Ultimele cuvinte
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Ultimele cuvinte

on

  • 314 views

 

Statistics

Views

Total Views
314
Views on SlideShare
314
Embed Views
0

Actions

Likes
1
Downloads
14
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Ultimele cuvinte Ultimele cuvinte Document Transcript

  • BAIRD T. SPALDING U L T I M E L E C U V I N T E Această carte este dedicată cu dragoste Marilor Spirite, fraţii noştri de demult, care au urcat pe spirala înălţimilor. Cu toate acestea, ei îşi dăruiesc ajutorul lor Umanităţii, indicind mereu Calea ce duce către Adevăr, Libertate şi Ţărmurile Superioare ale Conştiinţei şi Înţelegerii. Tradus din lb. englez de Louis Colombelleă Editura Robert Laffont - Paris 1985
  • NOTA EDITORULUI: Iisus a spus: "Lucr rile ce le fac Eu, le ve i face i voi, i voi le ve iă ţ ş ş ţ face înc mai bine.".ă Baird T. Spalding s-a stins din via la 18 martie 1953, la Tempeţă (Arizona), la vîrsta de 95 ani. Capitolele prezentei c r i sunt extrase dină ţ conferin ele inute de el în California, în ultimii s i doi ani pe Terra.ţ ţ ă S U M A R U L : Schi a biograficţ ă I. - Fotografierea unor evenimente din trecut II. - Cunoa te-te pe tine însu iş ţ III.- Exist oare un Dumnezeu?ă IV. - Via a ve nicţ ş ă V. - Pilda divină VI. - S fii con tient c tiiă ş ă ş VII.- Realitatea VIII- St pînirea asupra mor iiă ţ IX. - Legea îmbel ug riiş ă X. - Adev rul v va reda libertateaă ă XI. - Oameni care au mers cu Maestrul XII.- CREDO 2
  • SCHIŢĂ BIOGRAFICĂ Cînd este vorba de o explozie a interesului general fa de oţă personalitate sau operele sale, cum a fost cazul celor ce au citit VIA AŢ MAE TRILOR, po i fi sigur c te afli c l uzit de o flac r spiritual aŞ ţ ă ă ă ă ă ă Adev rului Spiritual.ă În vremurile noastre, pu ini scriitori au stîrnit atîta interes, asemeniţ lui Baird T. Spalding, al c rui nume a intrat în legend în cercurileă ă Adev rului i al metafizicii primei jum t i a secolului XX. Pu ini suntă ş ă ăţ ţ scriitorii ce au atins un grad de în l ime a inspira iei spirituale, asemeniă ţ ţ lui Spalding - spiritualitate ce cutreiera lumea în vremea aceea. Firea acestui om, felul în care i-a fost prezentat Mesajul, i Mesajul în sine, facş dovada vie a Adev rului vorbelor sale i a onorabilit ii i sinceritatiiă ş ăţ ş autorului. Nenum ratele scrisori primite din întreaga lume, pe toata durataă vie ii, fac dovada ajutorului pe care cititorii l-au primit în urma lecturiiţ c r ilor i a mesajului din ele. Scrisorile continu s soseasc , mul i aniă ţ ş ă ă ă ţ înc , dup ce autorul atinsese un înalt grad de spiritualitate.ă ă Baird T. Spalding a trecut în lumea umbrelor la 18 martie 1953, la Tempe, în Arizona, la vîrsta de nou zeci i cinci de ani. i-a v zut deă ş Ş ă treburile lui de specialitate minier , pîn la sfîr itul vie ii.ă ă ş ţ Douglas K. De Vorss, editorul s u, îl cuno tea probabil pe Spaldingă ş mai mult ca oricine, din cauza asocierii lor de ani de zile. Iat un extrasă din alocu iunea rostit de acesta la 22 martie 1953, la Tempe, la slujbaţ ă celebra-t în memoria lui Spalding :ă "Spalding era un r bd tor i umil slujitor al tuturor celor pe care-iă ă ş întîlnea. Oricare ar fi fost circumstan ele, el nu îng duia s fie prezentatţ ă ă unui auditoriu ca o personalitate ce a realizat lucruri deosebite. Din 1935, am avut ansa unic de a c l tori cu el prin mai multş ă ă ă de dou sute de ora e ale Americii de Nord. Cu toate c am tr it înă ş ă ă strîns comuniune cu el, dou zeci i patru de ore pe zi, în to i ace ti ani,ă ă ş ţ ş v pot declara cu toat sinceritatea c , dup p rerea mea, nimeni nu aă ă ă ă ă în eles cu adev rat acest mare spirit, deoarece avea activit i foarteţ ă ăţ diverse, pe diferite planuri. Formulînd aceste impresii personale, sunt sigur c ve i în elege c le fac publice cu mult umilin , c ci Spaldingă ţ ţ ă ă ţă ă nu ne era doar prieten, dar mul i îl socoteam ca un p rinte.ţ ă Nu tiu s existe pe lume un ora de oarecare importan , în careş ă ş ţă Spalding s treac f r a se opri i a intra într-o cas , spre a se a eza laă ă ă ă ş ă ş mas cu ai casei. Era binevenit oricînd i oriunde. În timpul ultimuluiă ş sfert de secol, tr ia cu te miri ce i ca o pas re. Atinsese un asemeneaă ş ă nivel, de la care via a material nu avea nici o însemn tate. Nici eu, niciţ ă ă tovar ii mei, nu tiam cît cî tiga. Nu a murit ca un om bogat. Posedaăş ş ş pu ine bunuri materiale. Marea mo tenire ce ne-a l sat, a fostţ ş ă descoperirea unic a înv turii lui Iisus. Spalding n-a scris nici un rîndă ăţă i nici n-a rostit conferin e în vederea vreunui profit b nesc. Era ca unş ţ ă 3
  • canal deschis pentru toate sumele ce-i parveneau. Imediat le împ r ea.ă ţ Habar nu avem cît de întins a fost re eaua lui filantropic , c ci nineniă ţ ă ă din cei lipsi i, apelînd la el, s nu primeasc pe loc tot ce avea asupraţ ă ă lui. În consecin , a fost întot-deauna, un om prosper. În adev r, nu maiţă ă cunosc pe altcineva fiind bogat de o asemenea manier , cum a fostă Spalding. Mul i dintre noi îl invidiam pentru reu ita-i excep ional laţ ş ţ ă care ajunsese printr-o prematur în elegere atins de timpuriu.ă ţ ă Sunt aizeci i cinci de ani de cînd, spre sfîr itul secolului XIX,ş ş ş Spalding a dezv luit pe Iisus i via a Marilor Mae tri. El a mers i a stată ş ţ ş ş de vorb cu Mari Mae tri, în lumea vizibil , la fel ca i de celebrul savantă ş ă ş M. Steinmetz, al c rui mare admirator era. Am v zut imagini ale luiă ă Spalding i Steinmetz, împreun cu Edison i ambii au prezis c va veniş ă ş ă vremea cînd vom putea face reproduceri dupa Rug ciunea de pe Munte,ă în limba i cu vocea lui Iisus din momentul rostirii acestei Rugaciuni.ş Multe din descoperirile i revela iile lui Spalding, la care îmi faceş ţ pl cere s m refer, au fost f cute de el pe întreg parcursul vie ii iă ă ă ă ţ ş pretutindeni pe unde l-au purtat pa ii. Am s v amintesc modul cum i-ş ă ă au fost publicate c r ile. Prieteni care l-au cunoscut pe Spalding laă ţ Calcutta, mi-au spus c , în cursul ultimilor ani ai secolului XIX, Spaldingă se hot rîse s scrie de mîn cîte ceva despre experien ele lui din India.ă ă ă ţ Cî iva prieteni s-au oferit s le scrie la ma in . Spalding a fost de acordţ ă ş ă i s-a plimbat ani de zile cu aceste copii dup el, împrumutîndu-le oricui.ş ă Pîn la urm , o eminent femeie din Oakland (California) i-a cerută ă ă îng duin a s scoat pe hîrtie ordinar o mie de exemplare, prină ţ ă ă ă California Press din San Francisco, spre a le distribui prietenilor personali. Spalding s-a declarat de acord i apoi a plecat în Anglia.ş C r ile au fost tip rite i împ r ite cum fusese prev zut. aizeci deă ţ ă ş ă ţ ă Ş zile mai tîrziu, i într-o manier fenomenal , doamna respectiv a primitş ă ă ă mai mult de dou zeci de mii de cereri a c r ii. Cînd s-a întors Spaldingă ă ţ din Anglia, a fost surprins, se în elege, de interesul provocat deţ dezv luirile sale i i-a permis doamnei din Oakland s publice cîteă ş ă exemplare vrea. Dup aceea, zeci de ani a primit vizitatori dornici de discu ii, ori aă ţ fost invitat s conferen ieze despre cele scrise. Dup cin , avea obiceiulă ţ ă ă s organizeze o mic edin de întreb ri i r spunsuri, primind astfel ună ă ş ţă ă ş ă mare num r de persoane. Dup ce- i ispr vea treburile lui profesionaleă ă ş ă de inginer, r spundea numeroaselor întreb ri ce se iveau în cursulă ă acestor întîlniri. Vestea s-a dus repede i a devenit de domeniul public,ş dar au încetat brusc cînd Cecil B. De Mille l-a angajat pe Spalding consilier tehnic pentru partea biblic a filmului sau Regele Regilor.ă Colaborarea mea cu Spalding a început cam prin 1930. Mă interesa în mod deosebit difuzarea c r ilor lui în întreaga lume. A fost ună ţ moment prielnic în epoc , de interes crescînd fa de Noile Idei, atît înă ţă scris, cît i în studii spirituale.ş S-a r spîndit un zvon în întreaga ar , cum c Spalding ar fi trecută ţ ă ă 4
  • la cele ve nice. Ori, el trebuia s plece la 4 octombrie în India i s facş ă ş ă ă înconjurul lumii. I-am dat ideea de a merge împreun la New-York i deă ş a ne opri în cîteva ora e mai importante de pe traseu, spre a ne întîlni cuş cititorii c r ilor lui i a risipi astfel zvonurile ce-l declarau mort. Spaldingă ţ ş a g sit bun ideea, dac o putem materializa în urm toarele treizeci deă ă ă ă zile. La sfîr itul lui august 1935, am ales treizeci de ora e, de parcurs înş ş treizeci de zile. Am motivele mele s subliniez acest lucru, amintind că ă Spalding, pîn în ultimele lui clipe, avea o energie nem surat . Nu seă ă ă sim ea obosit niciodat . Putea tr i dou sau trei s pt mîni f r a dormiţ ă ă ă ă ă ă ă mai mult de trei - patru ore pe noapte. Nu-i trebuia niciodat nimic. Nu avea preten ia de a fi mareă ţ lecuitor, sau medic, sau profet, sau psihiatru ori altceva de genul acesta. V pot asigura c i-a scris operele la fel cum v a eza i dvs. pe scaună ă ş ă ş ţ s scrie i unui prieten. Niciodat nu a utilizat scrisul automat prină ţ ă clarviziune, audiere sau ceva asem n tor. Nu era nevoie, deoareceă ă cuno tea pe cei pe care îi descria, la fel de bine ca pe marii savan i sauş ţ sfin i ca Dr. Steinmetz i Dr. Norwood. Acesta din urm fiind faimosulţ ş ă preot din New-York i prieten apropiat lui Spalding.ş M-am gîndit c toate acestea v-ar putea interesa, de i Spalding n-ară ş fi de acord, deoarece el socotea c forma fizic nu are nici o însemn tateă ă ă în adev rata Via a indivizilor. Aminti i-v c a spus: "Hrist este înă ţă ţ ă ă fiecare dintre voi.". Acest lucru vroia el s fie bine în eles de c tre fiecare.ă ţ ă Era întrebat adesea: cî i Mae tri sunt în Statele Unite? R spundea cţ ş ă ă trebuie s fie pe pu in o sut cincizeci de milioane, a a vedea el lucrurile.ă ţ ă ş Fiecare trebuie s devin con tient de divinitatea i de Unitatea sa cuă ă ş ş Dumnezeu i Hrist i nu s se supun dogmelor ori sectelor.ş ş ă ă Fiecare, dac s-ar afla în locul meu, ar putea povesti o întîmplareă foarte pu in diferit . Niciuna nu ar sem na cu ceea ce ar fi vrut Spaldingţ ă ă însu i s v spun , ca individ sau frate. Dar, r spunzînd întreb rilorş ă ă ă ă ă dvs., prin intermediul scrierilor i convorbirilor sale, nu- i precupe ea deş ş ţ fel timpul. tiu c a stat de vorb o noapte întreag cu un prieten, spre a-lŞ ă ă ă ajuta s depa easc un moment greu. P rea a avea un deosebit dar ală ş ă ă intui iei, ce f cea din el un mare erudit i savant. A studiat la Heidelberg.ţ ă ş A lucrat în multe laboratoare tiin ifice de prestigiu, cu prec dere înş ţ ă domeniul geofizic. A fost unul din pionierii lucr rilor atomice.ă Era dornic s - i ajute semenii, spre a se ajuta la rîndul lor iăş ş singuri în dep irea propriilor limite. Curios pare multora acea tr s turaăş ă ă a sa, de a nu acorda aten ie bunurilor materiale. Ca i Iisus, el în elegeaţ ş ţ c , cel mai de pre lucru pe acest p mînt, este de a duce o via plin deă ţ ă ţă ă cur enie, asemenea lui Hrist i de lep dare de cele lume ti. Bineîn eles,ăţ ş ă ş ţ este ceea ce am încercat noi ast zi, aici, deoarece noi tim c , oricum,ă ş ă Spalding este împreun cu noi mai departe i c avem ansa de a ne tr iă ş ă ş ă Via a a a cum a încercat el s ne îndrume.".ţ ş ă 5
  • CAPITOLUL ÎNTÎI Fotografii ale unor evenimente din trecut Experien ele, descoperirile i revela iile lucr rilor noastre de cerce-t riţ ş ţ ă ă î i au originea în urma c l toriilor f cute de la ce urile Himalayei, pîn laş ă ă ă ţ ă întinderile de ertului Gobi, de la New York pîn în America Central iş ă ă ş America de Sud, de la San Francisco pîn în Filipine, din Alaska pîn înă ă Canada. Am lucrat în acest fel, timp de peste patruzeci de ani, la început traducînd arhivele g site în Gobi, în Tibet i în India. Acest mod de lucru aă ş dus la formarea unei echipe de aproape dou zeci i ase de oameni,ă ş ş interesa i în tematic i care lucrau efectiv.ţ ă ş Savan ii au început a avea încredere în noi. În adev r, acum doi aniţ ă (c tre anul 1910), ei apreciau c noul nostru aparat fotografic i prin ceeaă ă ş ce am numit i am în eles noi prin "imagini ale trecutului", vom fi în stareş ţ s arunc m o privire retro, cu cel pu in un milion de ani în trecut i c vomă ă ţ ş ă putea ar ta civiliza ia de atunci.ă ţ Se poate aprecia c remarcabila posibilitate a plonj rii în trecut spre aă ă lua imagini autentice asupra celor petrecute cu mii de ani în urm . Neă str duim mult în acest domeniu. Am avut cinstea de a demara lucr rile cuă ă ajutorul Dr. Steinmetz. Eu îns mi am lucrat cu el i, pe toat durata acesteiă ş ă colabor ri, n-a încetat s ne îndemne: "Vom construi o camer , un aparată ă ă capabil s penetreze în trecut, cu care s lu m imagini ale evenimentelor,ă ă ă dac dorim.". Nu ne-a descris doar aparatul, dar l-a i desenat. L-am executată ş dup planurile lui i astazi, putem afirma c suntem capabili s fotografiemă ş ă ă i s scrut m întreaga istorie veche. Desigur, ar fi prea mult, dar vomş ă ă selec iona evenimentele. Oamenii de tiin admit ast zi i cred cu t rie, cţ ş ţă ă ş ă ă putem penetra într-un trecut vechi de un milion de ani. Prima noastr experien cu primul aparat a fost decis de Dr.ă ţă ă Steinmetz. Am lucrat cu el aproape nou ani, i mereu a afirmat c vomă ş ă izbuti în final, s explor m evenimentele trecute i urm rile lor, în fapt,ă ă ş ă ar tînd tot ceea ce au construit civiliza iile, cum procedau anume, etc. Pînă ţ ă la urm , am reu it.ă ş Primul nostru experiment a fost discursul inaugural al lui George Washington. A avut loc la New York, în locul cunoscut azi sub numele de Sala Federal (The Federal Hall). Pe cli eele noastre, pot fi recunoscu i to iă ş ţ ţ demnitarii de pe estrad , i George Washington însu i, umblînd de colo-coloă ş ş prin fa a grupului, rostindu- i discursul. La vremea respectiv , nu a putut fiţ ş ă fixat momentul pe nici o fotografie, se pictau tablouri. Acum avem imaginea real , cu vocea lui George Washington pe un disc. Cîtva timp, toat lumea aă ă crezut c e vorba de un fals pe care l-am comis cinematografic. Dar o putemă acum ar ta cu orice aparat obi nuit, cinematografic.ă ş 6
  • Pornind de aici, am mers pîn la Rug ciunea de pe Munte. Acum timă ă ş cu precizie c Iisus, ca om, nu se deosebea de noi. Cunoa tem istoriaă ş complet a familiei sale, mergînd cu dou zeci de mii de ani în urm . tim că ă ă Ş ă familia avea o bun reputa ie, i c El era un om influent, un caracter bineă ţ ş ă determinat. Era înalt de 1,87 m i, privit în mijlocul mul imii, î i spuiş ţ ţ numaidecît: "Iat un om ce va înf ptui lucruri m re e.". i le-a înf ptuit.ă ă ă ţ Ş ă Istoria o confirm azi. Ne-am întors la aceast dram i am ob inut cuvin-ă ă ă ş ţ tele autentice. Ne intereseaz întreaga sa via i l-am urm rit pe o lung perioad .ă ţă ş ă ă ă Mai mult, am cunoscut chiar Omul în sine, timp de mai mul i ani i tim cuţ ş ş precizie c , în adev r, nu a trecut prin procesul mor ii, ca a înviat.ă ă ţ Iisus din Nazaret n-a pretins nicicînd c poate face mai mult decîtă orice om obi nuit. O tim cu certitudine. Mai mult, ne-a spus-o El personalş ş c moartea poate fi învins .ă ă Rug ciunea de pe Munte a supravie uit ca o capodoper spiritual .ă ţ ă ă A a o consider m noi azi. Oamenii încep a o în elege i a o introduce înş ă ţ ş via a lor.ţ V putem ar ta c , pe lîng rug ciunea de lîng lac, nimeni nu i-aă ă ă ă ă ă adus lui Iisus nimic, în afara b iatului cu cele cinci pîini i pe ti. Nu este oă ş ş alegorie. Dac ar fi fost, b iatul nu avea ce c uta în fotografie. N-am fiă ă ă surprins nici mul imea aflat de fa . Iisus n-a spus decît atît: "A eza i-v iţ ă ţă ş ţ ă ş preg ti i-v pentru mas .". ihrana a fost din bel ug pentru to i.ă ţ ă ă Ş ş ţ Mai avem cazul în care un discipol i-a zis lui Iisus: " Doamne, avem nevoie de pîine, dar mai sunt patru luni pîn la seceri .". Iisus i-a r spuns:ă ş ă "Prive te lanurile, sunt coapte, gata de seceri .". i a a apar pe imagineaş ş Ş ş fotografic .ă Cu ajutorul acestor imagini, am putut corecta numeroase erori admise. Am lucrat opt ani pe imaginea Rug ciunii de pe Munte, mai înainteă de a-l putea identifica pe Iisus. C utam mereu un om asem n tor celui pictată ă ă de Leonardo da Vinci. Iat o experien interesant în domeniu. Trei dintre noi se aflau laă ţă ă Vatican. St team de vorb cu un cardinal foarte în vîrst ce se interesa deă ă ă progresele noastre asupra imaginii Rug ciunii de pe Munte. Îl interesa foarteă tare ceea ce f cea i ne-a spus c am putea c p ta informa ii pre ioa-seă ş ă ă ă ţ ţ dac , la recomandarea sa, ne vom duce la Louvre, la Paris, la o anumită ă persoan , care ne va ar ta scrisorile lui Leonardo da Vinci. Era o direc ieă ă ţ nou i ne-am dus imediat la Paris, înarma i cu cartea de vizit a înaltuluiă ş ţ ă prelat. Ajun i aici, ne-am dus direct la Louvre, unde am fost primi i cît seş ţ poate de amabil. Scrisorile lui Leonardo da Vinci erau atunci toate, acolo iş putem face dovada. Am avut mereu sentimentul c tabloul lui Vinci reprezenta pe Iisus,ă a a cum L-a v zut el. Acest lucru a fost dovedit azi i avem scrisorile lui daş ă ş Vinci, care dovedesc c l-a v zut pe Hrist în figura modelului ales spre a-Lă ă portretiza. El spune c omul era tîn r, logodit, i c avea o lumin magnifi-că ă ş ă ă ă în priviri. Da Vinci l-a identificat cu Hrist, f cîndu-i portretul, ca atare. Toateă s-au petrecut pe vremea Rena terii, cînd se purta p rul lung i barb . N-amş ă ş ă 7
  • v zut niciodat pe Iisus cu p rul lung i cu barb , îmbr cat în rob . Posibilă ă ă ş ă ă ă ca alte persoane s -L fi v zut a a; a a scrie Leonardo da Vinci, cu mîna lui.ă ă ş ş Doi ani mai tîrziu, artistul s-a hot rît s picteze un portret al lui Iuda. I-ă ă au trebuit doi ani de c ut ri, s g seasc o persoan al c rei aspect să ă ă ă ă ă ă ă oglindeasc tr darea. În fine, pe cînd mergea într-o diminea printr-oă ă ţă mahala deocheat a Parisului, a z rit într-un col , omul c utat, cu p rulă ă ţ ă ă vîlvoi, ve tmintele în zdren e, apatic i îndobitocit. Mergînd c tre el, i-a zis:ş ţ ş ă "Am pictat portretul lui Hrist, iar acum sunt în c utarea cuiva care s vreaă ă s -mi pozeze pentru portretul lui Iuda, tr datorul." Omul, ridicînd privirea, i-aă ă r spuns: "Domnule, eu sunt cel ce v-a pozat pentru chipul lui Hrist.". Eraă acela i om. Da Vinci continu s -l descrie în scrisorile sale, spunînd c , dacş ă ă ă ă acest om nu l-a tr dat pe Hrist, nici nu l-a g sit prin via a dus în mahalauaă ă ţ ă de proast reputa ie. Merge pîn acolo încît s afirme c , dac folosimă ţ ă ă ă ă termenul de "nu pot", îl tr d m pe Hristul nostru interior.ă ă Ast zi putem demonstra c folosirea oric rui cuvînt negativ este oă ă ă tr dare a Hristului nostru interior. Da Vinci mai spune c nu s-a gîndită ă niciodat s -L picteze pe Iisus, pe Hrist, dar c a v zut imaginea lui Hrist peă ă ă ă acel chip. Leonardo da Vinci a fost un om remarcabil. A scris multe articole tiin ifice excelente, niciodat publicate. Nu pot fi citite decît dac intri într-oş ţ ă ă cu c de sticl , în timp ce trei gardieni stau cu ochii a inti i asupra ta, peş ă ă ţ ţ toata durata lecturii. Da Vinci era un om excep ional, i vorbea adeseaţ ş despre Hrist din noi. Poveste te cît de minunat este s -l reprezin i pe Hrist,ş ă ţ s -l po i z ri pe fiecare chip. Într-o zi, pe cînd picta la Vatican, cardinalii l-auă ţ ă g sit dormind pe schel i l-au cam aten ionat... El le-a r spuns: "În timp ceă ă ş ţ ă dorm, muncesc mai mult decît în stare de veghe,". În timpul somnului, vedea tot ceea ce urma s picteze i nuan ele exacte ale culorilor. Atunci seă ş ţ de teapta i se apuca de lucru. A spus: "Tot ceea ce v d este o reprezentareş ş ă exact , iar vibra iile aplicate pe pere i sunt cele pe care le primesc. Le potă ţ ţ manifesta i transpune foarte u or, dup ce, mai întîi, le-am v zut înş ş ă ă somn.". Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Cum alege i evenimentele din trecut?ţ R spuns:ă Ele se afl totdeauna într-o anumit band de frecven . Totă ă ă ţă ceea ce rosti i, vocea i vorbele se înregistreaz numaidecît pe o band deţ ş ă ă frecven vibratorie, i aceasta la infinit.ţă ş Întrebare: Care e calea cea mai potrivit pentru a primi Iluminarea?ă R spuns:ă Calea este una interioar . C ut rile trebuie s mearg înă ă ă ă ă profunzime. S tii c lumina î i apar ine. Este tot ce trebuie.ă ş ă ţ ţ Întrebare: V-a i n scut în India?ţ ă R spuns:ă Da, m-am n scut în India, tat l meu la fel. Am urmat cursuriă ă locale la coal , iar mai tîrziu, la Universitatea din Calcutta. Dr. Vose i so iaş ă ş ţ 8
  • sa erau acolo de aizeci i opt de ani.ş ş Întrebare: Este adev rat c Iisus, apostolii i alte personalit i de careă ă ş ăţ aminte te Biblia, tr iesc cu adev rat, în carne i oase, ca noi?ş ă ă ş R spuns:ă A, sigur. Cunoa tem via a unui mare num r din ei, gra ieş ţ ă ţ aparatului ce reproduce evenimentele trecutului. Întrebare: Cum ar ta Iisus cînd L-a i v zut?ă ţ ă R spuns:ă Înalt de 1,87 m. Dac va fi printre noi în asta seara, Îl ve iă ţ recunoa te a a cum e, un om de mare talent. El privea pe to i cu for a deş ş ţ ţ a-i cuprinde pe to i, a a cum a f cut întotdeauna. L-am fotografiat exact a aţ ş ă ş cum v fotografiem pe dvs. Avem poze cu El, bra la bra cu Lutheră ţ ţ Burbank, cu doctorul Norwood i cu mul i al ii.ş ţ ţ Întrebare: Toate marile probleme ce fr mînt mintea omului sunt completă ă înl turate, dominate, cînd tr im via a Mae trilor?ă ă ţ ş R spuns:ă Da. Iisus a spus r spicat c Adev rul ne elibereaz .ă ă ă ă Întrebare: Cum se poate elibera omul de ideea c omul nu esteă Dumnezeu? R spuns:ă Refuzînd orice afirma ie negativ . Afirma ia "Eu suntţ ă ţ Dumnezeu" ne elibereaz de afirma ia negativ c nu suntem. E de preferată ţ ă ă s exprimi Adev rul, în locul minciunii.ă ă Întrebare: Dac emite i afirmarea "Eu sunt Dumnezeu" i dac nu sunte iă ţ ş ă ţ în stare s accepta i unitatea, nu avem de-a face cumva cu o credină ţ ţă oarb ?ă R spuns:ă Dac o face i exclusiv prin oarba credin , a i provocat oă ţ ţă ţ ruptur i nu ve i atinge elul. E de preferat s spui "eu pot" i atunci inti iă ş ţ ţ ă ş ţ ţ direct spre afirma ia "eu sunt". Dac porni i de la pozi ia "nu pot", a iţ ă ţ ţ ţ acceptat i separea de Dumnezeu.ş Întrebare: Dac omul este Dumnezeu, iar Dumnezeu este Spirit, de undeă vine trupul material? R spuns:ă Dintr-o influen hipnotic a gîndirii umane. De fapt, nu seţă ă sprijin pe nici o baz . Omul a adus materia la existen . Trupul muritoră ă ţă este o iluzie, o hipnoz . Cînd omul se va trezi, i se va p rea un co mar.ă ă ş Aceast de teptare va fi f r vise.ă ş ă ă CAPITOLUL AL DOILEA 9
  • Cunoaşte-te pe tine însuţi Dragi prieteni, vom aborda acum ceea ce a fost expus i probat peş parcursul a mai bine de aizeci de ani de lucru. De inem ast zi, dovadaş ţ ă experimental c orice func ie, orice lucru în totalitatea universului esteă ă ţ Divin. Numi i cum vre i aceast divinitate, cel mai înalt fiind cel deţ ţ ă Dumnezeu. De ce? V putem demonstra c acest cuvînt vibreaz cu 186 deă ă ă miliarde de b t i pe secund i, cunoa tem persoane în stare s -l cînte. Dară ă ă ş ş ă frumuse ea const în aceea c , atunci cînd îl psalmodia i, sunte i voi în iv ,ţ ă ă ţ ţ ş ă de fiecare dat , aceast vibra ie.ă ă ţ Or ea este prezent în toate formele, nu numai în cea care vă ă apar ine, ci i a altuia. Ea este în tot i nu putem proba c , în lipsa ei, nuţ ş ş ă putem fotografia nici un obiect oarecare din aceast înc pere. Avem dovadaă ă incontestabil . iatunci, de ce s spunem c : "Eu nu sunt Divin?". Exclude iă Ş ă ă ţ nega ia din propozi ie i va rezulta "Eu sunt Divin.". Acesta este Adev rul,ţ ţ ş ă în ce v prive te. Neadev rul este "Eu nu sunt Divin.". Adev rul este "Suntă ş ă ă Divin.". Completa i ideea, mergînd pîn la cap t: "Eu sunt Dumnezeu.".ţ ă ă Facem acest expozeu, întrucît ast zi tim. Este treaba dvs. dac o lua iă ş ă ţ în serios sau nu, ori dac gîndi i ceva de genul: "Individul nu tie ceă ţ ş vorbe te.". Dar noi tim cu adev rat, gra ie fotografierii i m ririi imaginii -ş ş ă ţ ş ă divinitatea cuvîntului ap rînd de fiecare dat .ă ă Trupurile noastre au fost la început doar o celul , din a c reiă ă multiplicare a rezultat acest trup. Ast zi, cu ajutorul metodelor de m rire, deă ă amplificare, putem demonstra c lumina lui nu înceteaz nicicînd să ă ă str luceasc . Ea se transmite de la o celul la alt , pe m sur ce trupul seă ă ă ă ă ă alc tuie te. Conteaz prea pu in ce gîndi i sau ce spune i, trupulă ş ă ţ ţ ţ func ioneaz pe aceast frecven vibratorie care nu dispare niciodat .ţ ă ă ţă ă Avem multe dovezi azi. Ochiul, care e unul dintre cele mai importante organe ale noastre, este potrivit i reglat. Bastona ele, conurile i retina suntş ş ş coordonate astfel ca s absoarb aceast divinitate. Odat îndeplinită ă ă ă ă divinitatea, ochiul se adapteaz la frecven a mi c rilor ce-i sunt proprii. Seă ţ ş ă poate demonstra c persoanele care nu i-au sl bit vederea, constată ş ă ă aproape imediat fenomenul, acceptîndu- i divinitatea.ş Divinitatea înseamn c Dumnezeu este prezent în toate lucrurile iă ă ş sub toate formele. Hrist este capacitatea de a fi con tient de aceastş ă divinitate interioar a sinelui. Putem deci s vedem pe Hrist pe toate figurileă ă i sub toate formele. A fost, de altfel, una dintre afirma iile f cute de Iisus.ş ţ ă Am g sit acest adev r pe parcursul lucr rilor noastre de cercet ri. "V d peă ă ă ă ă Hrist pe fiecare chip i în fiecare form . Cînd se na te un copil, se na teş ă ş ş Hrist.". Acesta este Hrist cel biruitor, cel ce învinge tot, st pînul absolut. Cumă a i rostit aceste vorbe, oamenii încep a c uta un St pîn. Or, c utînd unţ ă ă ă St pîn în afar , uita i de St pînul interior. Omenirea a comis cea mai mareă ă ţ ă eroare, c utîndu-l pe Dumnezeu în afar sau încercînd s -l z reasc . De ce?ă ă ă ă ă Pentru c , de fapt, c uta i în afar ceea ce se afl înl untrul vostru.ă ă ţ ă ă ă Cînd afirma i c sunte i cutare, sunte i cu siguran , de fiecare datţ ă ţ ţ ţă ă 10
