considerate disruptive. Preven ia depinde foarte mult de atitudinea profesorului fa ă deviolen ă. Acesta trebuie să ştie a...
Profesori coordonatori:                                     să schimbăm ceva, deoarece succesul adevărat în schimbarea men...
cu foi detaşabile, decorate de copil, care sunt transportate înspre şi dinspre grădini a                                  ...
22. Karina Preotesoiu, Colegiul Na ional Bănă ean Timişoara, Managementul clasei                   PARTENERIATUL FAMILIE G...
pot fi considerate ca fiind secundare sau lipsite de importan ă pentru succesul activită ii la       43. Drăgoi Ionela Nic...
64. Andrei Doina, Şcoala Specială de Arte şi Meserii Buzău, Profesorul dirigin-                         Ele capătă for ă f...
în ceea ce priveşte autoritatea profesorului, dar şi, mult mai grav, în ceea ce priveşte ideea                          CO...
Un elev va spune câteva cuvinte despre autor: George Topîrceanu (1886-1937)                alegerea celor mai bune alterna...
CUNOAŞTEREA GRUPULUI DE PREŞCOLARI – STRATEGIE                                          Termen: 12 mai 2011               ...
(Societate = totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind lega i între ei prin anumite ra-       clasă, ci prin fiec...
b. monitorizarea performantei                                                           portamentului uman, deosebit de co...
să fie o personalitate pozitivă, care să dispună de metode de predare eficace, să stabileas-                              ...
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Strategii emese cartea pdf

5,614

Published on

CARTEA SESIUNII DE REFERATE SI COMUNICARI STRATEGII DE OPTIMIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI, COLEGIUL NATIONAL PETRU RARES BECLEAN 2011

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
5,614
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
115
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Strategii emese cartea pdf

  1. 1. considerate disruptive. Preven ia depinde foarte mult de atitudinea profesorului fa ă deviolen ă. Acesta trebuie să ştie aplica ac iuni corective la clasă (disciplina clasei se bazează EMESE CÎMPEAN & AURORA CORĂBIANpractic pe două lucruri: invă area/imprimarea de reguli şi procesul de corec ie / de restabilirea regulii care a fost încălcată printr-un comportament deviant. În acelaşi timp, profesorul SABINA SIGMIREANtrebuie să creeze un mediu pozitiv, stimulant si prietenos în şi în afara clasei, să înve e să îipese, să pretindă şi să protejeze (este mult mai uşor pentru un elev să accepte critica pentruun comportament nedorit şi să încerce să îl schimbe, dacă simte că este apreciat şi iubit).Acest lucru este în special adevărat pentru marea majoritate a elevilor agresivi, care simtlipsa afectivită ii. Profesorul trebuie să transmită foarte clar şi în mod constant că atitudineaincorectă fa ă de un coleg nu va fi tolerată. Atunci când folosirea recompenselor pentrucomportamentul pozitiv este combinată cu aplicarea unor sanc iuni drastice pentru compor- STRATEGII DE OPTIMIZAREtamentul agresiv şi încălcarea regulilor, efectul de acceptare /învă are a comportamentuluidezirabil este mai mare. Protec ia victimelor este de asemenea o problemă importantă, carenecesită o cooperare puternică între familie şi şcoală. Importan a ini iativelor luate de şi în A MANAGEMENTULUI CLASEIşcoală a devenit indispensabilă. Medierea conflictelor între adolescen i, implementarea unorprograme precum: Spune Stop Violen ei, învă area unor tehnici de rezolvare a conflictelor, Cartea cuprinde toate lucrările care au participattehnici de comunicare. De asemenea, este responsabilitatea şcolii de a organiza ini iative la Sesiunea de referate şi comunicări ştiin ificecare promovează comunicarea frecventă cu părin ii, şi implicarea familiilor, altor şcoli, indife- „Strategii de optimizare a managementului clasei”,rent de nivelul educa ional, asocia ii, reprezentan i ai autorită ilor locale în proiecte educa io- Beclean – 17mai 2011nale în şi în afara şcolii. Trebuie să credem în capacitatea elevilor de a învă a şi în posibilitatea ca ei săaibă succes şcolar. Via a acestor copii sau adolescen i este adesea marcată de eşec, nudoar pe plan şcolar, confruntându-se frecvent cu ideea că adul ii nu aşteaptă mare lucru dela ei. Dorin a de a rezolva aceste probleme trebuie să vină din conştientizarea faptuluică fiecare dintre noi este responsabil, din ideea că dincolo de fiecare problemă, fiecareincident, sunt fiin e umane, poate pierdute, confuze, respinse, pe care nu le ascultă nimeni,şi care doresc să tragă un semnal de alarmă, să ne reamintească faptul că şi ele există.Sunt fiin e umane care cresc, se dezvoltă, se schimbă, evoluează, dar, deoarece sunt oa-meni, sunt capabili să îşi nege valorile, să se abată de la norme, să involueze, şi să încalceregulile. Este violen a în şcoală o nevoie emergentă? Violen a în şcoală – ve i spune – es-te o problemă veche... Violen a fizică, da. Dar intimidarea? Agresivitatea verbală? Violen aşi intimidarea la care se recurge prin intermediul internetului? Consider că în special acestultim tip de violen ă, nou şi prea pu in dezbătut, cel pu in în mediile româneşti, poate consti-tui o nevoie emergentă, o aten ie sporită. Bibliografie:1. Bocoş, M:, Teoria şi practica cercetării pedagogice, Editura Casa Căr ii de Ştiin ă, Cluj-Napoca, 20072. Szekszardi, J., Roth, M., Baciu, C., Tulics, H., Interven ia in criză, 2004, Editura PresaUniversitara Clujeana3. http://www.bullying-in-school.info/en/content/facts-figures/sbv-prevention.html4. http://www.beyondintractability.org/essay/conflict_assessment/?nid=12645. http://www.isj.ph.edu.ro/ 120
  2. 2. Profesori coordonatori: să schimbăm ceva, deoarece succesul adevărat în schimbarea mentalită ilor cred că se Emese Cîmpean, Aurora Corăbian, Sabina Sigmirean poate ob ine cel mai bine în echipă. Este important astfel să se ină cont de modul în care fiecare din cei implica i înReferent ştiin ific: procesul educa ional îşi reprezintă problema (elevul, profesorul, familia). Prof. Ion Costea, Inspector şcolar Educa ie Permanentă - In- Situa ia pe care am încercat să o surprind în continuare se referă la siguran a din spectoratul Şcolar Jude ean Bistri a-Năsăud şcoală, la rela iile sociale, la reguli, respect fa ă de sine şi alte persoane, la abilitatea elevilor şi profesorilor de a face fa ă situa iilor provocatoare, la modul în care profesorii şi elevii seColaboratori: raporteză la aceste lucruri, la modul în care reuşim sau nu să fim eficien i la catedră, la Prof. Simona Simionca (Inspector Şcolar de Specialitate – Limba şi modul în care încercăm sau reuşim să prevenim violen a în şcoală. literatura română), Prof. Ion Costea (Inspector Şcolar Educa ie Perma- Etiologia situa iei de criză: Conflictele sunt alimentate adesea de modurile diferite în care percepem lucrurile şi de nentă) – Inspectoratul Şcolar Jude ean Bistri a-Năsăud, Prof. dr. Dan comunicarea insuficientă cu privire la aceste diferen e. Pentru rezolvarea conflictelor este Pavelea, Centrul Jude ean de Asisten ă Psihopedagogică Bistri a- esen ial sa admitem că suntem mai bine pregăti i să facem fa ă eficient conflictelor atunci Năsăud, Prof. Ioan Ioja, Casa Corpului Didactic Bistri a-Năsăud când suntem în stare să în elegem punctele de vedere ale altora şi când suntem echipa i cuProf. Filip Florean, Înv. Ioana Doroş, Prof. Claudia Todoran, Bibl. competen e de comunicareMonica Timaru, Prof. Maria Săsărman, Prof. Alexandra Săsărman, Rezultatele investiga iei:Prof. Flavius Mureşan (Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean); Manifestările comportamentale ale subiec ilor cuprinşi în investiga ie m-au sur- prins... În primul rând, din partea elevilor am primit un feed – back neşteptat de pozitiv, s-auProf. consilier Luciana Sidor, Prof. consilier Bianca Florea, Prof. arătat foarte interesa i, deşi ini ial credeam că li se va părea plictisitor, datorită întinderii lui.consilier Cristina Harap (Centrul Jude ean de Asisten ă Nici unul nu a refuzat completarea chestionarului, şi chiar mi s-a transmis (de către cei carePsihopedagogică Bistri a-Năsăud); Înv. Veturia Săsărman, Prof. con- l-au aplicat) că şi al ii ar fi vrut să îl completeze. Nu vreau să generalizez, dar constat căsilier Szakacs Eva, Înv. Kerekes Imola (Şcoala Generală „Grigore Si- elevii sunt mult mai deschişi în a discuta despre problemele cu care se confruntă decâtlaşi” Beclean); Instit. Ileana Cristea (Şcoala Generală Beclenu ); Prof. profesorii. Aceştia din urmă mi s-au părut mai superficiali în răspunsuri, poate şi mai obosi idrd. Ligia Dănilă (Şcoala Generală „Liviu Rebreanu” Beclean); Prof. si nu foarte convinşi de utilitatea unui astfel de demers (cu rol de introsprec ie până la ur- mă). Răspunsurile date