Your SlideShare is downloading. ×
Academicianul Dinu C. Giurescu  despre  desfiintarea judetelor Romaniei
Academicianul Dinu C. Giurescu  despre  desfiintarea judetelor Romaniei
Academicianul Dinu C. Giurescu  despre  desfiintarea judetelor Romaniei
Academicianul Dinu C. Giurescu  despre  desfiintarea judetelor Romaniei
Academicianul Dinu C. Giurescu  despre  desfiintarea judetelor Romaniei
Academicianul Dinu C. Giurescu  despre  desfiintarea judetelor Romaniei
Academicianul Dinu C. Giurescu  despre  desfiintarea judetelor Romaniei
Academicianul Dinu C. Giurescu  despre  desfiintarea judetelor Romaniei
Academicianul Dinu C. Giurescu  despre  desfiintarea judetelor Romaniei
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Academicianul Dinu C. Giurescu despre desfiintarea judetelor Romaniei

653

Published on

Published in: News & Politics
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
653
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
14
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. ACAD. DINU GIURESCU DESPRE DESFIINłAREA JUDEłELOR ŞI NU NUMAI: „Statul de astăzi apără pe altcineva… nu România”R. T.: Vă rog să-mi spuneŃi cum priviŃi această iniŃiativă prin care conducerea Statului Românvrea să desfiinŃeze judeŃele actuale?D.C. Giurescu: Această iniŃiativă se înscrie într-un şir de acŃiuni care sunt menite, pede-o parte, să destrame unitatea teritorială a Ńării şi, pe de altă parte, să şteargăidentitatea noastră naŃională.Şi acuma noi vrem să desfiinŃăm cu o trăsătură de pix toată această întocmire care are ovechime între 600 şi 700 de ani, intrată în conştiinŃa mea. Nu-i aşa? Ce eşti dumneata?Eu sunt din Vlaşca, eu sunt din Argeş în primul rând, şi pe urmă evident că sunt din România,fiindcă Vlaşca şi Argeşul sunt parte din România. Ce facem? Şterg cu buretele, şterg cu pixultot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetăŃeanul cu codul numeric personal cutare, pe care îlînscriu cu două-trei semne acolo într-o listă, şi în felul acesta am robotizat întreagaRomânie. Eu nu mai aparŃin unui judeŃ, nu mai aparŃin României. AparŃin unor sigle,unor numere înscrise… E trist!Aceasta desfiinŃare a judeŃelor, aceasta proiectată desfiinŃare a judeŃelor este mult maigravă. Se înscrie într-un şir întreg de acŃiuni menite să destrame teritorial România, şisă şteargă identitatea. Eu nu mai sunt român. Voi fi altceva. Voi fi un locuitor al uneiregiuni europene. Or dacă le iau la bani mărunŃi pentru mine, ca istoric, acesta esterezultatul. Nu uitaŃi că aceste judeŃe au sute de ani vechime, indiferent de faptul că s-auschimbat graniŃele lor, mai mari sau mai mici, dar ele sunt intrate în conştiinŃa mea.R. T.: Atunci când în 1948 sovieticii împreună cu comuniştii din România au dat loviturade graŃie statului civilizat român, au înfiinŃat raioanele, au desfiinŃat judeŃele. Evident aufost singurii care au avut această îndrăzneală incredibilă, să calce istoria României, auînfiinŃat raioanele şi regiunile pe model sovietic şi odată cu înfiinŃarea acestor raioaneşi regiuni, au schimbat şi denumirea tradiŃională a unor oraşe din România. CitiŃi aicidecretul pentru schimbarea numelui oraşului Braşov, în acela cu numele de oraşul Stalin.Atunci când România cu kalaşnikovul la tâmplă era obligată să aduleze pe unul dintre cei maimai criminali din istorie, pe Iosif Visarionovici Stalin s-au desfiinŃat judeŃele şi s-au înfiinŃatraioanele şi regiunile pe model sovietic.D.C. Giurescu: Da, chiar şi în Bucureşti aveam un raion Stalin. Raionul Stalin era, mi separe, sectorul 1, astăzi.R. T.: Dacă lucrul acesta va inspiră să rememoraŃi evenimente recente, pe munŃii Tâmpei, laPoalele Tâmpei în Braşov, era scris peste brazi Stalin. Cred că ştiŃi cine mai scrie astăzi pemunŃi, şi de unde se inspiră oamenii aceştia, atunci când desfiinŃează judeŃe, şi scriu numepe munŃi, în semn de omagiu pentru conducătorul iubit.D.C. Giurescu: Ce se întâmplă acuma cu desfiinŃarea judeŃelor, v-am spus, se înscrie