  • cînd o spune i. Dac rosti i cuvîntul "Dumnezeu", doar o dat , r mînîndţ ă ţ ă ă neînfrica i în fa a acestui Atotputernic, trupul nu se va mai întoarce laţ ţ frecven a vibratorie avut înaintea rostirii Numelui lui Dumnezeu.ţ ă De altfel, putem demonstra c numele "Dumnezeu" are atîta înrîurireă într-o carte, încît ea spore te în faim , doar datorit simplei prezen e aş ă ă ţ cuvîntului acestuia în filele ei. Cunoa tem trei oameni, care pot rosti cuvîntulş cu frecven a de 186 miliarde de vibra ii pe secund . Le-am cerut s se ducţ ţ ă ă ă la paralela 180, cea mai îndep rtat de Greenwich. Apoi, la o oră ă ă prestabilit , am preg tit instrumentele de înregistrare a vibra iilor emise deă ă ţ ei. Imediat ce ne-au parvenit, indicatorul aparatului a urcat la cota corespunzatoare. Apoi, am luat cea mai veche Biblie aflat la Muzeul deă Istorie natural din Londra i am pus-o sub controlul aparatului. Apoi amă ş retras-o, înlocuind-o cu o alta, carte ce nu con inea Numele lui Dumnezeu,ţ acul revenind mereu în punctul corespunz tor. Am luat apoi o alt carte, înă ă care Numele lui Dumnezeu este pomenit doar de trei ori, indicatorul reac ionînd imediat. Doar un singur cuvînt -"DUMNEZEU"- era cel ceţ provoca reac ia frecven elor. Dac reac ia era a unor obiecte neînsufle ite,ţ ţ ă ţ ţ cum oare ar reac iona trupul nostru cînd îl rostim afirmînd pozitiv, prinţ acceptarea existen ei lui Dumnezeu?ţ Cînd cele trei persoane au rostit cuvîntul cu 186 miliarde de vibra iiţ pe secund , traseul receptiv s-a întins pe zece metri de film. Cînd l-au înlocuită prin "Jehova", traseul s-a întins doar pe doisprezece centimetri de film - pe acela i film. De ce? De îndat ce rosti i cuvîntul "Dumnezeu" cu în elegere,ş ă ţ ţ credin i con tiin , provoca i cea mai înalt vibra ie cunoscut pînţă ş ş ţă ţ ă ţ ă ă ast zi.ă Influen a aceasta vibratorie adun substan a i, imediat ce v-a iţ ă ţ ş ţ exprimat gîndurile, aceast substan v apar ine. De fapt, pentru p strareaă ţă ă ţ ă ordinii universale, nu o pute i re ine doar pentru dvs., ea apar inînd tuturor,ţ ţ ţ ca i toate celelalte bunuri ale tuturor. Dvs. doar stabili i aceast influenş ţ ă ţă vibratoare, ea manifestîndu-se aici i acum.ş În prezent, ne-am concentrat asupra unui principiu foarte exact: principiul existen ei Divinita ii, în tot i toate. Am i adus dovezi ale unorţ ţ ş ş evenimente din trecut, fotografiate cu aparatura noastr special . Putem să ă ă dovedim c fiecare fir de iarb , fiecare copac, fiecare arbust, fiecare floare,ă ă fiecare gr unte sunt Divine. F r aceast Divinitate, semin ele n-ar încol i,ă ă ă ă ţ ţ plantele i copacii n-ar cre te. Avem proba evident , care ne indic existen-ş ş ă ă a în fiecare s mîn , cît de mic , a arhetipului formei ce o va produce deţ ă ţă ă fiecare dat . i-atunci, de ce umbl m de colo-colo, spunînd c nu în elegem?ă Ş ă ă ţ N-ar fi mai bine s spunem "În eleg"? În elege i, desigur, aceast în elegereă ţ ţ ţ ă ţ este interioar . Sunte i st pînul lucrurilor, i renun înd la aparen eleă ţ ă ş ţ ţ exterioare, deveni i în dvs. în iv st pînii lucrurilor, acceptînd iţ ş ă ă ş recunoscîndu-v calitatea de st pîni.ă ă Mul i ne scriu spre a ne întreba dac ar putea merge s -i vad peţ ă ă ă Mae tri sau ce-ar putea face spre a-i vedea. De cum v-a i deta at mental deş ţ ş voi în iv , prin dorin a de a vedea un Maestru, a i i sc pat din vedere peş ă ţ ţ ş ă Maestru interior. Cînd recunoa teti acest lucru de care sunte i perfectş ţ 11
  • con tient, v i afla i împreun cu Maestrul i cu totalitatea lor.ş ă ş ţ ă ş Spune i-i cuiva "Eu nu sunt Dumnezeu", apoi opri i-v o clip iţ ţ ă ă ş suprima i-l pe "nu". Cuvintele negative nu au nici un fel de frecvenţ ţă vibratorie. Rostindu-le, le înc rca i cu energia ce le face s tr iasc , iar cîndă ţ ă ă ă refuza i s le rosti i, ele nu mai au energie proprie.ţ ă ţ Exist azi un aparat ce v poate demonstra acest fapt. A eza i-v înă ă ş ţ ă fa a lui i imagina i un discurs. Nu rosti i nici o vorb , dar gîndi i-v la ele.ţ ş ţ ţ ă ţ ă V vom spune exact ceea ce a i gîndit, cu ajutorul traseului ap rut pe film.ă ţ ă Apoi v vom cere un expozeu con inînd un cuvînt negativ, tocmai spre aă ţ vedea ce se întîmpl . Cînd ve i ajunge la pasajul negativ, pe film nu va maiă ţ apare nimic. Pur i simplu, el nu va înregistra reac ia negativ .ş ţ ă Aparatul acesta demonstreaz marea frecven vibratoare a formeiă ţă omene ti. Dac n-ar exista aceast frecven , n-am putea, n-am avea cum sş ă ă ţă ă le ob inem pe alt cale, iar dac am recurge la hipnoz , aparatul n-arţ ă ă ă înregistra nici o reac ie.ţ Am f cut patru sau cinci sute de fotografii ale fakirilor indieni, dar cîndă am recurs la hipnoz , n-a mai ap rut nimic pe film. Printre imaginile luate,ă ă dou sau trei sunt cu totul remarcabile. Într-o zi, cînd ne întorceam acas înă ă India, un tîn r st tea drept în mijlocul cur ii casei noastre. Tocmai îngropaseă ă ţ un puiet de portocal, pe care- i pusese mica lui basma: portocalul a începutş a cre te imediat astfel c , dup numai trei sferturi de or , pomul a avutş ă ă ă ramuri, muguri, flori, frunze i dou portocale coapte. Cei doisprezeceş ă posesori ai aparatelor de filmat din grup, au înregistrat totul, iluzia fiind atît de perfect , încît am întins mîna s culeg fructul, dar copacul nu mai era.ă ă Unul dintre noi s-a dus s developeze filmul, timp în care am stat deă vorb cu tîn rul fakir, pe loc, pîn la întoarcerea celui cu filmele. Derulîndă ă ă unul sub ochii fakirului, i-am spus: "Ce-a fost asta? Pe noi ne-ai în elat, darş aparatul n-aveai cum s -l în eli". A fost cît se poate de tulburat i mi-aă ş ş r spuns: "Veni i mîine i v voi explica.". Am convenit s ne revedem aă ţ ş ă ă doua zi, la ora unsprezece. A doua zi, eram to i prezen i la ora stabilit , schimbînd între noiţ ţ ă aparatele. Tîn rul venise înso it de un om, pe care nu-l mai întîlnisem.ă ţ Acesta s-a apropiat, a pus în p mînt un sîmbure de portocal i, în timp ceă ş aparatele noastre înregistrau, copacul cre tea exact ca cel din ajun i l-amş ş v zut cu to ii, dar, de data aceasta, n-am mai încercat s culegem fructele.ă ţ ă Fusesem prea grosolan tra i pe sfoar în ajun. eful nostru ne zise: "Ei bine,ş ă Ş la urma urmei, ce importan mai are? Dac pomul nu exist , hai s vedem.ţă ă ă ă Se ridic , culese o portocal i o mînc . F cur m i noi la fel, pomulă ă ş ă ă ă ş continuînd s ne dea fructe la domiciliul din India.ă Iat ce se petrecuse. Tîn rul fakir era un discipol al Guru-lui pe care îlă ă adusese cu el. Cînd i-am povestit Guru-lui ce se petrecuse în ajun, s-a înfuriat, l-a gonit pe elev, declarînd c nu vrea s -l mai vad . Ne-a explicat c Guru-ulă ă ă ă îi înv a pe înv cei cele dou sprezece metode de influen a hipnotic , spreăţ ăţă ă ţ ă a le demonstra c ele nu au nici o valabilitate, c nu pot îndeplini nici un rol,ă ă i c , dac le abandon m, concentrîndu-ne i centrîndu-ne asupra elului,ş ă ă ă ş ţ atunci ceea ce gîndim, se produce efectiv. 12
  • A a se petrec lucrurile în arta sau în legea sugestiei, pe care amş studiat-o în India. De pild , am v zut venind un om cu o frînghie în mîn .ă ă ă Un mic grup de curio i s-a adunat în juru-i. A aruncat în sus frînghia, înş pozi ie vertical i a chemat un copil din asisten s urce pe frînghie.ţ ă ş ţă ă B iatul a disp rut cînd a ajuns în cap tul de sus al frînghiei i asta a fostă ă ă ş totul. Omul a adunat cî iva b nu i pentru traiul pe cîteva zile. Am fotografiatţ ă ţ aceste scene de mai mult de cinci sute de ori, dar pe film nu a ap rut absolută nimic, în afara omului în picioare, în fa a asisten ei. Atît de mare esteţ ţ puterea sugestiei. Se practic cu atîta precizie, încît va cî tiga încrederea.ă ş B trînul Guru lucreaz acum cu noi în întreaga Indie. Luam cîte oă ă s mîn , o plant m în sol, netezim mecanic p mîntul i, dup apte minute,ă ţă ă ă ş ă ş ob inem o tulpin de porumb, cu doi tiule i bine dezvolta i. Cîndţ ă ş ţ ţ opera iunea este f cut de Guru însu i, porumbul r sare înainte de a apucaţ ă ă ş ă el s se ridice. Nu folose te nici un fel de instrument mecanic. Pur i simpluă ş ş el tie.ş Avem cea mai bun dovad din lume c suntem noi în ine capabiliă ă ă ş s înf ptuim. Dar asta este apanajul tuturor, to i o pot face. Din moment ceă ă ţ careva poate face asemenea lucruri, toat lumea de ine acest privilegiu.ă ţ Nimeni nu-i ales anume, fiecare avînd însu irea în el însu i. În realitate, totulş ş este simplu i nu-i nevoie de nici un fel de lec ii. Totul const în a-l face peş ţ ă om s fie în stare s vad i s - i dea seama de avantajele accept rii acesteiă ă ă ş ăş ă st ri de fapte, apoi s mul umeasc c ele exist .ă ă ţ ă ă ă Puterea aceasta exist ; ea opereaz în tot, în via a noastr de zi cu zi,ă ă ţ ă chiar i în sumele ce le cheltuim. Nu e nevoie ca cineva s se afle la nevo-ie,ş ă în realitate, nici nu exist lips . E u m doar în modul în care ne expri-m m,ă ă ş ă ă numind asta lips . Renun înd la cuvîntul "lips ", nu vom mai e ua.ă ţ ă ş Mul i dintre medicii savan i contemporani spun c , în viitor, oameniiţ ţ ă vor tr i o sut de ani i mai mult ca azi. Vîrsta este pur i simplu o stare deă ă ş ş con tiin . Cînd oamenii vor înv a s renun e la aceast stare, vor tr i dinş ţă ăţ ă ţ ă ă ce în ce mai mult. Un an nu modific nimic în structura noastr mental , celă ă ă pu in cît vreme nu ne exprim m despre "un an care a trecut". Atunci,ţ ă ă imediat, vorbim de un an în plus, în timp ce, dac vorbim de un an deă realiz ri i împliniri, a a va fi.ă ş ş Cea mai mare realizare este aceea de a descoperi pe fiecare chip i înş fiecare form , Divinitatea. Cel mai mare privilegiu ce-l avem este acela de a-Lă putea vedea pe Hrist în fiecare chip, ceea ce reprezint for a f r limite de a-ă ţ ă ă L cunoa te pe Dumnezeul interior.ş Ast zi, ne putem întoarce în trecut, spre tot ce a fost i a le dovedi. Nuă ş v pretindem s le crede i dup ureche. Pute i dvs. în iv s le proba i,ă ă ţ ă ţ ş ă ă ţ renun înd la ideea b trîne ii, limit rii i a tuturor conceptelor negative,ţ ă ţ ă ş refuzînd a le folosi ori a le accepta în preajm .ă Istoria ne înva c , în urm cu 3000 ani, exista un limbaj lipsit deţă ă ă cuvinte negative, iar acest limbaj avea o vechime de 200.000 de ani. 13
  • Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Cuvîntul "Dumnezeu", pronun at în gînd, are aceea i putere caţ ş atunci cînd e rostit cu voce tare? R spuns:ă Da. În realitate, pentru mult lume, gîndul e cu mult maiă puternic. Rostind Numele lui Dumnezeu în gînd, e mult mai bine. Întrebare: Cum putem mobiliza aceast for interioar , spre a o exprimaă ţă ă în noi în ine?ş R spuns:ă Prin simplul fapt c tim c aceast putere ne apar ine. Noiă ş ă ă ţ în ine suntem Puterea Suprem i În elepciunea Suprem . De cum a iş ă ş ţ ă ţ admis aceasta, emite i energia care v face s v sim i i elibera i de oriceţ ă ă ă ţ ţ ţ restric ie.ţ Întrebare: Vor avea loc pe aceast planet mari distrugeri, înainte deă ă instaurarea p cii universale?ă R spuns:ă Distrugerile sunt ceea ce ne impunem noi singuri, gîndurile pe care le exprim m. S presupunem c elimin m cu to ii cuvîntul "distrugere"ă ă ă ă ţ din vocabularul nostru; ar mai putea ea avea loc? Nicidecum. Întrebare: Ce anume st în calea r spîndirii în elepciunii marilor Mae triă ă ţ ş în întreaga lume? R spuns:ă Nimic altceva decît propria noastr gre eal . Dac accept m iă ş ă ă ă ş tim c suntem absolut identici cu ei, cum am fost întotdeauna, nimic nuş ă poate sta în calea acestei r spîndiri. Nimeni nu o poate impiedica, în afară ă de noi. Întrebare: Hipnotismul este împotriva legii, interzicînd subjugarea gîndului omenesc? R spuns:ă Se crede c , în general, e v t m tor s -l aplici asupra formeiă ă ă ă ă omene ti sau asupra gîndului omenesc.ş CAPITOLUL AL TREILEA Există un Dumnezeu? Exist un Dumnezeu? Ni se pune aceast întrebare cu tot mai multă ă ă st ruin .ă ţă În cursul ultimilor ani, tiin a a acordat mult aten ie i a reflectatş ţ ă ţ ş îndelung asupra acestui subiect, îndeplinind o magnific munc de cercetareă ă în acest domeniu. Cercet rile au fost sugerate de un grup de medici, oameniă de tiin , i s-au înregistrat mari progrese.ş ţă ş Bineîn eles, se admite cu certitudine existen a unui înalt Principiu,ţ ţ înapoia tuturor experien elor. i asta din vremuri a c ror continuitate seţ Ş ă 14
  • pierde în negura veacurilor. Începem s în elegem c a existat din totdeaunaă ţ ă i c exist i azi i c nimic nu poate disocia acest Principiu al ordinii iş ă ă ş ş ă ş legii absolute. Cea mai arz toare dintre întreb rile pe care i le-a pus omulă ă ş dintotdeauna este urm toarea: "Exist un Dumnezeu?" Din punct de vede-reă ă ortodox, este acceptat credin a c exist un Dumnezeu, o Divinitate care seă ţ ă ă nume te Tat l omului. În acest sens, vorbim pentru o parte mare aş ă umanit ii. În acela i timp, nu e mul umit de fel de aceast credinăţ ş ţ ă ă ţă bazat doar pe credin . Ea vrea s afle dac "exist vreo dovad deă ţă ă ă ă ă net g duit a existen ei lui Dumnezeu".ă ă ţ tiin a i-a asumat rolul de a întreprinde cercet ri în cauz , i a g siŞ ţ ş ă ă ş ă un r spuns cît mai satisf c tor pentru gîndirea rational .ă ă ă ă Cercet rile tiin ifice de dat recent au permis descoperirea uneiă ş ţ ă ă For e Universale, care se mai nume te i Energia Universal . Ea umpleţ ş ş ă întregul Univers, ca i spa iul infinit. Ast zi, descoperim c aceast energie,ş ţ ă ă ă a acestui Principiu este cu mult mai mare decît cea a bombei atomice. Ea str bate întregul spa iu, în orice condi ii i toate lucrurile. Ea nu esteă ţ ţ ş monopolul unei singure persoane sau grup de persoane. Este totul în tot iş apar ine întregului univers, tuturor oamenilor. Ac ioneaz asupra tuturorţ ţ ă oamenilor, fie c ne d m seama sau nu. Faptul c nu tim exact ce este, nuă ă ă ş schimb nimic. Ea nu e ascuns în c r i sau în lucruri întunecate. Esteă ă ă ţ omniprezent , p trunzînd toate lucrurile. Este principiul i substan a careă ă ş ţ ne îng duie s tr im, s ne mi c m, s avem propria noastr via . În lipsaă ă ă ă ş ă ă ă ţă acestui Principiu, a acestei Divinit i din fiecare fiin , n-am putea prinde peăţ ţă o fotografie întregul grup - a demonstrat-o experien a. Acest Principiu Divinţ s l luie te in interior i impregneaz totul, orice metod de via iă ăş ş ş ă ă ţă ş experien . Numai aceast influen Divin , aceast Energie Divin esteţă ă ţă ă ă ă ve nic , f r moarte, f r început i p trunde tot. Am f cut dovada peş ă ă ă ă ă ş ă ă fotografie, c ci în absen a acestei Energii Divine, nu se poate face nici oă ţ fotografie. Imaginile înregistrate pe film sunt simple vibra ii ale persoaneiţ sau obiectului fotografiat, emanînd din acestea. Asta probeaz existen a Divinit ii interioare a oric rei forme. Dacă ţ ăţ ă ă vom c uta aceast Divinitate la exterior, nu vom reu i s-o g sim, deoareceă ă ş ă vom c uta în afar ceea ce se afl , de fapt, în noi i la îndemîna noastr .ă ă ă ş ă Dac accept m ideea orient rii c tre interior, vom g si Divinitatea în toateă ă ă ă ă fazele ei. Atunci se pune întrebarea: de ce ne mai pierdem vremea, c utîndu-ă L pe Dumnezeu în afar ?ă El este împreun i cu Mae trii i cu fra ii din vechime. Sunt pre-zen iă ş ş ş ţ ţ aici sub toate formele. Ne sunt la fel de apropia i ca i inima noastr . Nu-iţ ş ă nevoie s mergem în India sau în alt ar spre a-i întîlni pe Mae tri. Îiă ă ţ ă ş pute i vedea acolo unde v afla i. "Cînd înv celul este gata, apare iţ ă ţ ăţă ş Maestrul.". Se tie foarte bine azi c , în vremea unei civiliza ii foarte vechi, înş ă ţ timp, a fost ridicat un "rezervor" cu principii, cu calit i i atribu ii ale luiăţ ş ţ Dumnezeu, încorporate i manifestate de-a lungul nenum ratelor eons.(!)ş ă Acest rezervor cu însu iri pozitive nu poate fi cucerit prin nici o opera iuneş ţ 15
  • negativ , oricare ar fi ea. Acest izvor nesecat de pur energie Divin iă ă ă ş cur enie primordial se afl acolo pentru totdeauna. Gîndindu-ne la acestăţ ă ă mare principiu vibrant, devenim con tien i de existen a lui în noi. Acestş ţ ţ vast rezervor de bine este mereu gata i a teapt s -i folosim resursele. E deş ş ă ă ajuns s ne sincronizam cu emana iile lui, spre a ne unifica cu el.ă ţ Acestei energii i s-a dat numele de "Dumnezeu", cuvîntul receptiv la cele mai înalte influen e vibratorii, cunoscute pîn azi.ţ ă Cînd utiliz m cuvîntul, cu adev rata lui semnifica ie (nu are influen-ă ă ţ , decît dac o producem, o provoc m), ac in m asupra întregii luiţă ă ă ţ ă substan e, asupra întregului principiu, întregii legi i asupra ordinii. Atunci,ţ ş ceea ce exprim m sub forma potrivit , ne i apar ine. Chiar i Iisus a spus:ă ă ş ţ ş "Înainte chiar de a cere, eu v r spund, i cînd vorbi i, eu v aud.".ă ă ş ţ ă Reflecta i pu in la aceste vorbe: cînd rostim cuvîntul într-o ordine precis iţ ţ ă ş într-o form precis , ceea ce am exprimat ne apar ine, ne revine imediat; nuă ă ţ exist nici timp i nici spa iu.ă ş ţ Ast zi, se tie cu exactitate c perfec iunea nu a putut fi creat ,ă ş ă ţ ă deoarece ea a existat dintotdeauna i exist . Dac ne trece prin minte sş ă ă ă creem noi perfec iunea, prin modul nostru de exprimare, o lu m pe al tu-ţ ă ă rea cu drumul , deraiem, întrucît este creat i se afl acolo, aici i acum.ă ş ă ş Deci, folosind vorbele potrivite, gîndurile potrivite i ac iunile potrivite, oriceş ţ cuvînt se supune acestei mari influen e vibratorii, la început gîndul i apoiţ ş cuvîntul ce-l exprim .ă Biblia ne spune: "La început a fost Cuvîntul, i Cuvîntul era cuş Dumnezeu, i Cuvintul era Dumnezeu.".ş Înv înd s eliminam tot ce este negativ, gînd, sentiment, cuvînt iăţ ă ş fapt , le re inem energia în propria noastr form . De cum rostim o vorbă ţ ă ă ă negativ , risipim energia lui Dumnezeu, pur i perfect . Deci, cu cîtă ă ş ă înv m s ne disciplin m gîndind, sim ind, vorbind i ac ionînd în modăţă ă ă ţ ş ţ constructiv i pozitiv, cu cît acumul m mai mult energie puternic , spre aş ă ă ă ne îndeplini dorin ele i a manifesta perfec iunea.ţ ş ţ Toate expozeele lui Iisus se materializau pe loc, pe moment. În lumea sa, nu exista viitor, totul era acum. Limbajul primitiv nu con inea cuvîntulţ viitor, nici cuvîntul trecut. To i termenii acestui limbaj se refereau la aici iţ ş acum. i ast zi, se tie c orice vorb rostit la modul pozitiv iŞ ă ş ă ă ă ş constructiv este înmagazinat i nu- i pierde niciodat energia.ă ş ş ă Afirma ia local "Eu sunt Dumnezeu" este un factor determinantţ ă pentru progresul umanit ii. Cu acest ideal progres m.ăţ ă Fiecare individ î i poate proba sie i aceast afirma ie. Omul ce- iş ş ă ţ ş poate exprima idealul i îl urmeaz consecvent, ajunge la realizare, cel maiş ă adesea f r a avea habar de modul cum anume a ajuns la int .ă ă ţ ă Adora ia nu e o manifestare zadarnic . Este necesar spre a incita laţ ă ă un efort în vederea realiz rii idealului. Acest ideal, în întregime gîndit, trebuieă tradus într-o form . Chiar gîndul contureaz forma vizibil . Aceast viziuneă ă ă ă se proiecteaz cu atîta precizie, încît se formeaz din tot ce exist i seă ă ă ş consolideaz în întregime. O imagine foarte precis o precede.ă ă E foarte important s urm re ti doar un obiectiv odat , nu mai multe.ă ă ş ă 16
  • Nu l sa i gîndurile s r t ceasc la întîmplare i nici nu proiecta i altă ţ ă ă ă ă ş ţ ă forma, înainte ca precedenta s se fi materializat. Dup îndeplinirea actuluiă ă respectiv, uita i complet de el i dirija i gîndurile c tre o alt ac iune.ţ ş ţ ă ă ţ Iat cum în elegea Iisus problema: "Voi sunte i Dumnezeu i fii aiă ţ ţ ş Celui mai Înalt.". A a gîndea El despre fiin a uman . Mereu mai la în l ime,ş ţ ă ă ţ mereu mai nobil , totdeauna curat i plin de lumin . Niciodat nimic ceă ă ş ă ă ă ar putea limita Via a i energia. Nicicînd e ecuri, nicicînd îndoial :ţ ş ş ă totdeauna aceea i unitate în inten ie de dirijare a gîndului. Aceast viziuneş ţ ă proiectat , poate ridica omenirea deasupra oric rei temeri sau stare deă ă discordan a gîndului. Ea poate men ine constant omenirea la nivelulţă ţ realiz rilor superioare, pornind de la un nivel mijlociu de utilitate, la unulă superior. Tot la fel evolueaz sistemul nostru planetar. Sorii tuturor sistemeloră solare evolueaz în mod asem n tor. Ei absorb în ei energia, spre a o puteaă ă ă r spîndi în afar , cu mai mult for . Dac soarele nostru ar fi fost oă ă ă ţă ă gr mad de c rbune, ar fi venit o zi cînd s-ar fi epuizat. Nu este cazul, soareleă ă ă a existat de sute de milioane de ani. Atrage spre el for a, puterea i energiaţ ş i le disponibilizeaz pentru planeta noastr i pentru alte planete. Trebuieş ă ă ş ca i oamenii s înve e aceea i lec ie privind schimburile de energie.ş ă ţ ş ţ Dac re inem for ele, se instaleaz stagnarea. Dar dac împ r imă ţ ţ ă ă ă ţ ceea ce avem, for e noi vor veni s umple locul gol l sat de ceea ce amţ ă ă d ruit. Energia este inepuizabil , dac o folosim cum trebuie i în direc iaă ă ă ş ţ cea bun . Iat de ce corpul ni se tot regenereaz . Dac energia se afl înă ă ă ă ă afara noastr , ea se afl i în noi.ă ă ş Dac Divinitatea se afl în afar , nu avem cum s-o p str m în interior.ă ă ă ă ă Tot ce avem de f cut este s devenim un canal pentru for a Divin . Eaă ă ţ ă vibreaz permanent i nu poate fi epuizat . Aceasta este explica ia esen ială ş ă ţ ţ ă a imortalit ii omene ti. Exista o imortalitate pentru fiecare gînd, fiecareăţ ş fapt i fiecare vorb . Exist o putere unificatoare, c reia omul nu-i poateă ş ă ă ă sc pa. Ceea ce omul înmagazineaz i r spînde te, reprezint un fapt care aă ă ş ă ş ă existat mereu. Toate fiin ele au existat ve nic în Spirit, f r început i sfîr it.ţ ş ă ă ş ş Oamenii caut mereu originile începutului. E greu de conceput ună lucru f r origine. În ce-l prive te pe om, acel început s-a produs atunci cîndă ă ş a devenit con tient de identitatea lui separat . Cu asta, omul ce era Spirit,ş ă devine supus, i vom mai vorbi de el.ş Noile rela ii dintre tiin i religie ne îng duie s îndeplinim ceea ceţ ş ţă ş ă ă ne-a fost f g duit. Ele s-au i materializat pentru cei preg ti i s le primeasc .ă ă ş ă ţ ă ă Dumnezeu nu are forma unei fiin e omene ti. Dumnezeu este aceaţ ş Putere Suprem Inteligent , ce str bate fiecare form i fiecare atom dină ă ă ă ş Univers. Cînd ve i în elege c aceast Putere Suprem Inteligent esteţ ţ ă ă ă ă plenar centralizat în forma noastr , deveni i voi în iv aceast Putere.ă ă ţ ş ă ă Recunoscînd c aceast Putere ac ioneaz în voi, ve i deveni efectiv această ă ţ ă ţ ă Putere. Orice individ este apt s devin aceast Putere. Împ r ia luiă ă ă ă ăţ Dumnezeu, în care fiecare s-a n scut i, cînd to i vor vedea i vor tiă ş ţ ş ş aceasta, to i vor face parte din Împ r ia lui Dumnezeu.ţ ă ăţ 17
  • Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Care este prima lege? R spuns:ă Prima lege este EU SUNT. Este omis un cuvînt i abia începemş s în elegem c "Dumnezeu eu sunt".ă ţ ă Întrebare: A vrea s tiu mai mult despre EU SUNT, a a cum vi l-auş ă ş ş împ rt it Mae trii.ă ăş ş R spuns:ă "EU SUNT" este cea de-a doua expresie în limbaj. El are în elesul c accepta i ideea c voi sunte i Dumnezeu. Dumnezeu Eu Sunt.ţ ă ţ ă ţ Cuvîntul "Dumnezeu" este primul, în vibra ia sa cea mai înalt . Apoiţ ă acceptarea se traduce prin EU SUNT. Întrebare: Ce este Sfântul Spirit? R spuns:ă Sfântul Spirit semnific totalitatea Spiritului, EU SUNTă ac ionînd total, sub toate formele.ţ Întrebare: Cum se poate manifesta Hrist? R spuns:ă Trebuie ca Hrist s nasc în fiecare dintre noi. Iisus ne-a dată ă exemplu. Voi manifesta i ceea ce este în voi, dînd mare aten ie iţ ţ ş concentrîndu-v asupra acestuia. Hrist este în interiorul vostru.ă Întrebare: Dac Mae trii de care vorbi i sunt capabili s - i p r sească ş ţ ăş ă ă ă corpul, cum se face c atît de pu in lume are cuno tin despre acesteă ţ ă ş ţă lucruri? R spuns:ă Pentru c oamenii nu cred. Mae trii nu- i p r sesc corpul. Eă ş ş ă ă doar un fel de a vorbi, spre a înlesni în elegerea. Ei î i transport corpul cuţ ş ă ei. Întrebare: A i luat vreodat leg tura cu Sfântul Germain?ţ ă ă R spuns:ă Am auzit vorbindu-se despre Sfântul Germain i-i cunoa temş ş via a cu totul remarcabil . Nimeni nu tie dac el a trecut vreodat prinţ ă ş ă ă moarte. Fratele meu adoptiv i cu mine am tr it o experien interesant ,ş ă ţă ă legat de acest subiect. Fratele meu era angrenat într-un mare proiectă guvernamental de Geniu, în Statele Unite. Dup ce l-a p r sit, i s-a telegrafiată ă ă s plece la Paris. Un grup de consilieri ingineri speciali ti aveau sarcina de aă ş alc tui un proiect de asanare a unor mla tini de lîng ora ul Paris, înă ş ă ş vederea amenaj rii unor terenuri pentru gr dini. În timp ce lucr -rile seă ă ă desf urau în acest sens, Sena a început s se reverse, inundînd terenulăş ă unde se afla mormîntul Sfântului Germain i au în eles c vor fi nevoi i s -lş ţ ă ţ ă mute. Fratele meu mi-a telegrafiat, sugerîndu-mi s vin la fa a locului, c ciă ţ ă urma probabil s se deschid sicriul, ceea ce ne-ar fi dat prilejul s vedem ceă ă ă con ine. M-am deplasat, deci, la fa a locului. S-a deschis sicriul i s-a g sitţ ţ ş ă doar o tibie de cîine. Imagina i-v acum deci, miile de vindec ri miraculoaseţ ă ă ce s-au produs în acele locuri. Cei interesa i î i concentrau gîndurile asupraţ ş 18
  • faptelor Sfântului Germain; înl turau astfel orice urm de infirmitate, totulă ă devenind perfec iune. La fel se petrec lucrurile azi i cu alte morminte deţ ş reputa ie.ţ Întrebare: Cînd ne dorim foarte tare ceva ce ne apar ine prin drept Divin,ţ este drept s -l pretindem?ă R spuns:ă Dac ceva î i apar ine prin drept Divin, nu e nevoie s -l maiă ţ ţ ă pretinzi. Faptul c accept m iluzia anuleaz binele pe care ni-l dorim. Atunciă ă ă îns , cînd v exprima i natura Divin interioar , v st la îndemîn tot ceeaă ă ţ ă ă ă ă ă ce v trebuie. Rela ia dintre aceste dou alternative, v permite s în elege iă ţ ă ă ă ţ ţ c binele este îndeplinit cu mult înainte de a fi formulat în gînd. Nevoia n-areă de ce se na te.ş 19
  • CAPITOLUL AL PATRULEA Viaţa veşnică Pornind de la o amoeb determinat , Imaginea Divin nu se schimbă ă ă ă niciodat . Ea domin forma ideal i perfect i transmite aceast formă ă ă ş ă ş ă ă perfect , f r schimb ri, fiecarei celule noi a formei în întregul ei. Deci,ă ă ă ă fiecare celul a corpului rasei umane de ine perfec iunea, c ci ea esteă ţ ţ ă imaginea des vîr it a Inteligen ei Supreme. Avem astfel dovada deă ş ă ţ net g duit c omul sau omenirea este Inteligen a Divin Suprem , care esteă ă ă ţ ă ă Dumnezeu, Hrist Triumf tor, Dumnezeu - om, rezultatul Uniunii complete aă Trinit ii. Într-adev r, fiecare s mîn con ine imaginea exact a ceea ce vaăţ ă ă ţă ţ ă produce ea. Acum s ne a ez m în lini te i s privim aceasta amoeb . Esteă ş ă ş ş ă ă capabil s se reproduc , s transmit i s implanteze f r gre imaginea-iă ă ă ă ă ş ă ă ă ş perfect fiecareia din celulele care, prin înmul irea lor, produc nu numaiă ţ forma omeneasc , dar i fiecare arbore, fiecare fir de iarb , fiecare floare,ă ş ă fiecare cristal, fiecare piatr , la fel de bine ca i un gr unte fin de nisip. iă ş ă Ş practic, orice structur stîncoas poate fi clasificat , identificat . La fel stauă ă ă ă lucrurile cu firele de nisip i toate mineralele. Aceast cristalizare este bazaş ă ce ne permite s stabilim rela iile cu întregul, ca i propriile lor rela ii iă ţ ş ţ ş valoarea lor economic pentru omenire.ă S ne întoarcem la m ririle imaginilor i fotografiile rapide despreă ă ş care se va vorbi. Fotografiind, descoperim, m rind imaginea celuleiă germinative, c ea con ine imaginea exact a ceea ce va produce, f r nici oă ţ ă ă ă gre eal . Emite pe o lungime de und sau frecven vibratoare, pe întregulş ă ă ţă s u ciclu de via . Prin propria-i frecven vibratorie, atrage spre ea energiaă ţă ţă ce-i este necesar spre a se dezvolta i maturiza. Aceast frecvenă ş ă ţă vibratorie este esen a Divin a vie ii care acumuleaz ori atrage substan aţ ă ţ ă ţ spre ea. Nu numai c d via arborelui, florii, vie ii vegetale, mineralelor,ă ă ţă ţ metalelor - dar ea este îns i via a acestei substan e.ăş ţ ţ Acum suntem îndrepta i s spunem c orice substan exprimţ ă ă ţă ă via a din ea. Planul acesta Divin de perfec iune r mîne neschimbat, cîtţ ţ ă ă vreme omul nu-l coboar sau ridic prin gîndurile sale. Se constat astfel că ă ă ă omul este în stare s influen eze aceste emana ii de perfec iune spre o maiă ţ ţ ţ mare productivitate, nutrind gînduri de productivitate din ce în ce mai mare i o mai mare perfec iune.ş ţ Revenind înc o data la amoeba sau prima celul - celula primordial ,ă ă ă vom vedea c aceasta, de i diferit de cea a mineralelor i vegetalelor,ă ş ă ş înc rc tura sa vibratorie este incomparabil mai mare ca a acestora, f r aă ă ă ă putea fi confundat . Ea este îns i for a ce atrage energia sau substan aă ăş ţ ţ c tre ea, ceea ce îi provoac cre terea mai multor celule, ce construiesc înă ă ş final forma omeneasc . Acest proces de transmitere fiecarei celule, a dus laă cre terea primei forme perfecte i permanente a Divinit ii. Se vede, deci, cş ş ăţ ă dac omul coopereaz i nu interfereaz în nici un fel, prin gînd sau fapt ,ă ă ş ă ă 20
  • idealul Divinit ii, forma omeneasc este perfect ideal . Atunci putemăţ ă ă afirma c ne afl m în fa a trupului lui Dumnezeu, curat i perfect.ă ă ţ ş S vedem ce este aceast energie Divin i acest principiu inteligent ală ă ă ş celulei primordiale sau amoeba. Propriul ei principiu de înalt frecvenă ţă vibratorie atrage c tre sine energia. Atunci, începe a se diviza i a seă ş multiplica, pîn ce devine un punct focal sau o form , de la care poate apoiă ă produce i dirija toate formele ce vor mai lua na tere, asem n toare ei.ş ş ă ă Umanitatea nu a deviat niciodat de la acest model perfect. Fotografiile neă arat nu numai c acest model înconjoar toate formele, dar c apar noiă ă ă ă forme, asem n toare.ă ă Acolo unde oamenilor de tiin le lipsesc dovezile, noi am mers multş ţă mai departe, pîn la cunoa terea complet a fenomenului c noi suntemă ş ă ă aceasta emana ie de înalt frecven . Lini ti i-v cîteva clipe, avînd înţ ă ţă ş ţ ă minte urm toarea: "Eu sunt Dumnezeu, ca toat lumea", "Dumnezeu Euă ă Sunt Inteligen a Divin ". tiind i avînd convingerea intim , f r dubiu, cţ ă Ş ş ă ă ă ă a a este, spune i: "Eu Sunt Principiul Divin, Eu Sunt Dragostea Divin ce seş ţ ă scurge prin mine c tre întreaga omenire". Apoi socoti i-v asemenea luiă ţ ă Dumnezeu, ca i toti cei pe care îi vede i i îi întîlni i, ca fiind Dumnezeu.ş ţ ş ţ Ve i vedea atunci, ce se petrece în zona submicroscopic a vie ii, o pic turţ ă ţ ă ă aproape invizibil de protoplasm transparent , asemeni ghe ii, în stare să ă ă ţ ă se mi te, cum atrage energia solar . Este, de pe acum, în stare s foloseascş ă ă ă lumina soarelui, spre a descompune gazul carbonic din atmosfer . Ea seă separ apoi în atomi, capteaz hidrogenul din ap i produce hidra i deă ă ă ş ţ carbon. Î i fabric astfel propria-i hran , pornind de la unul din compu iiş ă ă ş chimici cei mai stabili din lume. Aceast celul unic , aceast pic turic transparent , con ineă ă ă ă ă ă ă ţ germenul întregii vie i. Nu doar c de ine acest germene, dar i puterea de aţ ă ţ ş distribui via tuturor lucrurilor vii, mari i mici, i de a adapta fiecareţă ş ş creatur la semenii s i, pretutindeni unde exist via , de pe fundulă ă ă ţă oceanelor, pîn la bolta cereasc . Timpul i mediul au modelat formaă ă ş tuturor formelor vii, spre a le adapta la varietatea infinit a oric roră ă conjuncturi. Pe m sur ce orice este viu, î i dezvolt propria-i identitate, eleă ă ş ă sacrific o parte a flexibilit ii lor, pe altarul schimb rilor. Se specializeaz ,ă ăţ ă ă se stabilizeaz , pierd puterea de a da înapoi, dar cî tig o tot mai mareă ş ă putere de adaptare la condi iile existente.ţ For a acestei pic turi de protoplasm i a con inutului ei esteţ ă ă ş ţ superioar celei vegetale, care îmbrac p mîntul cu verdea , superioară ă ă ţă ă celei a tuturor animalelor ce inhaleaz suflul de via , c ci din ea emană ţă ă ă via a i f r de ea, n-ar exista i n-ar fi existat nimic viu.ţ ş ă ă ş Ve i descoperi, încetul cu încetul, c toate acestea sunt Adev rulţ ă ă Absolut. Omenirea o va ti, cum o tim i noi, c omul este, într-un anumeş ş ş ă sens, sursa universal a acestei vie i. Omul este st pîn în lumea animalelor,ă ţ ă la fel de bine ca în cea a vegetalelor i mineralelor. El este perfect dotat deş c tre Inteligen a Suprem - în realitate, sufletul tuturor lucrurilor. Doar c aă ţ ă ă ajuns s se ru ineze de aceast mo tenire în mod incon tient, substituindă ş ă ş ş mo tenirii Divine, propria-i structur degradat . Ajun i în acest punct, e bineş ă ă ş 21
  • s ne oprim i s renun m, s uit m i s ne lepad m de această ş ă ţă ă ă ş ă ă ă umilitoare structur mental , înlocuind-o cu o structur adev rat , demnă ă ă ă ă ă de om, Inteligen a Suprem i st pînul tuturor lucrurilor, Dumnezeu i omţ ă ş ă ş fiind o singur fiin .ă ţă O amoeba este o celul microscopic vie, alc tuit din miliarde deă ă ă ă atomi a eza i în ordine. Dimensiunea nu are nici un fel de însemn tate înş ţ ă infinit. Atomul este la fel de perfect ca i soarele. Aceast celul se divide,ş ă ă formînd dou . Cele dou , divizîndu-se, formeaz patru i a a mai departe, laă ă ă ş ş infinit. Procesul are loc în toate celulele oric rei creaturi vii. Fiecare celulă ă poart în ea for a de a creea un individ perfect. Celulele, ele însele, suntă ţ nemuritoare. Ele alc tuiesc celulele tuturor creaturilor, animale i vegetaleă ş acum, dar ele sunt reproducerea exact , fidel a str mo ilor lor. Tot la fel,ă ă ă ş noi, oamenii to i, suntem reproducerile miliardelor i miliardelor de celuleţ ş asem n toare, fiecare celul fiind un cet ean ce- i îndepline te inteligentă ă ă ăţ ş ş rolul. Celula individual are i proprietatea de a disocia componenteleă ş chimice i de a- i prepara hrana proprie, ca i surplusul necesar celulei-sor .ş ş ş ă Ve i observa c acest proces de divizare este un element esen ial al vie ii înţ ă ţ ţ sine. Mai putem continua s neg m c omul este nemuritor aici jos, cîtă ă ă ă vreme exist atîtea dovezi c Divinitatea înseamn putere?ă ă ă Orice este viu a ie it dintr-o celul unic , care determin toate celelalteş ă ă ă celule derivate s lucreze i s urmeze întocmai modelul creaturii pe care oă ş ă reproduce celula primordial , fie om, fie broasc estoas sau iepure. Acesteă ă ţ ă celule au o inteligen distinct , un instinct ca i un fel de ra ionament; seţă ă ş ţ tie c , dup divizarea unora din celule, acestea sunt obligate de natur s - iş ă ă ă ăş schimbe natura, spre a se adapta preten iilor i exigen elor individului dinţ ş ţ care fac parte. De ce? Pentru c planul este ordonat i incapabil deă ş schimb ri. De aceea, omul este Divin, perfect i de neînvins. Pu in contează ş ţ ă structura mental ce i-o dezvolt , acest plan este dominant i de neclintit.ă ş ă ş Aceasta este ra iunea pentru care omul poate fi capabil s ating culmiţ ă ă neb nuite. În cazul cînd nu reu e te cu ajutorul cunoa terii actuale, e deă ş ş ş ajuns s - i modifice structura mental ce l-a înconjurat, înlocuind-o cuăş ă adev rata structur mental , care este înr d cinat în propria-i gîndire i peă ă ă ă ă ă ş care o are din instinct. Î i va construi atunci o structur mentalş ă ă preponderent , ce-i va îng dui s atinga cel mai înalt concept la care potă ă ă aspira gîndurile. Este cea mai u oar i eficace metod de a atinge acestş ă ş ă scop i a abandona structura de gînduri ce l-au legat la roata încerc rilor deş ă tot felul i de a provoca astfel elementele capabile s edifice o structur deş ă ă gînduri invincibile, ce nu vor ezita nicicînd s urce i mai sus.ă ş Prima sugestie const în a plasa în gîndul ideal i cuvîntulă ş "Dumnezeu", tiind sigur c de la el vine i reu ita.ş ă ş ş Apoi, modifica i pu in aceast idee de succes, cu gîndul "Dumnezeuţ ţ ă Eu Sunt Succes". Vine apoi gîndul urm tor: "Dumnezeu, Eu Sunt în stare s duc la bună ă sfîr it orice proiect, într-un efort sincer".ş Afirma ia urm toare: "Dumnezeu, Eu Sunt Cunoa terea exact aţ ă ş ă însu irilor ce-mi sunt necesare pentru a reu i".ş ş 22
  • Afirma ia urm toare: "Dumnezeu, Eu Sunt Dragostea nesfîr it , ceţ ă ş ă atrage c tre mine orice substan ce va realiza succesul scontat".ă ţă tiind, de asemenea, c Iubirea este cea mai mare for unificatoareŞ ă ţă din Univers, afirma ia dvs. urm toare va suna astfel: "Dumnezeu, Eu Suntţ ă Inteligen a ce c l uze te toate reu itele mele, pe c ile drepte i prielnice".ţ ă ă ş ş ă ş Apoi: "Doamne, Eu Sunt Divina Cunoa tere i În elepciune, ce aduceş ş ţ perfec iunea tuturor reu itelor mele".ţ ş i, în sfîr it: "Doamne, Eu Sunt Perfecta Trinitate, Hrist biruitor,Ş ş Dumnezeu-omul, unicul punct focal al întregii crea ii".ţ Ne ocup m deci, de celulele Divine, care nu sunt niciodata supuseă degrad rii i nu se schimb în nici un fel. Omul nu se poate disocia deă ş ă Divinitate. Creierul îi este alc tuit din aceste celule Divine i, de aceea,ă ş puterea de a gîndi nu se schimb niciodat . Gîndurile se pot schimba de miiă ă de ori pe minut, ele nefiind decît reflexe ale subcon tientului. În asta rezidş ă liberul-arbitru al omului, el fiind capabil s provoace subcon tientul să ş ă cread i s înregistreze orice gînd emis, sau propriile percep ii, ori s leă ş ă ţ ă emit altuia. Subcon tientul nu face parte din creierul propriu-zis, dar esteă ş un ganglion de celule adev rate, situate chiar sub centrul cardiac. Eleă accept i stocheaz ceea ce a fost gîndit ori exprimat, f r discriminare. Eleă ş ă ă ă redau ceea ce au înregistrat, iar omul crede ceea ce i se repet , ca fiindă adev rat. Foarte repede, nu mai e în stare s discearn adev rul deă ă ă ă minciun . Totodat , este posibil influen area acestui grup de celule, spre a-lă ă ă ţ face s resping afirma iile eronate, spre a accepta s re in expozeeleă ă ţ ă ţ ă veridice i absolute. E de ajuns s li se vorbeasc direct. Sugera i-le sş ă ă ţ ă elimine ceea ce este inexact i negativ, i îndat v ve i da seama c numaiş ş ă ă ţ ă ce este veridic i constructiv s-a înregistrat în universul dvs., reflectîndu-se înş ceea ce ve i întreprinde i traversîndu-v . Va veni, dup aceea, un sentimentţ ş ă ă de senin tate. Aceste celule nu fac nici o discriminare, afar doar dac suntă ă ă înv ate. Vede i, dar, cît sunt de docile i dispuse s fie dirijate sauăţ ţ ş ă influen ate de Adev r.ţ ă Sute de miliarde de celule sunt apte s fac ceea ce au de f cut înă ă ă momentul oportun i la locul dinainte stabilit. Ele ascult de poruncile ce liş ă se dau în permanen , doar dac individul este sincer.ţă ă Via a omeneasc este o provocare la a construi, a repara, a extinde iţ ă ş creea mereu ceva nou i a ameliora, dintr-o nevoie irezistibil i o energie ceş ă ş nu poate fi nici g sit , nici în eleas de c tre lucrurile neînsufle ite. Înă ă ţ ă ă ţ fiecare celul omeneasc , se afl un instinct inteligent i o înrîurireă ă ă ş directoare. Conteaz prea pu in gradul în care aceast Influen Directoareă ţ ă ţă Divin s-a împr tiat. Avem privilegiul de a le vedea în aceast influen ,ă ăş ă ţă f r a se sinchisi de exterior sau de ceea ce le men ine în stare de farmecă ă ţ hipnotic. Cît suntem de noroco i, tiind c celulele adormite sunt efectivş ş ă dotate cu structur celular atît de complex , pe care o numim creieră ă ă omenesc. Creierul este cel în stare s ridice omul i întreaga umanitate c -treă ş ă cele mai deosebite realiz ri. Cît de dumnezeiesc este privilegiul de a tiă ş întreaga umanitate integrat în marea structur a Gîndirii lui Dumnezeu.ă ă Încerca i s asimila i ideea urm toare: "Eu descind din nobilaţ ă ţ ă 23
  • Gîndire a lui Dumnezeu". Vede i deschizîndu-se por ile Cerului, spre aţ ţ r spîndi o atît de mare binecuvîntare, încît îmbrac total, orice fel deă ă expresie. To i cei care cred, simt nevoia s spun : "Doamne, Eu Suntţ ă ă principiul cunosc tor al tuturor lucrurilor". Asta deschide ochii c treă ă abunden a universal , care e mereu prezent . Încerca i aceast idee, tiindţ ă ă ţ ă ş sigur c ve i reu i, c trebuie s reu i i. A a cum odinioar a f cut Ilie,ă ţ ş ă ă ş ţ ş ă ă întinde i cupa, pîn ce se va umple i va da pe dinafar . Nu v îndoi iţ ă ş ă ă ţ niciodat de puterea Gîndirii Universale. Ea este totdeauna gata s producă ă ă aceste miracole, cînd umanitatea se acord cu Gîndirea lui Dumnezeu.ă A fost rev zut istoria umanit ii, din urm cu un milion de ani, cuă ă ăţ ă destule dovezi care s -i mul umeasc pe oamenii de tiin , dar s re inemă ţ ă ş ţă ă ţ c aceast perioad nu e decît minim . Istoria omenirii se pierde înă ă ă ă vechimea timpului, atît de mult, încît dep e te puterea ei de în elegere.ăş ş ţ Pute i constata, f r ezitare, c sunte i capabili s v extinde i aria viziunii,ţ ă ă ă ţ ă ă ţ incluzînd în ea Gîndirea lui Dumnezeu sau Gîndul Unic i a stabili o temelieş valabil pentru om i Gîndirea Divin . Ve i constata, cum gîndul dvs. seă ş ă ţ leag de la sine de gîndirea Divin , spunînd: "Doamne, Eu Sunt Gîndireaă ă Divin ", apoi fiind sigur c cele declarate sunt în deplin acord cu Legea iă ă ş Principiul Divin. În acest mod v ve i da seama c cerul se afl de jur împrejurul dvs.ă ţ ă ă Clipa este prielnic spre a admite c to i oamenii sunt liberi s fac ceea ceă ă ţ ă ă face i dvs. Materia nu a fost niciodat conceput f r ca gîndirea s nu o fiţ ă ă ă ă ă stabilit ca pe o realitate. Aminti i-v c materia nu surîde niciodat i niciţ ă ă ă ş nu are puterea sau energia de se îndoi de sine. Este lipsit de instinct iă ş voin proprie. Ea e str in de orice alt substan .ţă ă ă ă ţă P s rile v d destina ia migratiunii lor; n-au nevoie de nici ună ă ă ţ instrument de zbor, spre a le ghida. Aceste instrumente sunt incluse în micile lor celule cerebrale. Acela i instrument v poate c l uzi i pe dvs.,ş ă ă ă ş mult mai bine, el fiind inclus în celulele dvs. cerebrale. Omul îl controlează direct, atunci cînd se simte st pîn deplin pe activitatea sa mental . Pas rea,ă ă ă de i zboar mii de kilometri, peste apele oceanului nu se abate de la direc iaş ă ţ bun .ă i omul are aceast facultate de viziune, dar a pierdut obiceiul de a seŞ ă servi de ea, eliminînd-o din structura sa mental . Nimic din Gîndirea Divină ă nu se pierde. De aceea apar ine omului, c ci i omul este Divin, ca i gîndul.ţ ă ş ş El nu se abate deci niciodat de la Adev r i nu va pierde puterea de a relizaă ă ş orice, cînd se va uni din nou cu Gîndul Divin. Animalul nu i-a pierdut niciodat nici instinctul, nici intui ia, pentruş ă ţ simplul motiv c nu este în stare s - i construiasc o structur mentală ăş ă ă ă antagonic . Cînd un cîine porne te pe urmele unui om sau animal, nu seă ş întreab "O s fiu în stare?". În consecin , o ia înainte, pe urmele l sate,ă ă ţă ă pîn cînd ceva elimin mirosul, ori a fost atins obiectivul.ă ă Omul are mult mai multe însu iri decît animalele terestre sau p s rileş ă ă i totu i, uneori, se pr bu e te mai jos ca un animal.ş ş ă ş ş Percepînd limpede structura sa complex echipat i faptul c el eă ş ă integral inclus în Dumnezeu i în Gîndirea Divin , omul este în stare s seş ă ă 24
  • deplaseze dintr-un loc în altul, cu o vitez f r limite.ă ă ă Creierul este, a adar, total echipat de Adev rata Gîndire i, cooperîndş ă ş cu el în calitate de clarv z tor i atot tiutor, se înal instantaneu i f ră ă ş ş ţă ş ă ă gre la orice în l ime. Nu exist devieri, drumul e drept, probele sunt trecuteş ă ţ ă cu certitudine i securitate.ş Pute i întinde i sim i pe Dumnezeu. Pune i mîna pe propriul dvs.ţ ş ţ ţ corp: ve i sim i i vedea pe Dumnezeu. V-a i încruci at drumurile, mergîndţ ţ ş ţ ş la rosturile dvs. zilnice, cu sute sau mii de oameni. i asta se poate petrece ziŞ de zi. P stra i-l pe Dumnezeu aproape, socotind fiecare form ca ună ţ ă Dumnezeu. Atunci Dumnezeu va fi al turi de voi, f r a-l mai c utaă ă ă ă niciodat în regatul ceresc sau într-un templu i ve i descoperi acel templuă ş ţ nezidit de nici o mîn . V ve i descoperi c a i aflat c trupul vostru este celă ă ţ ă ţ ă dintîi i cel mai mare templu ce a fost zidit vreodat i c este singurulş ă ş ă templu în care se afl Dumnezeu. Apoi ve i z ri pe Hrist biruitorul i peă ţ ă ş Dumnezeu-omul în interiorul acestui templu. Aceasta este adev rata viaă ţă care va între ine trupul. Elimina i-L pe Dumnezeu sau desp r i i-i unul deţ ţ ă ţ ţ altul, i trupul va muri.ş Oamenii au ridicat toate marile temple ce exist sau au existat peă Terra, dar niciodat nu au ridicat marele templu al trupului omenesc. Acestaă din urma nu e doar cel mai mare laborator construit vreodat , dar are iă ş puterea de reproducere. Omul i-a pîng rit cît a putut acest templu trupesc, mergînd pîn la a-lş ă ă culca în ceea ce se nume te moarte. Cu toate acestea, el se înal trium-ş ţă f tor.ă Supus limit rilor, omul nu este în stare s creeze un ochi omenesc;ă ă dar dac se leap d i îndep rteaz aceste limite, el este în stare s creeze iă ă ă ş ă ă ă ş s restaureze un ochi sau o parte oarecare a trupului omenesc i chiar să ş ă biruiasc moartea.ă Exist o inteligen si un Principiu Divin, dar ele n-au fost stabilite deă ţă o fiin unic sau de un singur om. Au fost create de o civiliza ie num rîndţă ă ţ ă sute de milioane de persoane. Gîndirea aceasta a fost stabilit cu atîtaă dinamism, încît a s turat fiecare atom din univers i din trupul omenesc,ă ş imprimînd o influen diriguitoare tuturor lucrurilor. For a cu care au fostţă ţ stabilite, este atît de mare, încît au devenit for a diriguitoare a activit iiţ ăţ mentale, în care nimic nu se schimb . i-au pus amprenta puternic asupraă Ş ă fiec rei celule omene ti. Lumina care atest prezen a acestei inteligen e, aă ş ă ţ ţ fost concentrat asupra primei celule cu o asemenea for , încît Divinitateaă ţă s-a transmis din genera ie în genera ie, timp de miliarde de ani, f r aţ ţ ă ă modifica Imaginea Divin real a fiec rei unit i -exemplar uman. i a a seă ă ă ăţ Ş ş vor petrece lucrurile, timp de miliarde de ani, întrucît Inteligen a s-aţ instaurat ca Lege i orice lege a cosmosului este de neclintit.ş Legea ar trebui s fie St pîn , c ci nu exist decît o singur Lege, ună ă ă ă ă ă singur St pîn pentru orice activitate mental confirmat , omul fiind st pînulă ă ă ă ce controleaz totalitatea Legii Divine.ă Aceast uria activitate se traduce prin milioane de ani de pace iă şă ş mul umire total . Fiecare era biruitorul Hrist - rege al propriului s uţ ă ă 25