de profesori sunt marcate de neputin a de a spune un adevăr, deconsilier Marton Eniko (Grădini a „Albă ca Zăpada” Beclean); Prof. frica de a le spune lucrurilor pe nume (chiar m-a mirat un comentariu - deşi, li s-a explicatconsilier Pleşa Niculina ( Grupul Şcolar Forestier Bistri a), Ed. Szasz foarte clar că răspunsurile sunt anonime, că ceea ce mă interesează este fenomenul în sine,Maria (Grădini a „1 Iunie” Beclean). modul în care sunt percepute anumite situa ii, de către elevi sau profesori: “doar n-o să ne dăm noi cu firma în cap, nu ne-om vorbi de rău şcoala”. Nici măcar fa ă de noi nu putem fiDescrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României sinceri, de multe ori). În cazul întrebărilor deschise, a sugestiilor de remediere a unor situa ii,STRATEGII DE OPTIMIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI Sesiune de trebuie să remarc o grijă şi un interes mult mai mare din partea elevilor în a răspunde, înreferate şi comunicări ştiin ifice (2011 ; Beclean) timp ce mul i profesori nici nu au raspuns la acest tip de întrebări. Să fie elevii cei care re- Strategii de optimizare a managementului clasei : Sesiune simt mai tare aceste crize? Oricum, asemenea atitudini ne arată că nu suntem destul dede referate şi comunicări ştiin ifice "Strategii de optimizare a managementului implica i în încercarea de a ameliora situa iile conflictuale concrete.clasei" : Beclean, 17 mai 2011 / coord.: Emese Preven ia primară aplicarea unui set de măsuri, mai mult sau mai pu in coordona-Cîmpean, Aurora Corăbian, Sabina Sigmirean. - Bacău : Grapho, 2011 te, pentru anticiparea unui fenomen anume. Promovând un mediu prietenos, în toate planu- ISBN 978-606-8273-70-9 rile institu iei, prevenirea violen ei în şcoală contribuie în mod simultan la prevenirea altorI. Cîmpean, Emese (coord.) probleme serioase, si, în final, la prevenirea delincven ei şi excluderii sociale. Evident, pre-II. Corăbian, Aurora (coord.) ven ia primară se bazează pe măsurile luate împreună cu elevii şi este, pe termen lung, ceaIII. Sigmirean, Sabina (coord.) mai fructuoasă abordare. În timp ce se transmite un capital cultural, se dezvoltă cetă eni65.012.4:371(063) liberi şi responsabili, se creează oportunită i pentru dialoguri interculturale, este datoria şcolii, într-o lume dominată de diverse tipuri de conflicte, să crească, în mod inten ionat şi sistematic, conştientizarea elevilor fa ă de valorile păcii, cooperării, grijii şi respectului. ISBN 978-606-8273-70-9 Preven ia secundară include toate ac iunile întreprinse de profesor în clasă sau de către şcoală (împreună cu familia), cu rolul de a corecta comportamentele şi atitudinile 2 119
  3. 3. cu foi detaşabile, decorate de copil, care sunt transportate înspre şi dinspre grădini a AUTORII LUCRĂRILORde către copil sau de către un membru al familiei. Astfel se pot uşor aduce la cunoş-tin a educatoarei şi a familiei succesele sau schimbările de comportament ale copilu- 1. Maria Romaga, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 „George Voevidca”, Câmpulunglui. Moldovenesc, Comunicare didactică eficientă prin utilizarea metodelor activ- AVIZIERELE reprezintă altă modalitate prin care se comunică informa ii participativefamiliilor într-o notă informală. Informa iile de pe afişier pot fi: anun uri pentru diver- 2. Stanciu Daniela, Romaga Maria, Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 2,,Georgesele întruniri, bile ele, cu note despre comportamentul copiilor, informa ii despre Voevidca” Câmpulung Moldovenesc, Proiect de activitate - Consiliere şi orientareactivită ile desfăşurate la grădini ă, produse artistice ale copiilor, povestiri despre 3. Corăbian Aurora, Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean, Managementul com-excursiile făcute. De asemenea, vor fi afişate şi liste cu orarul zilnic, note care trebu- portamentelor deviante ale elevilorie semnate, liste cu instruc iuni pentru voluntari. 4. Liana Moldovan, Grădini a Nr. 6 Bistri a, Prof. Bofă Veta, CSEI NR 2, Bistri a, Invă area prin cooperare - predictor al reuşitei şcolare 5. Marton Eniko, Grădini a „Albă ca Zăpada” Beclean, Ce înseamnă conceptul de BIBLIOGRAFIE: maturitate şcolară • Rev. „Familia mea”- „Piramida părin ilor”, nr. 2, 1997, anul V, p. 24. 6. Ligia Dănilă, Şcoala Generală „Liviu Rebreanu”, Beclean, Leon Dănilă, „Colegiul • Rev. Învă ământului Preşcolar- nr 1-2, 2006 Na ional Petru Rareş”, Beclean, Probleme generale ale managementului clasei 7. Marian Natașa, Școala Generală Braniștea, Rela ia profesor - elev 8. Călin Leonora, Şc. Gen. “A.P.Alexi” Loc. Sângeorz-Băi, Managementul clasei – o VIOLEN A ÎN ŞCOALĂ – O NEVOIE EMERGENTĂ?! necesitate a unui învă ământ de calitate STUDIU DE CAZ 9. Sabina Sigmirean, Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean, Sintalitatea colectivu- lui, personalitatea elevilor şi metode de cunoaştere a sintalită ii colectivului de Prof. Emese Cîmpean elevi Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean 10. Ioana Doroş, Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean, Blocaje sau bariere în co- municarea didactică şi modalită i de contracarare a lor Identificarea şi cunoaşterea situa iilor de criză: 11. Stoica Hajnalka, Liceul cu Program Sportiv, Bistri a, Orientarea cognitiv- Conflictele sunt situa ii de via ă inevitabile, cu con inuturi şi efecte atît pozitive cât comportamentală în sportul şcolarşi negative. Crizele sunt legate doar de anumite perioade din dezvoltarea copiilor. 12. Raluca Mărginean, Grup Școlar Grigore Moisil Bistri a, Studiu de caz: Cum solu- Când se ocupă de un copil, profesorul / consilierul are în vedere (în mod normal ționăm cazurile de violența în școală? 13. Harap Cristina, CJAP BN, Florea Bianca, CJAP BN, Problematizarea ca solu ieaşa ar trebui) în primul rând nevoile copilului şi posibilitatea satisfacerii lor. Din păcate, la problemele disciplinareaceasta este o utopie... Ceea ce vedem în realitate este foarte departe de îndeplinirea aces- 14. Luciana Sidor, CJAP BN, Daniel Pavelea, CJAP BN, Învă area ABC –ului emo ii-tui ideal... Majoritatea profesorilor se chinuie din răspunteri să informeze, sarcina formării îi lor sau cum să ne sim im bine cu noi înşine şi cu ceilal i?revine exclusiv dirigintelui, prea ocupat şi el cu analiza situa iilor şcolare şi întocmirea hârtii- 15. Curelariu Liliana, Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” Iaşi, Managementul clasei delor. elevi Rela ia afectivă stabilită între profesor şi elev, precum şi modul în care profesorul 16. Prodan Tiberiu, Grup Școlar Industrial de Transporturi Auto Timişoara, Situa iileeste perceput de către elevi are o influen ă colosală asupra modului în care se vor stabili de criză educa ionalărela iile sociale la acest nivel. Deschiderea către elev şi câştigarea respectului acestuia sunt 17. Prodan Simona, Grup Școlar Industrial de Transporturi Auto Timişoara,condi ii esen iale pentru evitarea conflictelor în clasă. Este important şi statutul cadrului Managementul clasei de elevididactic (atât de perimat în ultima vreme), statut câştigat în primul rând prin cunoştin e şi 18. Bratina Antoneta, Colegiul Tehnic Aiud, Profesorul – organizator şi conducătorcompeten e, deoarece, altfel, cu greu va reuşi să stăpânească clasa. al procesului educa ional Apari ia şi men inerea situa iilor de criză educa ională este favorizată de interven- 19. Barbu Laura Mariana, Gradini a nr.37,, Dumbrava Minunată”, Importan a iile întârziate şi singulare, de cele mai multe ori, ale cadrului didactic în solu ionarea conflic- managemetului grupei pentru educatoaretului – e o modă în a pasa responsabilitatea atunci când ceva nu func ionează, de inconsec- 20. Silveşan Tatiana CSEI Beclean, Fodor Eugenia, Şcoala Generală Coldău, „Ce potven ă în aplicarea regulilor (reiese şi din răspunsurile la chestionar). face pentru a diminua şi eventual a preveni problemele de comportament în cla- Situa iile de criză pot apărea atât în rela iile dintre elevi, cât şi în cele dintre elevi să?”şi profesori, profesori şi părin i, uneori, profesori şi profesori... e important modul în care se 21. Ivan Eugenia, Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, Managementul clasei detrece peste aceste conflicte, şi poate, mai important, să vrem cu adevărat (fiecare dintre noi) elevi 118 3