  • 2. în două tendinŃe foarte clare din ultimii ani. Pe de-o parte destrămarea teritorială aRomâniei, şi pe de altă parte ştergerea identităŃii noastre ca români, să nu mai fimromâni. Şi iată să vă dau exemple:Întâi: regiunile de dezvoltare. Acel faimos proiect, din păcate al UDMR-ului: 50.000 Km² ,taie Transilvania în două, pe linia trasată de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.Al doilea: statutul minorităŃilor care se pregăteşte. Dacă se adoptă prin formulă magică aasumării răspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale sub pretextul autonomiilorculturale. Autonomii teritoriale în Transilvania care vor face tranziŃia de la cele treijudeŃe-două jumătate, secuieşti, şi până la graniŃa cu Ungaria.Al treilea argument: legea arhivelor. Întoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastră ştiŃice înseamnă asta? Să le întorc unde? Emitentul a fost până în 1918 Ungariasau Austria. Acolo le întorc? Eu cred că nu-şi dau seama oamenii de catastrofa pe care opregătesc României.R. T.: Această lege a fost deja adoptată…D.C. Giurescu: De Senat, şi dacă se adoptă şi de Camera DeputaŃilor înseamnă căe ştergerea memoriei, fiindcă odată ce arhivele dispar din centru… Dacă le-aş propuneStatelor Unite să întoarcă arhivele de la Arhivele NaŃionale Centrale de la Washington DC ladiferiŃii emitenŃi, eu cred că s-ar uita şi ar spune probabil că este un act de trădarenaŃională, de destrămare a unităŃii Statelor Unite.Al patrulea element: legea educaŃiei. Suntem educaŃi pe modă europeană în care 92%dintre elevii autohtoni au mai puŃine drepturi decât 8% dintre elevii minoritari. Bine căau minoritarii drepturi, dar vreau ca şi ai mei să aibă aceleaşi drepturi!Aceeaşi lege enumeră 22 de principii directoare, unul din principii este şi cultura, identitatea şiistoria românească, dar în lege nu se află nimic pentru promovarea acesteia. Mai multdecât atâta: finanŃarea este favorizantă pentru minoritari, şi dacă sunt 10 elevi minoritariromâni într-un sat, desfiinŃăm şcoala respectivă, dacă sunt zece minoritari într-un sat,facem o şcoală specială. Iată deci, ce înseamnă legea educaŃiei europene… nu mai vorbescdeautonomia universitară, care acolo e proclamată cu litere groase, şi în realitateuniversităŃile sunt supravegheate acuma cum nu au fost niciodată înainte, la alegerearectorului şi a altora.Al cincilea element: nu mai avem manual de istoria românilor. Elevii de clasa a XII-a auun manual pe care scrie Istorie, iar înăuntru e tranşată, ca la abator, istoria românilor pe tememari, pe care le înŃelege un om care cunoaşte istoria românilor, dar nu unul care trebuies-o înveŃe, fiindcă principiul cronologic a fost desfiinŃat.Al şaselea element: eu pot să insult acuma drapelul Ńării, personalităŃile marcante… Înlege nu mai există incriminare penală pentru acest lucru, a simbolurilor naŃionale. Fac cevreau. Şi cu ce mă aleg? În cazul cel mai bun, dacă acŃionează guvernul sau autoritatea, măaleg cu o amendă.Al şaptelea element: Am aflat cu stupoare că asociaŃia culturală Forumul Românilor