  • domeniu, i, în acela i timp, un ajutor i un lucr tor voluntar, f r a se gîndiş ş ş ă ă ă la sine i f r inten ii egoiste privind binele comun. Totul se g sea dinş ă ă ţ ă bel ug, fiecare luînd ce- i dorea.ş ş Mai apoi, anumite grupuri au proclamat liberul arbitru în gîndire iş ac iune, gîndindu-se numai la ei. Aspirau la schimb ri, au vrut s cunoascţ ă ă ă lumea material , gîndindu-se doar la interesele lor, c lcîndu-le în picioare pe-ă ă ale celorlal i. Mul i oameni s-au retras atunci din casa comun principal ,ţ ţ ă ă cum era numit aceast form de organizare. Grupurile de disiden i s-auă ă ă ţ unit, s-au asociat - gîndurile lor devenind haotice. Elementele naturale n-au avut încotro, i au r spuns acestor manifest ri; drept urmare, în Soare aş ă ă avut loc o mare erup ie, ce a durat pe pu in un milion de ani.ţ ţ Planetele i stelele Universului nostru solar au ap rut la diverseş ă intervale. Totu i, înaintea perioadei de haos, omenirea apucase s statorni-ş ă ceasc , într-o ac iune mental , un echilibru Divin, a a c i haosul a devenită ţ ă ş ă ş un fel de ordine Divin , a a fel c , în orice clip , s poat fi stabilită ş ă ă ă ă ă matematic - la secund - locul pe care o stea sau o planet îl va ocupa la ună ă moment dat, în ce loc se vor afla. Acest echilibru este atît de perfect, încît n-a suferit nici un fel de varia ii, timp de un miliard de ani. Acest factorţ reprezint eternitatea. Putem recunoa te în cele de mai sus, f r gre , Legeaă ş ă ă ş perfect sau St pînul în ac iune. Legea a fost instaurat pe parcursul uneiă ă ţ ă mari civiliza ii a familiei omene ti, pe baza unit ii de vederi i concep ii aţ ş ăţ ş ţ poporului de în elegerea corect a fenomenelor, datorat gradului înalt deţ ă ă cultur i civiliza ie al tuturor.ă ş ţ S-a dat numele de DUMNEZEU acestei în elegeri Divine. Se tia laţ ş perfec ie c acest nume putea fi pronun at cu maximum de frecvenţ ă ţ ţă vibratorie, c ci era situat la începutul tuturor limbajelor. La început, nu aveaă o reprezentare ca o form omeneasc , el reprezentînd un mare Principiuă ă Divin, stabilit de întreaga rasa uman . Aceast ras tr ia în cer, numai cerulă ă ă ă potrivindu-i-se, r mînînd pentru vecii vecilor Principiul Divin al armonieiă figurat în rasa uman , armonie care este gîndul pe care Îl numimă Dumnezeu. Plecînd de la acest cuvînt i cunoscîndu-i originea comun iş ă ş regulile, toate condi iile umane privesc umanitatea. Aceast lege Divin ,ţ ă ă dreapt i des vîr it (St pînul), guverneaz întregul Univers. O vedemă ş ă ş ă ă ă ac ionînd în întregul sistem solar, dar tim c e la fel de eficace i înţ ş ă ş domeniul uman, în cel animal, vegetal i mineral.ş În timpul fr mînt rilor haosului, aproape to i oamenii ce s-au disociată ă ţ de grupul principal, au fost distru i. R m i ele acestor disiden i s-au v zutş ă ăş ţ ţ ă sili i s - i g seasc ad post prin grote sau prin alte locuri ad postite. Hranaţ ăş ă ă ă ă era pu in , încît lipsa ei a f cut s creasc procentul disiden ilor care s-auţ ă ă ă ă ţ transformat în canibali. Condi iile acestea, pe care singuri i le-au atras, nuţ ş numai c i-au rupt complet i pentru totdeauna de grupul principal, dar s-auă ş mai i dezbinat între ei... Dezbinarea i-a obligat s alc tuiasc triburi, spre aş ă ă ă putea supravie ui, ceea ce i-a dus la tergerea total a memoriei i a tiin eiţ ş ă ş ş ţ pe care o avuseser ; au devenit nomazi.ă Ace tia sunt str bunicii rasei ce o numim "material ". Cu toate cş ă ă ă desp r irea a durat i dureaz de un milion de ani, omul mai p strează ţ ş ă ă ă 26
  • semi-instinctul unui rest de senza ie c face parte, totu i, din Planul Divin.ţ ă ş Mul i dintre oameni se declar f r team , azi, liberi i st pîni, iar unii auţ ă ă ă ă ş ă progresat pîn la un punct de desprindere fa de orice servitute.ă ţă Cei care nu s-au desprins de grupul principal, au trecut peste perioada de haos, în calm i lini te, f r a pierde nimic din divinitatea lor, ei tiind cş ş ă ă ş ă divinitatea nu poate fi pierdut i nici confiscat . Pentru aceste avantaje, nuă ş ă ridicau nici un fel de preten ii de a fi socoti i ale i, nici nu- i doreau puteriţ ţ ş ş superioare celor pe care le au to i.ţ Pe toata durata în care a domnit aceast civiliza ie pe Terra, vasteă ţ întinderi teritoriale, ca i m rile, erau lini tite. Nu se pomenea de cutremureş ă ş terestre sau marine. Vînturile erau u oare i binef c toare. To i oameniiş ş ă ă ţ mergeau unde vroiau, greut i i poveri neexistînd i nici limite de timp sauăţ ş ş spa iu. To i gîndeau la scara eternit ii. Toate gîndurile i vorbele erauţ ţ ăţ ş exprimate ca Reguli Divine ale Gîndirii Divine. Ele au fost baza i scutul deş ap rare a unui mare depozit, din care î neau orice furnitur , ac iune, fapt .ă ţ ş ă ţ ă Omul avea, a adar, la îndemîn , resursele Universului pentru orice ar fi f cutş ă ă i îndeplinit. Întreaga omenire era considerat Dumnezeu - om. Trinitatea,ş ă împlinirea, punctul central era Dumnezeu, Hrist - biruitorul, Dumnezeu - omul, Trinitatea total a tuturor.ă În limbajul lor nu exista nici un cuvînt negativ, nici unul pentru trecut sau viitor. Totul era "Aici i Acum", îndeplinit pe loc i pîn la cap t. Toateş ş ă ă elurile pe care omenirea de azi încearc s le ating , spre a reveni la stareaţ ă ă ă superioar , a fost avansat de c tre aceast a a-zis civiliza ie avansat , careă ă ă ă ş ă ţ ă le-a înregistrat în arhive. Ele vor fi accesibile omenirii doar atunci cînd omenirea va privi dincolo de prezent i va dep i amalgamul de reguliş ăş contradictorii i scopuri pur personale, individuale. Toate aceste realiz riş ă sunt des vîr ite i plenar incluse, cu precizie, în marele rezervor ală ş ş substan ei gîndirii universale. Ele pot fi reactualizate de omenire, doar atunciţ cînd cei ce strig emit preten ii, se agit provocînd calamit i. Cea mai mareă ţ ă ăţ speran e legat de genera ia viitoare. Este cît se poate de evident cţă ă ţ ă tineretul are cea mai mare structura în domeniul psihic, mental, industrial. Ceea ce îi lipse te este condescen a, i o judecat dreapt , pe care o dş ţ ş ă ă ă experien a. Aceste dou calit i îi vor maturiza pe tineri. Cea mai bunţ ă ăţ ă metod este deprinderea, c ci o deprindere, fie buna sau rea, e tot atît deă ă u or de dobîndit, pe cît e de greu s-o pierzi.ş Supravie uitorii acestei mari civiliza ii, înl tura i integral deţ ţ ă ţ tulbur rile haotice, aveau un sistem mental bine organizat. Preceptele iă ş regulile erau cu grij concepute i atît de corect memorate în substan aă ş ţ gîndirii universale, încît nimic nu se putea pierde. Se tie c orice cuvîntş ă pozitiv, emis cu adev rata lui semnifica ie i inten ie precis , este inteli-gentă ţ ş ţ ă i integral, înregistrat în substan a Gîndirii Divine (pe care îl numim Gîndulş ţ lui Dumnezeu), împreun cu ac iunea respectiv i tonalitatea ei, ce poate fiă ţ ă ş reg sit i reprodus pe film, îng duind tuturor s aud i s vad ceea ce s-ă ă ş ă ă ă ă ş ă ă a petrecut. Se mai tie de asemeni, c anumi i membri ai acestei civiliza ii auş ă ţ ţ supravie uit, p strîndu- i identitatea. Chiar dac , mai mult sau mai pu in, s-ţ ă ş ă ţ 27
  • au îndep rtat de contemporanii lor, ei a teapt momentul potrivit, care nu eă ş ă prea departe, cînd vor putea vorbi, dezv luindu- i identitatea. Acel momentă ş va veni atunci cînd un mare num r de oameni, vor renun a la ideile loră ţ preconcepute despre un Dumnezeu personal, despre o fiin puternic ,ţă ă exterioar lor, i vor accepta Trinitatea, Dumnezeu, Hrist -biruitorul,ă ş Dumnezeu - om în fiecare, în stare s cuprind întreaga umanitate i f cîndă ă ş ă parte din aceast umanitate.ă Acest fel de arhive nu pot fi nici modificate, nici deformate, nici de ceea ce ne-am deprins a numi timp. Ele nu sunt nici rezultatul unor miracole, nici fapte supra-omene ti, ci evenimente naturale i orînduite. Înş ş fapt, ele ascult de aceea i lege a ordinii, care conduce i guverneaz toateă ş ş ă sistemele planetare ale Universului. Minunea const în faptul c aceast legeă ă ă i urm rile ei sunt cu mult mai elocvente decît orice descriere verbal aş ă ă m re iei capacit ilor umane de realizare. Frumuse ea i cur enia acesteiă ţ ăţ ţ ş ăţ rase rezid în faptul c ea nu a manifestat nici un fel de spirit dominator sauă ă supranatural, fiind alc tuit din oameni ca dvs. i ca mine, a a cum ar t mă ă ş ş ă ă azi, acela i aspect i chiar unic Dumnezeu. A adar, s ador m împreunş ş ş ă ă ă acest nobil Dumnezeu-om, c utînd în fiecare, pe Dumnezeu, apoi v zîndu-lă ă pe Hrist-biruitorul pe fiecare chip, reuni i în Dumnezeu - om. S tim cţ ă ş ă orice imagine a lui Dumnezeu, f urit în afara omului, nu e decît un idol cuă ă picioare de lut, ce se frîng cu u urin prin cuvîntul exprimat. În acest mod,ş ţă pute i proceda cu toate tiin ele i toate religiile, înv luind totul în atmosferaţ ş ţ ş ă emanat din sursa unic , c ci tot i toate fac parte din acela i Adev r.ă ă ă ş ş ă Adev rul este legea oric rei tiinte. Gîndind la Divinitate, omul stabile teă ă ş ş propria-i Divinitate, ad ugînd cîte ceva la rezervorul cosmic de energie iă ş for , aceast for care devine la rîndul ei o mare putere. Avînd capacitateaţă ă ţă determin rii unei asemenea for e i de ai ad uga un grad în plus deă ţ ş ă activitate. Milioane de oameni alimenteaz constant aceast for , iar voi vă ă ţă ă pute i al tura lor, dac vre i cu adev rat.ţ ă ă ţ ă Întrebări şi răspunsuri. Întrebare: De unde vin ideile inspiratoare? R spuns:ă Lumea ideilor se afl în jurul nostru, pretutindeni. Printreă diversele concep ii asupra semnifica iei ideii inspiratoare, pute i alege una.ţ ţ ţ Cea mai mare parte dintre ele sunt expresii emo ionale ce nu au altţ ă semnifica ie decît cea a unui sentiment profund. Altele sunt fulgere deţ clarviziune, ce se manifest cu caracter de urgen . E posibil ca cel ce î iă ţă ş pune întrebarea, se gînde te la adîncimea gîndirii filosofilor i sfin ilor -ş ş ţ rezultate ale disciplinei lor. Atunci este vorba de adev rata respira ieă ţ con tient în Spiritul În elepciunii universale care umple întreg spa iul.ş ă ţ ţ Întrebare: Cum pot fi provocate i ob inute idei revelatoare?ş ţ R spuns:ă Într-un anume fel, noi le avem, disciplinîndu-ne trupurile în a aş 28
  • fel încît s devin canale receptoare sau curente ale gîndirii universale iă ă ş spre a interpreta legile universale, exprimate în diversitatea fenomenelor. Întrebare: De ce avem impresia c ideile ne vin din afar ?ă ă R spuns:ă În stadiul nostru actual de dezvoltare, nu suntem înc preg ti iă ă ţ a recunoa te sursa tuturor for elor ce se activeaz în noi. Via a este o formş ţ ă ţ ă universal , pe care o recunoa tem în toate esuturile vii, dar nu tim nici deă ş ţ ş unde vin, nici unde se duc cînd p r sesc corpul. Folosim zilnic electricitatea,ă ă tim c poate fi produs , dar nu tim de unde vine. Descrierea gîndului cş ă ă ş ă for a exprimat în idei înglobate, este poate mai pu in tangibil , darţ ă ţ ă asem narea este evident . Noi gîndim, dar sursa de energie e ascuns . Înă ă ă acela i timp, tim c putem îmbun t i capacitatea i eficien a gîndurilorş ş ă ă ăţ ş ţ noastre. De ce s ne mir m c omul de condi ie mijlocie este confuz, cînd iă ă ă ţ se spune c ideile vin din interior? Lui i se pare c ele vin sigur din afar . Laă ă ă fel crede i despre electricitate i via a. Dac ave i la îndemîn cîtevaş ş ţ ă ţ ă elemente, via a i for a motrice v stau la dispozi ie. Tot la fel, dac vţ ş ţ ă ţ ă ă preconcepe i gîndirea, ideile inspirate se i afl în interiorul vostru.ţ ş ă Întrebare: Care este punctul dvs. de vedere, în leg tur cu condi iileă ă ţ actuale de via social agitat ?ţă ă ă R spuns:ă Nu le acord nici o energie. Dac retragem energia ce o consa-ă cr m tulbur rilor, gîndindu-ne la ele i dac , în locul lor, construim propriileă ă ş ă noastre idei - condi ii personale - putem redresa numaidecît situa ia.ţ ţ CAPITOLUL AL CINCILEA Modelul Divin Am s vorbesc acum despre ceea ce poate i a putut realiza o singură ş ă persoan , dup Modelul Divin. Sub acest raport, experien ele tr ite de noi, înă ă ţ ă timpul expedi iilor din Tibet, India i Mongoloia, au fost remarcabile. Acoloţ ş am v zut cum, o singur persoan este în stare s se protejeze pe sine, dar iă ă ă ă ş o întreag ras .ă ă La prima vedere poate p re ie it din comun, dar dac ne aducemă ă ş ă aminte de via a lui Iisus, dac facem compara ie între ce a f cut i ce faceţ ă ţ ă ş El acum, vom fi în stare s în elegem i s accept m ideea. Înv turile luiă ţ ş ă ă ăţă nu i-au pierdut valabilitatea nici dup dou mii de ani. Ele se succed iş ă ă ş r mîn la fel de actuale, ca odinioar .ă ă Am vorbit despre Mae tri care stateau drept pe suprafa a apei i deş ţ ş doi înv cei, care s-au apropiat de ei în acela i fel. Lec ia trebuie s dea deăţă ş ţ ă gîndit. Ea ne demonstreaz c putem controla i folosi corespunz tor for eleă ă ş ă ţ naturii, nu mergînd numaidecît pe ap , dar cînd ne d m seama c suntemă ă ă pe punctul de a ne îneca, putem folosi aceast putere, spre a ne ajuta trupul.ă În aceast ipostaz , suntem executan i nesupu i schimb rilor. Schimbareaă ă ţ ş ă 29
  • nu se aplic decît obiectelor. Subiectul nu se schimb . Spiritul nu poate fiă ă alterat în nici un fel. Principiul de baz subzist .ă ă Acum, dac inem seama mereu de acest Principiu de Baz , devenimă ţ ă automat acest principiu. S-ar putea crede c ne duce la o pozi ie static .ă ţ ă Cum ar putea-o face? În aceast stare de spirit, trebuie s fim în stare deă ă realizare. Apoi continu m f r ov ire, dar ghidindu-ne dup o linie deă ă ă ş ă ă conduit anume, tiind cu precizie ceea ce îndeplinim i nu doar că ş ş ă urmeaz s facem.ă ă Dac via a noastr se deruleaz în acest mod, mereu supusă ţ ă ă în elegerii, nu ne putem schimba. Ori, progresul exist întotdeauna. i astaţ ă Ş ne duce într-o alt stare, care este b trîne ea.ă ă ţ B trîne ea este obiectiv . O provoc m noi în ine, dar este ea oareă ţ ă ă ş necesar ? De fel. S presupunem c am putea c l tori în spa iu, atît deă ă ă ă ă ţ departe, încît Terra s nu mai conteze pentru noi. În acest caz, timpul n-ară mai exista. S presupunem c r mînem acolo o suta de ani tere tri. Nu vomă ă ă ş fi mai b trîni. Acela i lucru se poate petrece i pe Terra. De fapt, se iă ş ş ş petrece, cu adev rat - neexistînd nici timp, nici spa iu - condi ii supuseă ţ ţ determin rii noastre limitate. Medicii ne spun c nici o celula corporal nuă ă ă tr ie te mai mult de nou luni. Nu suntem supu i decît acelor schimb ri, peă ş ă ş ă care ni le impunem noi singuri. Dac n-ar exista aceast condi ie perfect , n-ă ă ţ ă am putea dovedi în nici un fel c suntem tineri. Dac tinere ea n-ar fi mereuă ă ţ operant , nimic nu ar fi mai tîn r. Dac tinere ea nu s-ar supune voin eiă ă ă ţ ţ noastre, am fi cu to ii b trîni. În prezent, supunem voin ei noastreţ ă ţ b trîne ea. Se na te un copil. Cei din jur apreciaz c va tr i în jur deă ţ ş ă ă ă aptezeci de ani. Copilul admite acest gînd. Nu-i acord m nici m car ansaş ă ă ş de a- i trasa singur propriul viitor. Îi impunem ideea mor ii. Hindu ii spunş ţ ş c , la aptezeci de ani, abia devin majori i c încep a se realiza. Din acestă ş ş ă punct, omul poate tr i f r limite, avînd posibilitatea de a- i prelungiă ă ă ş tinere ea la alegere.ţ Se spune c izbutim ceea ce întreprindem. Dac e un e ec ceea ce amă ă ş întreprins, îl socotim un succes. Dac e un rezultat fericit, îl socotim deă asemenea un succes. Nu e de preferat s adoptam ideea perfec iunii i nu peă ţ ş cea a imperfec iunii? Dac nu facem nimic altceva decît s ne ajut mţ ă ă ă vecinul, e cu mult mai bine decît s ne ar t m imperfec i. Vom trage maiă ă ă ţ multe foloase de la via , f r s ne coste nimic. Nu cost nimic s neţă ă ă ă ă ă salut m cu un zîmbet. Ar ta i-i prietenia dvs. i perfec iunea va urmaă ă ţ ş ţ acela i curs.ş Imagina i-v o adunare, în care se urm resc doar tinere ea,ţ ă ă ţ frumuse ea, cur enia i perfec iunea. Cost ceva, s tr ie ti avînd acesteţ ăţ ş ţ ă ă ă ş idealuri? Dac o facem socotindu-le preponderente, ne vom modificaă condi ia doar într-o s pt mîn . Ne-a fost dat s vedem asta împlinindu-seţ ă ă ă ă doar în cîteva clipe. Nu a spus Iisus: "Daca viziunea voastr este unic , întregul trup esteă ă luminat."? Analizînd azi originile înv turilor lui Iisus, este exclus s g se tiăţă ă ă ş vreun pasaj în care s se refere la viitor. El le-a dat oamenilor deplinaă libertate de a- i îndrepta gîndurile c tre un el precis, iar acest el esteş ă ţ ţ 30
  • Realizarea. Am avut prilejul s vedem un om în stare s restabileasc ordinea,ă ă ă neputîndu-l atinge nimic. i nu era un Maestru propriu-zis. Era un SiouxŞ indian i lucrurile s-au petrecut în propria noastr ar (Statele Unite).ş ă ţ ă Cunoa tem obiceiul indienilor contemporani ca, în anume circumstan e, sş ţ ă trag o linie în jurul satului lor, peste care nu poate trece nimeni dacă ă nutre te în suflet ura. S-a încercat trecerea de dou ori i, în ambeleş ă ş încerc ri, rezultatul a fost dezastruos.ă Iisus a spus: "Cînd v ve i iubi unii pe al ii, ve i fi p trun i de Iubire.".ă ţ ţ ţ ă ş El a proclamat Iubirea, ca pe cea mai mare for . Cînd dirij m acestţă ă sentiment în sens invers, intr m în stare de turbulen . El a spus c sunte iă ţă ă ţ st pîni ai cerului i p mîntului, cu tot ce au ele. Vede i vreo restric ie? Iisusă ş ă ţ ţ a v zut bine c omul nu a atins înc toate posibilit ile. De aceea, le-aă ă ă ăţ prezentat oamenilor nelimitarea. Dac un atom nu se afl la locul lui într-un corp, acest corp nu poateă ă r mîne în via . Deplasa i un atom i Universul va exploda. Iisus aă ţă ţ ş prezentat lucrurile cît se poate de simplu i direct. Vorbele lui originale suntş cît se poate de limpezi. El a definit idealul cu atîta exactitate, ce nu se poate uita. El l-a definit ca fiind "Dumnezeu". Ast zi se tie c influen a vibratoareă ş ă ţ a acestui cuvînt, ne face s ne trezim din starea hipnotic în care ne-amă ă instalat în corp. Daca ne întoarcem la Dumnezeu cu toata energia dirijat înă starea de amor eal , restabilim cu Dumnezeu raporturi atît de clare, cţ ă ă nimic nu ne va mai desp r i.ă ţ Dar, majoritatea dintre noi privesc c tre exterior, pornind din punctulă central, îng duind astfel gîndurilor s se disperseze. Viziunea lui Iisus avea oă ă int unic , condi ia subiectiv ce exist necontenit. Obiectul se schimb ,ţ ă ă ţ ă ă ă dar Adev rul e de nestr mutat. Dac schimb m direc ia i reorient mă ă ă ă ţ ş ă întreaga energie în acest punct, corpul nostru va emite, va radia lumin ; iă ş atunci, intrînd într-o camer , aceasta se va lumina. Am v zut acest lucru deă ă mai multe ori. Nu este o abstrac ie. O putem fotografia i doar tim c nuţ ş ş ă putem fotografia ceva ce nu exist , o abstrac ie. Ne putem sustrage dină ţ ipostaza instabil în care ne-am decis s tr im, spre a ne instala într-o alta,ă ă ă stabil . Nu ne ia mai mult timp decît formularea gîndului. De cum ne-amă schimbat optica, spre a trece de partea Adev rului sau Dumnezeu, noiă suntem, cu adevarat, acest Adev r ce ne întov r e te.ă ă ăş ş Nu e nevoie s ne înve e cineva. Lec iile nu fac decît s ne trezească ţ ţ ă ă con tiin a. Da, au un impact i lec iile, dar avem tendin a de a le atribuiş ţ ş ţ ţ mai mult energie decît semnifica iei pe care ele o transmit. Cei doiă ţ înv cei ce se îndreptau pe ap c tre Mae trii lor, n-au avut nevoie decît deăţă ă ă ş o singur demonstra ie, spre a izbuti, în timp ce al ii se ineau deă ţ ţ ţ balustrad . Mul i se in de balustrad , întrucît nu au acumulat o condi ieă ţ ţ ă ţ stabil , ferm . Aceea i cantitate de energie ce o investesc în instabilitate, le-ă ă ş ar fi fost suficient ca s ias din ap . Nu e nevoie s p r sim planeta, spre aă ă ă ă ă ă ă înv a s mergem pe ap sau noi reguli. Nu exist decît una singur i ea seăţ ă ă ă ă ş afl aici, cu noi. Nu o putem schimba. Pu in intereseaz cît vreme vom staă ţ ă ă departe de ea. Cînd v întoarce i spre Lumin , v da i seama c voi sunte iă ţ ă ă ţ ă ţ 31
  • Lumina. Iisus n-avea nevoie s p easc spre Lumin , pentru c El eraă ăş ă ă ă Lumina. Cum a explicat El, era Lumina Adev rului, Lumina Iubirii, Luminaă lui Dumnezeu. Iisus nu a avut idei f r o orientare precis - c tre un principiu.ă ă ă ă Comportîndu-ne asem n tor, i noi putem urma aceast Cale simpl . Cei ceă ă ş ă ă o urmeaz nu-i p gubesc pe al ii, dar f ptuiesc interior. Acest ra ionament eă ă ţ ă ţ valabil i hranei i tuturor obiectelor trebuincioase. Singura diferen dintreş ş ţă ei i restul umanit ii este acela c i-au l rgit orizontul, spre a se bucura deş ăţ ă ş ă acest orizont de cunoa tere. Fiecare poate face la fel i f cînd, am i înv atş ş ă ş ăţ i deprins regula. Ne urm m calea proprie i atunci tim. Ne pot fi ar tateş ă ş ş ă alte c i de acces, dar dac nu ne urm m calea noastr , nu ajungem nic ieri.ă ă ă ă ă Dac ne încredem în altul, ad ug m impul-suri i energie acelor obiective peă ă ă ş care vrea s le îndeplineasc acel cineva, extr gînd aceast energie dină ă ă ă propriul nostru corp. Dar cînd ne urm m calea proprie, sporim energiaă trupului nostru, ref cînd rezerva. A a se petrec lucrurile i toat lumea eă ş ş ă mul umit . Noi nu ne însu im gîndurile altuia, spre a broda pe ele. Noiţ ă ş proiect m pe suportul propriilor noastre gînduri, sub form universal , de peă ă ă urma c reia profit toat lumea.ă ă ă Se spune c nimeni nu produce o valoare oarecare, f r ca întreagaă ă ă ras s beneficieze de pe urma ei. Este energia pe care o ad ug m,ă ă ă ă îndreptat c tre ideile înalte, ce fac ca omenirea s progreseze. Asta nuă ă ă merge pornind de la ideile altuia, ci doar de la ale noastre. În consecin ,ţă toata energia Universului ne st la dispozi ie.ă ţ Orice lucru la care ne gîndim sub egida lui Dumnezeu i cu vibra iaş ţ sa, ne apar ine. Aceasta implic cunoa tere, resurse, cur enie, perfec iuneţ ă ş ăţ ţ i bine.ş Pute i st pîni, îndat ce v centra i gîndul, pe faptul c Divinitatea seţ ă ă ă ţ ă i afl în voi. Tot timpul s fi i con tien i c Divinitatea nu se afl altunde-ş ă ă ţ ş ţ ă ă va. Atîta doar c a i ignorat-o i a i situat-o în afara voastra, prin gîndurileă ţ ş ţ voastre contradictorii. Vorbi i cu aceast Divinitate interioar . Spune i-i c ti i c se aflţ ă ă ţ ă ş ţ ă ă acolo i c sunte i pe deplin con tient de prezen a Ei. Cere i-i s seş ă ţ ş ţ ţ ă manifeste i v va fi far c l uzitor în întreaga voastr via . Spune i-i: "Amş ă ă ă ă ţă ţ lep dat i eliminat din via a mea toate gîndurile negative. Sunt recunosc toră ş ţ ă de toate cele cu care Divinitatea m-a d ruit.". Hot rî i-v c ve i înceta de aă ă ţ ă ă ţ mai fi un animal, c tot trupul v este curat i c Sfânta Prezen a luiă ă ş ă ţă Dumnezeu se afl în acest Templu trupesc i c ea î i diriguie te pa ii după ş ă ţ ş ş ă voin a ei. P stra i constant acest gînd în spirit.ţ ă ţ Apoi spune i: "Eu tiu acum c binecuvîntarea i mul umirea ceţ ş ă ş ţ rezult din uniunea cu Hrist cel Viu, s l luie te în mine pentru totdeauna.ă ă ăş ş Eu tiu c prezen a lui Hrist cel Viu este pentru totdeauna în mine i c Euş ă ţ ş ă Sunt cur enia original a lui Hrist.". Men ine i aceste afirma ii în minteaăţ ă ţ ţ ţ obiectiv sau subcon tient , i ve i vedea ce bucurie i mul umire ve iă ş ă ş ţ ş ţ ţ avea - ele fiind mereu la îndemîn , gra ie Prezen ei lui Hrist cel Viu.ă ţ ţ Curînd ve i descoperi ni te for e mentale ce v vor depa i orice fel deţ ş ţ ă ş gînd, sentiment sau fapt contradictorie. Ve i edifica o for vie de extrac ieă ţ ţă ţ 32