  4. 4. 22. Karina Preotesoiu, Colegiul Na ional Bănă ean Timişoara, Managementul clasei PARTENERIATUL FAMILIE GRADINI Ă, UN MANAGEMENT DE NOTA 10 de elevi23. Ghindă Lorina Luissa, Şcoala cu cls I-IV Chersăcosu, jud Vaslui, Educa ia inclu- Ciobanu Elena Monica Gradini a nr. 1 Târgovişte zivă şi managementul clasei24. Toma Ilona Ariadna, Grădinița cu P.N. Nr. 3 Huși, Managementul clasei – inte- Familia este cea dintâi şcoală în care copiii înva ă cum să se comporte în grarea copiilor cu cerin e educative speciale via ă şi în societate. Rolul părintelui în existen a copilului este fundamental. Părintele25. Adriana Verbinschi, Colegiul Na ional Octav Onicescu – Bucureşti, Tehnici utili- este modelul pe care copilul îl urmează, el îi oferă acestuia condi ii de via ă, securi- zate în consilierea elevilor tate, afectivitate, conduita de baza. De modul în care părintele îşi îndeplineşte rolul26. Marian Magdalena, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 127 „R. Peru”, Sector 5, Bucureşti, depinde viitorul copilului. Managementul clasei şi disciplina Ajungând la momentul intrării în grădini ă, copilul are anumite trăsături27. Istrate Cosmin Traian - Sc.Generală Jelna, Istrate Mariana Şc. Genera- lă,,Artemiu Publiu Alexi’’ Sîngeorz- Băi, Implicarea managerului clasei în sensibi- caracteristice, pe care părintele se grăbeşte să le comunice educatoarei. Aceste lizarea şi atragerea familiei informa ii dau posibilitatea educatoarei să cunoască copilul cu care va lucra, dar şi28. Roman Diana-Maria, Școala Generală cu clasele I-VIII, nr. 13, Timișoara, Mana- să descopere gradul de instruire a familiei, mentalitatea, preocupările, atitudinea gementul conflictelor în interiorul clasei de elevi familiei fa ă de copil.29. Fleancu Ştefania-Simona, Grădini a Nr. 24 Craiova, Dolj, Managementul rela iei Cunoscând toate acestea, educatoarea îşi poate alege metodele pe care le profesor-elevi va folosi în educarea copilului dar şi strategiile de abordare a părin ilor, astfel încât30. Chiş Lidia-Beatrice, Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean, Eficientizarea co- să-i fie alături în acest demers de formare a personalită ii copiilor. municării didactice în educa ia şcolară Se conturează astfel o rela ie de colaborare între părin i şi educatoare.31. Seserman Veturia, Şcoala Generală,,Grigore Silaşi’’ Beclean, Modalită i de gesti- Rolul educatoarei este de a facilita contactul cu cunoştin e, deprinderi necesare în onare a unor situa ii de criză educa ională educa ia copilului, precum şi asigurarea parteneriatului în ac iunea educativă.32. Ioana Mîti, Colegiul Na ional” George Coşbuc” Năsăud, Victoria Costea, Şcoala Părin ii şi educatoarele au în egală măsură răspunderea eforturilor comune Generală ”Mihai Eminescu” Năsăud, Strategii de interven ie în cazul elevilor cu an- pentru a dezvolta o rela ie de colaborare. Comunicarea, respectul, acceptarea dife- xietate şi dificultă i de învă are în cadrul activită ilor de consiliere psihopedagogică ren elor şi căutarea interesului copiilor formează bazele unei bune rela ii.33. Beciu Mariana – Lavinia, Grup Şcolar,,Constantin Brâncuşi”, Petrila, Hunedoara, Pe parcursul perioadei preşcolare este foarte important ca familiile şi per- Modalită i eficiente de gestionare a comportamentelor problematice ale elevilor sonalul grădini ei sa comunice liber şi deschis despre copii şi activitatea lor. Grădini-34. Popescu Roxana, Grădini a de copii cu P.P. nr. 33, Braşov, Mediul educa ional a şi căminul părintesc sunt strâns legate între ele şi cu cât comunicarea între ele preşcolar – cadru optim de dezvoltare a competen elor de comunicare este mai eficientă, cu atât copiii primesc mai mult sprijin pentru a trece printr-o peri-35. Dumitru Adriana, Grădini a de copii cu P.P. nr. 33, Braşov, Eficientizarea compe- oadă educa ională încununată de succes. ten elor de comunicare în managementul educa ional36. Gornea Maria, Şcoala cu cls.I-VIII Maltezi, Demersuri metodice pentru func iona- La început, familiile se simt intimidate odată intrate în sala de grupă, con- rea de zi cu zi a clasei de elevi siderând ca aceasta este aria de influen ă apar inând exclusiv educatoarei. Sunt37. Buzatu Bogdan-George, Şcoala cu cls. I-VIII “Miron Radu Paraschivescu” Nr.1, nesiguri de importan a reală a participării lor la activită ile instrucriv-educative, une- Zimnicea, Managementul clasei de elevi.Considera ii asupra unor metode de efici- ori cred că nu au nimik de oferit, se tem să nu greşească. entizare a procesului instructiv-educativ şi de evitare a situa iilor de criza in timpul În timp, familiile se obişnuiesc să între în sala de grupă, să participe la orelor activită i practice desfăşurate cu copiii (confec ionarea şi recondi ionarea materialu-38. Tudoran Ştefania, Grădini a cu P.P. nr. 24 - Craiova, Realizarea unei comunicări lui didactic, pregătirea unor prăjituri pentru diferite ocazii, pregatirea meselor festive eficiente între copiii preşcolari pentru zilele onomastice) sau chiar să ia parte la adoptarea deciziilor(op ionale).39. Rus Clari a, Şcoala Generală Viişoara, Clasa de elevi ca grup social Comunicarea dintre educatoare şi familie poate fi făcilitată şi de trimiterea40. Nănău Maria, Grădini a P.P. Nr.3, Structura P.N. Nr.2 Petroşani, Metode şi strate- unui MESAJ către părin i, prin intermediul copilului. Mesajele trebuie să fie scurte şi gii folosite de educatoare în managementul comportamentului preşcolarilor clare şi să descrie o realizare a copilului, o nouă depindere sau un nou comporta-41. Damian Liliana, Grădini a cu P. N. nr. 2 Blaj, Seicean Rodica, Grădini a ment. Ele pot de asemenea să con ină mul umiri adresate familiei pentru ceea ce au cu P. N. Tiur-Blaj, Rezolvarea conflictelor din clasa de elevi facut pentru grădini ă.42. Elena Gongea, Grădini a “Pinocchio” Craiova, Georgiana Florentina Gongea, Şc. Pentru o bună comunicare constantă,”Carnetele de dialog”, care circulă Nr 37 „Mihai Eminescu” Craiova, Eficientizarea demersului didactic în vederea ri- între casa şi grădini ă sunt foaarte utie. Aceasta este o modalitate foarte nimerită de dicării calită ii în educa ie a dialoga cu educatoarea, mai ales dacă familiile dispun de pu in timp pentru a co- munica cu grădini a prin alte mijloace.Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete 4 117
  5. 5. pot fi considerate ca fiind secundare sau lipsite de importan ă pentru succesul activită ii la 43. Drăgoi Ionela Nicoleta, Colegiul Național,,I.C.Brătianu”, Șc.Gen.,,Aron Densusia-catedră a cadrului didactic. Suporturile investiga ionale moderne aduc probe certe în favoa- nu” Hațeg, Hunedoara, Conținutul și mijloacele de colaborare dintre școală și fami-rea acestor dimensiuni, considerându-le fundamentale în economia generală a procesului lie cu referire la activitatea personalădidactic, ca proces managerial. Analiza acestor subiecte, cum ar fi: dispunerea mobilierului, 44. Dobre Marilena Filofteia, Avram Daniela, Școala Nr 7 Câmpulung-Muscel, Ma-vizibilitatea şi pavoazarea sălii de clasă, au determinat reconsiderarea unor structuri dimen- nagementul situa iilor de criză educa ionalăsionale ale managementului clasei de elevi. 45. Soroiu Daniela-Ionela, Grădini a Drăganu, Argeş, Coman Gabriela, Şcoala nr.1 Clasa ca unitate func ională, este nucleul de desfăşurare a principalelor procese Topoloveni, Argeş, Managementul clasei –un complement necesar al cadrului di-educa ionale. Geneza tuturor elementelor clasei (formă, suprafa ă, volum) stă în modul în dactic 46. Şerbănică Arina, Şcoala nr 13 ’’Mircea cel Bătrân’’, Piteşti, Ghi ă Elena Lavinia,care este gândit postul de lucru al elevului şi principile care stau la baza proiectării. Aceste Grup Şcolar ’’Mihai viteazul’’, Piteşti, Managementul într-o clasă de elevi cu difi-principii se referă la: problemele de pedagogie propriu-zise şi normele de igienă complexă cultă i de învă areprivind cadrul ambiental (culoare, luminozitate, ventila ie, etc). Forma clasei este determina- 47. Vărvăruc Maria, Gr. Şc. „Ştefan cel Mare şi Sfânt”Vorona Botoşani, Vărvăructă de câ iva factori: ob inerea unui ambient cât mai plăcut; asigurarea unei mobilări variate Romică, Grupul Şcolar Dimitrie Negreanu Botoşani, Managementul claseidin punct de vedere func ional; ob inerea parametrilor igienici recomanda i de medici (venti- 48. Prună Mihaela Lăcrămioara, Şc. Cu cls. I-VIII Brusturi /Neam , Prună Maria,lare, luminare naturală) şi asigurarea unei construc ii eficiente şi durabile. formă mai specia- Grădini a: Boboieşti nr.2 Pipirig/ Neam , Strategii de optimizare a managementuluile sunt de obicei rezultatul încercării proiectantului de a oferi spa iului o personalitate spori- claseită, de a asigura un cadru mai intim, în încercarea de a evita severitatea pătratului şi din 49. Cristea Ileana, Școala Generală Beclenuț, Specificul lecției desfășurate în condiții-dorin a ob inerii unui volum cât mai organic. Aceste clase au defectul de a fi mai greu de le muncii simultane cu două sau mai multe claseconstruit şi de a avea implicit un cost de realizat mai ridicat. 