-a ezitat şi nu s-a oprit nici o clipă din a căuta soluŃii. Atunci şi în anii de după s-a dus tot ce aveaMartha: smaraldele Bibescu - bijuterii care uimiseră Europa, tablouri primite în dar şi purtând semnăturivaloroase - tot. Până la urmă, în 1956 a reuşit să-i vadă alături de ea. Dar nu mai avea nimic în afaratalentului ei. Şi l-a exploatat cît a putut. La 72 de ani, atinsă de flebită, cu o sănătate care nu fuseseniciodată strălucită nu pregetă să meargă în diferite Ńări ale lumii. SusŃinea conferinŃe şi acestea îi aduceaubanii necesari întreŃinerii celor doi nepoŃi la şcoală şi a Valentinei, bolnavă.Acuzată de ambiŃie nemăsurată, de aroganŃă, de inconstanŃă, având în multe pagini de jurnal cuvinterăutăcioase la adresa multora, Ńinând mai mult la ranguri decât la oameni, temută din pricina repliciispirituale si tăioase, bănuită de spionaj, Martha Bibescu nu era un om perfect. Abia atunci ar fi fost"plictisitoare", vorba lui George Valentin Bibescu. Nu. Martha a fost altceva. Întotdeauna altceva, greu dedefinit, greu de înŃeles, copleşitor. Sursa: E-mail Pagina 8 din 11
    • Martha in ultimii ani ai vietii, la ParisO viaŃă strălucitoare, dar nu uşoară. La şaizeci de ani era o prezenŃă excentrică. Casa Dior, a cărei reclamăvie fusese decenii, realiza pentru ea haine speciale, ca nişte fastuoase tunici, lungi până în pământ. Eracuceritoare, deşi, cum o caracterizează logodnica nepotului ei, Judy Ghica, puŃin cam "imperativă". Sebucura de o mare recunoaştere. În 1954, Academia Franceză îi conferă Marele Premiu de Literaturăpentru întraga operă, iar un an mai târziu, Academia Regală de Limbă şi Literatură Franceză a Belgiei oalege ca membru. În 1962 primeşte Legiunea de Onoare, marea ei bucurie, ceea ce aştepta de 30 de ani.Pentru Martha Bibescu, viaŃa apunea glorios. Sursa: E-mail Pagina 9 din 11
    • Charles de GaulleUltimii ani s-au scurs sub semnul legăturii cu Charles de Gaulle. Unii cred că a fost ultima ei mare iubire.E mult spus. Primul preşedinte francez a priceput însă cel mai bine cine era cu adevărat Martha Bibescu.I-a scris:"Pentru mine, dumneavoastră sunteŃi personificarea Europei." Ea n-a vrut să fie însă decât "unmartor al istoriei". Şi a fost. Sursa: E-mail Pagina 10 din 11
    • Martha in padurea Fontainbleau, la Paris Sursa: E-mail Pagina 11 din 11