  • 3. din Covasna, Harghita şi Mureş nu primeşte un leu de la Guvern pentru acŃiunile saleculturale.R. T.: Forumul civic al românilor din Harghita, Covasna şi Mureş au dat în judecatăGuvernul României în legătură cu stema comunei Ilieni, unde se vorbeşte de graniŃă şiłinutul Secuiesc şi au câştigat împotriva Guvernului.D.C. Giurescu: Aşa, şi Guvernul ce a făcut?R. T.: A făcut recurs împotriva românilor din Harghita, Covasna şi Mureş.D.C. Giurescu: Ei bravo! Suntem foarte „mari” în cazul ăsta! Guvernul care se împotriveşteromânilor…R. T.: Aceasta este Hotărârea de Guvern din 2010. În HG 402/2010 se vorbeşte desprełinut Secuiesc şi se vorbeşte despre graniŃă, domnule academician, pentru că s-a spus căniciodată acest łinut Secuiesc nu este menŃionat într-un document românesc. Din păcate, v-ospun cu mare regret, Guvernul României a emis un document care vorbeşte despregraniŃa între łinutul Secuiesc…D.C. Giurescu: Şi łara Bârsei… Extraordinar, extraordinar!Al optulea element: Ora de istorie la televiziunea romană nu mai este. Astea suntmărunŃişuri acuma. Nu mai există pur şi simplu.În al nouălea rând: Nu mai vorbesc despre desprinderea propagandistică, şi nu numai,mediatică, a celor două judeŃe şi jumătate.În al zecelea rând: Şi reforma sistemului sanitar. Despre asta ce să mai vorbesc?! Carepoate să ducă foarte departe.Peste toate – şi cu asta am terminat – e anularea Parlamentului. Asumarea răspunderiieste o formulă extraordinară, ca să nu mai conteze Parlamentul. VedeŃi? Marea AdunareNaŃională era mult mai logică decât Parlamentul de astăzi. Spunea ConstituŃia din ’65: „forŃaconducătoare din Republica Socialistă România este Partidul Comunist Român” – monopolulputerii. Era clară puterea. DeputaŃii votau aşa cum spunea Partidul. Acuma nu! Avem unregim, chipurile, pluralist şi, în schimb, ne asumăm răspunderea încât orice lege poatesă treacă în momentul de faŃă, fiindcă Guvernul beneficiază de o majoritate aritmetică,care nu mai corespunde în niciun fel cu opŃiunile şi cu sentimentele populaŃiei.R. T.: Această nenorocită de asumare (îmi cer scuze pentru exprimare) seamănă cu votul lacomandă care se exprima în Marea Adunare NaŃională.D.C. Giurescu: Da, dar acolo cel puŃin era logic, că aveam un singur Partid.R. T.: Era logica regimului.D.C. Giurescu: Era logica regimului de atunci. VedeŃi, ştiŃi ce se întâmplă acum cu noi?Un distins coleg de-al meu, mai tânăr, din Academie, a spus-o acum, recent: „Statul numai are voinŃă, nu mai vrea să apere valorile fundamentale ale României“. Cu tot ce v-amînşirat, aşa ne taie în fiecare zi, şi cu fiecare măsură. Or, desfiinŃarea acestor judeŃe îmitaie mie însăşi baza existenŃei locală. Nu se poate! JudeŃele nu sunt o creaŃie a luiMircea cel Bătrân. JudeŃele erau acolo şi Mircea le-a întărit. Nu sunt o creaŃie a lui Carol I
  • 4. sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo şi domnitorul unirii şi fondatorul monarhiei le-a întărit.R. T.: Şi dacă vreo minte rătăcită din actuala putere vrea să facă vreo reformă administrativăpe regiuni cu raŃiuni economice, s-o facă, dar să nu desfiinŃeze judeŃele.D.C. Giurescu: Culmea este că Uniunea Europeană nu ne cere această desfiinŃare [ajudeŃelor].Este o mistificare grosolană, urâtă de tot: să spui oamenilor că UE ne cere aşaceva. Dar nu este adevărat. FranŃa şi-a menŃinut zeci, sute de departamente, Germania lafel, Anglia la fel. Fiecare unitate teritorială cu numele ei este acolo, şi numai noi ledesfiinŃam.R. T.: Ca să vă dau un argument; ştiu că v-a deranjat întotdeauna această procedură numităasumare, care personal n-o consider democratică şi nici dumneavoastră n-o agreaŃi. Ea s-amai întâmplat şi în multe alte cazuri. VeŃi vedea că pentru modificarea teritorială aRomâniei, domnule academician Dinu C. Giurescu, există o lege, şi ea nu se poate facedecât în cadrul acelei legi. Cine o face altcumva decât e scris în legea referendumului,încalcă această lege. Legea numărul 3 din 2000, care demonstrează, fără niciun fel deîndoială, ca actuala putere nu poate face modificarea administrativ teritorială aRomâniei prin asumare de Guvern, şi nu o poate face în Parlamentul României.Iată ce spune legea numărul 3/2000: REFERENDUMUL ESTE OBLIGATORIU.Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumuluiArt. 13 (3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelorteritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeŃelor se înaintează Parlamentului spreadoptare numai după consultarea prealabilă a cetăŃenilor din unităŃile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea refrendumului esteobligatorie.Art. 52 (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciŃiu al dreptului de aparticipa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicereaunor drepturi.(publicată în Monitorul Oficial , nr. 84 din 24 februaire 2000)Cu alte cuvinte trebuie să se organizeze referendum în fiecare localitate şi în fiecarejudeŃ, să-şi întrebe cetăŃenii. Dacă o fac prin asumare de Guvern şi nu organizeazăreferendum în toate judeŃele din România, sunt pasibili de închisoare, potrivit acesteilegi, actualii guvernanŃi.D.C. Giurescu: Da, aşa este, dacă vor să aplice această lege; însă în ultimul timp, eu amasistat, nicio lege nu mai este valabilă. Uite asta este foarte clar. Ar trebui să mă întrebe pemine în Bucureşti, pe cei care locuiesc în Braşov, în ConstanŃa, în Cluj, în Timişoara,oriunde, dacă vor să schimbe limitele judeŃului, dacă vor să-l anuleze, sau dacă vor să seîncadreze în alte limite teritoriale.R. T.: VedeŃi? Există chiar o lege. Atât preşedintele cât şi primul ministru spun „noi amhotărât, vom modifica, o trecem prin Parlament şi gata“. Oamenii aceştia nu cunosc nici
  • 5. măcar legile acestei Ńări, cei care ne conduc, dacă nu cunosc istoria.D.C. Giurescu: Sau nu vor să o ia în seamă. Şi nu cunosc nici istoria. ŞtiŃi, asta estepartea cea mai gravă: vor să ne şteargă memoria, vor să ne şteargă identitateanoastră. Prin toate aceste răsturnări, prin toate aceste acŃiuni de buldozer pur şisimplu, vor să fiu ca frunza pe apă, că frunza este un simbol, să nu mai ştiu ce e cumine, să fiu un fel de cetăŃean aşa, al nimănui, care locuiesc într-o regiune desemnatăprintr-o cifră romană, şi care sunt încă o dată înscris printr-un indicativ numeric într-olistă. Asta este, fiindcă un om ca acela nu are decât nevoi imediate: trebuie să se ducă lamall, să cumpere o maşină şi să călătorească poate în străinătate, şi să se îmbracebine. Asta este tot, dar în cazul ăsta România: adio! Aici este partea cea mai gravă. PrindesfiinŃarea judeŃelor îmi iei baza mea teritorială care de sute de ani există acolo.Bunicul meu s-a născut în Buzău, şi judeŃul Buzău există şi astăzi. De patru generaŃii suntembuzoieni prin naştere. Ăla este primul loc. Îmi ştergi şi Buzăul? Ce fac? Unde sunt născut? Înraionul Stalin din Bucureşti?R. T.: Iată ce scrie istoricul Constantin C. Giurescu [tatăl d-lui academician Dinu C.Giurescu] în Istoria Românilor:„JudeŃele, ca subîmpărŃiri administrative, sunt contemporane cu întemeierea statului.“Mai departe:“Prima menŃiune despre judeŃul Vâlcea o găsim în hrisovul din 8 ianuarie 1394, prin careMircea cel Bătrân dăruieşte Mânăstirii Cozia, între altele, dijma din miere şi ceară a acestuijudeŃ“.