  • a gîndirii, irezistibil , care domin întreaga voastr existen . Clipa înt ririiă ă ă ţă ă acestui Templu Spiritual i Sfânt este aceea în care sunte i lini ti i iş ţ ş ţ ş împ ca i cu propriul suflet. În acest mod, ne educam gîndul subiectiv, a a felă ţ ş ca el s nu formuleze decît impresii Divine. Totul se întip re te adînc înă ă ş con tiin i opereaz pe toat durata somnului. Cînd ne descoperim unş ţă ş ă ă punct slab în gîndire, vorbe sau acte, trebuie intervenit tare cu voin a, spre aţ evita fisurarea structurii. Foarte curînd, vom înv a cum s biruim, automat,ăţ ă absolut toate gîndurile adverse. i-atunci, doar Gîndurile i SentimenteleŞ ş Divine ne vor popula imagina ia. Ele se rînduiesc ca o armat i nimeni, înţ ă ş afara lui Dumnezeu, nu poate p trunde printre ele. A a se apreciaz gradulă ş ă de St pînire absolut , cînd e ti în stare s manife ti Principiul Divin. Neă ă ş ă ş afl m atunci la baza oric rei Puteri Spirituale. Dac -i închina i întreagaă ă ă ţ via , ve i vedea ce satisfac ii substan iale ve i avea. Ve i z ri aurora unorţă ţ ţ ţ ţ ţ ă vremuri noi i ve i dobîndi cunoa terea mai deplin a Legii.ş ţ ş ă Spre a elimina discordia din gîndurile i universul vostru, nu existş ă mijloc mai bun i eficace, decît s ti i (s ave i convingerea), c orice gîndş ă ş ţ ă ţ ă i trupul vostru sunt Templul Dumnezeului Viu. Ve i putea folosi no iu-nea,ş ţ ţ tiind c , de silen ioasa, dar penetranta influen a gîndurilor Divine,ş ă ţ ţă beneficiaz întreaga omenire, precum i întregul Univers. Orice gîndă ş constructiv, fiecare sentiment sau vorb pronun at , contribuie la această ţ ă ă în l are. Cu cît gîndi i mai mult la nemuritoarea Iubire a lui Dumnezeu, cuă ţ ţ atît mai mult Iluminarea umanit ii se manifest în toat splendoarea. Înăţ ă ă oarecare m sur , ve i putea în elege i aprecia imensul privilegiu de a aveaă ă ţ ţ ş prilejul ce ne-a fost d ruit, de a progresa i a ilumina omenirea întreag , iă ş ă ş cu contribu ia noastr .ţ ă Mai mult, avem, fa de via , datoria i r spunderea de a ajuta laţă ţă ş ă eliminarea a ceea ce este negativ în lume. Una din metodele cele mai bune, const în a refuza s vezi, s auzi ori s aprobi nega ia, infuzînd constantă ă ă ă ţ Iubirea Divin asupra fiec rei fiin e i fiec rui lucru. S fi i convin i că ă ţ ş ă ă ţ ş ă "Spiritul Divin al lui Hrist biruitorul biruie orice discordie". S re ine i c voin a voastr este Voin a Divin i c Dumnezeuă ţ ţ ă ţ ă ţ ă ş ă lucreaz mereu prin intermediul vostru. Fiecare gînd pe care-l pune i deă ţ acord cu aceast putere st pînitoare, m re te for a voin ei voastre, pîn ceă ă ă ş ţ ţ ă gîndul vostru devine st pîn i predominant. Proceda i a a i bizui i-v peă ş ţ ş ş ţ ă rezultate cu toat sinceritatea. Nimic nu v va mai tulbura.ă ă Obiceiul zilnic al folosirii acestor vorbe i gînduri energice i pozitive,ş ş repetate cu intensitate, revigoreaz celulele cerebrale amor ite i, de îndat ,ă ţ ş ă ve i realiza c sunte i Domnul atotputernic.ţ ă ţ Dac v exersa i voin a i vorbirea în orice împrejurare, ve i fi st pîniă ă ţ ţ ş ţ ă deplini pe gîndurile voastre i ve i înceta de a mai admite existen aş ţ ţ aspectelor negative ale lumii ce va înconjoar . Dac v dovedi i încrez tori,ă ă ă ţ ă chiar în mic m sur , ve i fi st pîni pe situa ie, indiferent de natura ei.ă ă ă ţ ă ţ Crea i prin vorbe, circumstan ele ce v convin pe bun dreptate, i ve iţ ţ ă ă ş ţ domina în orice condi ii.ţ Fiziologii spun c celulele trupului nostru sunt dotate cu puterea de aă recepta impresiile i de a le vehicula în toate structurile celulare complete aleş 33
  • formei omene ti. Ele ar avea i facultatea de a- i aminti (memorie), de aş ş ş compara impresiile (judecat ) i de a alege impresiile bune de cele rele. S-aă ş mai demonstrat c gîndul subcon tient sau subiectiv este suma energiei iă ş ş inteligen ei tuturor celulelor trupului. Cînd nu exprimi decît impresii Divi-ne,ţ toate celulele înregistreaz divinitatea fiec reia dintre ele. Dac n-ar fi a a, n-ă ă ă ş am putea surprinde pe fotografie nici o imagine a acestui corp. Atunci cînd omul tie acest lucru, for a voin ei fiec rei celule se sincronizeaz iş ţ ţ ă ă ş opereaz în armonie cu voin a organului c ruia îi apar ine i de care esteă ţ ă ţ ş legat . Totalitatea tuturor puterilor celulelor astfel dotate cu voin ,ă ţă constituie voin a con tient a organului. Atunci, acesta opereaz în armonieţ ş ă ă con tient cu voin a central a totalit ii organice a corpului omenesc. Cîndş ă ţ ă ăţ rostim formula "Dumnezeu Eu Sunt", ea se manifest plenar, în formaă întregului corp. i mai face s creasc i puterea formulelor urm toare,Ş ă ă ş ă precum "Eu Sunt Puterea lui Dumnezeu", "Eu sunt tot Bel ugul", etc., i, înş ş sfîr it, "Gra ie acestui Cuvînt de Putere, Eu am dep it orice limit ri".ş ţ ăş ă Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Vre i s ne explica i ce în elege i prin Dumnezeu?ţ ă ţ ţ ţ R spuns:ă Dumnezeu este principiul prin care exist m. Dumnezeu nuă poate fi definit. El dep e te orice defini ie. O defini ie nu-i decît o tenta-tivaăş ş ţ ţ de a-L include pe Dumnezeu în intelectul omenesc. Întrebare: Unii Îl numesc Dumnezeu, al ii Spirit, al ii Principiu. Care esteţ ţ cel mai potrivit? R spuns:ă Cuvîntul superior este Dumnezeu. El nu permite instalarea unei st ri hipnotice. Cu celelalte cuvinte, da, se poate. Dac ne orient m directă ă ă spre acest punct central, vom trage cele mai bune foloase. Niciodat rostireaă repetat a cuvîntului "Dumnezeu" nu este de prisos.ă Întrebare: Dvs. vorbi i de Iisus, privind lumina alb str lucitoare. Este oţ ă ă alternativ superioar ?ă ă R spuns:ă Nu tim. Asta dep e te cu mult tot ceea ce tim noi în modş ăş ş ş obiectiv. Nimic din ceea ce are o înc rc tur inferioar , nu o poate str bate.ă ă ă ă ă Întrebare: Ce metod s folosim, spre a intra în contact cu Puterea Divin ?ă ă ă R spuns:ă Nu exist formule pre-stabilite. La Judecat , Legea este de parteaă ă noastr . Dac ne sincroniz m în mod sincer cu legea, ni se deschide întregulă ă ă Univers. Dac Universul ni se deschide i-i vedem toate splendo-rile,ă ş înseamn c ne afl m sub influen a legii, am ac ionat conform legii i neă ă ă ţ ţ ş contopim cu ea. Totul decurge simplu, tiind c suntem una cu ea, f r aş ă ă ă îng dui îndoielilor sau teama s se interfereze.ă ă Întrebare: Lumea occidental este preg tit , oare, s accepte ceea ceă ă ă ă spune i dvs.?ţ R spuns:ă Lumea occidental se preg te te, iar preg tirile sunt atît deă ă ş ă 34
  • rapide, încît nimeni nu va fi exclus. Oamenii sint aceia care se auto-exclud. Noi preg tim terenul cînd ne m rim gradul de cunoa tere i în elegere.ă ă ş ş ţ Acest cîmp poate fi l rgit, cît s cuprind întregul Univers. În orice clip ,ă ă ă ă universul corpului nostru este una cu ansamblul Universului, depinde numai de noi dac ne l rgim în elegerea pîn într-atît încît s ne contopim cuă ă ţ ă ă totalitatea Universului. Întrebare: Cum s selec ion m gîndurile emise?ă ţ ă R spuns:ă Dac nu le pute i selec iona, d rui i-v iubirea celei mai buneă ţ ţ ă ţ ă aptitudini ce ave i i împotrivi i-v a v împr tia în mai multe. Asta v vaţ ş ţ ă ă ăş ă duce la armonie. Iisus a spus c Iubirea este mai presus de orice.ă Întrebare: Cum se face c un Avatar este trimis, din cînd în cînd, peă p mînt?ă R spuns:ă Prezen a unui Principiu este ceea ce înclina i s numi iţ ţ ă ţ alegerea unui Avatar. Aceast personalitate se m rgine te a tr i în virtuteaă ă ş ă acestui Principiu. Calea urmat de el sau exemplul lui, devine calea deschisă ă tuturor. Întrebare: Sosirea i apari ia sa sunt condi ionate de o anumit stare deş ţ ţ ă dezvoltare a umanit ii?ăţ R spuns:ă Nu. El e deasupra oric rei dezvolt ri i tr ie te în comuniune cuă ă ş ă ş Spiritul. 35
  • CAPITOLUL AL ŞASELEA Să fiţiconştienţi că ştiţi Mi s-a cerut s vorbesc despre vindec ri.ă ă În realitate, noi ne vindec m singuri. Exist aici un factor foarteă ă important, întrucît, îndat ce vede i Divinitatea sau pe Dumnezeu într-oă ţ persoan , alc tui i o majoritate, al turi de Dumnezeu. Ori, Dumnezeu sauă ă ţ ă Principiul Divin nu cunoa te imperfec iunea. tim cu precizie c a a seş ţ Ş ă ş petrec lucrurile în toate marile sanctuare de lecuire, din întreaga lume. Ducîndu-se la aceste sanctuare, oamenii î i îndreapt gîndurile spreş ă împlinire i se lecuiesc pe deplin. Ei accept emana ia sanctuarului, c reia îiş ă ţ ă ia locul vindecarea. V putem ar ta asta pe fotografii. Un foarte distins medic, din unul dină ă marile noastre ora e, lucra cu noi. Le-a cerut asisten ilor s -i arateş ţ ă radiografiile cazurilor considerate incurabile de c tre autorit ile medicale,ă ăţ împreun cu prezentarea bolii i bolnavilor.ă ş Aparatul folosit îng duie localizarea la vedere a p r ii bolnave a cor-ă ă ţ pului. Acolo unde via a i s n tatea erau st pîne, filmul arat cum corpulţ ş ă ă ă ă radiaz i str luce te în lumin . Am avut prilejul s vedem persoane, a c roră ş ă ş ă ă ă lumin se împr tia pîn la zece metri. Printre cele nou zeci i opt de cazuriă ăş ă ă ş tratate, nici unui bolnav nu i-a trebuit mai mult de trei minute, spre a se lecui complet. Tot ce am f cut noi a fost s le spunem: "Iat , concentra i-v întreagaă ă ă ţ ă aten ie asupra zonei întunecate, nu-i a a? Nu da i nici o aten ie luminii,ţ ş ţ ţ nici zonelor luminoase, nici sursei de lumin . Acum nu v mai sinchisi i deă ă ţ aceste zone obscure i concentra i-v aten ia i gîndul pe lumin .". Fiecareş ţ ă ţ ş ă din cei nou zeci i opt de pacien i, ce fuseser adu i pe targ , s-au ridicat înă ş ţ ă ş ă picioare, complet lecui i. Nu e asta dovada ca fiecare se vindec singur? Vţ ă ă îngriji i singuri i asta e tot.ţ ş Dac folosim aceste expresii pozitive, vom vedea numaidecît, c nuă ă exist boal . I s-a dat un nume unei anumite maladii i-l repet m la nesfîr it.ă ă ş ă ş Ori, gîndurile i numele sunt lucruri i, dac le plas m în plan absolut, înş ş ă ă planul i frecven a vibratorie c rora le apar in, se instaleaz i se manifestş ţ ă ţ ă ş ă cu perfec iune. Este cazul tuturor inven iilor, dar oamenii cred c trebuie sţ ţ ă ă se dedice unor studii i c ut ri i s tot caute.ş ă ă ş ă Am descoperit treaba aceasta în cercet rile noastre. Nu avem table deă logaritmi, dar le calculam ori de cîte ori era nevoie. Avansam cu lucrarea i,ş mai apoi, descopeream c am pornit pe o pist gre it i ne întorceam,ă ă ş ă ş luînd-o de la cap t. Eram ca ni te copii ce abia înva s fac primii pa i;ă ş ţă ă ă ş acum îns , putem merge, deoarece dispunem de mijloace mecanice. Neă confec ion m i altele, pornind de la punctul în care am ajuns.ţ ă ş Spre a exemplifica cele spuse, iat o experien tr it . Aveam nevoieă ţă ă ă de un tîn r, pentru o treab anume. Lucrasem mult într-o direc ie i apa-ă ă ţ ş rent, ne aflam la o r scruce, cînd tocmai a sosit acest tîn r de la Universita-ă ă 36
  • tea din Columbia. Nu avea cuno tin de genul de lucr ri de care neş ţă ă ocupam, dar, în dou zeci i cinci de minute ne-a rezolvat toate problemele.ă ş Ori, noi ne c znisem timp de patru ani, f r succes.ă ă ă Ce s-a petrecut? În orice clip , el tia c tie. Intrînd în biroul nostru,ă ş ă ş i-a zis în sinea lui: "Cunosc situa ia" i a g sit solu ia, doar tiind c tie.ş ţ ş ă ţ ş ă ş Mi s-a mai întîmplat cîndva, ceva asem n tor. S-a întîmplat la coalaă ă ş preg titoare a Universit ii din Calcutta, la care am intrat la vîrsta de patruă ăţ ani. Înc din prima zi, profesorul mi-a spus: "Iata aici alfabetul, ce p rereă ă ai?". I-am r spuns: "Nu tiu". El a replicat: "Dar dac ai s te opre ti aici, n-ă ş ă ă ş ai s tii niciodat . Întoarce ra ionamentul i leap d -te de acest "nu tiu",ă ş ă ţ ş ă ă ş întrucît tu tii ce este.". Am urmat clasele acestei coli, apoi pe cele aleş ş Universit ii din Calcutta, din care am ie it ca absolvent la patrusprezeceăţ ş ani. Totul e atît de simplu, încît nu mai sesiz m. Credem c , dac mer-gemă ă ă la Universitate, va trebui s ne cufundam în studiu, în c ut ri, în citate dină ă ă c r i. Tot ce s-a scris într-o carte este cunoscut de mult. Dac adopta iă ţ ă ţ aceast pozi ie, ve i ti i voi. V sprijini i pe o carte, ca pe o cîrj , spre aă ţ ţ ş ş ă ţ ă progresa, în locul accept rii faptului c ele sunt continute i de multă ă ş încorporate în voi. Voi sunte i st pînii. Voi st pîni i lucrurile. Totul esteţ ă ă ţ realizabil pe drumurile vie ii i începem a în elege, doar ridicîndu-neţ ş ţ deasupra st rii noastre negative. Înv m treptat, c aceast stare nu ne-aă ăţă ă ă fost de nici un folos i atunci, de ce o p str m? Valoarea const în a ti i aş ă ă ă ş ş fi ce trebuie exprimat i, pornind de aici încolo, ve i începe a progresa.ş ţ Aproape to i cei ce progreseaz , trecînd prin diferite planuri, adoptţ ă ă acest comportament. Nou zeci la sut dintre inventatori procedeaz a a. Înă ă ă ş cursul ultimilor ase ani, am realizat mult mai mult, decît în cei dou zeci iş ă ş patru de ani anteriori. Am tr it aceste experien e i chiar ceva mai mult. tiu exact cît s-auă ţ ş Ş dezvoltat. i asta doar pentru c ne inem ferm de ideea c tim c aceleŞ ă ţ ă ş ă lucruri le cunoa tem. Ele ne stau la îndemîn . Dac o inven ie n-ar fi exis-tatş ă ă ţ niciodat , nimeni n-ar fi putut atinge frecventa vibratorie necesar spre a oă ă aduce la lumin . Frecven a exist , iar creierul se antreneaz s gîndeas-c .ă ţ ă ă ă ă Veti ti exact ceea ce dori i a exprima. De aceea am progresat atît de mult.ş ţ Bineîn eles, sunt mai multe feluri în care se ajunge la int , nu eţ ţ ă nevoie s le amintesc. Numeroase persoane le cunosc, iar cei ce nu leă cunosc, trebuie s se str duiasc a ti c le cunosc i s se men in peă ă ă ş ă ş ă ţ ă aceast idee. Ea v va ajuta s trece i peste orice piedic .ă ă ă ţ ă S-a spus de multe ori, c nimic nu e nou sub soare i este foarteă ş adev rat. Dac n-ar fi adev rat, n-ar exista nici vibra iile caracteristice, de aă ă ă ţ crede un lucru determinat. Toate cîmpurile sunt supuse anumitor influen eţ vibratorii. Întreaga noastr via este f cut din vibra ii i, bineîn eles, noiă ţă ă ă ţ ş ţ le alegem într-o oarecare m sur ; dar, cînd începem s în elegem c neă ă ă ţ ă putem sincroniza cu ele i a ni le însu i, atunci, toate aceste lucruri devin cîtş ş se poate de fire ti pentru noi. Aproape to i inventatorii contemporaniş ţ în eleg c nu sunt pe cale de a expune ori înregistra ceva care, la unţ ă moment dat, s nu fi fost de mult exprimat, sub frecven vibratorie. La felă ţă 37
  • este i în literatur . Orice carte scris a fost de mult înregistrat subş ă ă ă frecven vibratorie, la un moment dat. Nici un cuvînt rostit nu înceteaz deţă ă a exista. Totul subzist în domeniul pe care-l numim cîmp energetic sauă influen vibratoare.ţă "Iubirea" este un cuvînt a c rui influen vibratoare se apropie de ceaă ţă a cuvîntului "Dumnezeu". Cunoa tem mii de vindec ri f cute prin utilizareaş ă ă lui. Orice boal cunoscut d înapoi în fa a puterii Iubirii, pe care oă ă ă ţ exprim m. Cuvîntul provoac i imagini i modele remarcabile în jurulă ă ş ş individualit ilor. Se poate vedea aproape sursa din care cresc sentimenteleăţ de iubire ale unor oameni. Seam n cu o armur ce-l îmbrac .ă ă ă ă Cu mul i ani în urm , unul din prietenii mei, un medic, a fost numitţ ă ofi er de stare civil într-o Rezerva ie de indieni Sioux. M-am dus în vizit laţ ă ţ ă el i m-a poftit s asist la o demonstra ie a vraciului Tribului. Mi-a spus cş ă ţ ă nu e vorba de un medic obi nuit. Într-o bun zi, acesta s-a izolat, spre aş ă medita timp de cinci ani. Cînd s-a întors printre oameni, era gata ca vindec tor.ă A f cut mai întîi, încet, o mic demonstra ie. i-a cufundat bra ul într-ă ă ţ Ş ţ o oal cu ap clocotit i i-a jupuit o bucat de carne. Bra ul era neatins. L-ă ă ă ş ş ă ţ am rev zut peste dou luni dup acest experiment; bra ul era perfectă ă ă ţ s n tos.ă ă În timpul celei de a doua demonstra ii, omul st tea drept i lini tit. Înţ ă ş ş picioare, la oarecare distan de trei din cei mai buni inta i ai tribului.ţă ţ ş Doctorul N. i cu mine am golit pistoalele, punînd alte gloan e în locul lor,ş ţ spre a fi siguri c nu suntem tra i pe sfoar . Oamenii au tras i fiecare glonă ş ă ş ţ s-a turtit de pieptul omului ochit. P strez i azi unul din aceste gloan eă ş ţ turtite. Apoi, omul s-a instalat în coliba - ad post. Oricine era atins de vreoă diformitate sau boal i care venea la el, pleca pe deplin vindecat. Am fostă ş de fa de nenum rate ori. I-am devenit apropiat i l-am întrebat cumţă ă ş procedeaz . Mi-a r spuns c e ca i cum I-ai spune lui Dumnezeu c -Lă ă ă ş ă iube ti. Acum, cînd scriu, omul se afl în via i continu opera sa de mareş ă ţă ş ă lecuitor. N-am citit niciodat nimic despre el în ziare. Tr ie te într-oă ă ş singur tate absolut i nu comenteaz public, niciodat , ceea ce face. Mi-aă ă ş ă ă spus o dat : "Rolul meu în via este s d ruiesc altora sentimentele deă ţă ă ă iubire pe care le pot eu exprima i astfel, sunt pe deplin r spl tit.". Iat dar,ş ă ă ă un indian Sioux, de care au auzit prea pu ini oameni, care îndepline te oţ ş adev rat misiune a Iubirii Divine, în t cere i cu dezinteres.ă ă ă ş În Texas, cu mul i ani în urm , am auzit povestea unei feti e de cinciţ ă ţ ani, care vindeca prin Iubire. M-am dus s o v d, i mama ei mi-a spus c eaă ă ş ă declara tuturor oamenilor c -i iube te. Micu a spunea: "Z resc Iubirea înă ş ţ ă jurul tuturor oamenilor i în jurul meu.". De fiecare dat cînd auzea cş ă ă cineva este bolnav, o ruga pe mama sa s o conduc la c p tîiul bolnavuluiă ă ă ă i, în aproape toate cazurile, cînd ea intra în înc perea bolnavului, acela se iş ă ş ridica din pat, perfect s n tos. Feti a i-a des vîr it dezvoltarea, iar aziă ă ţ ş ă ş îndepline te o oper m rea .ş ă ă ţă Exist multe cazuri asem n toare. Am cunoscut unul din Olanda,ă ă ă 38
  • unde cre te un trifoi ro ietic de aproape 40 centimetri în l ime, cu floriş ş ă ţ magnifice, ce cresc pîn la pragul u ii de intrare în ferm . M-am dus în vizită ş ă ă la proprietarii fermei, într-o duminic dup amiaz , i st team aproa-pe deă ă ă ş ă intrare, cînd a ap rut o feti , ce a ie it din cas , p ind pe deasupra floriloră ţă ş ă ăş de trifoi, pe o distan de treizeci de metri. Nu atingea p mîntul de loc, nuţă ă f cea altceva decît c mergea pe flori, apoi s-a întors în acela i fel, spre aă ă ş pune piciorul pe prag. Am întrebat feti a cum face spre a merge a a. A r spuns: "Nu tiu.ţ ş ă ş D ruiesc Iubire tuturor. Iubesc acest trifoi i el ma sus ine.". Ne-am m rginită ş ţ ă doar s consemn m faptul, ca atare. Ne-a vorbit apoi despre tovar ii ei deă ă ăş joac , spunînd c -i iube te pe to i i c i ei o iubesc. Nu i se putea, deci,ă ă ş ţ ş ă ş întîmpla nimic r u.ă Am p strat leg tura cu aceast feti pîn la vîrsta de dou zeci i unuă ă ă ţă ă ă ş de ani. Atunci a plecat în Belgia, unde i-am pierdut urma. Tat l s u mi-aă ă spus c n-a auzit-o exprimînd altceva decît Iubire pentru toat lumea.ă ă Aceast dragoste vindec , i fiecare din noi o poate experimenta. Eă ă ş foarte u or s faci ca s radiezi iubire, cum f ceau ace ti copii.ş ă ă ă ş M aflam în Spania, în apropierea uneia din cele mai mari mine deă aram din lume, cînd o familie de ru i a venit cu o feti de unsprezece ani,ă ş ţă al c rei tat de angajase la min . Mi-au spus c feti a este înzestrat cu darulă ă ă ă ţ ă vindec rii. De pild , punea mîna pe o persoan i spunea: "Te iubesc i teă ă ă ş ş iubesc atît de mult, încît boala s-a dus, iar în locul ei am pus Iubirea.". i amŞ constatat c era exact. În cazul unei diformit i, persoana devenea perfectă ăţ normal . Am v zut un bolnav în ultimul stadiu de epilepsie. Feti a i-a pusă ă ţ ş mîna pe el i a spus: "Trupul t u e plin doar de Iubire i nu v d decîtş ă ş ă lumin .". În mai pu in de trei minute, boala a disp rut complet. Lumina iă ţ ă ş Iubirea ce emanau din aceast feti erau atît de puternice, c le puteamă ţă ă vedea i sim i.ş ţ Pe cînd eram copil, m jucam într-o zi, cu al i copii, pe lîng casaă ţ ă noastr din Cocanada, pe coasta oriental a Indiei. Întunericul se apropiaă ă repede, deoarece în acea regiune nu exist crepuscul. Un b iat a luat un b ,ă ă ăţ cu care m-a lovit peste bra . Mi-a fracturat amîndou oasele i bra ul mi-aţ ă ş ţ c zut inert. Bineîn eles, la început, a fost cît se poate de dureros, apoiă ţ gîndurile mi-au adus aminte de cele spuse de profesorul meu: "Mergi în taină i pune mîna ta în mîna lui Dumnezeu, c ci e mai mult ca o lumin i maiş ă ă ş sigur ca un drum cunoscut.". M-a înconjurat Lumina, iar durerile aproape au disp rut instantaneu. M-am urcat într-un bananier, spre a fi singur i Luminaă ş continua s m înconjoare. Am luat-o drept o Prezen , dar nu uitamă ă ţă întîmplarea. În timp ce st team singur acolo, pe o crac , mîna mi s-aă ă vindecat de la sine. Am stat în copac toat noaptea; diminea a, nu se maiă ţ vedeau urmele fracturii bra ului, afar de o mic umfl tur , în locul undeţ ă ă ă ă oasele fuseser zdrobite. P rin ii au crezut c s-au ocupat servitorii de mine,ă ă ţ ă b gîndu-m în pat. A doua zi, cînd le-am povestit cele întîmplate, nu le-aă ă venit a crede i m-au dus imediat la doctor. Acesta le-a spus c oaseleş ă fuseser rupte, dat c s-au sudat perfect. De atunci i pîn azi, n-am avut niciă ă ş ă un fel de probleme cu mîna mea. 39
  • Am povestit simple întîmpl ri, cu titlul de exemple, deoarece ele suntă atît de simple i naturale, încît fiecare poate face la fel. Am v zut un caz, înş ă care, o cl dire s-a ridicat, prin dragostea exprimat de un vast auditoriu.ă ă Cum a spus nemuritorul Gautama Buddha: "E cu mult mai de preţ s -i consacri cinci minute Dragostei Divine, decît s aduci mii de vase cuă ă mîncare i mizerii, c ci exprimînd Iubirea, aju i fiecare suflet din Univers.".ş ă ţ De bun seam , dragostea contope te vorbele ce le rostim cu gîndurileă ă ş i sentimentele ce le nutrim. Vorbele sunt lucruri. Lucrurile sunt vorbe. Vş ă afla i acolo unde v sunt gîndurile. Cînd ne deprindem a disciplina iţ ă ş controla gîndurile i sentimentele, i dac folosim doar cuvinte pozitive iş ş ă ş constructive, exprimate cu Iubire Divin , corpul i Spiritul r spund iă ş ă ş corespund acestei st ri de juste e, folosirea i alegerea cuvintelor avînd oă ţ ş importan capital , dar i sentimentul din care a izvorît este la fel deţă ă ş important, c ci sentimentul este puterea motorie care d via cuvintelor.ă ă ţă A a se manifest Iubirea Divin . Asta nu înseamn c trebuie s neş ă ă ă ă ă plimb m, spunînd: "Iubire, Iubire, Iubire". E de ajuns s roste ti o dată ă ş ă ă cuvîntul, cu sentimentul respectiv, cu viziune, convingere i acceptare,ş pentru ca Legea s r spund numaidecît. "Înainte ca voi s cere i, eu vă ă ă ă ţ ă r spund.", spun Scripturile. Urma i înv turile lui Buddha: "Folosi iă ţ ăţă ţ Iubirea, concentra i-v asupra ei, r sfrînge i-o asupra voastr diminea a, laţ ă ă ţ ă ţ prînz i seara. Cînd v a eza i în fa a mesei, gîndi i-v la Iubire, resim i i-oş ă ş ţ ţ ţ ă ţ ţ i hrana voastr va avea un alt gust.".ş ă Printre perlele enun ate de Buddha, multe n-au fost niciodat tip rite.ţ ă ă Poetul Tagore a citat multe din ele, în scrisorile lui. El tia s le aplice i sş ă ş ă exprime Iubirea. El o cuno tea. El era. El este.ş Dragostea este de departe lucrul cel mai important. Este poarta aurită a Paradisului. Ruga i-v s o în elege i, medita i zilnic la ea. Ea înl turţ ă ă ţ ţ ţ ă ă spaimele i este împlinirea legii, triumfînd asupra multor rele i p cate. Eş ş ă invizibil , dar biruie te tot. Nu exist azi, nici o boal pe care o doză ş ă ă ă suficient de Iubire s nu o poat lecui. Nici o vîltoare nu poate sta în caleaă ă ă Iubirii. Nici un zid nu st în calea Iubirii. Orice p cat poate fi r scump rată ă ă ă prin Iubire. (extras din Ceata Ignoran ilor).ţ Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Cunosc un medic care a stat în India apte sau opt ani. Laş întoarcerea în Statele Unite, a lansat o provocare Societ ii Medicale dinăţ inutul s u.ţ ă A cerut membrilor s i s -i aduc cît mai multe eprubete cuă ă ă germeni virulen i de febr tifoid i alte maladii. Le-a înghi it con inutul,ţ ă ă ş ţ ţ suficient să omoare o armat întreag i n-a p it nimic. Am aflat maiă ă ş ăţ tîrziu, c el putea controla con tient glanda tiroid . Aparent, el inea subă ş ă ţ control sistemul imunitar. R spuns:ă Da. Te po i imuniza astfel, împotriva tuturor bolilor.ţ Întrebare: În ce m sur , controlul con tient al tiroidei influen eaz activi-ă ă ş ţ ă 40
  • tatea care e esen ial în eliminarea efectelor bacteriilor?ţ ă R spuns:ă În mare m sur , aciditatea este reglat prin controlul voluntar ală ă ă glandei tiroide. Aceasta poate fi comandat i stimulat să ş ă ă controleze aci- ditatea, în m sur aproape f r limite. Am auzit pe mul i hindu i, spunîndă ă ă ă ţ ş c , datorit acestui fapt, ei pot neutraliza bacteriile. Aciditatea le elimin ,ă ă ă ucigîndu-le. Tiroida este stimulat prin anumite exerci ii, ce trebuie înv - ateă ţ ăţ cu un expert în materie. Metoda lor are în vedere stimularea tiroidei, în a aş fel, încît s secrete cantitatea de fluide necesar nevoilor corpului.ă ă Întrebare: Dar paratiroida serve te la ceva?ş R spuns:ă Da. Ea este un auxiliar important. Ea controleaz metabolis-mulă calcarului sau al pietrei. Ea poate fi stimulat pîn acolo, încît calciulă ă încorporat s fie suficient, spre a crea o noua denti ie, la orice vîrst .ă ţ ă Întrebare: Cum pot fi stimulate paratiroidele? R spuns:ă Principalul element al stimul rii este concentrarea unei influ-ă en e spirituale asupra tiroidei, exact subiectul discu iilor noastre de azi.ţ ţ Întrebare: Se poate aplica aceasta i în domeniul oxid rii i controluluiş ă ş respira iei?ţ R spuns:ă Exerci iile spirituale ar trebui s înso easc respira ia. Altfelţ ă ţ ă ţ spus, exerci iul gîndirii prin disciplina spiritual .ţ ă Întrebare: Concentrarea înseamn vizualizarea tiroidei care lucreaz iă ă ş func ioneaz perfect ?ţ ă R spuns:ă Da, în ordine pefect i armonie perfect .ă ş ă Întrebare: Nu se stabile te o asociere precis între respira ie, activitateaş ă ţ tiroidei i oxidare, gra ie pozi iei luate i exerci iilor de respira ie?ş ţ ţ ş ţ ţ R spuns:ă Da. Pozi ia i exerci iile de respira ie sunt folositoare, spre aţ ş ţ ţ duce orice activitate corporal sub controlul unei influen e spirituale. Nici oă ţ înv tur nu recomand aceste exerci ii, f r o activitate spiritual , mobi-ăţă ă ă ţ ă ă ă lizînd i gîndirea spiritual . Mul i oameni pot pune în func iune i întrebu-ş ă ţ ţ ş in a aproape numaidecît aceste activit i spirituale, din cauza unei influen-ţ ăţ e speciale, pe care au înv at s o foloseasc .ţ ăţ ă ă Întrebare: Ce sunt glandele suprarenale? R spuns:ă Suprarenalele se ocup cu presiunea sanguin . Tiroida se ocu-ă ă p de restul. Ea e controlat de glanda pituitar , iar aceasta se afl subă ă ă ă controlul glandei pineale. De aceea, ar fi nevoie s deveni i copil. În cursulă ţ examenelor postume, se constat c glanda pineal s-a atrofiat mult. Cîndă ă ă este cazul pentru cei vii, ei sunt rup i de Regatul Ceresc. Glanda pineal esteţ ă centrul primordial, ce controleaz toate glandele endocrine. Ea este St pînul,ă ă acel EU SUNT al oric rui corp fizic.ă Întrebare: Unii din marii Mae tri abordeaz acest subiect al amelior riiş ă ă 41