50. Karban Mariana, Şcoala cu cls.I-VIII nr.130 „Luceafărul ”, Strategii de adaptare Suprafa a şi volumul unei clase se determină în func ie de numărul de elevi ac- la clasa de eleviceptat pentru o grupă (rezultat al posibilită ilor economice şi de acoperire cu cadre didacti- 51. Gheorghița Monica Mihaela, Grădinița cu program normal Ișalnița Dolj, Mana-ce). Se consideră că suprafa a optimă pentru un elev este în jurul a 1,5 mp şi că numărul de gementul clasei de elevi –studiu de caz privind inadaptarea şcolarăelevi într-o clasă variază între 25 şi 40 pe plan mondial). 52. Guri ă Mihaela, Grădini a Nr.2 Dumbrăveni, Mursa Ionel, Şcoala Nr. 1, Dumbră- Specialiştii în ergonomie şcolară sunt preocupa i în momentul de fa ă de realiza- veni, jud. Suceava, Cadrul didactic – călăuzitorul elevuluirea unui mobilier al sălii de clasă după standarde anterioare, care să poată oferi elevului 53. Sorina Nevodenszki, Şcoala cu clasele I-VIII Sînandrei, jud. Timiş, Managementulatât autonomia func ională cât şi posibilitatea de organizare a activită ii educa ionale pe clasei de elevigrupuri de elevi. Se pune accent pe modularitatea mobilierului, să poată fi organizat şi reor- 54. Ciofalcă Tatiana, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 6 Alexandria, Rela ia educator – elev,ganizat, compus şi descompus, dispus sub formă de semicerc sau chiar oval pentru a premisă a succesului 55. Vasile Constan a, Şcoala nr. 1, Poiana Mare, Dolj, Importan a cadrului didactic înschimba accentul interpersonal al rela iei educa ionale. managementul educa ional Din analiza realizărilor de până acum rezultă că formele (geometrice) de clasă cele 56. Grad Maria, Școala cu cls. I –VIII nr.2, Moisei; Coman Călina, Școala cu cls. I –mai utilizate sunt pătratul şi dreptunghiul compact. Forma pătrată permite o flexibilitate re- VIII nr.1, Borșa, Managementul clasei și importanța acestuia în procesul didacticmarcabilă în aranjarea mobilierului şi favorizează micşorarea distan ei de la tablă la ultimul 57. Flori Cristina Camelia, Grădini a „Pinocchio” Craiova, Strategii de interven ie înrând. situa ii de criză educa ională în cadrul colectivului de preşcolari Modul de luminare naturală (unilaterală sau bilaterală) influen ează adâncimea 58. Coroban Ioana Florentina, Grădini a cu Program Săptămânal Nr. 2, Arad, Mana-tracturilor sălii de clasă. În fun ie de mărimea unei clase se disting două variante de lumina- gement educa ional – delimitări conceptualere naturală a spa iului: luminarea unilaterală ce permite adâncimi de 7,00 – 7,20 m la o 59. Mo ei Iulia Maria, Liceul Teoretic Teiuş, jud.Alba, Modalită i de eficientizare asuprafa ă necesară de 32-34 elevi şi luminarea bilaterală care permite adâncimi mai mari managementului clasei de elevi(8,00 – 8,20) şi o suprafa ă în consecin ă. 60. Galben Flavia-Corina, Centrul Şcolar pentru Educa ie Incluzivă nr.1, Bistri a, Educatorul este responsabil pentru managementul şi modernizarea modului în Managementul timpului – condi ie esen ială a unui management eficient al clasei lacare înva ă elevii. El este model pentru elevii săi, inspirând onestitate, cinste fa ă de semeni. elevii cu deficien e mintale severeAngajat în învă area continuă, îi încurajează pe elevi să aibă o perspectivă asemănătoare. 61. Manolachi Liliana, Scoala „Lucian Grigorescu” Medgidia, Gestionarea situa iilor de criză în clasa de eleviBIBLIOGRAFIE: 62. Nicolaescu Georgeta Ionela, Şc.cu cls. I-IV Colibaşi, com. Malovă , Managemen- • Iucu, Romi ă, 2000, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed.Polirom, Iaşi; tul clasei şi rolul acestuia în creşterea eficien ei procesului didactic 63. Dori ă Constan a, Sc. cu cls I-VIII Podari, Biblioteca cu căr i – modalitate esen ia- • Bucurean, Mirela, 2006, Management, Universitatea din Oradea; lă în educarea elevilor pentru respectarea valorilor culturale 116 5
  6. 6. 64. Andrei Doina, Şcoala Specială de Arte şi Meserii Buzău, Profesorul dirigin- Ele capătă for ă formativ- educativă numai în urma prelucrării şi transmiterii lor de te/consilier – cheia succesului şcolar către cadrul didactic. Cea care pune în valoare întregul poten ial pedagogic al mijloacelor de65. Andrei Elena, Colegiul Economic Buzău, Managementul clasei de elevi învă ământ, moderne şi tradi ionale, performante sau perfectibile, al tuturor strategiilor di-66. Iordache Lumini a, Liceul cu Program Sportiv Piteşti, Stilul meu comunicativ: dactice, este cadrul didactic, ca manager al colectivului de elevi. diagnoză şi direc ii de optimizare Un manager şcolar trebuie, prin excelen ă, să fie cult, pedagog desăvârşit, munci-67. Tanase Elena, Şcoala cu clasele I-VIII Brusturi, Tanase Nicolae-Rafael, Şcoala cu tor până la uitarea de sine, iubitor de oameni, modest, democrat, organizator, îndrumător şi clasele I-VIII Răuceşti, Modalită i de rezolvare a problemelor de comportament animator, cu sufletul plin de tot ce este frumos. Practica pedagogică demonstrează că ac iu-68. Vodiță Anca-Camelia, Grădinița nr.273 sector 6 București, Managementul clasei nile intreprinse de educator reprezintă unul din factorii cu rol special de organizare, de plani- în contextul situațiilor de criză educațională ficare, coordonare, îndrumare, concomitent cu activitatea de predare. Abordarea unui mod69. Paraschiva Căpri ă, Colegiul Economic Buzău, Comunicarea profesor – elev; de conducere dominator al grupei de copii/elevi în clasă conduce la in stalarea unui climat exemplu de „bună practică”70. Comşa Călina, Şcoala cu clasele I-VIII Ion Bianu, Valea Lungă, Alba, Jocul didac- de autoritate, care exclude competen a şi care determină la elevi incapacitatea de concen- tic în orele de matematică la clasa I trare, lipsa motiva iei pentru o activitate; abordarea unui stil managerial integrator, cooperant71. David Constantina, Liceul Sportiv, Alba Iulia, Alba, Rolul jocului în dezvoltarea cu clasa, motivant pentru activitatea de învă are, determină la copii/elevi manifestarea spon- vorbirii elevilor de clasa I taneită ii, ini iativei, dorin ei de afirmare.72. Oana Filip, Colegiul National “Ştefan cel Mare”, Tg.Neam , Aspecte practice ale Educatorul-manager trebuie să insiste nu pe problemele de con inut informa ional, ci comunicării didactice eficiente mai ales pe proceduri de interactivitate, de integralitate. Managerul clasei trebuie să-i lase73. Bădărău Gheorghe, Şcoala Lunca Cetă uii, comuna Ciurea; Managementul clasei pe copii/ elevi să-şi afirme libertatea de manifestare, spiritul de ini iativă, independen a, cu elevi rromi libertatea. Profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească rela ii de74. Pleşa Niculina, Grup Şcolar Forestier Bistri a, Strategii manageriale de prevenire a cooperare cu părin ii acestora şi cu al i factori interesa i ai societă ii.. Empatia între educator comportamentului indisciplinat la elevi şi copiii/elevii săi, când se află pe aceeaşi lungime de undă, facilitează procesul de predare-75. Buzilă Anca, Grădini a nr. 15 Sibiu, Organizarea sălii de clasă – element cheie în învă are- evaluare. eficientizarea comunicării76. Stoiconi Claudia, Colegiul Economic al Banatului Montan, Reşi a, Managementul Bibliografie : instruirii 1. Tabaciu, A.; Moraru,I. – Tratat de Psihologie Managerială.Bucureşti.Editura Didacti-77. Vasluianu Bogdan, Grup Şcolar Al. I.Cuza, Slobozia, Strategii de optimizare a că şi Pedagogică. 1997. managementului clasei 2. Tomşa, Gheorghe- Psihopedagogie preşcolară şi şcolară. Bucureşti. C.N.I.,,Coresi “78. Mitrulescu Veronica Violeta, Grădini a “Pinocchio” Craiova, Cunoaşterea grupu- S.A. 2005 lui de preşcolari – strategie de creştere a eficien ei actului didactic79. Mihai Maria, Şc. cu cls. I-VIII,, Ştefan cel Mare” Cetatea de Baltă, Managementul problemelor disciplinare – tehnici şi strategii de interven ie80. Cristuinea Diana, Grădini a Axia, Craiova, Managementul grupei de copii MANAGEMENTUL CLASEI81. Drăghici Alina-Florina, Şc. Cu cls. I-VIII, Traian, Olt, Managementul clasei82. Ciobanu Elena Monica, Gradini a nr. 1 Târgovişte, Parteneriatul familie – Profesor înv. primar Drăghici Alina-Florina Şc. cu cls. I-VIII, Traian, Olt grădini ă – un management de nota 1083. Emese Cîmpean, Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean, Violen a în şcoală – o După cum este definit în dic ionar, termenul de management se referă în general la nevoie emergentă?! Studiu de caz ,,activitatea şi arta conducerii”. Managementul de succes în educa ie depinde însă şi de respectarea altor cerin e de bază: prioritatea calită ii, claritatea obiectivelor, motivarea şi participarea factorilor impli- ca i, utilizarea ra ională a resurselor şi a elementelor educa iei, adaptarea continuă a proce- selor la rezultate ş.a. Managementul şcolar se raportează la conducerea activită ii şcolare din punct de vedere institu ional, în raport cu managementul educa ional care se referă la conducerea actului educa ional în ansamblul manifestărilor sale. Investiga iile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au început să atingă şi anumite subiecte considerate până în prezent elemente conexe procesului instruc- tiv-educativ. Aceste probleme, dintre care le amintim pe cele ale structurii ergonomice nu 6 115