„Cea dintâi menŃiune despre judeŃul Ilfov o găsim în documentul de la 23 Martie 1482 încare e vorba de <<satele pe care le are Mănăstirea Snagovului în judeŃul Eihov>>“„Rezumând constatările făcute asupra vechilor judeŃe din Ardeal, observăm că dacămulte din ele şi-au luat numele de la cetăŃile în jurul cărora s-au dezvoltat, altele s-aunumit după cursurile de apă pe care le străbăteau. O seamă dintre vechile denumiriromâno-slave sau chiar anterioare acestora au fost păstrate (Maramureş, BistriŃa, Crasna,Timiş, Braşov) sau traduse din limba cuceritorilor (Târnava, Alba). Ele constituie încă unargument pentru continuitatea noastră în Ardeal, arătând lipsa de temei a teorieipotrivit căreia am fi venit în această Ńară abia la sfârşitul secolului XII sau începutulsecolului XIII“.Acestea sunt argumentele esenŃiale pe care Constantin C. Giurescu le oferă în Istoriaromânilor, argumente pentru judeŃe, argumente pentru existenŃa românilor pe acestemeleaguri, argumente care ne determină astăzi să pledăm pentru menŃinerea acestor judeŃe.Din această ediŃie, pe care dumneavoastră personal aŃi îngrijit-o, domnule academician ce aŃivrea să comentaŃi?D.C. Giurescu: Întâi vechimea lor dacă se poate. SubîmpărŃirile lor [a judeŃelor] suntcontemporane cu întemeierea statului. Dacă sunt contemporane cu întemeierea statului,înseamnă că în momentul când Basarab a adunat diferitele părŃi şi a făcut łara Românească,
  • 6. sau când Alexandru cel Bun a întărit, a consolidat Moldova, el a aflat acolo judeŃele şiŃinuturile respective. Ele sunt expreisia nevoilor populaŃiei de pe valea unui râu, de pevalea celuilalt râu, din jurul unei cetăŃi sau a unui târg important. La fel şi în Transilvania.Asta este! [JudeŃele] sunt o organizare naturală, normală, ivită din nevoile unei populaŃiidintr-o zonă, şi nu dintr-un decret prezidenŃial care le anulează sau le dă la o parte. NupoŃi să ştergi istoria cu buretele fiindcă vrei tu! Nu se poate acest lucru! Iar Constantin C.Giurescu în Istoria lui monumentală are un capitol special despre judeŃele łării Româneşti.Din asta înŃelegând şi cele ale Moldovei, şi cele din Regatul Transilvaniei.R. T.: Aici este coperta cărŃii lui Constantin C. Giurescu. Nu ştiu dacă mai este nevoie deargumente suplimentare, dar sunt cărŃi, sunt tratate, sunt volume de istorie după care auînvăŃat sute de mii, poate milioane de elevi, de studenŃi din România, mai puŃin cei care neconduc astăzi.D.C. Giurescu: Da, şi el a scris şi două manuale, de clasa a V-a şi a VIII-a, care eraumanuale standard până în 1944-1945, care au fost anulate după aceea. Le compari, aceleacare erau manuale tot alternative, cu ceea ce este acuma şi vezi distanŃa enormă, vezide ce elevii, studenŃii actuali fug de manualul de istorie. Simplu!R. T.: Am găsit în aceleaşi resurse publice şi o hartă a judeŃelor Valahiei, domnuleacademician. Am vrea să o arătăm şi celor care privesc Punctul de întâlnire şi să o discutămpuŃin. Sunt denumiri care, din punctul meu de veder, stârnesc emoŃii pentru cei care simt cevapentru istorie.D.C. Giurescu: Da, uitaŃi-vă aici! JudeŃul de Baltă: erau bălŃile de lângă Dunăre.JudeŃul Dolj: Dolj înseamnă Jiul de Jos. JudeŃul Jaliştea, de asemenea, un altul. Motru:era râul Motru. Argeş, DâmboviŃa, Buzău, Râmnicul Sărat, IalomiŃa sunt pe malulunor râuri, PădureŃ din cauzapădurilor, Ilfov înseamnă łara Arinilor. Erau probabil foartemulŃi arini în zona aceasta.R. T.: Vlaşca de care pomeneaŃi…D.C. Giurescu: Vlaşca este nume dat de vechii slavii, care au venit aici după anii 500-600 şiau găsit aici, la Giurgiu, în pădurile de acolo pe vlahi, pe valahi. Vlaşca înseamnă łaraValahilor şi cuceritoritorul slav, ocupantul slav de atunci a zis „da dom’le asta-i Vlaşca, e łaraValahilor” adică unde locuiau strămoşii noştri. Adică vedeŃi că ei s-au constituit şi s-auformat în mod natural în jurul unor puncte din astea, pe care acuma după 600 de ani ledesfiinŃam cu pixul sub motivări total false.R. T.: M-a mişcat, trebuie să recunosc, acea afirmaŃie din cartea tatălui dumneavoastră,faimosul istoric Constantin C. Girescu, în legătură cu pledoaria pentru judeŃe, în zonaArdealului, şi aş vrea să revenim, dacă se poate în legătură cu acea afirmaŃie.Spune Constantin C. Giurescu: „existenta judeŃelor este cle mai bun argument pentrufaptul că noi am fost dintotdeauna prezenŃi, în special în zona aceasta a Ardealului”, pecare mulŃi o contestă, şi dacă astăzi vrem să desfiinŃăm judeŃele, mă gândesc cu înfrigurare,domnule academician, că cineva, probabil, când contestă judeŃele şi le desfiinŃează,