  • activit ii endocrinelor asupra energiei eterice i respira iei?ăţ ş ţ R spuns:ă Ei spun c , dac accepta i prana sau energia eteric , accepta iă ă ţ ă ţ i influen ele spirituale. Referindu-se la aceste influen e, ele reprezint oş ţ ţ ă activitate major . Ei spun c ele sunt cele ce anim gîndul tinere ii, la ală ă ă ţ c rui impuls, glandele pituitar i pineal se pun imediat în func iune.ă ă ş ă ţ Întrebare: Socoti i c Iisus i-a înv at pe discipolii S i acest mod deţ ă ăţ ă st pînire a glandelor endocrine ?ă R spuns:ă Da, prin metoda cre tin , care este Iubirea activ . El spunea c ,ş ă ă ă de ve i fi copii, ve i p trunde în Împ r ia Cerurilor.ţ ţ ă ă ăţ Întrebare: Oamenii de tiin ce descoper metodele moderne aleş ţă ă biochimiei, sunt inspira i de c tre Mae tri?ţ ă ş R spuns:ă Da. Aceste no iuni sunt trasmise rasei umane, prin intermediulţ acestor oameni de tiin , spre folosul omenirii.ş ţă CAPITOLUL AL ŞAPTELEA Realitatea Hindu ii spun c dac Dumnezeu vrea s Se ascund , se ascunde înş ă ă ă ă om. Este ultimul loc în care omul s se gîndeasc a-L c uta.ă ă ă Marea dificultate a maselor omene ti de azi, este aceea c ele încearcş ă ă s devin ceva ce exist de mult în ele. C ut m i iar Îl c ut m peă ă ă ă ă ş ă ă Dumnezeu în afara noastr , mergem la conferin e, reuniuni, în grupuri,ă ţ citim tot felul de c r i, d m ascultare profesorilor, personalit ilor iă ţ ă ăţ ş c peteniilor, cînd Dumnezeu s l luie te în noi, în permanen . Dacă ă ăş ş ţă ă oamenii ar renun a la ideea de a încerca, acceptînd-o pe cea a existen ei, arţ ţ c p ta numaidecît Con tiin a perfect a Realit ii.ă ă ş ţ ă ăţ Iisus a spus de nenum rate ori, c nimeni nu-i mai presus deă ă aproapele s u, c fiecare este un Dumnezeu - om, cu poten ialul tuturoră ă ţ atributelor i însu irilor.ş ş L-am inut pe Iisus timp de secole departe de noi, crezînd c apar i-neţ ă ţ unei alte categorii de fiin e decît noi. Ori el nu se deosebe te cu nimic de noiţ ş i n-a pretins niciodat c este în stare s fac minuni. Ceea ce a fostş ă ă ă ă categorisit drept minuni, nu era decît îndeplinirea legii naturale. i asta s-aŞ demonstrat ast zi. Nu era vorba decît de evenimente naturale, care trebuieă s se petreac i se petrec pentru fiecare dintre cei ce se supun Legii.ă ă ş Fiecare dintre noi este capabil s st pîneasc greut ile ce se ivesc înă ă ă ăţ timpul lucrului, i le d m la o parte, deci nu exist . Oricît de necrezut arş ă ă p rea, dar este un fapt stabilit. Ne atragem greut ile asupr -ne, prin propriileă ăţ ă noastre gînduri eronate. Imagina i-v c aceste gînduri i vorbe nu ne-ar fi apar inut niciodat ,ţ ă ă ş ţ ă c n-am fi auzit de ele niciodat , i c ele nu fac parte nici din vocabularul,ă ă ş ă 42
  • nici din universul nostru de preocup ri. Cunoa tem ast zi patru limbajeă ş ă diferite, care nu con in nici un cuvînt negativ, nici un termen pentru trecutţ sau viitor. Toate se petrec acum i aici, împlinit i dus pîn la cap t. Dacş ş ă ă ă reu im s ne conformam acestei idei i s fim de acord cu ea, ne vom ridicaş ă ş ă numaidecît deasupra negativismului i consecin elor acestuia. Numele datş ţ lucrurilor i sentimentul cu care-l exprim m, este cel mai important.ş ă Vorbele, sentimentele i st rile negative nu au nici un fel de putere, în afaraş ă celei pe care le-o atribuim noi, individual. Îndat ce încet m de a le maiă ă furniza energie, î i înceteaz existen a, deci nu mai exist .ş ă ţ ă Am demonstrat f r putin de t gad c , din cauza cuvîntuluiă ă ţă ă ă ă "Dumnezeu", ce figureaz în Biblie, aceast carte a d inuit a a cum tim.ă ă ă ş ş Num rul de Biblii ce se vînd azi în întreaga lume, este cu mult mai mareă decît al oric rei alte c r i. Dac acest singur cuvînt determin supravie uireaă ă ţ ă ă ţ unei c r i, un lucru neînsufle it, cum va ac iona el, dac -l folosim legat deă ţ ţ ţ ă propria noastr form omeneasc ? Este inutil s ne plimb m rostindă ă ă ă ă "Doamne, Doamne". Rosti i-l doar odat , cu convingerea sincer i precis ,ţ ă ă ş ă incluzînd expresia a ceea ce dori i s realiza i, i n-ave i nevoie s maiţ ă ţ ş ţ ă repeta i. De ce? Pentru c v afla i exact în re eaua vibratorie careţ ă ă ţ ţ stabile te r spunsul la cerere. De aceea Biblia d inuie te. Ne desf ur mş ă ă ş ăş ă lucr rile sub egida acestui simplu cuvînt. Cel mai important lucru este s nuă ă neg m, orice ar fi, ci a fi de acord cu împlinirea dorin elor noastre.ă ţ Anumi i hindu i circul inînd un bra ridicat în aer i repetînd: "Omţ ş ă ţ ţ ş mani padme Om". Dup cît va vreme, bra ul începe a se lungi i ei nu maiă ă ţ ş pot s -l lase în jos. La fel se vor petrece lucrurile, dac ne învîrtim în cerc,ă ă rostind: "Doamne, Doamne". Putem gîndi acest cuvînt, tiind cu certitudine,ş c el ne apar ine. Noi suntem efectiv ceea ce dorim s exprim m i nuă ţ ă ă ş avem nevoie s o repet m la nesfîr it. Pur i simplu, noi suntem aceaă ă ş ş dorin .ţă Cea mai mare gre eal omeneasc este aceea de a încerca s deviiş ă ă ă Dumnezeu, cînd, de fapt, e ti Dumnezeu. Omul caut în afara sa, ceea ce seş ă afl în sine. Nu trebuie f cut încercarea de a deveni, ci pe aceea de a fiă ă ă Dumnezeu, ceea ce proclam m ritos. Dac nu crede i cu adev rat, încerca iă ă ţ ă ţ s o crede i m car pentru o vreme, s spunem dou sau trei s pt mîni. Vă ţ ă ă ă ă ă ă sf tuiesc s o rosti i doar o singur dat , sa ti i i apoi s continua i de a fi.ă ă ţ ă ă ş ţ ş ă ţ Depinde de dvs. Totul v st la dispozi ie.ă ă ţ Cerul este armonia omniprezent în fiecare individ, acolo unde seă g se te el. Ave i toat libertatea de a alege. Prin gîndurile i sentimenteleă ş ţ ă ş voastre, îl pute i transforma în infern, ceea ce nu e prea greu. Dimpotriv ,ţ ă dac vre i s folosi i timpul dedicat infernului, creînd cerul i prezentîndu-lă ţ ă ţ ş aici i acum, îl ve i vedea manifestîndu-se.ş ţ Aduce i-v mereu aminte, c Dumnezeu este în str fundul vostru.ţ ă ă ă Este cea mai mare binecuvîntare pentru oameni. Privi i-l pe aproapeleţ vostru, ca i cum v-a i privi pe voi în iv . Pe Hrist pe fiecare chip. Nu e doarş ţ ş ă cel mai mare privilegiu, dar i cel mai bun antrenament, spre a-L descoperiş pe Hrist în fiecare fiin pe care o vedem sau o cunoa tem. Doar o clip e deţă ş ă 43
  • ajuns spre a v solidariza cu cel de al turi i ve i vedea cît este de minunată ă ş ţ ă aceast comuniune. Ve i sfîr i prin a accepta existen a lui Hrist în fiecare.ă ţ ş ţ Noi suntem to i la fel i mereu asem n tori Lui.ţ ş ă ă Revenind la vorbe, gînduri i sentimente negative, cunoa tem azi oş ş asocia ie de 2500 de persoane, care au c l torit cu toate mijloacele deţ ă ă transport cunoscute, pe distan e de mii i mii de kilometri, f r a fi avut vre-ţ ş ă ă un fel de accident. Majoritatea acestor persoane locuiesc în Statele Unite, în care asocia ia a luat fiin , sub egida a patru ini iatori.ţ ţă ţ Fiecare din voi poate ine sub control furtunile i condi iileţ ş ţ meteorologice, ca i celelalte elemente naturale. Prea pu in intereseazş ţ ă natura lor, voi sunte i poten ialii lor st pîni i trebuie s i deveni i ca atare.ţ ţ ă ş ă ş ţ În loc de aceasta, ne l s m domina i de ele i ne subordon m tuturoră ă ţ ş ă condi iilor, situa iilor i circumstan elor. Oricare persoan prezent înţ ţ ş ţ ă ă aceast sal ar putea, dac ar lua ini iativa, s st pîneasc orice situa ie,ă ă ă ţ ă ă ă ţ doar tiind c -i st în putere.ş ă ă Animalele sunt foarte sensibile la unele lucruri. Ele reac ioneaz cîndţ ă v gîndi i cu drag la ele i chiar cînd le trimite i un gînd duios altora. Cîiniiă ţ ş ţ recunosc numaidecît sentimentele. În Alaska, în care am efectuat mult timp între inerea cailor de accesţ pentru po t , aveam mai mult de 1100 de cîini, înainte de a ne folosi deş ă avioane. Ei bine, imagina i-v c fiecare din oamenii no tri ajunsese pînţ ă ă ş ă acolo, încît s nu foloseasc biciul. Cîinii erau atît de ascult tori, dac nu-iă ă ă ă certai i nu-i asmu eai.ş ţ Am f cut nou c l torii cu cîinii, pe distan e de 3000 de kilometri. Deă ă ă ă ţ dou ori, nu am schimbat nici un cîine, pe tot parcursul i, cu toateă ş eforturile, am ajuns to i la punctul terminus, în perfect form fizic . Toatţ ă ă ă ă lumea m-a întrebat cum de am reu it o asemenea performan . Pur iş ţă ş simplu îi l sam în pace, îi încurajam, le spuneam c totul se va petrece cuă ă bine, c merg foarte bine, etc. Tovar ii mei de drum mi-au urmat exemplulă ăş i urm rile s-au v zut. Dac nu v teme i de un animal, dac nu-lş ă ă ă ă ţ ă maltrata i, ci dimpotriv , îl felicita i i-l încuraja i, va reac iona de minune.ţ ă ţ ş ţ ţ De cum rostim un cuvînt negativ, extragem energia din noi i oş investim în acest cuvînt. Ne autosugestion m, atribuindu-i o valoare de faptă i doar aceast înrîurire hipnotic ne îmbolde te s tot repetam acest cuvînt,ş ă ă ş ă pîn la sa ietate. Dac încet m de a-i mai îng dui acestui cuvînt negativ să ţ ă ă ă ă ne hipnotizeze, dac refuz m a-l mai repeta i gîndi chiar, el va disp rea totală ă ş ă din universul nostru. Dac ne lep d m de ideile de b trîne e, de sl bire a vederii, deă ă ă ă ţ ă imperfec iuni corporale, aceste situa ii negative nu se vor mai întip ri înţ ţ ă forma noastr fizic . Trupul se reînnoie te continuu i asta este adev rataă ă ş ş ă înviere. Asta se petrece la fiecare interval de nou zeci de zile, în întreagaă fiin uman . Prin propriile noastre gînduri i sentimente i vorbe, întip rimţă ă ş ş ă aceste idei. Ne tr d m noi în ine. Îl tr d m pe Hrist din noi, de fiecare dată ă ş ă ă ă cînd folosim formula: "Eu nu pot". Cînd folosim o vorb negativ , Îl tr d mă ă ă ă pe Hristul nostru interior. Deci, în l a i laude lui Hrist, binecuvînta i trupulă ţ ţ ţ pentru felul cum func ioneaz , mul umi i Cerului pentru nenum ratele luiţ ă ţ ţ ă 44
  • binecuvînt ri i fi i în orice clip , manifestarea vie a Legii.ă ş ţ ă Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Cum Îl v d hindu ii pe Iisus, în compara ie cu Buddha?ă ş ţ R spuns:ă Ei spun c Buddha este Calea c tre Iluminare, dar c Iisus esteă ă ă Iluminarea. Întrebare: De ce este a a de greu de men inut gîndul pe un ideal?ş ţ R spuns:ă Noi, occidentalii, nu suntem educa i la fel cu orientalii. Acolo, iţ ş copiii primesc o educa ie spiritual . Li se arat c , dac i-au fixat un ideal,ţ ă ă ă ă ş trebuie ap rat acest ideal, pîn ce el se va îndeplini. Educa ia în lumeaă ă ţ occidental , este pu in diferit . Ni se îng duie s ne treac prin cap, orice felă ţ ă ă ă ă de gînd, ceea ce disperseaz for ele. Dac nutri i un ideal, p stra i secretul,ă ţ ă ţ ă ţ f r a-l dezv lui nim nui, înainte de a se fi împlinit i consolidat într-o form .ă ă ă ă ş ă P stra i mereu în spirit, lucrul pe care trebuie s -l realiza i, i nu cel pe careă ţ ă ţ ş dori i a-l realiza. Asta limpeze te gîndul. De cum am permis infiltrarea uneiţ ş alte idei, am devenit un "dublu gînditor". Exprimîndu-ne energia spre un singur ideal, suntem un "gînditor simplu". Nu trebuie nici s ne agit m, niciă ă s ne înc p în m. N-avem decît s ne concentr m o cli-p asupra idealului,ă ă ăţ ă ă ă ă dirijînd întreaga energie asupra lui, f r a o mai risipi. Apoi, m rgini i-v aă ă ă ţ ă mul umi pentru îndeplinirea dorin ei i pentru c ea exist aici i acum.ţ ţ ş ă ă ş Întrebare: Trebuie s în elegem c L-a i v zut personal pe Iisus i i-a iă ţ ă ţ ă ş ţ strîns mîna? R spuns:ă Da, i multi al ii, pe care-i numim Mae tri. Ace tia nu pretind aş ţ ş ş fi diferi i de noi, de dvs., ori de mine. Chiar i cei care trag tr suricileţ ş ă (coolies), indieni, Îl recunosc pe Iisus din Nazareth. Nu e nici un mister la mijloc. Portretele Îl arat ca pe un om obi nuit, aureolat de o mare lumin .ă ş ă Nimic confuz, în ce-i prive te pe ace ti Mae tri. Ei sunt diferi i, iar caracte-ş ş ş ţ rul le este prestigios. Întrebare: Cum se face c în India, coolies Îl v d pe Iisus ?ă ă R spuns:ă Coolies i-au acceptat existen a i tr iesc cu aceast convingere,ţ ş ă ă cît vreme noi tr im într-un climat de neîncredere, neacceptînd i necrezîndă ă ş c El exist cu adev rat. Nu am nici un fel de viziune fizic . Dac neă ă ă ă ă dedic m în întregime principiilor, nu ne putem abate din drum. Intui ia esteă ţ un factor ce trebuie transformat în convingere. Întrebare: Pentru ce Iisus n-a ap rut uneori, în Statele Unite ?ă R spuns:ă El nu se localizeaz i, f r nici un dubiu, El lucreaza i aici iă ş ă ă ş ş în India. Întrebare: Iisus a suferit cu adev rat pe Cruce?ă R spuns:ă Nu. Cineva atît de luminat cum este El, nu poate suferi fizic. 45
  • Dac nu ar fi vrut s treac prin aceast experien , el ar fi putut respingeă ă ă ă ţă energia tor ionarilor s i i asta i-ar fi distrus pe crucificatorii s i. El, însa,ţ ă ş ă a ar tat calea.ă Întrebare: Iisus a mai tr it mul i ani aici, pe p mînt, dup crucificareaă ţ ă ă Lui? R spuns:ă Nu avem tire despre acest lucru i nici s Se fi retras din trupulş ş ă S u. El tr ie te i azi, în acela i trup pe care-l poate vedea oricine intr înă ă ş ş ş ă leg tur cu El.ă ă Întrebare: Vre i s spune i c o persoan cu numele de Iisus din Nazarethţ ă ţ ă ă a ap rut în ara noastr ?ă ţ ă R spuns:ă Da. Natural, dac nu-L numim dup numele S u. El n-ar fi aici,ă ă ă cu noi. Întrebare: Oare, dintr-o considera ie special , dvs. sunte i în m sur sţ ă ţ ă ă ă propov dui i înv tura Mae trilor?ă ţ ăţă ş R spuns:ă Nu ne bucur m de nici un fel de privilegii, în compara ie cu dvs.ă ţ Cînd sunt întreba i dac în Statele Unite exist Mae tri, ei spun c exist ,ţ ă ă ş ă ă mai mult de o sut cincizeci de milioane.ă Întrebare: Dac avem nevoie de El, Iisus ni Se arat ?ă ă R spuns:ă El se afl totdeauna, acolo unde este nevoie de el. Cînd a spus:ă "Eu sunt întotdeauna cu voi", asta a vrut s spun .ă ă Întrebare: Hrist are semnifica ia Principiului vie ii ?ţ ţ R spuns:ă Semnifica ia este Dumnezeu - Principiu ce se scurge în fiin aţ ţ individului. CAPITOLUL AL OPTULEA Biruinţa asupra morţii. "Yoghinul mort tr ie te înc ". Erau titlurile de o chioap ale paginiloră ş ă ş ă ziarelor din Los Angeles, care publicau tirea mor ii lui Paramahansaş ţ Yogananda, fondatorul institu iei SELF REALIZATION FELLOWSHIPţ (S.R.F.) (Fr ia Cunosc torilor Sinelui), din Los Angeles, California.ăţ ă Tehnicienii mor ii au dat la iveal azi, surprinz toarea istorie a luiţ ă ă Paramhansa Yogananda, al c rui cadavru era întins aici, la sediul central ală S.R.F. Ei spun c , din punct de vedere tehnic, nici dup dou zeci de zile deă ă ă la deces, nu era mort. Administratorul cimitirului a declarat c trupul luiă Yogananda, care a murit în cursul unei alocu iuni rostite la hotelulţ Baltimore, a fost examinat zi de zi, de c tre colaboratorii s i, pîn la 27ă ă ă martie, dat la care sicriul de bronz a fost sigilat. "Lipsa oric rei urme deă ă 46
  • descompunere a cadavrului lui Paramhansa Yogananda, reprezint cel maiă extraordinar caz din experien a noastr .", a a scrie administratorulţ ă ş cimitirului, într-o scrisoare adresat S.R.F.ă Referindu-ne la trupul lui Yogananda, subliniem c nu ne afl m înă ă fa a nici unui miracol. Noi am mai v zut corpuri neînsufle ite, r mase înţ ă ţ ă aceea i pozi ie - dup cum ni s-a spus - timp de ase sute de ani. Str -str -ş ţ ă ş ă ă bunicul meu a vazut cîndva, de mult, un astfel de trup. Lucrurile s-au petrecut la nord de frontiera Ca mirului i Pakistanului de azi, iar trupulş ş respectiv era mereu acolo, tot a a. El fusese l sat acolo, în semn de protestş ă ce cre tea în India, mai întîi împotriva invaziei Mahomedanilor, apoiş împotriva c s toriei copiilor, apoi împotriva sistemului de caste ce s-a întinsă ă în întreaga Indie. Corpul, fiind l sat la locul lui, am avut prilejul s -l v d i eu,ă ă ă ş în urm cu patrusprezece de ani (c tre 1937 sau 1938). M aflam înă ă ă apropiere, în cursul primului r zboi mondial. La vremea respectiv , aproa-peă ă dou sute de solda i englezi au fost lua i prizonieri în mun ii din nordulă ţ ţ ţ acelui loc i era nevoie s str bat ara în deplin siguran . Cînd au ajunsş ă ă ă ţ ă ţă pe p mîntul Indiei, dup ce au trecut frontiera, au z rit corpul. C pitanul loră ă ă ă petrecuse mul i ani în India i nutrea un mare respect pentru hindu i, careţ ş ş i ei îl respectau. Le-a povestit solda ilor c , dac vor s vad trupul, trebuieş ţ ă ă ă ă s fac un popas aici, dar c trebuie s - i dea cuvîntul de onoare c nu voră ă ă ăş ă încerca s ating trupul, conformîndu-se astfel, dorin ei popula iei. Atît deă ă ţ ţ mare a fost num rul persoanelor ce l-au v zut, încît pietrele ce înconjurauă ă baldachinul sub care era a ezat, i pe care se a ezau vizitatorii, erau roase.ş ş ş Dup ce solda ii au privit corpul, s-au îndep rtat pu in, spre a- iă ţ ă ţ ş preg ti tab ra de noapte. Cînd i-au ispr vit treaba, unul din sergen i i-aă ă ş ă ţ cerut c pitanului voie s lipseasc pu in ( tiu întreaga poveste din guraă ă ă ţ ş c pitanului). C pitanul i-a r spuns sergentului: "Cred c tiu ce vrei s faci.ă ă ă ă ş ă Vrei s încerci s atingi trupul. În acest caz, dac nu-mi dai cuvîntul deă ă ă onoare, c nu vei încerca o astfel de tentativ , refuz s te învoiesc.".ă ă ă Sergentul i-a dat cuvîntul de onoare, a ob inut permisiunea i s-a dus sş ţ ş ă priveasc corpul. Pe atunci, sub-ofi erii purtau o mic crava . El s-a dusă ţ ă şă c tre corp i a încercat s -l ating cu aceast crava , c zînd mort pe loc.ă ş ă ă ă şă ă C pitanul mi-a spus c sunt primul om care afl întîmplarea. Bineîn eles,ă ă ă ţ am crezut, la început, c cineva care sta de paz , a tras asupra sergentului,ă ă spre a se r zbuna, dar c pitanul mi-a spus c s-a dus imediat la fa a locului,ă ă ă ţ spre a examina corpul sergentului, asupra c ruia nu s-au g sit nici un fel deă ă urme de r ni. A f cut raportul, înaintîndu-l Ministerului de R zboi de laă ă ă Londra, iar raportul se afl i acum în arhivele acestuia.ă ş În laboratorul nostru, am experimentat condi iile a ceea ce numimţ moarte. Dovezile n-au depins de impresiile noastre personale, dar au fost înregistrate de o camer , care lua mii de imagini pe secund . O imagine esteă ă suprapus pe un punct luminos, care se deplaseaz vertiginos. În afaraă ă fotografiei, filmul retraseaz o aglomerare de puncte luminoase, din careă extragem imaginea complet . O reproducem apoi, m rind-o enorm iă ă ş încetinim filmul, spre a-l putea proiecta pe un ecran obi nuit. Îl putemş supune razelor X i astfel, vedem formarea complet a unui element deş ă 47
  • via .ţă Am fost vizita i de multe persoane atinse de boli, care, dup cîte tiau,ţ ă ş nu le mai permitea supravie uirea, decît cîteva ore. S-au oferit voluntar sţ ă stea sub observa iile noastre. Un medic de serviciu, surprinde clipa în careţ survine ceea ce se chem moarte. Un cîntar înregistreaz o pierdere înă ă greutate de aproximativ 300 grame. Emana ia luminoas a corpului esteţ ă vizibil pîn deasupra cîntarului.ă ă Acum tim c elementul de via este dotat cu inteligen , cu mi careş ă ţă ţă ş i voin , încît orice obstacol i-am pune în cale, el îl traverseaz , trece prinş ţă ă el. Va trece prin plafonul înc perii. Am controlat, instalînd patru camere, înă diferite locuri. Cînd camera de la nivelul solului îl pierde din vedere, cea de deasupra capta imaginea i demonstra emana ia de energie ce urma.ş ţ Rea ezam placa de interferen deasupra corpului i împingeam la o parteş ţă ş toat instala ia. Emana iile treceau prin zid. Cînd aparatul dintr-o parte aă ţ ţ peretelui pierdea emana ia, cea de cealalt parte a zidului o capta.ţ ă Am construit un interferometru în form de con, din aluminiu, plumbă i aliant, a c rui baz acoperea corpul, înainte ca elementul vital s -lş ă ă ă p r seasc . În trei cazuri, în mai pu in de un minut dup aplicareaă ă ă ţ ă interferometrului, cadavrul a revenit la via .ţă Cînd a revenit la via , corpul nu mai purta nici un fel de urme deţă boal , imunizîndu-se pe deplin împotriva acestei maladii. Nu tiam ce seă ş petrece. Unul din grupul nostru lucreaz acum cu acest interferometru.ă Prevedem c viitorul ne va îng dui s demonstr m ra iunea pentru careă ă ă ă ţ elementul vital a acumulat o energie sporit . Cînd se întoarce în corp,ă prevaleaz noi condi ii. Cele trei persoane de care am vorbit, erau atinse deă ţ ciuma neagr . Una dintre ele s-a dus s lucreze cu pestifere, spre a dovedi că ă ă este imunizat . Cea de a doua a r mas tem toare, iar noi n-am insistat să ă ă ă plece. Cu toate acestea, vindecarea ei dateaz de apte ani i n-a mai suferită ş ş de nimic. Cît despre a treia persoan , nu mai în elege nimic din ceea ceă ţ facem, a a c nu ne poate fi de folos.ş ă Înainte ca elementul vital s p r seasc corpul, noi putem demonstraă ă ă ă c vibra iile sunt atît de sc zute, încît nu mai poate r mîne în el. Este atunciă ţ ă ă total eliminat. Dar, înainte de eliminare, î i p streaz voin a creat înş ă ă ţ ă acela i timp cu el i începe a asimila energie. În scurt timp, el se poateş ş insera într-un corp nou, oricare ar fi circumstan ele. Nu putem afirma cuţ toat certitudinea acest lucru, dar credem c multe corpuri sunt reconstituiteă ă în interval de la o or la trei ore, dup experien a mor ii.ă ă ţ ţ În cazul corpului întins vreme de ase sute de ani, cu activitateş neîntrerupt , s-a emis ideea c acest om opera activ într-un alt corp. Ne-amă ă i dus, pîn la urm , acolo unde presupuneam a se afla acel om, într-un altş ă ă corp. Am f cut fotografii i le-am comparat cu una din cele ale corpului înă ş activitate continu . Asem narea era identic .ă ă ă Am mai v zut i un alt corp. Cu totul, am v zut patru. tiam c mul iă ş ă Ş ă ţ oameni î i transport corpul dintr-un loc în altul, mult mai rapid decît oş ă permit mijloacele de transport normale. În consecin , am preg tit patruţă ă 48
  • oameni cu patru aparate, care s poat fotografia în acela i timp, cele patruă ă ş sosii ale omului, în stare de activitate suspendat . Cînd fotografiile au fostă adunate, am constatat c absolut toate erau identice cu cea a omului culcat.ă Subiec ii erau din acela i model.ţ ş Ni s-a spus de mii de ori c trupurile se reconstituie. Dac cineva duceă ă o via normal , cînd survine moartea, el î i poate abandona trupul, spre aţă ă ş reconstitui imediat un altul. Este limpede c defini iile privind moarteaă ţ trebuie privite într-un alt mod. Aceasta este o stare de lucruri pe care am atras-o asupra-ne noi în ine, spre a putea trece la un nivel mai ridicat, cuş mai multe posibilit i.ăţ Iisus a spus de multe ori, c devenim ceea ce iubim mai mult. Dac neă ă socotim limita i, asta se întîmpl pentru c ne place s fim m rgini i. Ori,ţ ă ă ă ă ţ orice fiin uman este capabil s - i adore perfec iunea; în practic ,ţă ă ă ăş ţ ă adoptînd acest comportament, el poate dep i limitele.ăş Se spune azi, c trupul rezist la orice. Dac gîndurile diriguiescă ă ă principiul lui Dumnezeu, punem în joc puterea ce ne înconjoar i oă ş consolid m în a a fel, c nimic nu o poate atinge.ă ş ă Perfec iunea exist , ea este mereu activ i cînd ne identific m cu ea,ţ ă ă ş ă ea opereaz numaidecît. În multe cazuri, vedem luminozitatea ce eman dină ă trupul unui individ i, dac fotografiem aceast lumin , apare pe imagine.ş ă ă ă Lumina este via a sau intermediarul în care exist via a.ţ ă ţ Este totodat evident c , în loc s accep i b trîne ea drept el, cumă ă ă ţ ă ţ ţ facem de obicei, ne gîndim la tinere e i progresînd dup un comportamentţ ş ă pozitiv bine determinat, ajungem la aceast stare. Exist în lume b rba i iă ă ă ţ ş femei ce au atins tinere ea ve nic . Mul i filosofi orientali spun c : "Dacţ ş ă ţ ă ă adora i tinere ea, puritatea i perfec iunea, la fel de deschis cum a i adoratţ ţ ş ţ ţ senectutea, ve i atinge aceste idealuri. În fapt, nici nu pute i face altfel.". Noiţ ţ îns , nu încerc m s discredit m b trîne ea în nici un fel, ci doar s ar t mă ă ă ă ă ţ ă ă ă modul de gîndire ce duce acolo. Nu valoreaz mai mult s -i reve-dem peă ă oameni în deplin tinere e, frumuse e i perfec iune ce o exprim , maiă ţ ţ ş ţ ă degrab decît în starea de b trîne e? Adev ratul ideal se na te într-un corp,ă ă ţ ă ş care a admis c este creat dup Chipul Creatorului sau Divinitatea pe careă ă omul o accept ca fiind a sa, atinge expresia cea mai sublim a tinere- ii,ă ă ţ frumuse ii, purit ii.ţ ăţ Avem capacitatea de a ne trasa singuri linia de conduit ce o vomă urma. Admitem c suntem în stare, dar avem un comportament nepotrivit.ă Dar dac ne orient m catre perfec iune, aceasta va surveni obligatoriu.ă ă ţ Nimeni nu îndepline te ceva, f r a se contopi cu acel ceva, cu elul s u,ş ă ă ţ ă uitînd de toate celelalte circumstan e. S rezum m printr-un fapt simplu deţ ă ă tot. Dac exprim m limpede i pozitiv faptele ce le avem de îndeplinit, ele î iă ă ş ş ating repede scopul. Un singur el! O singur direc ie! Nu-i îng dui iţ ă ţ ă ţ gîndului s o ia razna spre idei negative, nici o clip .ă ă Am v zut multe schimb ri i vindec ri, rezultate pozitive extraseă ă ş ă dintr-un anturaj negativ, f r a se rosti o singur vorb m car. Ceea ce ne-aă ă ă ă ă demonstrat c Principiul se manifest în afara oric rei expresii de gîndă ă ă pozitiv. Dar este obligatoriu ca gîndul s fie orientat mereu c tre o concluzieă ă 49
