Cartoful

  • 2,016 views
Uploaded on

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
2,016
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1

Actions

Shares
Downloads
28
Comments
0
Likes
2

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Legumele sunt aurul verde al vărăștenilor “CARTOFUL” Autor: Costache Ioana ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VĂRĂȘTI
  • 2. ORIGINE
    • Un platou înalt din munții Anzi în America de Sud este locul de naștere al cartofului alb, numit astăzi “irlandez”.
    • Platoul, cunoscut de noi astăzi ca Titicaca, se întinde pe teritoriul statelor Peru și Bolivia. Indienii Aymara au dezvoltat mai mult de 100 varietăți de cartofi, pe care îi cultivau la înălțimi mai mari de 3000m. Cartofii erau baza alimentației incașilor și indienilor Aymara.
    •  
  • 3. ISTORIC
    • În ruinele antice din Peru și Chile, arheologii au găsit ramașite de cartofi, datate din sec.V î.Ch. Incașii îi cultivau, îi mâncau și chiar îi adorau. Adesea coșuri sigilate, pline cu cartofi erau îngropate ca rezervă pentru anii de foamete. Pentru caz de război, îi uscau și formau proviziile cărate în expediții.
  • 4. LEGENDA
    • Cartofii vechilor incași aveau coaja de culoare roșie închisă și miezul galben. Incașii îi numeau “papas”, așa cum sunt numiți și astăzi în Peru.
    • O rugăciune incașă spune:
    • “ O, Creatorule! Tu, care ai dat viață tuturor lucrurilor și ai făcut ca oamenii să trăiască și să se înmulțească, înmulțește și fructele pământului, cartofii și altă hrană pe care ai creat-o, ca să nu mai suferim de foame și de mizerie.”
    •  
  • 5. Piedro de Cieza de Leon
    • 1540 - Primul european care a văzut cartofi, a fost Piedro de Cieza de Leon (1518-1560), conchistador spaniol și istoric, care a scris despre cartof în opera sa: “Peru- Descoperire și cucerire” - 1560
  • 6. Gonzalo Jimenez de Quesada
    • 1565 - exploratorul spaniol Gonzalo Jimenez de Quesada, a adus cartoful în Spania, în locul aurului pe care îl căutase zadarnic.
    • 1588 - o legendă irlandeză spune că vasele armatei spaniole eșuate pe coastele irlandeze , erau încărcate cu cartofi
    •  
  • 7. În sec. XX, a devenit alimentul de bază în toate țările lumii
    • Cartoful a ajuns în Europa prin secolul XVI și, de atunci, nu ne-a mai lipsit de la masă. Această legumă aparent banală, dacă este fiartă pe abur sau înăbușit, dezintoxică organismul, datorită conținutului său bogat în potasiu. Contribuie la eliminarea acidului uric, fiind indicat în reumatism și artroză. Slab hipnotic și calmant, cartoful e foarte bun pentru persoanele nervoase, cu crampe, insomnii, tuse pe bază nervoasă. Este recomandat și diabeticilor, copt în cenușă, în așa fel încât să nu i se piardă nici savoarea, nici calitățile nutritive. Cartoful reduce glicozuria, determină o ameliorare a stării generale și, la bolnavii cu complicații chirurgicale, o revitalizare a țesuturilor, prin favorizarea proceselor de cicatrizare. Cartoful conține provitamină A, vitamină K (antihemoragică și antianemică), sulf (combate excesul de seboree și fier). Constituie una dintre principalele surse de vitamină C a francezilor, care consumă în jur de 120 kg de cartofi pe an de persoană. Dr. Leon Binet a demonstrat că această legumă conține o substanță azotată, tuberina, care favorizează creșterea copiilor. Mai cu seamă cartofii noi sunt bogați în tuberină.
    •  
  • 8. Cartoful nu îngrașă