  7. 7. în ceea ce priveşte autoritatea profesorului, dar şi, mult mai grav, în ceea ce priveşte ideea COMUNICARE DIDACTICĂ EFICIENTĂ PRIN UTILIZAREAde ordine şi de coeren ă. METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE Regulile pot fi modificate, suspendate sau renegociate în func ie de împrejurări. Dascălul rămâne singurul care prin dăruirea sa, prin priceperea şi atitudinea sa since- Prof. Maria Romaga,ră, binevoitoare şi plină de tact fa ă de aceştia stabileşte o legătură sufletească permanentă. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 „George Voevidca”,Dezvoltarea unor rela ii socio-afective pozitive, bazate pe sentimente de simpatie, accepta- Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceavare, toleran ă, favorizează un climat psihosocial favorabil pentru participan ii la ac iunea deînvă are şi dezvoltă la elevi respectul de sine şi încredere în for ele proprii. La Cercul pedagogic din 22 martie 2011, zona Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, tema abordată a fost: Dinamica lec iei de limba şi literatura română orientateBibliografie: spre dobândirea, formarea, exersarea competen elor de comunicare. • Păun, Emil – Şcoala- abordare socio-pedagogică, Editura Polirom, Iaşi, 1994; Am desfăşurat activitatea la Şcoala cu clasele I-VIII Nr 2 „George Voevidca”, • Stan, Emil – Managementul clasei de elevi, Editura TEORA, Bucureşti, 2003; folosind textul suport: Bivolul şi co ofana de George Topîrceanu, iar problemele principale pe care le-am avut în vedere au fost: fabula-operă epică, fabula-specie literară, momentele subiectului, caracterizarea personajelor, jocul perspectivelor. MANAGEMENTUL GRUPEI DE COPII Activitatea a urmărit în permanen ă: organizarea elementelor de con inut şi core- larea acestora cu unele competen e specifice; aplicarea modelului comunicativ-func ional ce Instit: CRISTUINEA DIANA Gradinita AXIA Craiova presupune studiul integrat; modalită i concrete de structurare a competen ei de comunicare a elevilor; o comunicare didactică eficientă, prin utilizarea metodelor activ-participative; Din toate timpurile, indiferent de gradul de civiliza ie şi bunăstare al unei societă i, adecvarea metodelor şi tehnicilor de evaluare la tipul şi la scopul lec iei. Aceasta a urmărit,pedagogul, educatorul, mai nou managerul şcolar, cel care a avut şi are în grijă educarea în principal, perfec ionarea continuă a competen elor de comunicare prin valorificarea no iu-tinerei genera ii, a constituit şi va constitui pentru învă ăceii săi un model, el fiind cel care le nilor însuşite şi de investigare a textului literar.imprimă foarte multe din trăsăturile de caracter, comportament şi mod de gândire, odată cu Exerci iul de spargere a ghe ii a avut rolul de a orienta conversa ia către esen acunoştin ele pe care le transmite în mod normal. lec iei şi a constat în vizionarea unei prezentări power point Bivolul şi co ofana de George Rolul managerului în clasă/unitate de învă ământ poate fi sintetizat astfel: el tre- Topîrceanu, concomitent cu dramatizarea textului.buie să fie deopotrivă educator, creator, vizionar, organizator, animator, îndrumător, judecă- Am insistat asupra comunicării prin interpretare de roluri, elevii surprinzând rela-tor, controlor, negociator, psiholog, bun coleg. În acelaşi timp, managerul trebuie să creeze ia dintre personajele scenetei (rela ia autor-narator-personaj-cititor):un climat prielnic educativ în clasă, în şcoală. Acum, mai mult ca oricând, datorită evolu iei Autorul, George Topîrceanu, a scris textul pentru cititori. Acesta este auzit prinrapide a societă ii româneşti, managerul şcolar trebuie să-şi formeze stilul personal de con- vocea naratorului, un intermediar între cititor şi autor. Deşi în versuri, textul are o desfăşu-ducere a grupului de copii/ elevi/ cadre didactice, stil care este determinat de caracterul, rare epică şi personaje care participă la ac iune. Opera este una epică, iar ca specie este otemperamentul, pregătirea şi experien a sa, într-un cuvânt un profil psihosocioprofesional. fabulă.Stilul de conducere al managerului are influen ă hotărâtoare asupra grupei/clasei/ colectivu- Rela ia a mai fost reliefată şi altfel:lui/institu iei de învă ământ, pentru care constituie un,,model” profesional, comportamental, Autorul este emi ător în comunicare. El transmite receptorului (citito-atitudinal. Personalitatea managerului şcolar trebuie să se identifice deplin cu cea a colecti- rii/ascultătorii) un mesaj. Pentru aceasta se foloseşte un cod comun, limba română, canalulvului de copii/elevi/cadre didactice deoarece rezultatele acestora sunt condi ionate de valoa- de transmitere-aerul, iar contextul, lec ia de limba română.rea şi calitatea conducătorului. Pornind de la aceste considerente, putem afirma fără tăgadă Am verificat tema pentru acasă, pe cele 4 grupe, fiecare grupă având o fişă pro-ca principala sarcină a educatorului este aceea de a fi din ce în ce mai eficient. Eficien a, prie de completat. Exerci iile au fost de dificultate medie, vizând aspecte de con inut şi formăsuccesul este strâns legat de aspectele manageriale care au existat mereu în practica edu- a textului.ca ională. Elevii au completat fişele; un elev o completează pe calculator, astfel încât să se Managementul grupei/ clasei de elevi se afirmă în ultimul deceniu ca un domeniu vadă şi în clasă, de pe videoproiector.special al managementului pedagogic(educa iei). Fiind o operă epică, fabula are şi momentele subiectului. În şcoală/ grădini a de copii, cadrul didactic este organizatoarul şi conducătoarul Le-am stabilit, dar printr-o modalitate originală, de interrela ionare: întrebareactivită ii didactice şi educative ce se desfăşoară aici. Cunoştin ele cuprinse în răspuns între grupe ( I-III, II-IV). Elevii s-au gândit la formularea unor întrebări şi a unor,,Îndrumătoarele metodice“, precum şi în ,,Programele activită ii instructiv-educative din răspunsuri pentru stabilirea momentelor, astfel încât a existat o comunicare activă întreşcoală şi grădini ă reprezintă doar nişte premise latente din punct de vedere al formării şi grupe.educării copiilor preşcolari. 114 7
  8. 8. Un elev va spune câteva cuvinte despre autor: George Topîrceanu (1886-1937) alegerea celor mai bune alternative de ac iune, de a ajunge la hotărâri colective; tratareaa fost unul dintre poe ii cei mai populari şi mai simpatiza i de public în perioada interbeli- copilul în şi prin grup, intind astfel punerea în mişcare a întregului grup, a exprimării atitudi-că. S-a născut la Bucureşti, dar a trăit la Iaşi. nilor colective, a conştientizării cunoştin elor, a unor comportamente, a stabilirii corespon- Volumele sale de versuri: Parodii originale, Balade vesele şi triste, Migdale den ei dintre realitate şi normele constitutive ale grupului.amare. A fost un poet al naturii, al anotimpurilor, în cunoscutele rapsodii (Rapsodii de Bibliografie:primăvară, Rapsodii de vară, Rapsodii de toamnă). Am citit Rapsodii de toamnă, cu o - Calin Marin - "Teoria educatiei " Editura ALL, Bucuresti, 1996muzică adecvată, a lui R. Clayderman – proiectare power point, apoi şi Rapsodii de - Radu Ion - "Psihologie scolara ", Editura stiintifica, Cluj Napoca, 1974primăvară. Pentru feed-back, am pregătit o surpriză: colegii din cl. a VII-a B au pregătit oscenetă după fabula Ninei Cassian, Critica de jos. După vizionare, urmează câteva MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE – TEHNICI ŞI STRATEGIIîntrebări despre: structură, personaje, morala, explicarea titlului etc. DE INTERVEN IE Tema pentru acasă: Explicarea în scris a caracterisicilor unei fabule (la alegere). Elevii au fost aprecia i şi stimula i în permanen ă să participe la oră, prin încurajări Prof. înv. primar Mihai Mariaşi, la final, prin note. Şc. cu cls. I-VIII „Ştefan cel Mare” Cetatea de Baltă, jud. AlbaBibliografie: Managementul clasei reprezintă domeniul de cercetere în situa iile educa iei care studiază• Vodă Elisabeta, Cele mai frumoase fabule, Casa Editorială Regina, Iaşi, 2002; atât perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi cât şi structurile dimensional-• Pamfil Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, practice ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, rela ională, opera i- Ed. Paralela 45, 2003; onală şi creativă) în scopul facilitării interven iilor cadrelor didactice în situa iile educa ionale• Perspective, Revistă de didactica limbii române, nr.1, Cluj, 2005; concrete, prin exerci iul microdeciziilor educa ionale. Managementul clasei, ca disciplină din sistemul ştiin elor educa iei, vizează acest aspect esen ial al muncii profesorului: administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic- democra- PROIECT DE ACTIVITATE tice a activită ilor specifice sălii de clasă, plecând de la premisa că şcoala anticipează şi CONSILIERE ŞI ORIENTARE pregăteşte absolven ii în vederea implicării în via a socială, dar şi pentru a reac iona adecvat în rezolvarea conflictelor inerente unei societă i democratice. Prof. Stanciu Daniela. Prof. Romaga Maria Un management eficient al situa iilor şcolare presupune prezen a regulilor. În acest sens, Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 2,,George Voevidca” Kenneth Moore scria:,, Elevii au nevoie şi vor reguli. Ei vor să ştie ce se aşteaptă de la ei şi Câmpulung Moldovenesc, Suceava de ce. Profesorii care încearcă să evite fixarea unor reguli şi a unei structuri vor descoperi adesea că rezultatul este haosul, mai ales cand se ocupă de copiii mici.”Componenta: Educa ia pentru valori Regulile pot fi impuse de catre profesor sau pot fi negociate cu elevii ; ele pot func iona înSubcomponenta: Educa ia pentru o societate democratică favoarea profesorului sau îi pot submina autoritatea, obligându-l să recurgă la acte care inTema: Arta convie uirii civilizate se înva ă de sfera puterii.Tipuri de activită i: Regulile care gavernează situa ia,, normală” dintr-o clasă trebuie să satisfacă urmatoarele1a. Sus inerea unor lec ii de dirigen ie pe tema democra iei şi a drepturilor copilului, aşa cum criterii: relevan a, propritatea de a fi semnificative, pozitivitatea. Pentru a fi relevante, regulileau fost ele stabilite prin Conven ia ONU. trebuie să evite extremele: să nu fie nici atât de generale încat să nu se potrivească nici unei1b. Realizarea unui panou pe aceeaşi temă. situa ii reale, dar nici atât de specifice încat fiecare lec ie nouă să reclame alte reguli.Termen: 2 - 5 mai 2011 La clasa a IV- a am stabilit împreună cu elevii reguli şi sanc iuni pentru încălcarea lor.Responsabili: profesorii dirigin i de la Şcoala,,George Voevidca” Elevii trebuie să fie convinşi că regulile se vor aplica, că încalcarea lor nu va fi tolerată şi că2. Sus inerea unei activită i demonstrative cu elevii claselor aVII-a şi cu to i profesorii dirigin i respectarea lor, în schimb, va fi recompensată.din şcoală. Inconsecven a în aplicarea regulilor le face ineficiente. Elevii îşi pierd respectul fa ă deTermen: 12 mai 2011 reguli şi nu vor mai accepta impunerea lor. De aceea, am impus cu stricte e şi consecven ăResponsabil: profesor diriginte Stanciu Daniela aplicarea regulilor, pentru că, în contrast cu aparen ele, elevii vor să ştie care le sunt limite-3. Ini ierea şi sus inerea unei dezbateri pe tema comportamentului civilizat şi a bunei cuviin- le. Nu am fixat reguli care nu pot fi respectate, deoarece aceasta are implica ii negative atâte. 8 113
  9. 9. CUNOAŞTEREA GRUPULUI DE PREŞCOLARI – STRATEGIE Termen: 12 mai 2011 DE CREŞTERE A EFICIEN EI ACTULUI DIDACTIC Responsabil: profesor diriginte Romaga Maria Grup de ac iune şi consultan ă: Ed. Mitrulescu Veronica Violeta Grădini a “Pinocchio” Craiova Director: prof. Băcanu Lăcrămioara Consilier educativ: prof. Stanciu Daniela Omul reprezintă o rezultantă a întregii evolu ii a lumii vii, o încununare “fericită” a Profesorii dirigin i din şcoalămultiplelor muta ii ce s-au produs pe această spirală a devenirii, la capătul ei aflându-se Colaborarea cu al i factori educa ionali:această fiin ă superioară, înzestrată cu via ă subiectivă, datorită căreia atributul de existen ă D-na Tatiana Vântur, inspector pe probleme educativese întregeşte cu o notă calitativă, aceea de conştiin ă. Prin structura sa bio-psiho-socială Părintele Giosan Theodor, Paroh al Bisericii,,Naşterea Maicii Domnului”fiin ă umană este acea parte din Univers constituită din interac iunea a două moduri de Dl. Roşca Gheorghe, agent şef adjunct, reprezentant al compartimentului Poli iei de Proximi-existen ă, materială şi spirituală, obiectivă şi subiectivă. tate Psiholog Buculei Alin Atât prin originea cât şi prin esen a sa, omul nu este o fiin ă izolată, desprinsă de Proiect de lec ielume şi semenii săi. Munca şi via a în comun sunt factorii care şi-au pus amprenta asupra Componenta: Educa ia pentru valoriumanizării, contribuind în acelaşi timp la men inerea şi îmbogă irea acestui fond uman cu Subcomponenta: Educa ia pentru o societate democraticăalte şi alte trăsături. În consecin ă, omul există si coexistă în acelaşi timp; existen a sa este Tema: Arta convie uirii civilizate se înva ăîn esen ă o modalitate de coexisten ă, de interac ionare cu semenii săi prin intermediul dife- Clasa: a VII-a A şi Britelor grupuri şi comunităti umane în care omul se integrează, prin activită ile pe care le Obiective de referin ă: Elevii vor fi capabili:desfăşoară şi func iile pe care le îndeplineşte, respectiv prin status-urile pe care le dobân- să cunoască, să recunoască şi să folosească principalele reguli de comportare civilizată îndeşte şi rolurile pe care le joacă de-a lungul întregii sale deveniri. Toate procesele individua- următoarele situa ii: acasă (între membrii familiei), la şcoală şi în locurile publice;le se desfăşoară în condi ii sociale şi toate procesele sociale există şi prin conştiin e indivi- să dezaprobe gesturile, cuvintele nepoliticoase; să manifeste o comportare civilizată;duale. Astfel, din perspectiva sociologiei şi psihologiei sociale, forma originară şi fundamen- Tipuri de activită i: realizarea unui portofoliu; joc de echipă; concurs între echipe;tală prin care se instituie şi func ionează coexisten a umană este grupul. Metode: dezbatere; exemplificare; dialog; sondaj de opinie; chestionare; fişe de lectură; Există două tendin e care se înregistează la nivelul câmpului investigativ al feno- Bibliografie:menului educa ional: una se concentrează asupra cunoaşterii variabilelor pe care le include • Cozma, Traian – Ora de dirigen ie în gimnaziu, Ed. Plumb, Bacău, 1994;personalitatea celui asupra căruia se exercită ac iunea educativă. Este vorba în acest caz • Mihăilescu, Eusebiu – Omul şi convie uirea socială (antologie), Ed. Albatros, Bu-de poten ialul bio-psihic al copilului. Pe baza cunoaşterii acestor resurse ale personali ătii cureşti, 1981.umane educa ia urmează să asigure devenirea ascendentă a acesteia. Centrarea pe copil Goethe afirma: “manierele sunt o oglindă în care fiecare îşi arată fa a”, iar La Bruyère sus i-conduce inevitabil la personalizarea ac iunii educa ionale. Întrucât aceasta se desfăşoară ne că “manierele, pe care le neglijăm ca pe nişte lucruri, fac adesea ca oamenii să te judeceîntotdeauna într-un cadru microsocial şi are ca finalitate generală dezvoltarea unor calită i în bine şi în rău. O cât de uşoară străduin ă de a avea maniere plăcute şi civilizate te-arindispensabile integrării şi asimilării sociale a celui educat se impune o altă tendin ă de in- scuti de aprecierile lor defavorabile”.vestigare a acestui fenomen, cea psihosocială. Cele două tendin e, de personalizare şi de La fel ca şi alte învă ături, comportarea civilizată se înva ă, se deprinde, se exersează şipsihosocializare a fenomenului educa ional se află într-o rela ie de complementaritate, expli- scopul lec iei este de a-i face pe elevi să în eleagă acest lucru.carea unor fenomene specifice personalită ii fiind posibilă numai în măsura în care se ex- Scenariul didactic:primă într-un context microsocial, după cum cunoaşterea unor manifestări ale acestuia nu 1. Profesorul diriginte, Stanciu Daniela, îi provoacă pe elevi la o discu ie menită să clarificesunt posibile fără raportarea lor la subiec ii care le generează. în elesul titlului ales pentru lec ie. Preşcolaritatea aduce schimbări importante în via a fiecărui copil, atât în planul Artă = 1. activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice şi caredezvoltării somatice, cât şi a celei psihice, dar şi în ceea ce priveşte planul rela ional. Marea foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr-omajoritate a copiilor sunt cuprinşi în învă ământul preşcolar, cadrul grădini ei depăşind ori- epocă, dintr-o ară etc.) care apar in acestei activită i;zontul restrâns al familiei si punând în fa a copiilor cerin e noi, mult diferite de cele din etapa 2. îndemânare deosebită într-o activitate; pricepere, măiestrie;antepreşcolară. 3. îndeletnicire care cere multă îndemânare şi anumite cunoştin e. Ca metode de grup, ce vizează asimilarea cadrului didactic în grup astfel încât Întrebare: La ce anume face trimitere cuvântul artă în contextul în care este folosit aici?acesta să nu fie perceput de copii ca fiind străin sau exterior grupului, ci ca un participant Convie uire = coabitare, faptul de a trăi împreună in acelaşi loc cu cineva;activ interesat de problemele grupului, se eviden iază: discu ia în grup, fie cu scopul asigură- Întrebări: - Cum se numeşte totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă şi ce anume determi-rii şi asimilării optime a cunoştin elor, fie pentru a găsi modalita ile de solu ionare a unor nă acest fapt?probleme apărute la un moment dat; decizia în grup cu scopul de a-i obişnui pe copii cu 112 9
