Romania în 1938 - 50 de fotografii

M. 5. REGELE CAROL II Voevodul Culturii Si FSuritorul Rom6niei Moderne

MARIA SA M IHAI, MARE VOEVOD DE ALBA-IU LIA Fala tinerimii rom6ne, este un mare iubitor de sport

CATEDRALA ORTODOXA DIN CLUJ lmpozanl si mtre! altar al neamului, in Cluiul altE daiS inslrEinat.

RESEDtNTA M|TROpOL|TANA DtN CERNAUTT Citadelt a credinfei ;i culturii pe pEm6niul pe care alfii il vroiau al lor.

ARAD Palalul cullural ad5poste;le splendide colecfii de art5. ln fund Muregul f;i duce lin apele lulburii spre Tisa.

RAZBOT pRtMtilV DtN MUNTil ApUSENt Cu a[uforul lui, femeile noasfre;i.au fmbrEcat sute de ani easa,

a; +;: F. &iA PERECHE DIN FELMER Comuni romSneasci pe malul drept al Oliului. Se remarcS gAleala capului la femei, foarfe originalS pentru un sal romSnesc.

t I t # n t s .G FUReA !NCRUSTATA DtN T! t-t5eA-StBtU h'{ef5rnnurita draqosfe de frunnos a ereiat din mAini simple, biiuterii de art5 popularS"

L:AlTELUL. PFTES DELA SINAiA La roaiele luceqilor cu v;,rirri irrri t:eii'rE, si,iiueslc r+:e d':rl.; plrnuiui ilege ,:i Rcmcaiei :'j --l5lii ie .-'ri t.:c3.:rl'i: drii:lice, atjtl';'1c ei:'c.".? ;:': ir;'ije ji'r:rii.

DEFILEUL DAMBOVICIOAREI gerpuind printre sl5nci inalfe ;i col!i infiorEiori, s:i qli-"-t-:]li!.Ylil.taul 5i drumul conduc pe cine vr6a sE'i urmeze p6nE in creerul munfilor'

INVARTITA La Ptrh5ufi in Bucovina, flEc5ii ioacE a;a cum au iucat strEmolii'

PE BARAEAN Din lulie, fn loatS fara unde"s'a seceral g16ul, balozele duduie de povara lreeralulul

v -a*r FATA DIN MUNTII APUSENI Furca ;i fusul, sunl nedespErfifii ei priefeni, fie acasE, fie ci esle plecatE in sat dupE lreburi'

MUNTETE GAINA T619ul de fele, depe acesl munle adunE in veselie mulfime de Moli din Munfii Apuseni

MUNTELE ADAM $t EVA DtN BUCOVTNA ln Bucovina, colinele si munfii mici formeazE peisagiul obignuit.

IN TARG LA RAURENi N!ici un t6rg n'are mai muliS viafE ca t6rgul olfenesc. Oamenii v6nd gi cumpEri, cu ochii strilucitoi'i de voie burE si cu gluma pe buze

COSTUM DIN RUCAR Femei frumoase, muscelence'e, au ales penlru irnpodobirea lor cel mai sErbEloresc coslum romAnesc, lucrai, de multe ori, fn fir de aur.

ililrffif[ilftfittt MANASTTREA CETATUTA DtN tA$t Ora; de aminliri;i tinerele molcomitS, la;ul pEstreazE cu sfinlenie lezaurul de relicve al Moldovei de altE dat5,

trt _ rf A I I lp MANASTTREA MOLDOVTTA Una din cele palru mEnEsliri bucovinene, caroclerislice prin ccnslrucfia;i mai ales prin pcdcabele exter"ioare. Sub lespezile lor, odihnesc marii conducElori ai Moldovei

BRAgOV La poalele munfilor, ,,Burgul" sumbru altEdatS, esle azi un orat modern, plin de viafE.

iRB , j E E i:f i --,r:rl.'ii!. !ill+ 5:Ft;i IiCr:ri |i,:i"-!ce rie 5:1,..i1.) int:qri!i "ig i1r", i r":o1:ior :tt.!:1' 1';1*{isv;:u ;.;:i ll i:' ii:. ;:'i'': ;l .r,Jj ce nu rn.li :?!=:.j{}iir': delle ti .':-:t'.-.t?- ar :.,i-i:ii-:1 : =!!+ ir.*;:rr+: i:': :..':j 'r -.' r-':: ',1 ; ,l::! a':.:)i'-l :i ".it'r' iif"lr'

it I SCHITUL IALOMICIOARA ln crestetul munfilor, in gura uneia din cele mai mari pegteri din far5, micul sehit este unie in felul sEu

sTANA PE VALEA tALOMTTET lmprEgtiale pe lot cuprinsul munfilor, sl6nele cu mii de oi i9i trEesc via!a plinE de farmec.