    • Cartoful e recomandat de medicina modernă pentru că e sănătos, hrănitor, energetic, permis tuturor celor predispuşi la îngrăşare. Înlesneşte funcţiile intestinale, combate ulcerul, este cicatrizant. Dacă nu e preparat cu grăsime, cartoful nu îngraşă. Este chiar recomandat obezilor, hepaticilor. Administrate diabeticilor, zilnic câte 1 kg-1,5 kg de cartofi, s-a constatat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile, poliurie, polidipsie). Chiar dacă este voluminos, cartoful are 80% apă, un pic mai puţin decât laptele. Un cartof de dimensiuni medii cântăreşte în jur de 150 grame şi furnizează organismului doar 100-110 kilocalorii, cât un pahar de suc de portocale. Un cartof are numai 10 miligrame de sodiu (de 400 de ori mai puţin decât aportul zilnic de sodiu). Potasiu are, însă, din plin: de trei ori mai mult decât o portocală şi chiar şi mai mult decât o banană. Sunt mai greu de digerat cartofii prăjiţi, deoarece conţin mai multe lipide. Cartofii fierţi nu trebuie păstraţi mai mult de 24 ore. Nu consumaţi porţiunile verzi ale cartofului. Sunt toxice!
  • 9. Sucul de cartofi cruzi
    • Sucul de cartofi nu are egal în tratarea acidităţii gastrice şi a ulcerelor gastrice. Calmează şi cicatrizează mucoasele digestive. Este un antispastic, diuretic, emolient. Într-un pahar de vin, se pun două degete de suc şi restul apă caldă. Se bea dimineaţa, pe stomacul gol. Se poate amesteca şi cu supă sau ciorbă. Ca toate sucurile, şi cel de cartofi se alterează repede; de aceea, trebuie extras şi consumat imediat. Milioane de indivizi suferă de artrită, dar puţini cunosc acţiunea benefică a sucului de cartofi împotriva acestei boli. Extractul crud e indicat şi în hepatita şi litiaza biliară, constipaţie, hemoroizi, scorbut. Sucul de cartofi din soiurile rozalii conţine hidraţi de carbon, protide, lipide, săruri minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Amidonul de cartof este antiinflamator în bolile gastrointestinale, în intoxicaţii cu substanţe toxice.
  • 10. Medicamentul pielii
    • Pentru arsuri, degerături, crăpături ale pielii, ulceraţii, edeme ale pleoapelor: se rade o cantitate suficientă de cartofi cruzi şi se aplică pe locul respectiv, în amestec cu o linguriţă de miere sau ulei de măsline, lăsând să acţioneze cel puţin două ore; se fixează cu ajutorul unui bandaj. Se schimbă cataplasma în timpul zilei, până la vindecarea completă. Pentru arsuri solare, se pun cartofi în rondele subţiri. Se lasă să acţioneze câteva minute. Pecinginea trece cu cartof crud, dat prin mixer; se lasă 10 minute, apoi se clăteşte. Făina de cartofi este un bun calmant în caz de flegmoane, arsuri, erizipel, ulcer varicos, erupţii cutanate şi crăpături ale pielii. Se fixează cu un bandaj şi se lasă o oră sau două. Operaţia se repetă de două ori pe zi, până la vindecarea completă. Pe negi, se pune cartof crud, ras, o dată dimineaţa şi o dată după-amiaza. Transpiraţia abundentă a picioarelor se tratează cu făină de cartofi pudrată pe piele, după spălarea picioarelor.
  • 11. Alungă tusea și migrenele
    • Chiar şi frunzele cartofului au întrebuinţare terapeutică. 15 g de frunze proaspete se fierb 5 minute în 750 ml de apă. Se strecoară. Ceaiul obţinut se îndulceşte cu miere. Se bea între mese pentru calmarea tusei. Pentru migrene, se pot aplica pe frunte şi pe tâmple felii de cartof crud sau frunze proaspete de vişin, mentă, cimbrişor sau podbal. În cazul durerilor de cap persistente, se va bea suc cald de cartofi (câte 1/4 pahar, de 3 ori pe zi, înainte de masă). Contra paraziţilor intestinali: se va mânca seara, timp de 3 zile, exclusiv o salată de cartofi amestecaţi cu 60 g ulei de nucă. Aşadar, nu ocoliţi cartofii din dieta zilnică. La masa de seară, 100-200 g de brânză de vaci şi câţiva cartofi la cuptor reprezintă un regim de sănătate, mai bun decât orice medicament din lume.