  • 7. următorul pas ar fi să conteste şi prezenŃa noastră, sau românismul din Ardeal.D.C. Giurescu: Da, bineînŃeles, că am venit în secolul XII, XIII, asta este o veche temă depropagandă, neputând să conteste majoritatea absolută a românilor, au început săspună: „da, dar voi aŃi venit după noi, şi noi am fost primii ocupanŃi” şi alte teorii dinacestea. În Ardeal, însăşi constituirea voievodatului Transilvaniei în cadrul regatului maghiareste un ecou al formei vechi de organizare, din vremea când românii conlocuiau cu slavii peteritoriul Ardealului. Voievodatul, aşa cum a fost voievodatul łării Romaneşti. Asta e pe de-oparte.Pe de altă parte sigur că au fost unele judeŃe constituite de regalitatea maghiară care au Ńinutseama fie de Târnava Mare şi Târnava Mică. Uite două judeŃe: Maramureşul care existaatunci şi l-au constituit într-un comitat. Bihorul de asemenea. Sunt forme vechi deorganizare pe care regatul maghiar, în momentul în când a încorporat Transilvania, le-apreluat şi le-a transformat în comitatele regatului. Şi mai târziu când Ungaria a făcutdualismul cu Austria, a reînfiinŃat toate judeŃele. JudeŃele din Transilvania sunt judeŃelecare s-au constituit de-a lungul vremilor. Aşa de puternică era instituŃia, încât au extinsaceastă instituŃie a comitatelor, echivalentă cu judeŃele, pe toată Ungaria mare, aceeadin 1867.R. T.: Văd atacurile care vin din partea extremiştilor maghiari; citesc această afirmaŃieemoŃionantă a lui Constantin C. Giurescu, tatăl dumneavoastră, care spune că „judeŃele sunto formă care demonstrează în Ardeal existenŃa românilor dinainte de secolul XII”, şi opledoarie pentru românism în această zonă esenŃială pentru existenŃa noastră ca stat; văd căse doreşte desfiinŃarea judeŃelor şi îmi dau seama că, după această discuŃie extrem depericuloasă şi de care nu avem nevoie acuma în plină criză, pentru români, următoareadiscuŃie probabil va fi statul unitar român.D.C. Giurescu: Da, păi e „normal”. Tot ce am înşirat până acuma, acei paşi mai marisau mai mici pentru destrămarea unităŃii teritoriale şi a demnităŃii româneşti, mergtoate ca un şuvoi către o singură Ńintă, articolul 1 din ConstituŃie: România este statnaŃional unitar, suveran, şi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor să suprime. Şi suprimă înmomentul în care în conştiinŃele noastre, ale elevilor din liceu, a dispărut Istoriaromânilor ca materie de învăŃământ. În momentul în care cetăŃenii dintr-o urbe, nu mai auconştiinŃă că sunt români, poate nici măcar că sunt bucureşteni sau braşoveni, ci aşa,suntem nişte cetăŃeni care navigăm într-o regiune de dezvoltare, aşa 1,2,3, 4, sau 5.R. T.: Să dea Dumnezeu să n-aveŃi dreptate, domnule academician, dar mi-e teamă căexperienŃa uriaşă a dumneavoastră vă îndreptăŃeşte să vă gândiŃi la faptul că idea de statunitar a României, şi modificare a ConstituŃiei va duce tocmai acolo.D.C. Giurescu: Păi da, şi ca un corolar, va fi după acea renunŃarea la ziua de 1Decembrie, renunŃarea la imnul statului, adică [la] Deşteaptă-te române, şi la altelucruri. Toate merg în aceasi direcŃie. Sunt însă, cum să vă spun, minŃi care conduc şicare gândesc în felul acesta.