DUNAREA LA CAZANE La intrarca in Cazane, DunErea i;i aduni apele 1i le strecoarE lerniloare prinlre ziduriie de piatrE

DUNAREA LA ADA.KALEH Col! orienlal fn mijlocul bEtr6nului Danubiu, REmEsitE vie al unor vremi uiiaie.

BALCIC Feeiie de vis si poezie, nEscul din dragosiea 1i fantezia unei maii Regine"

PORTU L CAVAR NA CapAtul de noid al Coasiei de Arginl.

S$ B* w w g$ INTERIOR DIN RUCAR Muscelul, iudef al florilor 9i veseliei esfe locul celor mai frumoase podoabe lucrate de femei

i.td' t :.--- ULITA DrN DRAGOSLAYE mari, proaspit vSruite, impreimuire dc piairE cu poartE inEltS, ca s5 pcatE frece carul incErcai cu f6n, iaiS modelul gospodEriei de sub munte"

PE DRUMUL PIFIR!GULUI iIIUNTIi NEAMTULUii ln r-nun1i. femeile e5!5rese <leopotr-ivi Eu birbaiii. De mtrite ori :it,qure, cle u.ci si cobeiari i-Jrurnu.i ije zeci dq kiio:retri,

Btsl'RtTA LA BROSTENt Valea at6i de c6ntati de toti cei cari au vdzui-o

MANASTIREA CURTEA DE ARGES Locul de vegnici odihnE al primilor Regi ai Rom6niei. Unul din cele mai slrElucite monumenle arhitectonice romAnegli-

MANASIlREA NEAMTULUT Una din cele mai vechi gi mai mari m6ntsliri moldovene;li. Vestit cenlru de cuiiurS.

FANTANA LA MANASTIREA HOREZU Ctitorie a lui Br6ncoveanu cel iubitor de arl5. MEnEslirea esle vestilE prin bogSfia picturilor;i sculplurilor sale.

CASTELU L MOGO9OAtA Fosla regedinf; de varE a lui Br5ncoveanu, pSslreaztin inlerior numerodse relicve dela piosul Voevod.

MANASTIREA CERNICA A;ezare monahalS, la c6!iva pa;i de Bucuregli, Loc de reculegere gi pace sufleleasct.

5hI AGOV Fufini ani rnai jneinfe cunoscul numai. e e61iva,pentru strEvechea mAnlsiire, care I-a dat nurnele, eei minunaf loc de recreafie in imediala apropiere a Eucureslilo'

ENCICLOPEDIA FOTOGRAFICA Cu cigiva ani in urmi, pasiunea pentru vAnitoarea de fotografii, m'a purtat pe drumuri, in lungul qi in 1atul girii. Pe aceste drumuri, care in cea mai mare parte, le,am stribitut pe jos, cu sacul in spinare, aparatul fotogra{ic pe umir gi ochii insetali de minunigiile locurilor ce colindam, am invlEat nu numai si,mi cunosc, ci mai ales sl,mi iubesc {ara. Aceasti gari plini de f,rumuseqi unde nu existl sat, mai ales cele din apropierea munfilor, in care scotocind prin tainige ascunse, si nu descoperi comori artistice gi virtufi rarc. Am stribltuc mai intii plrgile de jos ale Banatului cu oameni veseli, mereu zimbitori, mereu ,,{runcea". De pe Cerna arn venit in Olcenia gi o vari intreagi i.am colindat satele qi am aflat clipe de odihni la umbra ministirilor ei. In alc an am vinat imagini prin plrgile de sub rnunte ale Munteniei. In toamna aceluiag an, Balcicul, Valea Batovei, Caliacra qi alte locuri interesante de pe pimintul din dreapta Dunirii, au fost prinse pe cligee qi rinduite 1a rafturi. Vine iar primivara Ei pornesc din nou 1a drum. Ministirile Moldovei cu plrlile muntoase sunt cercetate incet, ,,mo1com"; trec apoi in Bucovina Ei gisesc sate, unde 200,300 de cliqee nu ajung pentru a pucea oglindi toati boglqia frumusegilor din partea locului. Incet, incet, pe creasta de nord a gI-rii dau in Maramureg. Aci mi intilnegte iarna Ei mi gonegte. Lucrind cligeele, agtept si treaci timpul urit. Jara Oltului, Sibiul, pir;ile Biscrirei vin 9i ele la rind. Apoi altele gi altele.