  • 12. Consumul de cartofi poate aduce mai multe beneficii decât consumul de spanac
    • Cartoful poate aduce multe beneficii organismului uman, însă din cauza faptului că cei mai populari sunt cartofii prăjiţi, plini de grăsime, beneficiile nu mai apar. Mai mult, până şi cartofii copţi sunt „îmbogăţiţi” cu unt, brânză sau bucăţi de şuncă.
  • 13. Ca urmare, de multe ori, consumul de cartofi, astfel gătiţi, contribuie serios la apariţia afecţiunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. Însă consumul cartofilor copţi, simpli, fără grăsimi, constituie o sursă de fibre care oferă protecţie împotriva bolilor de inimă şi, mai mult, are foarte puţin calorii. Cartofii sunt o bogată sursă de vitamin ă C, de vitamin ă B6, de potasiu, de magneziu şi de fibre, susţin specialiştii.
  • 14. Reputația cartofului
    • Studii recente au arătat că reputaţia cartofilor de a fi bogaţi în carbohidraţi şi că trebuie eliminaţi din alimentaţia celor care vor să slăbească este falsă. O descoperire surprinzătoare a cercetătorilor arată că broccoli este mai puţin folositor corpului uman decât cartoful. Mai mult, cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza.
  • 15. Leacuri din bătrâni
    • Când se formează noduli în urma injecţiilor, aplicaţi felii reci de cartofi cruzi.
    •   În cazul durerilor în gât, se pun cartofi cruzi raşi şi daţi prin alcool încălzit; amestecul se aşează într-o ţesătură de bumbac şi se aplică pe zona gâtului; trebuie păstrată căldura.
    •   Pentru cei care suferă de inimă, e bun cartoful copt.
    •   Pentru a scăpa de ulcer, mâncaţi zilnic două-trei felii de cartofi cruzi sau beţi câte 100 ml de suc de cartofi cruzi (simplu sau amestecaţi cu miere de albine sau suc de morcovi) cu o jumătate de oră înainte de fiecare masă.
    • În sciatică şi dureri reumatice: 100 g de cartofi se fierb într-o jumătate de litru de apă. Pasta se întinde pe o cârpă şi se aplică pe locul dureros.
  • 16. Cartoful și frumusețea
    • Pentru ten gras: aplicaţi, o dată pe săptămână, o mască pe bază de cartof ras amestecat cu zeamă de lămâie şi lăsaţi să acţioneze 10 minute, după care clătiţi cu ceai de galbenele sau apă minerală.
    • Pentru ten uscat sau mixt: se face o mască din cartofi fierţi şi pasaţi, amestecaţi cu gălbenuş crud şi lapte fiert. Amestecul trebuie să capete consistenţa unei smântâni şi trebuie lăsat să acţioneze 10 minute, apoi se clăteşte cu ceai de gălbenele.
    •  
  • 17. De ajutor gospodinelor
    • Clei din cartofi: fierbem patru sau cinci cartofi timp de o jumătate de oră într-un litru de apă. Adăugăm trei sau patru prafuri de alaun (piatră acră).
    •   Ca să curăţăm calcarul de pe un vas, fierbem îndelung în el coji de cartofi.
    •   Ca să curăţăm geamurile şi oglinzile, le frecăm cu o felie de cartof.
    •   Ca să ştergem urmele de degete de pe uşi, le frecăm cu o felie de cartof.
    •   Apa de la fiertul cartofilor fără coajă curăță perfect argintăria.
    •   Pentru a înviora culorile unui covor: îl aspiram bine; apoi radem doi cartofi, îi acoperim cu apă caldă şi-i lăsăm să infuzeze două ore. Îi strecurăm şi frecăm covorul cu pasta obţinută.
  • 18. Organizația Națiunilor Unite a declarat anul 2008 drept Anul Internațional al cartofului.
    • Cartof
    • ( bandraburce, baraboi, barabule, balogene, crumpeni, grumciri, hadeburce, mere de pământ, poame de pământ, piciorcă, ţermer, solanum tuberosum ).
  • 19. Bibliografie
    • www.reteteculinare.ro
    • www.agroecologia.ro
    • www.chimro.ro
    • www.condimenteweb.ro
    • ecosnd.blogspot.com
    • mayas-esprit.blogspot.com
    • www.koedooder.nl
    • www.gds.ro