Studiu antidrog
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Like this? Share it with your network

Share

Studiu antidrog

on

  • 1,145 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,145
Views on SlideShare
389
Embed Views
756

Actions

Likes
0
Downloads
4
Comments
0

9 Embeds 756

http://proiectulantidrogimpreuna.blogspot.ro 723
http://proiectulantidrogimpreuna.blogspot.com 19
http://proiectulantidrogimpreuna.blogspot.co.uk 5
http://www.blogger.com 2
http://proiectulantidrogimpreuna.blogspot.ru 2
http://www.mybestcv2.co.il 2
http://proiectulantidrogimpreuna.blogspot.be 1
http://proiectulantidrogimpreuna.blogspot.com.es 1
http://proiectulantidrogimpreuna.blogspot.hu 1
More...

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Studiu antidrog Document Transcript

  • 1. STUDIU PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI ÎN RÂNDUL ELEVILOR DE LICEU Prof. EMESE CÎMPEAN Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean P a g i n a 4 0 E c o u r i d i d a c t i c e Studiul de fa ă este o evaluare a situa iei concrete a consumului de substan e etnobotanice în rândul elevi- lor de liceu, având drept scop realizarea unei evaluări privind dimensiunile con- sumului de droguri, pentru identificarea strategiilor de preven ie şi interven ie la nivelul unită ii noastre şcolare. Eşantionul de subiec i: 152 de elevi de la Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean, 60% elevi cuprinşi între 16-17 ani, 31% elevi cu vârsta cuprinsă între 18-19 ani şi 9% elevi cu vârsta cuprinsă între 14-15 ani. Studiul a fost realizat în anul 2013 (colectarea datelor făcându-se în perioada martie-aprilie 2013). Chestio- narele au fost aplicate prin intermediul echipei de proiect “Împreună” 2013, cu sprijinul profesorilor dirigin i şi al con- ducerii unită ii şcolare. . Tehnica de anchetă utilizată pentru acest studiu a fost chestionarul autoaplicat, completat simultan de mai multe persoane. Obiectivul a fost ob inerea de informa ii legate de prevalen a consu- mului de droguri în rândul liceenilor. Analiza datelor: Conform răspunsurilor furni- zate de elevi, marijuana este cel mai răspândit drog (50% dintre cei chestio- na i indicându-l), 23% au răspuns că este cannabis-ul; 20% au indicat heroi- na, 3% LSD, 2% morfină, respectiv amfetamine. Fiind o întrebare la care puteau indica şi alt răspuns, am omis inten ionat dintre răspunsurile pe care le puteau alege alcoolul şi tutunul, aşteptându-ne să le regăsim la “alt răspuns”. Nu s-a întâmplat acest lucru, semn că nu le consideră dro- guri. Întreba i fiind câte persoane care consumă droguri cunosc 35% au răspuns că nu cunosc niciuna, 26% au spus că ştiu între 1-2 persoane care consumă droguri, 24% au indicat cunoaşterea a peste 5 per- soane consumatoare de droguri, iar 15% între 3-4, semn că acest fenomen devine unul îngrijorător şi că este nevoie de foarte multă muncă de preven ie, deoarece ştim cât de puternică este puterea anturajului, iar faptul că elevii ştiu despre consumul de droguri nu doar de la TV, de la lec iile de dirigen ie sau din campaniile de preven ie, ci cunosc persoane consumatoa- re/dependente de droguri, îi face foarte vulnerabili, aşadar, nu avem voie să igno- răm acest fenomen. 91% dintre cei chestiona i au răspuns că nu ar consuma droguri dacă li s-ar oferi, doar 9% spunând că ar încerca. Nu ştim cât de relevant este răspunsul, având în vedere că în cazul consumului de tutun sunt mai mult de 9% care recunosc că fumează sau au experimentat. De asemenea, faptul că acest chestionar a fost aplicat în mediul şcolar, e posibil ca responden ii, în ciuda faptului că li s-a specificat că răspunsurile vor rămâne confiden iale (erau anonime) să fi dorit să dea răs- punsul “corect”, aşteptat de adul i/profesori. Facem această obser- va ie din dorin a de a ne păstra obiecti- vitatea şi a fi pregăti i, dată fiind am- ploarea acestui fenomen la nivel euro- pean şi na ional.. La întrebarea următoare, lega- tă de experimentarea directă a acestor substan e, 94% dintre elevi au spus că nu au încercat niciodată să consume, iar 6% dintre elevi recunosc că au consumat substan e etnobotani- ce/droguri. Considerăm că este nevoie de o foarte bună informare a elevilor legat de pericolele la care s-ar expune prin consumul de droguri, pentru ca