Astfel, an de an, negciute decit de cigiva, s'au adunat intr'o modesti cisufI aproape 7000 de cligee, lucrate cu multi grije,- reproduceri fidele ale locurilor prin care am trecut, cu toate manifestirile vieqii, cu toate bucuriile gi necazurile lor. AEa s'a niscut Enciclopedia Fotografici. Din doringa de a arita tuturor, alor no;tri ca qi striinilor, minunile pimintului nostru, s'a adunat aceasti mici colecgie de cligee- Mici, deoarece in ziua cind se va termina, Enciclopedia Fotografici va trebui si aibi aproape 2 milioane de cli;ee. Numai atunci se va cunoagte de toatl lurnea cum arati gi ce este mogia noastri. In programul de lucru a1 Enciclopediei Fotografice intri: In afari de tipirirea in colecgie la indemdna tuturor, aga cum am pornit cu acest album, a locurilor interesante, monumentelor, manifestlrilor, etc., intr'un viicor mai apropiat sau mai indepirtat, si se amenaje?e in capitall o expoziEie permanenti, cu sili mari, lumr'noase, in care fotografiile si infiqigeae tuturor, intreaga fari cu toate caracteristicile 5i aspectele ei. $i pentruci in comparafie cu alte materiale, cel fotografic nu este prea scump, in afari de Expoaiqia permanentS. din capitala flrii, va trebui si sc amenaje4e cite o Expoziqie 9i in fiecare capi, tali de regiune, bineinEeles cu material restrins. Numai aga vom contribui la cunoagterea llrii de cicre toqi fiii ei, cari o vor iubi cu atit mai mult, cu cit o vor cunoaqte mai mult. 31 Mai 1938' Bucure;tt IoNEScu ".

ROMANIA In cadrul restrins, impus de formatul Enciclopediei Fotograficc, imaginile din acest album incearci si dea o ideie surnari asupra totalitigii f[rii noastre, atit cit poate reda o colecgie de 50 fotografii dintr'o larl de aproape 300.000 km2. ColEurile prezentate ni s'au p6rut a fi mai reprezentative prin aceea ci viafa romineasci, s'ar fi manifestat in e1e cu mai multi vigoare. S'a ciutat, ca fiecare regiune si fie infigigaci prin ceeace are particular, firl a se insista asupra uneia, in dauna alteia. Dealcfel difericele regiuni a1e qirii, de;i deosebite ca infiqigare, au un singur suflet, un singur cre4 de viaqi, deosebirile ne{lcind decit si le uneasci, complectindu,se prin aceasta una pe alta. $i pentruci obiceiul cere ca 1a inceputul unui album si se dea 9i o descriere, care si ugureze in{elegerea ilustrafiilor, o vom da gi noi pentru Rominia din pozele noastre. Nu vom da date istorice gi nici geografice, pentruci pe acestea lc putefi avea mai complete gi mai exacte, din lucririle savanfilor noqtri. Vi vom prezenta insi unul din miile de tipuri intilnite in tirnpul peregrinirilor pe intinsul qirii. Este mituEa Dina din Breaza Figiragului. O veqi intilni oricind Ei oriunde in qinuturile rominegti. Va fi poate mai inalti, mai bicranl sau mai tiniri; va avea qi alte nume, dar pinl la urmi va trebui sl recunoagteli, ci tot ea este. Iat,o pe a noastri. Daci vii din Flgirap, ca si ajungi la Breaza, nu este alt mijloc decit eirufa sau... picioarele, Pentruci aduceam mulc material foto,