  • 8. R. T.: Dacă doriŃi să rememoraŃi, sau să vedeŃi pentru prima oară, cine au fost cei care audistrus judeŃele României, ne întoarcem în 1950, să vă arăt o lege care a fost adoptată deMarea Adunare NaŃională chiar în acel an, care reprezenta debutul obsedantului deceniu. Aşspune cel mai urât, şi cel mai trist, şi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modernă aRomâniei. Legea nr. 5 din 1950, cea care desfiinŃa judeŃele României, şi o făcea subconducere sovietică, o făcea Gheorghiu Dej, împreună cu bunul său prieten IosifVisarionovici Stalin. Am postat pe blogul meu în integralitate această lege. Astăzi, la Punctulde Întâlnire am adus un extras:Marea Adunare NaŃională a Republicii Populare RomâneÎn temeiul art. 38 din ConstituŃia Republicii Populare Române, văzând HotărâreaConsiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950, adoptă următoarea lege pentruraionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române.Articolul 1. FiŃi foarte atenŃi la acest articol 1, fiindcă seamănă foarte mult argumentaŃiacomuniştilor sovietici din anii ’50, din România, cu ceea ce oferă astăzi ca motivaŃie, regimulBăsescu-Boc. Tot sub masca bunăstării economice şi a atragerii unor fonduri şi acooperării dintre tot felul de persoane fizice şi juridice, sub aceeaşi motivaŃie ne estepropusă acum, ca şi atunci, desfiinŃarea judeŃelor. Iată aşadar ce spune acest articol 1:„Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, în scopul construiriisocialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât maimult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât maitemeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la întărireaalianŃei clasei muncitoare cu Ńărănimea muncitoare, TERITORIUL ROMÂNIEI SEÎMPARTE ÎN: REGIUNI; ORAŞE; RAIOANE.Regiunile din Republica Populară Română şi capitalele lor sunt:”Domnule profesor, aŃi trăit acele vremuri.D.C. Giurescu: Am trăit acele vremuri şi când mi-aŃi reamintit lucrul ăsta, îmi vine înminte acuma, ca pentru europenizarea României se desfiinŃează judeŃele, în vedereaasigurării nivelului de trai, a creşterii bunăstării poporului, etc. etc. Este o similitudineabsolut de negândit, aproape. E aceeaşi argumentare, numai că acelaşi Gheorgiu Dej adesprins România de sub tutela sovietică, pe când acuma nu ştiu ce se întâmplă.R. T.: Domnule Dinu C. Gurescu, ce este de spus, ca un cuvânt final, despre desfiinŃareajudeŃelor?D.C. Giurescu: Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelornoastre. E de spus numai că fiecare om trebuie să-şi dea seama că soarta luipersonală, afară de beneficiarii regimului, depinde de ce se joacă acuma. Se joacăintegritatea teritorială a României, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea,sentimentului că eşti român, se joacă apărarea Ńării. Statul de astăzi nu mai aparăRomânia. Statul de astăzi apară pe altcineva, dar nu obştea românească.De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU. „Nu!” – la
  • 9. ceea ce se pregăteşte în momentul de faŃă, şi să revenim la tradiŃiile noastre, sărevenim la puterea noastră din totdeauna.R. T.: MulŃumesc pentru această extraordinară lecŃie de istorie domnule academician Dinu C.Giurescu. Vă aştept oricând cu drag, înapoi la Punctul de întâlnire.

×