  10. 10. (Societate = totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind lega i între ei prin anumite ra- clasă, ci prin fiecare contact rela ional cu copiii şi părin ii desfăşoară o muncă de creştere şiporturi economice) dezvoltare, de conducere şi direc ionare. Activită ile instructiv-educative ale clasei urmăresc - Putem trăi izola i de restul lumii? De ce nu? în permanen ă realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele - Care este forma de organizare şi de conducere a societă ii? comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi contribuind la întărirea solidarită ii - Democra ia înseamnă oare că putem face fiecare ce dorim sau înseamnă că pu- grupului. De asemenea, ele trebuie să îndrume elevii pe drumul cunoaşterii prin interven ii tem face ceea ce dorim în limita unor legi, reguli? punctuale adaptate situa iilor respective, prin sfaturi şi recomandări care să sus ină compor- - Care este opusul democra iei? tamentele şi reac iile elevilor. Alte roluri ale activită ilor instructiv-educative:Civilizat, ă = 1. care are o cultură şi o tehnică înaintată, care a ajuns la un - motivare (consolidează comportamentele pozitive; orientează valoric tendin ele nivel superior de civiliza ie, la un standard de via ă ridicat; negativiste identificate în conduitele elevilor) 2. care este manierat, politicos; - consiliere (prin activită ile şcolare, dar şi cele extraşcolare)Întrebare: Ce înseamnă, de fapt, a fi manierat, politicos? La baza acestor activită i trebuie să stea copilul, dezvoltarea individualită ii, înclina iilor sale.Joc: Atât elevii, cât şi cadrele didactice care iau parte la activitate vor primi cartonaşe pe Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din Bucureşti dă câteva exemple decare sunt notate cuvinte ce pot fi asociate no iunii de polite e. Sarcina constă în a stabili care astfel de activită i de optimizare a managementului clasei de elevi:dintre aceste cuvinte reprezintă sinonimele şi care sunt antonimele atitudinii pe care o nu- - diversificarea studiilormim polite e. - cursuri op ionaleÎn func ie de acestea, participan ii la lec ie se vor împăr i în două echipe. - schimbarea structurii clasei de elevi: clase de nivel, grupe de nivel, clase specialeÎntrebare: Cunoaşte i vreo maximă care să sintetizeze ceea ce s-a discutat până în acest Clasa poate fi tratată ca şi cum to i elevii ar fi egali între ei (organizare frontală). Aceastămoment legat de tema lec iei? formă organizatorică predispune la utilizarea metodelor expunerii şi a conversa iei. Pot fi2. Lansarea unui concurs între cele două echipe. introduse anumite diferen ieri la nivelul tipului de întrebări formulate şi la nivelul timpului Elevii au avut ca sarcină pregătitoare a activită ii căutarea nu doar de maxime şi aforisme, de organizare a răspunsurilor. Clasa poate fi organizată şi grupal (de la 2 la mai mul i elevi,ci şi de proverbe şi zicători care să reflecte gândirea populară despre felul în care trebuie să pe echipe în func ie de anumite criterii, astfel rezultând :ne comportăm unii cu al ii. Fiecare echipă va primi cartonaşe pe care sunt notate jumătă i de - grup omogen: elevii sunt incluşi în func ie de interese, capacită i, rezultate şcolare comu-proverbe, urmând ca, la anumite intervale de timp pe parcursul lec iei, să încerce să le pună ne, şi dispun de:cap la cap pentru a le reconstitui. - sarcini de instruire distribuite diferen iat ;3. Celălalt profesor diriginte, Romaga Maria, ini iază o dezbatere cu elevii, având ca suport - îndrumarea permanentă a cadrului didactic;un chestionar, ce con ine o serie de întrebări care vizează doar câteva aspecte ale compor- - timp de instruire distribuit neuniform;tării civilizate, şi anume: reguli de polite e pe care le respectăm acasă, reguli pe care le - grup eterogen: elevii sunt incluşi posedând interese, capacită i, rezultate şcolarerespectăm la şcoală şi cele pe care le respectăm în societate. diferen iate, şi dispun de: Elevii şi profesorii prezen i vor fi ruga i să sus ină în continuare dezbaterea, prin exemple - sarcini de instruire diferen iate sau comune (diferen iate la nivel de dificultate şi chiar lapersonale sau din diverse surse şi să spună dacă au fost vreodată martori ai unor situa ii de nivel de con inut)impolite e gravă, dacă au luat atitudine în fa a acestor situa ii, etc. De asemenea, se vor Din punct de vedere pedagogic se recomandă o echilibrare a celor două forme.face referiri şi la rezultatele sondajelor de opinie pe care elevii claselor a VII-a le-au efectuat Grupul omogen este mai profitabil din punct de vedere intelectual, în timp ce grupul etero-în rândul elevilor din şcoală. gen este mai adecvat integrării sociale a elevilor. Iată şi câteva situa ii de evitat : supraîncărcarea – intervine când profesorul este prea plictisitor MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR DEVIANTE supraîncărcarea prin exces de explica ii – profesorul acordă prea mult timp indica iilor şi ALE ELEVILOR explica iilor fragmentarea inutilă a activită ii – o activitate este prezentată fragmentat, deşi natura ei nu Prof. psihopedagog: Corăbian Aurora implică acest tip de abordare. Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean Bibliografie FUNDAMENTARE TEORETICĂ 1. Iucu, Romi ă, Managementul clasei de elevi, 2005 În anul 1973 a fost decernat unor savan i (K. LORENZ, N. TINBERGEN şi K. von 2. Joi a E., Management educa ional, Editura Polirom, Iaşi, 2000FRISCH)-Premiul NOBEL pentru studiul comportamentelor, animalelor, păsărilor şi insecte- 3. Zlate, M., Tratat de psihologie organiza ional-managerială, Polirom, Bucureşti, 2004lor (albinelor) dar, un asemenea premiu nu a fost cucerit, deocamdată pentru studiul com- 10 111
  11. 11. b. monitorizarea performantei portamentului uman, deosebit de complex şi care stă sub semnul unei stringente nevoi de a c.. selectarea sarcinilor de lucru fi cercetat, în eles şi corect dirijat. După cum se ştie, nu există încă o ştiin ă a studiului d. evaluarea comportamentului uman, deşi nevoia este unanim resim ită. Disciplinele ştiin ifice care au - coordonarea temelor pentru acasă înregistrat succese notabile în acest domeniu sunt: praxiologia, logica deontică, psihologia. - coordonarea discu iilor in clasă Rezultatele şi eforturile lor se cer conjugate cu cele ale sociologiei, antropologiei, biologiei, - coordonarea proiectelor si a învă ării prin problematizare etologiei, medicinii, ciberneticii, teoriei sistemelor, filosofiei, eticii etc. Este unanim însă ad- Clasa de elevi, ca un univers socio-relational complex, dezvoltă o varietate de re- mis faptul că cercetarea comportamentului uman trebuie să pornească de la PERSOANAla ii şi interac iuni din care elevul deprinde o serie de norme şi valori pe care le dezvoltă pe UMANĂ, ca sistem individual integral. O definim ca sistem pentru că are structură, îi acor-termen lung. Această deprindere, internalizare sau chiar învă are socială este dependentă dăm atributul de individualitate pentru a sublinia ontologic unicitatea ei, iar valoarea de inte-de func ionarea unor factori de supradeterminare ai comportamentului social. E important de grală o gândim în sens profund existen ial.men ionat la acest nivel, că rela iile interpersonale de influen are nu se manifestă doar ca Tema pe care v-o propun nu este deloc nouă. Ea a constituit obiectul multor dez-rezultante ale unor afinită ş personale, ci sunt determinate si de pozi ia pe care o ocupă bateri psiho-pedagogice. Ea revine în actualitate, pentru că şcoala se confruntă astăzi cufiecare în ierarhiile subiective şi obiective ale grupului-clasă. Totodată, asemenea interac i- probleme din ce în ce mai dificile privind comportamentul elevilor.uni, soldate sau nu cu un rezultat, pot fi considerate efectul participarii conştiente sau incon- Scopul temei propuse pentru dezbatere este:ştiente, dorite sau nedorite, a membrilor grupului-clasă. Asemenea constatări au contribuit la - oferirea unor sugestii explicative privind în elegerea fenomenului adaptării / inadaptăriialimentarea unor puncte de vedere interesante, potrivit cărora rela iile interpersonale au, în şcolare, în vederea prevenirii şi combaterii eficiente a devierilor comportamentale ale elevi-primul rând, un caracter impersonal, esen a lor rezidand în interac iunea rolurilor, func iilor şi lor;a statutelor sociale - analizarea diferitelor aspecte ale „insuccesului şcolar", cu scopul în elegerii sale corespun- zătoare şi a adaptării celor mai potrivite măsuri de prevenire şi înlăturare a efectelor lui. Bibliografie: Un elev