  • pozitiv . Noi îi socotim drept Mae tri, pe to i aceia care au acumulat putereaă ş ţ de îndeplini orice lucru dup voie, deoarece ei au devenit st pînii for eloră ă ţ naturii. Ei nu se comport ca i cum perfec iunea ar fi un fenomen rar.ă ş ţ Perfec iunea este o stare natural ce poate fi atins urmînd c ile naturale -ţ ă ă ă întotdeauna. Trupul este, desigur, indestructibil. Noi suntem aceia care îi îng duimă s se distrug . Gîndurile i sentimentele sunt cele ce imprim corpului ideeaă ă ş ă de b trîne e, de boal i descompunere. Se tie foarte bine ast zi, c fiecareă ţ ă ş ş ă ă din celulele noastre se reînnoie te în mai pu in de un an. Unul dintre celeş ţ mai mari sofisme înv ate de umanitate, este cel al celor aptezeci de ani.ăţ ş Cunoa tem b rba i i femei în vîrst de mai mult de dou mii de ani. Or,ş ă ţ ş ă ă dac cineva poate tr i mai mult de dou mii de ani, înseamn c poate tr iă ă ă ă ă ă ve nic. Este exact ceea ce gîndea i Iisus, cînd a spus: "Ultimul du man ceş ş ş trebuie r pus este moartea.".ă Iisus a spus c Tat l este Principiul, gra ie c ruia omenirea se poateă ă ţ ă realiza, c Via a trebuie tr it i c nu exist nici o tain în faptele Sale iă ţ ă ă ş ă ă ă ş înv turile Sale.ăţă Principiul nu poate fi schimbat. Pute i s nu ine i seama de el înţ ă ţ ţ vecii vecilor, dar de cum v ve i racorda la el, ve i reg si condi iile perfec-ă ţ ţ ă ţ iunii. Trupul va înregistra numaidecît rezultatul deciziei luate. Oricineţ cunoa te i utilizeaz acest principiu, nu va ezita s mearg pe ap . Vi s-aş ş ă ă ă ă spus de multe ori c , dac cineva î i d osteneala, reu e te ceea ce i-aă ă ş ă ş ş ş propus, toat lumea poate proceda în mod similar. Puterea a existată întotdeauna i va exista întotdeauna. De ce este ignora ? Pentru c îiş ţă ă ridic m în cale stavila ignoran ei noastre i a neîncrederii.ă ţ ş For a care determin func ionarea unei ma ini, poate face caţ ă ţ ş produsele acestei ma ini s se concretizeze numaidecît. Vorbim la mariş ă distan e, gra ie telefonului. Exist mul i oameni, care fac la fel, f r aţ ţ ă ţ ă ă recurge la nici un aparat. Telepatia este recunoscut ca un fapt real.ă Telepatia con ine o mare for . Este Dumnezeu vorbindu-I lui Dumnezeu.ţ ţă Mul i vor spune c aceste cuvinte constituie un sacrilegiu, dar ea este tot atîtţ ă de adev rat , pe cît de adev rat este c tr im azi. Trebuie ca omenirea să ă ă ă ă ă înve e, într-un final, c este de preferat s tr ie ti ve nic sub înrîuririţ ă ă ă ş ş pozitive. Atunci vom face pasul decisiv înainte. Grupul nostru nu e singurul care a formulat aceste concluzii. Multe persoane i grupuri ac ioneaz în acela i sens. Aderarea la aceast linie deş ţ ă ş ă conduit , duce la o armonie total , o unitate total , acolo unde ea se va puneă ă ă în practic .ă Pu in intereseaz dac marea majoritate a lumii crede sau nu înţ ă ă aceast stare de lucruri. Faptele vorbesc de la sine. Cînd Iisus a spus c El aă ă învins moartea, acesta era Adev rul. Constatînd acest Adev r azi, mii i miiă ă ş de persoane vor ti c trupul este nemuritor, curat, perfect, curat iş ă ş indestructibil. Misterul a disp rut, iar noi ne afl m în pragul în elegerii totale.ă ă ţ 50
  • Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Mai cunoa te i i alte persoane, în afara Mae trilor, care auş ţ ş ş ajuns s st pîneasc complet b trîne ea i moartea?ă ă ă ă ţ ş R spuns: Da, mul i oameni au realizat acest lucru i îl pute i realiza i dvs.ă ţ ş ţ ş Doar s ti i c sunte i St pînul, i ve i fi. Am v zut oameni întinerind.ă ş ţ ă ţ ă ş ţ ă Cuno team sexagenari cu p rul alb i care p reau b trîni. Au renun atş ă ş ă ă ţ complet la anivers ri, la orice idee raportat la vîrst , iar azi par a aveaă ă ă patruzeci de ani. Întrebare: Ce putem face pentru copiii care, la coal înva într-un fel, laş ă ţă biseric li se spune altceva, iar acas noi le spunem adev rul?ă ă ă R spuns: Îi pute i înv a pe copii, f r a-i perturba. Aminti i-le mereu citateă ţ ăţ ă ă ţ ale Adev rului i ei i le vor însu i i le vor aprofunda mai mult decît peă ş ş ş ş celelalte. De pild : "Hrist este totul în voi". Ve i vedea ce v vor r spunde.ă ţ ă ă Mul i copii au percep ii mult mai fine decît adul ii i decît î i închipuieţ ţ ţ ş ş adul ii.ţ Întrebare: Într-o carte mai veche a dvs. a i afirmat c , dac ne cufund mţ ă ă ă aten ia c tre interior, putem efectiv s ne ridic m viziunea mai sus iţ ă ă ă ş literalmente s -L vedem pe Iisus.ă R spuns: Cînd Îl ve i vedea pe Hrist, ve i fi siguri c Îl ve i vedea pe Iisus.ă ţ ţ ă ţ Hrist este în fiecare, în orice loc, cînd v contopi i cu El.ă ţ Întrebare: L-a i v zut pe Iisus în carne i oase i a i vorbit cu el, sau a fostţ ă ş ş ţ doar o pl smuire mental ?ă ă R spuns: Nu, nu a fost o n luc . El este viu i real i-l putem filma, ca i peă ă ă ş ş ş dvs. Întrebare: Întrucît omul este esen ialmente o fiin spiritual i cautţ ţă ă ş ă neîncetat Lumina, cum va fi el în stare s recunoasc Adev rul, în acesteă ă ă vremuri moderne, în care sunt atîtea credin e i înv turi diferite i atîteaţ ş ăţă ş contradic ii?ţ R spuns: Omul este Spirit. Nu conteaz ce-i opunem noi Spiritului.ă ă Împotriva acestei eviden e nu exist contradic ie sau argumente. Doarţ ă ţ gîndurile noastre se opun. Întrebare: Cînd Îl chem m pe Hrist în ajutor, este adev rat c ne aude, că ă ă ă ne vine în ajutor? R spuns: Iat ce a spus în leg tur cu aceasta: "Ruga i-v Hrist-ului vostru.".ă ă ă ă ţ ă El este cel mai aproape de voi. El este voi. Ruga i-v lui Hrist interior. Nuţ ă conteaz dac -L chema i, deoarece El î i d ruie te timpul întregiiă ă ţ ş ă ş umanit i. Facem gre eala de a-L c uta pe Hrist în afara noastr . S neăţ ş ă ă ă rug m mai întîi Hrist-ului din noi. Atunci ruga noastr se împr tie înă ă ăş întregul Univers i tot ceea ce cerem este al nostru.ş 51
  • CAPITOLUL AL NOUALEA Legea îmbelşugării (aprovizionării) Repetarea mantras-urilor (rug ciuni) este hipnotic , iar oamenii î iă ă ş decid propriile lor limit ri, bazîndu-se pe for a afirma iei. De cum spunem:ă ţ ţ "Am nevoie de cutare", noi bar m drumul multor drumuri, pe care nu leă recunoa tem i n-am deschis decît o singur cale de expresie. Doar dacş ş ă ă dorin a noastr n-a fost formulat cu plenitudinea unei vie i în expansiune,ţ ă ă ţ materializarea ei poate lua forme nea teptate. Insistînd asupra dorin ei, po iş ţ ţ chiar s agravezi nevoia propriu-zis , în loc de a o satisface. De cum st vilimă ă ă libera scurgere a substan ei, prin afirma ia limitativ , împiedic mţ ţ ă ă îndestularea lui Dumnezeu s se manifeste perfect.ă "Eu sunt bel ugul.". Aceasta este marea formul , care furnizeaz totul.ş ă ă Ea deschide toate c ile de expresie, neblocînd niciuna. Ea recunoa teă ş prezen a lui Dumnezeu în toate cele i unitatea con tient a personalit iiţ ş ş ă ăţ cu sursa a tot ce este bine. Ve i vedea c aceasta este i înv tura lui Iisus.ţ ă ş ăţă El vorbea mereu de bel ug, f r nici un fel de limite.ş ă ă "Eu sunt Cunoa terea". "Eu sunt Armonia". Folosirea acestor formuleş revitalizeaz energia corporal , încît va avea drept consecin o nouă ă ţă ă concep ie despre bel ug, cunoa tere, armonie. Folosirea acestor formule înţ ş ş via a de fiecare zi, nu provoac nici un fel de pierdere a energiei.ţ ă Dac cineva are bunuri din bel ug, trebuie s aib i ceilal i. Dac neă ş ă ă ş ţ ă conform m acestui principiu, înv m curînd c , dac o singur persoană ăţă ă ă ă ă este s rac , nimeni altul nu poate prospera. Dac ne închipuim c suntemă ă ă ă s raci, este pentru c ne-am izolat de acest val de bel ug, ce curge liber iă ă ş ş pentru c ne-am ridicat imaginea idolului s r ciei.ă ă ă Noi am crezut i i-am f cut i pe al ii s cread , c suntem o p rticicş ă ş ţ ă ă ă ă ă dintr-un tot. Dar fiecare este cufundat în acest tot, f r de care, acest tot nu ară ă reprezenta o unitate perfect . Dac unul s-ar desprinde, unitatea n-ar maiă ă exista. Îndat ce am în eles c suntem una cu Întregul, descoperim că ţ ă ă exprim m acest lucru din interior.ă Adorarea lui Dumnezeu din toat inima i cu toat puterea, neă ş ă elibereaz de orice înc tu ri. Nimeni nu poate fi izolat. Este posibil ca, deă ă şă pe acum, s i resim i i acest resentiment de uniune cu bel ugul luiă ş ţ ţ ş Dumnezeu. Prima hot rîre este aceea de a v debarasa de sentimentulă ă limit ii pe care ni l-am creat i alimentat noi singuri. Trebuie parcurse maiăţ ş multe etape, bine definite, spre a ajunge la acest punct. Nu exist situa ii f r ie ire, asupra c rora s nu putem ac iona.ă ţ ă ă ş ă ă ţ Fericirea, prosperitatea, bel ugul ne apar in tuturor. Cea mai mare piedicş ţ ă este dezv ul.ăţ Cînd mul imea Îl batjocorea, îi d dea aten ie Iisus? Nici cea mai micţ ă ţ ă aten ie. Cînd îi vedea pe oameni c utînd lucruri la care î i închipuiau cţ ă ş ă erau îndritui i, dar pe care le i posedau, El îi sf tuia s stea lini ti i, spre aţ ş ă ă ş ţ vedea Slava lui Dumnezeu. El continua, spunînd c omul este st pînulă ă 52
  • întregii crea ii, astfel: "Merge i în pace". I-a înv at pe ucenici s recunoascţ ţ ăţ ă ă c sunt liberi. Datorit acestei afirma ii, au ajuns discipoli i apostoli,ă ă ţ ş pornind de la str fundurile vie ii. Cînd Iisus î i alegea un discipol printreă ţ ş pescari, îl socotea pescar? Nicidecum. El îl socotea ucenicul S u, "pescari deă oameni". Îi spunea: "Urmeaza-M !". Le-a cerut ucenicilor s urmeze Caleaă ă Sa, care I-a permis s ajung la nivelul la care se afl . Totul s-a petrecut cuă ă ă mare umilin , el explicînd clar c egoismul nu putea p trunde în Împ r iaţă ă ă ă ăţ Cerului. Analiza regulilor ce domnesc azi în lume, pe planeta noastr , arat că ă ă false discordii ne fac s credem c suntem desp r i i de vecinii no trii i că ă ă ţ ţ ş ş ă nu suntem decît indivizi distinc i în Marele Plan al existen ei. Dar nimeniţ ţ nu poate fi exclus din acest Plan, iar Planul continu a se manifesta. Fiecareă individ este la fel de necesar pentru întreg, ca i atomii pentru alc tuireaş ă unei celule. Doar cînd, prin modul nostru de via vom exprima din nouţă armonia existen ei, vom în elege c n-am fost desp r i i niciodat , niciţ ţ ă ă ţ ţ ă îndep rta i de i din aceast unitate a Totului.ă ţ ş ă Iisus ne-a înv at în cuvinte simple, c r gazul vie ii noastre nu esteăţ ă ă ţ moartea, ci ceva cu mult mai cuprinz tor. Fiecare dintre noi este o unitate,ă ce opereaz armonios în Marele Principiu, în care fiecare individ se afl înă ă deplin acord cu propria-i zestre, dotare. În consecin , dac ve i parcurgeţă ă ţ înv turile lui Iisus, ve i vedea c El a spus: "Eu sunt Dumnezeu", i căţă ţ ă ş ă fiecare individ poate afirma acela i lucru. Aceasta nu reprezint o frac iuneş ă ţ a principiului, ci Principiul însu i.ş Doctrinele religioase au pus prea adesea accentul pe teorie, în locul practicii. Repetarea acestui fel de în elegere limitat a Adev rului iţ ă ă ş obiectelor fizice, a dus la pierderea semnifica iei noastre spirituale. Cîndţ Iisus a fost întrebat în leg tur cu r spunsul la rug ciune, El a r spuns c ,ă ă ă ă ă ă dac o rug nu este ascultat , înseamn c ea nu a fost bine formulat . Ve iă ă ă ă ă ă ţ constata c , dac v men ine i sincer pe declara ii pozitive, nu e nevoie să ă ă ţ ţ ţ ă v sluji i de cuvinte. Dac a i în eles, în forul dvs. interior, c bel ugul există ţ ă ţ ţ ă ş ă pentru dvs., materializarea lui va veni instantaneu. iatunci, nu ave i nevoieŞ ţ de nici un fel de sugestie exterioar . Sunte i în deplin armonie cuă ţ ă Principiul. De cum v gîndi i la o situa ie, v-a i i contopit cu ea. Dac vă ţ ţ ţ ş ă ă racorda i cu franche e la situa ia respectiv , nu este nevoie s formula iţ ţ ţ ă ă ţ nici un fel de cerere. Ea este îndeplinit înainte de a o cere. Iisus a spus: "Înă timp ce ei cer, Eu am auzit". Apoi, mai departe: "Înainte de a se rosti cuvîntul, dorin a s-a îndeplinit.".ţ La ce bun s tot cerem ceea ce este de mult fapt îndeplinit? De cîte oriă poate fi stabilit o situa ie? Este nevoie s ne rug m pentru ceva ce neă ţ ă ă apar ine? Nu. Pute i urm ri pas cu pas via a celor mai mari oameni iţ ţ ă ţ ş vede i cum au acceptat ei lucrurile. Modurile de împlinire exista deja înţ str fundurile fiin ei lor, în subcon tient. Elibera i de orice sentiment deă ţ ş ţ frustrare, au fost capabili s realizeze ceea ce deja exista.ă Doar prin acceptarea non-diviziunii reprezenta Principiul. Cum s neă afl m în nevoie, dac , în loc de nevoie, punem cuvîntul Dumnezeu?ă ă Principiul este armonios i lucreaz dup legi precise, cu care oameniiş ă ă 53
  • trebuie s înve e a ac iona, la rîndul lor.ă ţ ţ Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Spune i c nu este nevoie s repet m rug ciunea, pentru unţ ă ă ă ă lucru de care avem nevoie. R spuns: Reînnoirea rug ciunii implic un grad de îndoial . Dac apuc mă ă ă ă ă ă pe calea cea bun , domin m toate îndoielile i toate temerile. Dac lucrul n-ă ă ş ă ar fi fost îndeplinit, nu ne-am fi gîndit niciodat la el.ă Întrebare: Cu alte cuvinte, trebuie s c ut m s cunoa tem i apoi, s neă ă ă ă ş ş ă construim o imagine mental a îndeplinirii?ă R spuns: Da, categoric. Dac lu m drept solu ie Gîndul Divin, ne suntă ă ă ţ deschise toate c ile. Dac ne proiect m noi în ine solu ia, st vilim toateă ă ă ş ţ ă c ile, în afar de cea a noastr . Gîndul omenesc face gre eli. Gîndul Divin,ă ă ă ş niciodat .ă Întrebare: Pentru ce noi nu putem întinde mîna i totul s se materialize-ze,ş ă cum fac Mae trii?ş R spuns: Pentru c noi nu vrem s o facem. Pentru c ne spunem c nuă ă ă ă ă suntem în stare s o facem. Întinde i mîna i mul umi i. A a a f cut Ilie, iă ţ ş ţ ţ ş ă ş azi se procedeaz a a, sub milioane de forme.ă ş Întrebare: În ce fel v-au ajutat Mae trii în lucr rile dvs?ş ă R spuns: V pot spune c f r ajutorul lor, treaba n-ar fi fost f cut nicio-ă ă ă ă ă ă ă dat i cu atît mai pu in continuat . Nu a fost nevoie s apel m niciodat , laă ş ţ ă ă ă ă nici o organiza ie sau persoan din afara propriului nostru grup de lucru.ţ ă F r ajutorul Lor, n-am fi ajuns pîn la cap t, chiar dac am fi avut baniiă ă ă ă ă necesari. De multe ori, am urm rit ni te piste spre care ne-a dus deduc ia,ă ş ţ dar de fiecare dat a trebuit s ne întoarcem la deduc iile lor, la concluziileă ă ţ lor, care se bazau pe cuno tin e de chimie i mecanic , proprii vechilorş ţ ş ă civiliza ii.ţ CAPITOLUL AL ZECELEA Adevărul vă redă libertatea Iisus a spus c Adev rul ne elibereaz . Dac v men ine i în acestă ă ă ă ă ţ ţ curent liber al puterii universale, nimic nu v poate atinge i, cu atît maiă ş pu in v pas sau v imobilizeaz .ţ ă ă ă ă Hrist este Dumnezeu ce se scurge i p trunde în interiorul individului.ş ă Orice se afl în acest curent, îi st la dispozi ie, iar Principiul curge cu elă ă ţ odat .ă Cum se face c aceast putere a devenit static , inactiv i neutr , laă ă ă ă ş ă 54
  • mul i dintre noi? Simplu: din pricina atitudinii noastre fa de ea. Compor-ţ ţă tamentul actual al unui individ poate bloca folosirea aceste puteri pentru totdeauna, de i aceasta continu a curge în continuare, în Univers. Dacş ă ă cineva devine con tient de acest curent ce-l traverseaz , îi poate da oş ă expresie con tient .ş ă Cînd Iisus a vorbit despre unitatea Sa cu Tat l, El tia c to i oameniiă ş ă ţ pot ajunge acolo unde a ajuns El. Adev rul ne elibereaz de oriceă ă constrîngeri negative, în care noi ne putem elibera, schimbîndu-ne felul de a gîndi. Iisus a schimbat modul de exprimare a acestei libert i. El tia căţ ş ă omenirea va progresa c tre împliniri din ce în ce mai mari, a a ca i indivi-ă ş ş dul s poata sesiza Adev rul.ă ă Deocamdat nu facem altceva, decît începem a în elege cîte ceva dină ţ posibilit ile noastre. În toate domeniile tiin ifice, intervin schimb ri mari.ăţ ş ţ ă Oamenii de tiin inva c , dac vor consim i s lucreze sincer, pornindş ţă ţă ă ă ţ ă de la Principiu, vor ajunge mai rapid i mai u or la rezultatele cercet rilorş ş ă lor. Asemenea atitudine îi scute te de a merge pe ghicite. Degradareaş no iunii de Dumnezeu înseamn moarte. Nu exist moarte, decît dac Îlţ ă ă ă umile ti pe Dumnezeu. Iisus ne-a ar tat calea spre a ne întoarce laş ă Dumnezeu, spunînd: "S -L iube ti pe Dumnezeu din toat inima ta, din totă ş ă sufletul t u i cu toat puterea ta, cu toate gîndurile tale". În degradareaă ş ă noastr , am adorat elemente exterioare, înlesnind apari ia idolilor, c roraă ţ ă ne-am închinat. Trebuie cercetat Dumnezeu, care se afl în noi i apoi s Îlă ş ă înf i m lumii întregi.ăţ şă Am fost adesea întreba i cine ne-a autorizat s r spîndim ideile iţ ă ă ş înv tura noastr . O pute i descoperi singuri, luînd o Biblie iudaic i unăţă ă ţ ă ş dic ionar, traducîndu-v singuri. Ve i g si, în primul capitol al Genezei, oţ ă ţ ă istorie complet , de milioane de ani de evolu ie. Ve i constata c omenireaă ţ ţ ă a trecut prin mari perioade. Deformînd înv turile originale, i s-a spus c eaăţă ă se afl în afara legii lui Dumnezeu, tr ind într-o ambian material , în careă ă ţă ă era silit s munceasc . Dar Dumnezeu nu s-a lep dat niciodat de om.ă ă ă ă ă Omul este cel ce a creat iluzia unei existen e supus mor ii, în care trebuieţ ă ţ s -L cî tigi pe Dumnezeu de partea ta, prin rug ciuni i prin acceptareaă ş ă ş forma iunilor religioase.ţ Cu toate acestea, pe orice pozi ie ne-am situa, noi nu putem alteraţ perfec iunea. Ea este predominant . Pu in îi pas Principiului cum vţ ă ţ ă ă edifica i trupul, cu propriile gînduri. Edificînd un trup imperfect, nuţ modifica i în nici un fel Principiul. Po i fi bîntuit de tot felul de îndoieli, dar,ţ ţ într-o bun zi, Adev rul tot va birui. Cînd ne lep d m de îndoieli, ne reg simă ă ă ă ă în Perfec iunea c reia îi apar inem. Iisus a spus c suntem salvato-rii no tri.ţ ă ţ ă ş Cum poate o iubire crescînd s ierte orice? Cum este posibil ca ună ă Principiu determinat s ierte orice? Este important ca noi în ine s neă ş ă iert m pentru desp r irea aceasta.ă ă ţ Marea ras uman de azi este pe cale de a accepta porunca deă ă c petenie a lui Hrist - aceea de a-L vedea în fiecare individ. Dac neă ă îndrept m total spre Hrist - Principiul, ducînd o via cre tineasc , maiă ţă ş ă degrab decît a gîndi negativ, vom deveni con tien i de gradul ridicat la careă ş ţ 55
  • am ajuns - încît am putea modifica natura întregii umanit i. Trebuie s fimăţ ă preg ti i a face fa acestei situa ii. Dac o accept m, o vom recunoa te,ă ţ ţă ţ ă ă ş cum i noi suntem cunoscu i.ş ţ Tr im într-o epoc ce des vîr e te ciclul în care Hrist devineă ă ă ş ş predominant. El biruie întotdeauna. Toat Biblia vorbe te despre întoarce-ă ş rea la Hrist, adic o perioad , în care fiecare dintre noi Îl va reprezenta peă ă Hrist. Dac suntem de acord, corpul nostru devine corp de lumin . Atunciă ă vom începe a folosi for ele de care am fost incon tien i atît de îndelungatţ ş ţ ă vreme. Am trecut prin ceea ce se cheam Vîrsta de Aur a filosofiei naturale,ă care a atins apogeul secolului al nou sprezecelea. Suntem pe deplină con tienti de minunile naturii, de perfec iunea Planului Divin pe care ea oş ţ proiecteaz i de faptul c Divinitatea exist în fiecare individ. Ea exist deă ş ă ă ă asemeni în fiecare arbore, plant sau floare, în întreaga via vegetal . Cîtă ţă ă despre minerale, cu toate c au via , s-au format interior, într-o sfer deă ţă ă influen total diferit .ţă ă Pe m sur ce umanitatea a înv at s foloseasc i s in subă ă ăţ ă ă ş ă ţ ă control activ toate facult ile mentale, oamenii vor descoperi c gîndulăţ ă con ine întreaga însu ire de a comanda, de a crea total i de a aduce laţ ş ş via orice atom sau planet . Atunci, toat substan a se manifest . Acestţă ă ă ţ ă factor este Inteligen a Suprem , Dumnezeu - Inteligen a, care plute te înţ ă ţ ş jurul nostru, p trunde totul i este creatoarea tuturor lucrurilor. Omul s-aă ş men inut în aceast stare de Divinitate de cînd lumea, st pîn efectiv iţ ă ă ş creator al tuturor lucrurilor. Dar, de cum se deviaz de la acest plan m re iă ă ţ ş nobil, gîndul poate crea o plo ni , un vierme sau un animal vicios, care seş ţă vor înmul i i vor tulbura umanitatea, putînd chiar s -l distrug pe creatorţ ş ă ă sau o parte a umanit ii. Chiar dac milioane de oameni se vor folosi deăţ ă asemenea gînduri r uf c toare, ideile nu vor afecta în nici un fel planul înă ă ă întregul lui. Ele pot afecta aparent o parte a omenirii, dar plenitudinea echilibrului Divin men ine f r gre acordul total, f r original, a a fel caţ ă ă ş ă ă ş nici un atom s nu stea decît unde îi este locul.ă Este oare chiar atît de greu de în eles, c totul provine dintr-o celulţ ă ă original spre a sfîr i în Inteligen a Infinit , aceast Divinitate ce guvernează ş ţ ă ă ă orice lucru i prin intermediul acestora? A a c s ador m aceastş ş ă ă ă ă Inteligen , singura i unica cauz . Identificîndu-ne cu ea, vom sfîr i prin aţă ş ă ş în elege limpede mecanismele, în elegînd totul.ţ ţ Dac ne men inem cu tenacitate pe aceste coordonate, acceptînd-o caă ţ pe un fapt, un adev r absolut, ne cur m de orice mizerie a existen eiă ăţă ţ noastre. Principiul Divin manifestat, care este Hrist, se dobînde te selectiv, laş alegere. El este crea ia oric rei rase omene ti, adev ratul Hrist, în oriceţ ă ş ă form . Aceasta este crea ia imaculat , pe care Maria a prev zut-o i concep-ă ţ ă ă ş ia total a oric rui nou-n scut. Adev ratul Hrist se perpetueaz peţ ă ă ă ă ă parcursul întregii umanit i. Aceasta este, deci, ve nic i f r de moarte,ăţ ş ă ş ă ă adev rata existen a lui Dumnezeu.ă ţă Privi i minunile crea iei i ale na terii. Întorce i-v cu 800 deţ ţ ş ş ţ ă 56