grafic, am inchiriat o clruli g pornind dupi arniazi din Figira; pe inoptat am ajuns la Breaza. Cu mine mai crau inci doui per, soane. Gizduirea o aranjasem dinainte, la o notabilitate a satului, aga ci nu aveam nici o grije. In ajun insi, aceasti notabilitatc Bizduise un om care s'ar fi putut si fie hoq. Cazul era suspeci qi se cerceta de jandarmi. Flpt este cl intrase frica de l-roEi in biecul om ;i cind ne.a vizut venind, a refuzat si nc m:ri gizduiasci. Insiscenfe, legitirnagii, imploriri, zadarnic. Intre timp, noapce. Cc s[ facem ? Pe cind stam gi chibzuiam vedeam trcclnd pe lingi noi, o umbri. O oprim si cerem glzduire. Ne rispunde o voce sonori, energici. -- Pii numai de v'o place! Mai era de ales? Trecem citeva case mai departe gi ne oprim in faga uneia strilucind in lumina focului din cuhnie. Intrirn iniuntru, ne aprinde lampa qi riminem cu gurile clscate. Doui camere mari acoperite cu covoare, paturi bune cu saltele noi nc ilobiau la odihni. Nu ne,ar mai fi trebuii nimic. Nu mai spun, ci prciul cerut cra pe sfert cit s'ar fi cuvei,ij. DomniEorilor, oare n'ali fi fliminzi? Pini vi desfacegi lucrurile cu- vi pregitesc ceva de mincare. Intreba qi rispundea singuri. Nici n'am terminat bine, cl ne pomenin cu mitu5a Dina cici cr este: - Ei, gata sunteli Domnigorilor ? - Qx13 I rispundem noi gi luindu.ne proviziile trecem in cuhnie, - unde pe o masl acoperitl de un Eervet curat trona o mimiliguii, jumiri, lapte, ba gi ni;te costigi fripti. O chemim lingl noi, dar vine numai ca si stea de vorbi qi nc povesteste intr'un fe1 care ne face si uicam de oboseali gi de somn. Mituga Dina are toli copiii invigaqi. Unul esce inginer, o fard profesodri, altul 1a liceu. Nu s'a prea in!eles cu birbatul, care i,ar {i vrut mai de ajucor la casi. A ficut ea singuri cum a putut; a inchiriat casa drumegilor cari veneau sb urce munlii, a negus, torit, a ficut de toate, dar a riugit. La mituga Dina toate au

infigigare veseli; ea nu vede decdt partea comici a lucrurilor deaceea noi ridern, ridrem de ne tivllim. Ne povestegte viaga satului, conflictele ei cu oamenii din cauza deosebirilor de vederi gi cite altele. Cind ne aducem aminte de somn este ora 2al2 noaptea. A doua zi abea s'a luminat de aiui gi vocea mitugii Dina ne trezeqte qi ne indeamni la treabi. Ciliuza noastri Ghig5, un adevirat om al mungilor, a gi fost chemat de mituga Dina Ei ne agteapti. In ajunul inapoierii la Figirag, pe valea Brescioarei, ne,a prins o furtuni grozavi. Drumul ducea pe marginea piriului. Ploaia insl a umflat pAriul 9i a ridicat apele, acoperind drumul. Ne,am scos ciorapii din bocanci gi am pornit aga la trap spre sat, drum de 10 km. Morgi de oboseali, uzi complect deploaia carenuvroia si inceteze gi nemai simgind frigul care ne inconjura, ajungem insfirgit in sat. Cum ne vede, mitu;a Dina strigi infocati pe ,,Gligoriqi", cel mai mic biiat al ei gi il trimite sl ia o sticlI de spirt. Pini cind vine Gligorigi ne scoacem toate boarfele ude de pe noi gi imbri, cim strae jirineqti. Vine spirtul, il fierbe, nu gtiu ce dresuri mai adaugi in el 9i ni,l di si bem. Ne.a culcat apoi ca pe niEte copii Ei ne,a sculat la masi, A doua ai, sinitogi gi teferi, ne,am despirqit de mituqa Dina cum ne.am despirfit de atdqia algii. Alte peisaje, alte mitugi Dina. Tuturor dragostea 9i recunoE, tin{a noastri. N. I.

ACEST ALBUM, PRIMUL OIN CICLUL ENCICLOPEDIEI FOTOERAFICE, S'A TIPARIT IN INTREGIME DE IMPRIMERIILE.,ADEVERUL" IN LUNILE MAIU-IUNIE 1938

http://denisuca.com	241
http://www.denisuca.com	61
http://www.denisuca.ro	4
http://www.lmodules.com	3
http://denisuca.ro	1
http://webcache.googleusercontent.com	1

Romania în 1938 - 50 de fotografii

by Denisa Bârgău on Nov 26, 2009

Accessibility

Categories

Tags

Upload Details

Usage Rights

6 Embeds 311

Statistics

Romania în 1938 - 50 de fotografii — Document Transcript