  • 2. P a g i n a 4 1A n u l I V , N u m ă r u l 4 – 6 ( 1 3 ) 2 0 1 3 cei care sunt curioşi să reziste tenta iei, mai ales că munca de preven ie făcută din timp este mult mai eficientă şi mai uşoară decât interven ia în cazul consu- matorilor. Răspunsul la întrebarea urmă- toare ne-a alarmat un pic, deoarece, în- treba i fiind de locurile în care se consu- mă aceste substan e, 41% au spus că în baruri, 38% spun că la prieteni, 12% cred că acasă, dar 9% răspund “la şcoa- lă”. Este un procent care ar trebui să ne îngrijoreze şi să ne facă să fim mult mai vigilen i în legătură cu tot ceea ce se întâmplă în curtea sau dincolo de gardul şcolii. Din răspunsurile oferite de elevi, expunerea este mare în toate locurile frecventate de ei, aşadar, este nevoie de un efort unit din partea părin ilor, a diri- gin ilor, a consilierului şcolar, a poli iei de proximitate, a comunită ii, pentru a limita consumul şi pentru a-i educa pe tineri să spună nu tenta iei. 50% dintre responden i nu fumează, 9% fumează zilnic; 26% fu- mează ocazional iar 15% spun că au încercat o dată. Aici este un nou motiv de îngrijorare, deoarece nicotina dă de- penden ă, iar faptul că 26% dintre elevi fumează ocazional şi că există elevi care au fumat cel pu in o dată, poate face ca procentul fumătorilor să crească. Ar trebui să avem grijă constant şi să găsim nişte programe de consiliere şi interven ie pentru a-i învă a pe elevi să se ferească şi de aceste droguri “uşoare” (care, aparent sunt inofensi- ve: “toată lumea fumează”, “şi părin- ii fumează” etc…). 85% dintre elevi spun că nu au încercat niciodată un drog (la întrebarea anterioară procentul era 94%), 6% dintre elevi spun că între 10-13 ani (!), respectiv între 13-16 ani; iar 3% spun că între 16-19 ani. Este îngrijorător faptul că a scăzut sim itor vârsta la care elevii cad pradă ten- ta iei. Am derulat întotdeauna proiecte pentru liceeni pe aceste teme, dar vedem că tenta ia poate apărea şi în jurul vârstei de 10 ani (ceea ce e îngrijorător, deoarece suntem încă la nivelul claselor primare). Pericolul este la fel de mare şi în gimnaziu ca şi în liceu. Aşadar, ar trebui extinsă raza de ac iune a proiectelor de preven ie şi educa ie împotriva consumului de droguri şi la clasele mai mici, pentru a preveni extinderea acestui fenomen. 76% dintre elevi spun că antura- jul este motivul pentru care se consumă droguri; 12% cred că e curiozitatea; 3% indică problemele din familie iar 9% din- tre cei care au răspuns la întrebările din chestionar spun că nu ştiu care este moti- vul consumului. E cert că şi elevii sunt conştien i de presiunea grupului şi de influen a acestuia. De aceea, credem că şi şcoala ar fi nevoie să ofere cât mai multe alternative, să includă în oferta de op io- nale sau de activită i extraşcolare cât mai multe activită i care să încurajeze comu- nicarea şi să le ofere elevilor exemple pozitive. Să-i învă ăm să caute acele prietenii care să îi ajute să evolueze, să-i învă ăm să fie altruişti, să îşi găsească un hobby/o preocupare care să le dea încre- dere în sine, nu să le-o zdruncine. Drogurile te fac să te sim i independent, spun 18 % dintre cei ches- tiona i; te fac să te sim i important, măr- turisesc 20% dintre elevi; te scapă de probleme, men ionează 4% dintre ei; 29% recunosc că drogurile aduc proble- me în plus, iar 29% spun că afectează rela iile cu familia şi prietenii. Echipa proiectului antidrog “Împreună” 2013, formată din elevele: Afrim Denisa, Andreica Anamaria, Ma- rica Andreea şi Rus Anca a încercat să arate exact acele alternative care ne pot ajuta să ducem o via ă mai bună, departe de droguri, implicându-ne în activită i în folosul comunită ii şi al nostru - până la urmă. Am vrut să fim noi schimbarea pe care o vrem în lume. În ce măsură am reuşit să îi schimbăm pe al ii, ne-o va spune timpul. Pe noi însă, acest proiect ne-a unit şi ne-a încurajat să mergem mai departe: “ÎMPREUNĂ PENTRU VIA Ă!”