  • milioane de ani în trecut, dac vre i, i ve i reg si Principiul Divin, Hrist înă ţ ş ţ ă fiecare individ remarcabil al umanit ii de atunci. Reveni i la vremeaăţ ţ noastr i-l ve i reg si la fel, p truns de autoritate, dominant i la fel deă ş ţ ă ă ş justificat, ca i în antichitate. Nu conteaz în ce m sur a fost disimulat deş ă ă ă gîndirea ignorant , negativ i mortal a oamenilor. De cum s-a z rit doar oă ă ş ă ă gean a acestui Adev r, ce sustine totul i este sus inut de c tre tot, curentulă ă ş ţ ă de gîndire este deschis influen ei lui binef c toare.ţ ă ă Numai aceast influen a stabilit i men inut stratul gros de ozonă ţă ş ţ din în l imi, deasupra Terrei, formînd un scut protector, ce filtreaz razeleă ţ ă soarelui, l sînd s treac doar atîta c ldur i lumin , cît este necesară ă ă ă ă ş ă ă ă men inerii vie ii pe aceast planet . Cînd oamenii vor lua not de aceastţ ţ ă ă ă ă activitate benefic i de ceea ce reprezint ea pentru fiecare dintre ei,ă ş ă principiul Hristic se va instaura în întreaga umanitate. Vor vedea atunci Unicul i Supremul Dumnezeu - Principiu - Inteligent, ce guverneaz totul cuş ă dreptate i în elepciune. Nu- i vor mai f uri fal i dumnezei i nu le vor maiş ţ ş ă ş ş pl smui imaginea.ă Acest Adev r total sau unitate de inten ii, nu poate fi dezaxat în niciă ţ ă un fel, de nici un fel de izbucniri de mînie sau stari de tensiune emotiv . Eleă se men in lini tite deasupra furtunii. Nici cînd ne deschidem gîndurile c treţ ş ă acest Adev r, pacea lui nu poate fi tulburat , mai ales cînd îl l s m s neă ă ă ă ă p trund fiin a. Gîndurile ni se satureaza de acest influen Divin , încîtă ă ţ ă ţă ă recunoa tem lesne c ne sim im al i oameni, c suntem contopi i i cş ă ţ ţ ă ţ ş ă doar noi suntem cei ce au biruit timpul i spa iul. Ne întoarcem înş ţ magnifica gr din a lui Dumnezeu - Principiu - Inteligent, la noi acas , peă ă ă acest t rîm, în care toate frumuse ile cerului exist i au existat întotdeauna,ă ţ ă ş minunatul paradis a lui Dumnezeu, din fiecare form ome-neasc .ă ă Îndrepta i-v direct c tre voi în iv , spre a-L g si pe Dumnezeu. Dacţ ă ă ş ă ă ă proceda i astfel, din toat inima, tiind c , efectiv, voi sunte i Dumnezeu,ţ ă ş ă ţ întreaga voastr fiin , ve i afla r spuns la orice întrebare, ve i fi de neclintit,ă ţă ţ ă ţ ve nici i atot tiutori. Acolo v ve i sim i ca acas i ve i descoperi, deş ş ş ă ţ ţ ă ş ţ asemeni, c voi sunte i orice alt lucru, c pe toate le cunoa te i, c sunte iă ţ ă ş ţ ă ţ capabili s le exterioriza i i c sunte i întregul Adev r. E bine s ine iă ţ ş ă ţ ă ă ţ ţ seama c to i oamenii sunt la fel, c au acela i privilegiu ca i voi. Dacă ţ ă ş ş ă socoti i c a i ajuns pîn acolo, încît s fi i st pînii oric ror obstacole, vţ ă ţ ă ă ţ ă ă ă pute i deplasa oriunde dori i, invocîndu-L pe Dumnezeu în orice. Nu vorţ ţ exista nici un fel de limite în gîndurile voastre pentru ceilal i.ţ Cît vreme este necesar spre a efectua aceste tranzi ii? Exactă ă ţ vremea, timpul, pe care îl acorda i voi în iv . Dac hot rî i s seţ ş ă ă ă ţ ă îndeplineasc într-un minut, în acest r gaz de timp se va împlini. Bucura- i-ă ă ţ v din toat inima în Dumnezeu, care sunte i voi i debarasa i-v de temeriă ă ţ ş ţ ă de limit ri. Mai aminti i-v c o clip este o întreg eternitate.ă ţ ă ă ă ă Doamne, î i mul umesc pentru bel ugul vie ii i luminii, îmbel ugateţ ţ ş ţ ş ş i libere, pentru plenitudinea perfect , bog ia, puterea i libertatea f rş ă ăţ ş ă ă margini. Rostind aceast rug ciune, gîndi i-v totdeauna la templul trupuluiă ă ţ ă vostru i s ti i c forma corporal ce contempla i este Dumnezeu. Cîndş ă ş ţ ă ă ţ 57
  • v privi i trupul, privi i templul perfect i complet a lui Dumnezeu.ă ţ ţ ş Trupul este primul templu ce a luat na tere sub o form . El este, deci,ş ă cel mai curat templu în care poate s l lui Dumnezeu. i atunci de ce s nuă ăş Ş ă iubim i s ador m acest templu? F cînd-o, trebuie s fi i pe deplinş ă ă ă ă ţ con tien i c acest trup este templul lui Dumnezeu, c ci adev rata adora ie,ş ţ ă ă ă ţ const în arta de iubi, a gîndi i a accepta.ă ş Nu a existat niciodat un templu material, construit de mîna omului,ă care s se poat compara cu acest Templu al lui Dumnezeu. Oamenii auă ă desenat chipuri i au construit forme concepute de imagina ia lor, dar eleş ţ sunt departe de a putea manifesta m car, fie i una din func iunile acestuiă ş ţ magnific templu corporal. Nu exist pe lume, nici un laborator care s poată ă ă face mecanic, ceea ce laboratorul natural al trupului face automat. Acesta din urm , absoarbe hrana, o transform în via sau produce o form vie,ă ă ţă ă care perpetueaz specia. O ma in n-ar ti nici s îndoaie un mu chi, cu atîtă ş ă ş ă ş mai pu in s gîndeasc , s se deplaseze, s ac ioneze, s vorbeasc , sţ ă ă ă ă ţ ă ă ă perceap prezentul, trecutul sau viitorul. Omul este îns capabil s edifice, să ă ă ă construiasc , s mearg , s înve e, s realizeze proiecte, s ajute posteritateaă ă ă ă ţ ă ă i s manifeste ceea ce este bine i nobil, onorabil i minunat.ş ă ş ş Reflecta i. Exist undeva, în afara corpului uman, vreun templu careţ ă s poat manifesta toate aceste calit i, f r a fi dotat, în prealabil, de mareleă ă ăţ ă ă i gloriosul templu al trupului, primul i unicul templu nezidit de mînaş ş omeneasc ? Este de mirare c tocmai Dumnezeu a ales aceast m reaă ă ă ă ţă form corporal , sim indu-se acas în aceast form Divin , acest Templu ală ă ţ ă ă ă ă lui Dumnezeu, care se reînnoie te mereu el singur?ş S ne gîndim pu in i s c ut m a afla cum i de ce acest trup a ajunsă ţ ş ă ă ă ş în asemenea stare de degradare. Indivizi în el tori, ignoran i, nelegiui i,ş ă ţ ţ plagiatori vorbind în stînga i în dreapta despre Adev rul real, au r spînditş ă ă ideea c trupul este slab, p c tos, imperfect, inferior, anormal, supus bolilor,ă ă ă pieirii i mor ii, c el a fost conceput în nelegiuire, c s-a n scut în p cat. Auş ţ ă ă ă ă folosit toate gîndurile i expresiile posibile, existînd în vocabularul unorş oameni imorali. S începem prin a reflecta i analiza trecutul, spre a vedea unde iă ş ş cînd i cum ne-au atras treptat, aceste înv turi spre vîrtejul p catului, alş ăţă ă duplicit ii, al bolii, al e ecurilor i, în sfir it, al celei mai ru inoase dintre eleăţ ş ş ş ş - moartea. S examin m cu claritate roadele acestei perfidii i s vedem înă ă ş ă ce m sur ne-a dus ea la degradarea formei perfecte a corpului luiă ă Dumnezeu. De aici încolo, s iert m din toat inima, s uit m aceast perfidie, să ă ă ă ă ă ă o înl tur m din via a noastr , din gîndurile noastre, din faptele i întreagaă ă ţ ă ş noastr experien . Apoi, s nu încet m de a ierta i a uita pîn cînd iă ţă ă ă ş ă ş ultima r m i a acestei triste experien e nu va fi fost s fie total eliminată ăş ţă ţ ă ă din subcon tientul nostru. Prin procesul gîndurilor noastre subcon tiente,ş ş îndelung i mereu repetate, a fost posibil imprimarea lor, ca i o fotografie,ş ă ş sub influen a vibra iilor. Ele sfîr esc prin a ne repeta la infinit acesteţ ţ ş amintiri, pîn ce credem c ele reprezint Adev rul.ă ă ă ă O fotografie de a dvs. sau a unui prieten, ori a unei ter e persoane, nuţ 58
  • este decît înregistrarea vibra iilor formei corporale celui interesat. Exact înţ acela i fel, forma gîndurilor (formele vibratoare ale vorbelor rostite) esteş înregistrat în subcon tient, iar aceasta din urm este cel ce o repet . Să ş ă ă ă reflect m doar o clip , la modul în care ne-am deprins s primim, s credem,ă ă ă ă s adoram aceste contra-adev ruri degradante.ă ă Apoi s ne închipuim doar o clip , c n-am auzit niciodat acesteă ă ă ă vorbe mincinoase i c , deci, nu fac parte din vocabularul nostru. Atunci nuş ă le-am fi admis niciodat , nu le-am fi cunoscut, nici înv at, nici iubit.ă ăţ Dac ne sim im în stare s înv m i s credem în aceste vorbe, neă ţ ă ăţă ş ă vom sim i mai abitir în stare s ne dezv m de ele, alungîndu-le, ori de cîteţ ă ăţă ori apar, ori ni le repet subcon tientul. Spune i-le simplu: "Sunte i iertate,ă ş ţ ţ deci da i-mi pace.". Apoi, adresa i-v subcon tientului: "Elimin toate acesteţ ţ ă ş ă no iuni i nu mai înmagazina decît adev rul, pe care îl exprim eu.".ţ ş ă Cum o s pute i descrie tinere ea, frumuse ea, puritatea, Divinitatea,ă ţ ţ ţ perfec iunea i boga ia, f r a le avea, a le cunoa te, a le sim i i aleţ ş ţ ă ă ş ţ ş exprima în gînduri, în vorbe i în fapte, da, adorîndu-le. F cînd-o, impri-ma iş ă ţ pe gîndul subcon tient, iar acesta o reflect dup imaginea ce i-a i înf i at-ş ă ă ţ ăţ ş o, gra ie vibra iilor ce i le-a i impregnat. Ve i descoperi rapid, cţ ţ ţ ţ ă subcon tientului nu îi este greu s repete acele adev ruri pe care i leş ă ă transmite i, la fel cum i le-a repetat i pe cele false. Cu cît mai multţ ş ă dragoste imprima i subcon tientului adev rul, cu atît mai mult v vaţ ş ă ă r spl ti el.ă ă Sunte i st pînul acestui domeniu, c ci iertînd i apoi renun înd laţ ă ă ş ţ anti-adev ruri, le-a i supus. V-a i situat deasupra i dincolo de ele. Ele suntă ţ ţ ş iertate i uitate.ş Vorbindu-i subcon tientului i tiind c ceea ce îi spune i reprezintş ş ş ă ţ ă Adev rul, el o va reflecta. Dac ceea ce îi spune i nu reprezint Adev rul, nuă ă ţ ă ă a i avea trup i nu a i fi în stare de a gîndi, de a ac iona, de a mi ca, de aţ ş ţ ţ ş vorbi, de a sim i, de a vedea, de a auzi, de a în elege, de a respira sau a tr i.ţ ţ ă Cel mai mare avantaj al omenirii este s tim cu to ii c suntem la fel,ă ş ţ ă c to i aveam acelea i for e ce nu ne-au fost r pite niciodat . Chiar dacă ţ ş ţ ă ă ă al ii au denaturat aceste gînduri i concep ii ale acestei for e, aceste gînduriţ ş ţ ţ denaturate nu i-au schimbat, nici nu i-au diminuat, cîtu i de pu in, dinş ţ structur . Într-adev r, dac ne orient m spre gînduri, vorbe i fapte, conformă ă ă ă ş Adev rului, descoperim aceast putere curgînd în trupul nostru i sim imă ă ş ţ m re ia reac iei.ă ţ ţ V st în putere s realiza i acest lucru. I-a i îng duit spiritului deă ă ă ţ ţ ă limitare s v domine gîndirea. Sparge i cochilia în care v-a i închis i ve iă ă ţ ţ ş ţ deveni Libertatea îns i.ăş "Afla i Adev rul i Adev rul v va elibera.".ţ ă ş ă ă Întrebări şi răspunsuri Întrebare: Este adev rat c a i fost în India i c a i tr it experien eleă ă ţ ş ă ţ ă ţ corporale descrise în c r ile pe care le-a i publicat?ă ţ ţ 59
  • R spuns: Nu am fost niciodat în stare s c l toresc în astral, i nu amă ă ă ă ă ş folosit alt procedeu, decît metoda fizic pe care o cunoa tem azi.ă ş Experien ele noastre au avut loc într-adev r, în realitate, pe plan fizic.ţ ă Întrebare: Dac ti i c Iisus poate fi contactat oriunde, de ce a i mai mersă ş ţ ă ţ în India s afla i aceste adev ruri?ă ţ ă R spuns: Dar noi nu pentru asta am plecat în India.ă Întrebare: V-a i deplasat personal - desprinzîndu-v de corp-trupul fizic sauţ ă astral? R spuns: Nu tiu nimic despre corpul astral. Trupurile noastre fizice au fostă ş adesea transferate. Nu am fost niciodat în stare s descoperim cum anume,ă ă dar numai simplul fapt c el se produce, este o dovad c el se poateă ă ă reproduce. E de ajuns s procedezi în mod corespunz tor.ă ă Întrebare: Lipsa iert rii limiteaz puterea dragostei noastre?ă ă R spuns: Iubire, iertare i principiul nu au limite. Le putem îndrepta înă ş orice direc ie i în orice împrejur ri. Renun a i la condi ii i adopta iţ ş ă ţ ţ ţ ş ţ principiul. Dac tim s iert m, ne i întoarcem pe deplin la principiu.ă ş ă ă ş CAPITOLUL AL UNSPEZECELEA Oamenii au mers cu Maeştrii Cred c mul i dintre voi au sem nat semin e i au s dit plante,ă ţ ă ţ ş ă observîndu-le, apoi, evolu ia, cu iubire. Plantele reac ioneaza foarte repede.ţ ţ Luther Burbank n-a trimis niciodat vre-o plant din gr dina sa, f r caă ă ă ă ă aceasta s nu reac ioneze la vocea sa. George Washington Garver procedaă ţ la fel. Aveam ase ani, cînd l-am cunoscut pe Luther Burbank. Spuneaş întotdeauna c Iisus lucra mereu al turi de el, ceea ce li se p rea o exagerareă ă ă mamei i tat lui s u, întrucît nu-l în elegeau.ş ă ă ţ Într-o duminic dup amiaz , l-a întov r it pe tat l s u, în vizit la ună ă ă ă ăş ă ă ă vecin. Au luat-o pe o scurt tur ce trecea peste un lan cultivat cu cartofi. Caă ă to i copiii, Luther alerga înaintea tat lui s u. Era tocmai pe vremea cîndţ ă ă înfloreau cartofii. Una din tulpini crescuse mai înalt decît suratele ei. Lutheră s-a oprit, privind-o. Tat l s u l-a ajuns din urm , spunînd c floarea oscilaă ă ă ă înainte i înapoi. B iatul îi spuse: "Ea îmi vorbe te, în felul ei, tat .". "Ei bine,ş ă ş ă poveste te tat l s u, am crezut c b iatul aiureaz , i-am spus s se gr beascş ă ă ă ă ă ă ă ă i am ajuns la vecin.". Cît timp am stat în vizit , lui Luther îi era gîndul doarş ă la întoarcere. În sfîr it, c tre trei i jumatate, am plecat c tre cas . Am trecutş ă ş ă ă prin acelea i locuri, prin cîmpul cu cartofi. B iatul s-a repezit la aceea iş ă ş floare. Vremea era lini tit , nu mi ca nici frunza. Cînd tat l s u l-a ajuns dinş ă ş ă ă urm , b iatul st tea cu ochii int la floarea ce a început din nou a se mi caă ă ă ţ ă ş încoace i încolo, iar b iatul i-a zis: "Tat , a vrea s r mîn aici, Iisus îmiş ă ă ş ă ă 60
  • vorbe te i m înva ce s fac". Tat l s u l-a adus acas , silindu-l s - i facş ş ă ţă ă ă ă ă ăş ă treburile ce le avea de f cut, trimi îndu-l apoi la culcare. La scurt timp, l-aă ţ v zut pe b iat furi îndu-se pe scar , spre a ie i din cas . L-a trimis de trei oriă ă ş ă ş ă înapoi în pat. La ora unsprezece, în acea sear , p rin ii erau convin i că ă ţ ş ă b iatul a adormit.ă A doua zi diminea , nici urm de Luther. Tat l s-a dus în c utarea luiţă ă ă ă i l-a g sit pe cîmp, învelit bine într-o cuvertur , dormind dus lîng tulpinaş ă ă ă florii de cartof. La de teptare, i-a spus tat lui s u: "Tat , Iisus a vorbit cuş ă ă ă mine toat noaptea. Mi-a spus c trebuie s am grij de acest bulb, pîn laă ă ă ă ă maturitate, s -l p strez i s -i plantez semin ele prim vara viitoare. Cînd seă ă ş ă ţ ă va dezvolta, va rodi un cartof, care m va face vestit în întreaga lume.". Ceeaă ce s-a i întîmplat întocmai.ş Luther Burbank a procedat la fel cu cactusul. A cules unul cu smochina lui de soiul Barbarie, punîndu-l într-o cu c de sticl , spre a-lş ă ă proteja. Timp de cinci luni i jum tate, i-a petrecut cîte o or , a ezat în fa aş ă ş ă ş ţ cu tii i vorbind cu cactusul, aproximativ cam a a: "Acum, c te afli laş ş ş ă ad post, nu mai ai nevoie de epi, las -i s cad ". Dup ase luni iă ţ ă ă ă ă ş ş jum tate, to i epii c zuser . Luther Burbank avea cactusul f r epi.ă ţ ţ ă ă ă ă ţ Avea obiceiul s spun : "Da, lucrez i vorbesc cu Iisus i El cu mine,ă ă ş ş El m înva . El îmi spune ce am de f cut.".ă ţă ă x x x x x x x F. L. Rawson era unul din fra ii lui Rawson-Rawson, unul din cei maiţ mari ingineri englezi. Ziarul Daily Mail i s-a adresat, pentru o expe-rienţă cre tin ( tiin a Cre tin ) i a f cut o treab atît de remarcabil , încît to iş ă Ş ţ ş ă ş ă ă ă ţ au r mas tablou. Iat începutul relat rii sale: "Nu exist nimic mai des vîr ită ă ă ă ă ş ca Dumnezeu în des vîr ita lume a lui Dumnezeu. Omul este întruchipareaă ş lui, transmi înd ideile lui Dumnezeu celor din jurul s u, cu u urin a i înţ ă ş ţ ş perfect ordine.".ă Într-o zi, ducîndu-m în vizit la D. Rawson, la Londra, st team laă ă ă fereastr , privind pe strad . La Londra, de mul i ani, circulau ni te tr suri peă ă ţ ş ă dou ro i, trase de un singur cal. Ne uitam la lucr rile de construc ii de peă ţ ă ţ cealalt parte a str zii. Un cal, tr gînd o tr sur cu dou ro i, cobora strada.ă ă ă ă ă ă ţ Deodat , se opri, dînd înd r t. C ru a ul s-a dus pe spate, apoi brusc, f r caă ă ă ă ţ ş ă ă m car s - i po i da seama ce se întîmpl , s-a ridicat brusc co ul c ru ei, iară ăţ ţ ă ş ă ţ pietrele toate s-au pr v lit peste c ru a . D. Rawson a comentat astfel:ă ă ă ţ ş "Numai Dumnezeu poate fi la mijloc.". C ru a ul p rea a ie i teaf r dintreă ţ ş ă ş ă pietre, f r nici o zgîrietur .ă ă ă Un alt fapt s-a petrecut în acelea i împrejur ri. Calul nu a f cut decîtş ă ă ceea ce se a tepta de la el, dar st pînul a început s -l bat . D. Rawson s-aş ă ă ă m rginit s bat în geam, spre a-i atrage aten ia c ru a ului. Calul a traver-ă ă ă ţ ă ţ ş sat numaidecît strada, punînd botul pe geam. În timpul r zboiului din 1914, F. L. Rawson comanda o sut de oa-ă ă meni. Pîn la sfîr itul r zboiului, nici unul din cei de sub comanda sa, n-aă ş ă fost nici m car zgîriat, cu toate c participaser la lupte grele. Rawson seă ă ă 61
  • bizuia pe aceast afirma ie: "Nu exist altceva în afar de Dumnezeu".ă ţ ă ă x x x x x x x x Putem povesti la nesfîr it ce se petrece cînd adopt m o purtare justş ă ă fa de orice. Dac ne ferim de un lucru, spunînd c e imposibil, se va g siţă ă ă ă numaidecît altcineva, care s fac repede acel lucru. A a se întîmpl înă ă ş ă aproape toate cazurile. Alexandre Graham Bell este cel mai bun exemplu. Familia noastr îlă cuno tea bine. Locuia la Jamestown, în statul New York. Mergea pe jos oş sut de kilometri, între Jamestown i Bufallo, spre a se întîlni cu tat l meu iă ş ă ş cei doi fra i ai s i, ce erau pe atunci mici bancheri în Bufallo. I-a rugat s -lţ ă ă împrumute cu 2000 de dolari, spre a putea asista la cursurile Institutului Tehnic din Boston, s - i perfec ioneze aparatul inventat i s -l instaleze înăş ţ ş ă 1876, pe Cîmpia Centenarului din Philadelphia. L-au împrumutat cu suma cerut . Cînd administratorii b ncii au auzit de împrumut, i-au cerut tat lui iă ă ă ş unchilor mei s - i dea demisia, atît de siguri erau c Bell nu va reu i nimic.ăş ă ş Nici o inven ie a telefonului. S-au montat cabine pe terenul Centenarului.ţ Pl tind un franc, oamenii puteau intra în cabine, spre a- i chema prieteniiă ş afla i în alte cabine, vorbind între ei. Acest mic aparat a stîrnit atîteaţ interese, încît a adus atîta cî tig, cît n-a înregistrat întreaga Expozi ie aş ţ Centenarului. Cum se vede, cînd î i stopezi gîndul, nu ai parte de beneficii.ţ Alexander Graham Bell avea o fire încînt toare. Dac n-avea bani,ă ă asta se întîmpla din pricina ajutoarelor pe care le d dea orbilor. De cumă avea un b nu , îl cheltuia pentru ei.ă ţ x x x x x x Dr. Norwood avea obiceiul s spun micii lui congrega ii, c va face oă ă ţ ă mic plimbare prin p durea din apropierea bisericii, unde se va întîlni cuă ă Iisus, mergînd împreun .ă Dr. Norwood oficia într-o bisericu din Noua Sco ie. Nu erau decîtţă ţ dou zeci i nou de pescari i familiile lor, în acel sat. tirea despre spuseleă ş ă ş Ş lui, s-a r spîndit i am auzit i noi despre ea. Ne-am dus la fa a locului, cuă ş ş ţ inten ia de a face fotografiile. Le-am f cut cu un aparat Bell i Howell, cu oţ ă ş lentil obi nuit , i pastr m aceste fotografii.ă ş ă ş ă Ceva mai tîrziu, Dr. Norwood a fost mutat la biserica Sfîntului Bartholomeu, din ora ul New York. Dup numai cinci luni, biserica aş ă devenit neînc p toare, trebuind s se instaleze megafoane afar , pentru caă ă ă ă întreaga asisten s -l poat auzi.ţă ă ă În cursul unei slujbe de sfîr it de un, timp de o or consacratş ă ă vindec rilor, Iisus a fost v zut de dup altar, traversînd naosul principal ală ă ă bisericii. Am vorbit cu mai mult de cinci sute de persoane, ce se aflau de fa i l-au v zut trecînd. Iat i îndrumarea Sa: "Preg ti i-v s manifesta iţă ş ă ă ş ă ţ ă ă ţ iubire pentru întregul Univers.". 62
  • x x x x x x x Chela -ii din India (cuvio i), au o foarte frumoas rug ciune, în careş ş ă ă ve i vedea c nu se afl nici o cerere. "Eu trec ast zi peste toate situa iile,ţ ă ă ă ţ r mînînd cufundat în Dumnezeu i în bog ia lui Dumnezeu. Hristă ş ăţ biruitorul este de fa , contopit cu bog ia lui Dumnezeu, în tot ce face înţă ăţ aceast zi. Acum tiu c sunt copilul suprem al lui Dumnezeu. În orice voiă ş ă face, r mîn cufundat în Dumnezeu i în Iubirea Divina a lui Dumnezeu!ă ş Dumnezeu! Dumnezeu! Dumnezeu! Flac ra Iubirii p trunde fiecare atom ală ă fiin ei mele. Eu sunt acea flac r aurit a lui Dumnezeu. Rev rs aceastţ ă ă ă ă ă flac r Divina, în întregul trup fizic. Hrist biruitorul v salut . Dumnezeu eă ă ă ă Tat l meu. Pace! Pace! Pace! St pîne te marea pace a lui Dumnezeu.".ă ă ş CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA C R E D O ELUL este Dumnezeu. Pute i începe ziua cu Dumnezeu,Ţ ţ consacrîndu-i primul vostru gînd, în str fundul fiin ei voastre. Îng dui i-miă ţ ă ţ s v spun c elul a fost de mult îndeplinit i este pentru totdeauna. To iă ă ă ţ ş ţ sunte i Divini. Imaginea Divin , Dumnezeu, Hrist al lui Dumnezeu,ţ ă Dumnezeu - b rbat, Dumnezeu - femeie.ă Mai precizez c nimeni i nimic nu v poate sili s v gîndi i la toateă ş ă ă ă ţ acestea. Trebuie s vin ca o ofrand a liberului vostru arbitru, aă ă ă Dumnezeului vostru interior. Cînd Dumnezeu - Eu - Sunt este unit cu via a i for a universal , iţ ş ţ ă ş cînd toate for ele lor se centreaz pe întreaga mea natur , devin receptiv laţ ă ă des vîr ita energie a lui Dumnezeu i o pot transmite tuturor formelor. Totulă ş ş este atît de concret, încît totul devine armonios i des vîr it. Eu tiu c toateş ă ş ş ă sunt în acord cu via a infinit i cu libertatea i pacea lui Dumnezeu.ţ ă ş ş Gîndul mi se îndreapt c tre În elepciunea i Inteligen a Infinit .ă ă ţ ş ţ ă Fiecare facultate a trupului meu întreg poate fi exprimat prin gîndurile meleă i întreaga umanitate poate face la fel.ş Inima se umple de pace interioar , de Iubire i de bucuria lui Hristă ş Biruitorul. Inima e deschis de c tre Iubirea Divin , care tiu c umple toateă ă ă ş ă inimile. Via a lui Dumnezeu îmbog e te fluxul meu sangvin i îmi umpleţ ăţ ş ş trupul de cur enia Vie ii Divine.ăţ ţ M simt impregnat de via , dup fiecare respira ie. Pl mînii absorbă ţă ă ţ ă via a, iar ea vitalizeaz fluxul sangvin.ţ ă Dumnezeu - stomacul - meu este energia digestiv a vie ii inteligenteă ţ i atotputernice. Fiecare organ al corpului este îmbibat cu s n tate iş ă ă ş întregul organism func ioneaz perfect.ţ ă tiu c toate organele mele sunt str b tute de Inteligen a Divin .Ş ă ă ă ţ ă 63
  • Toate sunt con tiente de rolul lor i functioneaz împreun , pentruş ş ă ă s n tatea i armonia întregului meu corp.ă ă ş Dumnezeu - Eu - Sunt energia ce umple întregul spa iu. Îmi tragţ permanent aceast energie a vie ii Divine ce ma înconjoar . Eu tiu că ţ ă ş ă Dumnezeu este aceast Inteligen iubitoare i nespus de în eleapt , ce mă ţă ş ţ ă ă impregneaz cu aceast via Divin . În eleg deplina dominare de c treă ă ţă ă ţ ă Dumnezeu, prezen a ce s l luie te în forma mea trupeasc .ţ ă ăş ş ă Îi aduc laude lui Dumnezeu, pentru perfec iunea lecuitoare a vie ii.ţ ţ Totul este via a, iar eu îng dui întregii vie i s se manifeste.ţ ă ţ ă Hrist Biruitorul "Vorbele mele sunt Spirit i Via ", i, de asemeni:ş ţă ş "Dac cineva îmi ascult vorbele, nu va vedea moartea niciodat .".ă ă ă Hrist Inteligent, Hrist Biruitor transmite din plin Iubirea, Universului întreg. Gîndul Suprem este Totul. Eu Sunt Gîndul Suprem, Eu Sunt În elepciunea, Iubirea i Puterea Suprem . Din adîncul inimii mele, înalţ ş ă ţ glasul cu recuno tin , fericit c sunt În elepciunea sublim i f r margini.ş ţă ă ţ ă ş ă ă Tînjesc s atrag c tre mine aceast în elepciune, spre a deveni con tient deă ă ă ţ ş aceast în elepciune infinit .ă ţ ă Aminti i-v c GÎNDURILE i VORBELE ROSTITE SUNT LUCRURI.ţ ă ă ş Striga i-v bucuria de a fi liberi, total elibera i de orice constrîngere. Apoi sţ ă ţ ă TI Ic sunte i liberi i v urma i calea în deplin libertate.Ş Ţ ă ţ ş ă ţ ă M-AM N SCUT DIN NOU, ÎN PERFECTA PUTERE A GÎNDULUIĂ SUPREM DE DUMNEZEU. EU SUNT DUMNEZEU. S mergem pretutindeni, în elegînd c ra iunea de a fi const înă ţ ă ţ ă împ rt irea bucuriei sufletului - Lumina Iubirii - semenilor no tri. Aceastaă ăş ş este o nesperat favoare. Cît vreme iradiem iubirea f r margini a luiă ă ă ă Dumnezeu, spre atîtea alte suflete, ne bucur m împreun cu Duhul Sfânt. Neă ă dovedim astfel dragostea fa de întreaga umanitate. A v di i a cunoa teţă ă ş ş toate acestea, echivaleaz cu a v di s cunoa te pe Hrist Biruitorul, înă ă ş ş omenire. Asta ne d puterea de a vindeca, i în elepciunea lui Iisus.ă ş ţ x x x x x x În cursul conferin elor din ultimii doi ani ai vie ii sale, Spalding recitaţ ţ adesea un poem al lui John Gillepsie Magee, un pilot al Avia iei Regaleţ Canadiene, doborît asupra Angliei la 11 decembrie 1941, la vîrsta de nou sprezece ani.ă Cu pu in înaintea mor ii sale, John Magee i-a trimis mamei saleţ ţ poemul intitulat ZBOR ÎNALT, ce a devenit repede cunoscut în întreaga lume i care i acum este socotit ca cel mai reu it poem închinat celui de alş ş ş Doilea R zboi Mondial.ă Întrucît inea mult la acest poem, credem c lui Spalding i-ar fi pl cutţ ă ă ca acest poem s fie inclus în acest volum. Iat -l:ă ă 64
  • ZBOR ÎNALT Oh! Am dep it grani ele mohorîte ale Terreiăş ţ iam dansat în înaltul cerului, pe aripile argintii ale rîsului.Ş M-am urcat c tre soare, am luat parteă La joaca desm at a norilor risipi i.ăţ ă ţ Am f cut sute de lucruri, la care voi nici n-a i visat.ă ţ M-am r sucit, leg nat, dat peste cap.ă ă Sus în înalt, în t cerea însorit .ă ă Plutind, am fug rit vîntul ce urla,ă Mi-am îndreptat aparatul fierbinte, printre S li aeriene f ra temelie.ă ă Din ce în ce mai sus, în albastrul nebunesc i str lucitor,ş ă Am trecut cu gra ie peste în l imiţ ă ţ M turate de vîntă Unde nicicînd n-a zburat o ciocîrlie sau un vultur. i, în timp ce un gînd t cut revelator mi-a venit,Ş ă Am str b tut sanctuarele înalte ale spa iului,ă ă ţ Am întins mîna i am atins fa a lui Dumnezeu.ş ţ ----------- S f i r s i t 1986 - Nantes pentru editia Robert Laffont 65