este adaptat şcolar atunci când realizează adaptarea pedagogică (in-1. Romita B. Iucu- Managementul si gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, 2000 struc ională) şi adaptarea rela ională. Prima înseamnă disponibilitatea elevului de a-şi însuşi2. Elena Joi a- Management educa ional, editura Polirom, 2000 informa iile transmise şi de a le opera ionaliza în mod creativ. Cea de-a doua se referă la capacitatea elevului de a rela iona cu profesorul şi cu ceilal i elevi, de a interioriza normele şcolare şi valorile sociale acceptate. STRATEGII DE OPTIMIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI Nu este uşor, nici chiar pentru psihologi şi pedagogi experimenta i, să se defi- nească multiplele cauze ale comportamentului şcolar deviant. Prof. Vasluianu Bogdan Grup Şcolar Al. I.Cuza, Slobozia J. Thurston, J. Feldhusen şi J. Benning enumeră 24 de factori ai mediului fami- lial care induc comportamentul deviant, în urma unor cercetări făcute în S. U. A. Aceşti fac- Etimologia termenului de management (Cf. E. Joi a, 2000) provenită din tori sunt semnificativi şi pentru România.lat.manus-agere (mâna, manevrare, pilotare, conducere, strunirea cailor), fr.manege; Iată câ iva dintre ei:it.maneggio; engl. to manege (a reuşi, a conduce, a rezolva, a face fa ă, a dirija, a izbuti, a - Regulile tatălui sunt prea lejere sau prea stricte sau lipsite de coeren ă;struni elemente pentru un el, a administra, a manevra, a stăpâni, a se descurca, a găsi - Indiferen a sau ostilitatea părin ilor fa ă de copii;mijloace, a reuşi, a se pricepe să). - Părin ii au serviciile total diferite şi, în general, au prea pu ine lucruri în comun; Sistemul educa ional este unul dintre cele mai vaste subsisteme ale societă ii şi nu - Părin ii nu vorbesc între ei despre copii şi despre problemele lor;doar din acest punct de vedere este mai dificil de managerizat după criteriile coordanării re- - Părin ii nu se iubesc, sunt reci unul cu celălalt;surselor umane, materiale şi financiare, al rezultatelor eficiente, dar mai ales al satisfac iei - Părin ii îi dezaprobă pe copii mai mult decât îi încurajează;partenerilor principali: profesorii şi elevii. - Mamele nu sunt fericite în mediul în care trăiesc; Pedagogul Leroy afirma : Copilul fiin a umană, situat într-un anumit mediu, este pro- - Copiii sunt pedepsi i de părin i pentru absolut orice greşeală;fund influen at de acesta (factor rela ional); comportamentul său diferă după cum trăieşte - Părin ii lasă pe prietenii copiilor lor să aibă o influen ă hotărâtoare asupra acestora, pentrusolitar sau în colectiv şi depinde, într-o măsură de natura rela iilor cu partenerii. Maturizarea a-şi masca dezinteresul;nu aduce decât poten ialită i pe care interac iunile sociale trebuie să le actualizeze. Prin - Părin ii îşi petrec timpul lor liber în mod negativ.urmare, dezvoltarea intelectuală a elevului, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative Anxietatea - provocată şi de profesor, dacă acesta are obiceiul să judece elevulale şcolii şi rezultatele sale sunt condi ionate de rela iile acestuia cu profesorii şi colegii. în fa a colegilor etc.Învă ământul presupune un sistem social de educa ie în care profesorul trebuie să stabi- Asemenea profesori ajung adesea să fie bătu i de elevi; spre exemplul, se înregistreazălească rela ii de cooperare cu elevii şi părin ii acestora. Ei nu educă numai la catedră, în multe asemenea cazuri în Marea Britanie. Studiile britanice recomandă profesorului modern 110 11
  12. 12. să fie o personalitate pozitivă, care să dispună de metode de predare eficace, să stabileas- MANAGEMENTUL INSTRUIRIIcă şi să men ină standarde comportamentale coerente; care să fie sprijinit de directorulşcolii / liceului pentru măsurile disciplinare pe care le ia; să aplice standardele de compor- Prof. Stoiconi Claudia Colegiul Economic al Banatului Montan, Reşi atament tuturor elevilor, cu consecven ă.În plus, profesorul modern are nevoie de sprijinul părin ilor elevilor, de cunoştin e psihologi- No iunea de management al instruirii intervine când profesorul se află în posturace solide şi de intui ie psiho-pedagogică, pentru a putea diagnostica şi trata comportamente- de a coordona spa iul, materialele, echipamentele aferente, kinetica şi proxemică elevilor,le inadecvate; de influen a pozitivă a directorului, de impunerea unor măsuri stricte de res- precum şi a materialului de studiu propriu-zis, integrate într-o arie curriculară sau într-unpectare a disciplinei. program de studiu. Deşi ieşirea din conformismul infantil îmbracă forma multor striden e, excentrici- Deprinderi manageriale ale procesului instructiv:tă i, nesupuneri, cu timpul adolescentul va realiza penibilul situa iei şi faptul că doar integra- 1. Managementul ritmului procesului de instruire se referă la modul în carerea e calea de emancipare şi valorizare. profesorul coordonează şi direc ionează ritmul activită ilor în timpul orei: Să-l ajutăm, pentru aceasta, orientându-l spre un ideal în via ă, nu numai profe- • evitarea discontinuită iisional, ci şi un el duhovnicesc, spre împlinirea lui sufletească. Educa ia religioasă poate • schimbarea bruscă a tipului de activitate- în acest caz profesorul intervine bruscajuta foarte mult spre aplanarea acestor comportamente deviante, supărătoare. într-o activitate în desfăşurare, nu anun ă şi oferă anumite sugestii pentru o altă activitate;Bibliografie • abandonarea temporară a unui tip de activitate- profesorul abandonează pentru- „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele didactice", Coordonator moment activitatea, trece la alta şi apoi revine la cea ini ială;Constantin Cucoş, Editura Polirom, 1998; • abandonarea unui tip de activitate înainte de finalizarea acesteia- profesorul- „Profesorul - între autoritate şi putere", Emil Stan, Editura Teora, Colec ia „Psihologie abandonează o activitate, trece la alta şi nu mai revine la prima.aplicată", 1999; • evitarea încetinirii ritmului- „Experien a duhovnicească şi cultivarea puterilor sufleteşti. Contribu ii de metodo- • supraîncărcarea- intervine în momentul în care profesorul este prea plictisitor;logie şi pedagogie creştină.", Pr. Dr. Eugen Jurca, Editura Marineasa, Timişoara, 2001. • supraîncărcarea prin exces de explica ii- profesorul acordă prea mult timp explica- iilor; • supraîncărcarea prin exces de amănunte- profesorul devine preocupat de detalii, ÎNVĂ AREA PRIN COOPERARE – PREDICTOR în detrimentul ideii principale; AL REUŞITEI ŞCOLARE • încetinirea ritmului prin utilizarea excesivă a materialului şi echipamentelor aferen- te- profesorul utilizează în mod excesiv materialele didactice, elevii fiind distraşi Prof. Liana Moldovan, Grădini a Nr. 6 Bistri a de la con inutul comunicat; Prof. Bofă Veta, CSEI NR 2, Bistri a • fragmentarea inutilă a activită ii- o activitate este prezentată fragmentat, deşi na- Învă area prin cooperare a apărut oarecum ca o reac ie la învă area (şi evalua- tura ei nu implică acest lucru.rea) de tip competitiv, care promovează, întăreşte numai pe acei elevi care înregistrează 2. Promovarea activită ilor în grup:constant succes în învă are. Pentru ceilal i...un eşec produce (de cele mai multe ori) alte - managementul tipului de grup cu care se lucreazăeşecuri. Deşi opinia potrivită căreia climatul afectiv din colectivele de elevi are o contribu ie - managementul responsabilitatilor la nivel de gruphotărâtoare la ob inerea unor performan e superioare este larg răspândită, mediul şcolar - managementul aten ieicunoaşte, în general, o organizare competitivă. Mul i profesori consideră că numai rela iile Evitarea satura iei (plictisului):competitive dau naştere unei motiva ii adecvate. În prezent, în pedagogie şi în psihologia - prezentarea progresiva a materialului de studiu;educa iei există o dispută cu privire la avantajele pe care le oferă cele două practici educati- - varietatea;ve folosite în propor ii diferite în şcoli; competi ia şi cooperarea. Studii recente arată că elevii - provocarea.lucrează, în condi ii de cooperare, în grupuri ce au o sarcină de învă are comună, numai 3. Prezentarea succesivă a activită ilor şi integrarea activită ilor instructive su-4,6% din timpul pe care îl petrec în clasă. Se semnalează că, în mod tradi ional mediul şco- plimentare:lar se constituie ca un mediu competitiv, resim it de către elevi datorită manierei de notare - coordonarea recapitulării zilnice a materieipracticate de majoritatea profesorilor, care are darul de a stimula competi ia. Alternativa - coordonarea recapitulării prezentărilor/ lec iilor propriu-ziserecomandabilă la această modalitate nu este notarea individualizată, care se realizează prin - coordonarea lucrului individual in clasa: a. prezentarea sarcinilor de lucru 12 109
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×