Palariile ganditoare
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Palariile ganditoare

on

  • 800 views

 

Statistics

Views

Total Views
800
Views on SlideShare
800
Embed Views
0

Actions

Likes
1
Downloads
5
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Palariile ganditoare Palariile ganditoare Presentation Transcript

  • Şase pălării gânditoare Aplicaţie după Edward De Bono ”Şase pălării gânditoare”
  • Încadrarea personajuluiIona (din drama de căutărispirituale - “Iona” de MarinSorescu) în rolurile celorşase pălării.
  • Pălăriile gânditoare• Pălăria albă: Neutră şi obiectivă, legată de fapte obiective şi de cifre exacte.• Pălăria roşie: Pătimaşă, emoţională, afectivă, furnizează opinii emoţionale, subiective.• Pălăria neagră: sobră şi serioasă, prudentă, evidenţiază punctele slabe ale unei idei, teorii.• Pălăria galbenă: pozitivă, optimistă, orientată către o viziune optimistă, sugerează speranţă.• Pălăria verde: fertilă, creativă, abundentă în idei, sugerează creativitate şi idei noi şi interesante.• Pălăria albastră: rece, superioară, vizează controlul, organizează procesul de gândire şi eficienţa celorlalte pălării.
  • Pălăria albă Pălărie neutră, vorbeşte prin intermediul faptelor. Defineşte informaţia pe care o avem şi pe cea pe care o căutăm, defineşte întrebările ce trebuie puse. Gândire disciplinată şi neutră. Mergând la pescuit, Iona îşi dă seama că are ghinion şi,deşi doreşte să prindă peştele cel mare, prinde doar “fâţe”.Pentru siguranţă va lua cu el un acvariu: “Pentru că, de câte oriplec la pescuit, iau şi acvariu: Când văd că e lată rău, am stat ozi întreagă degeaba, scot undiţa (o scoate) şi o arunc înacvariu.”
  • Pălăria roşie Pălărie eminamente subiectivă şi încărcată emoţional, exprimă stări afective în termeni de îmi place sau nu-mi place, este prin excelenţă o pălărie individuală, exprimă sentimentele ca atare, nu forţează o opinie raţională. Însingurat, tânjeşte după comunicare, după înţelegereadeplină a sensului vieţii: “Un sfert de viaţă îl pierdem făcând legături între idei,fluturi, între lucruri şi praf. Totul curge aşa de repede şi noi totmai facem legături între subiect şi predicat. Trebuie să-i dăm drumul vieţii aşa cum ne vine exact. Să numai încercăm să facem legături care nu ţin. De când spun cuvintefără şir, simt că-mi recuperez anii frumoşi din viaţă.”
  • Pălăria neagră Pălărie frecvent utilizată, semnifică prudenţa, “supravieţuirea”, ne împiedică să facem lucruri riscante. Se fundamentează pe gândirea critică, acţionează prin mecanismul “nepotrivirii”, ne protejează de greşeli. Prin metafora dramei, scriitorul urmăreşte experienţele,devenirea lui Iona – pescar aflat în faţa mării – marea libertăţiisale, a aspiraţiei, dar şi a iluziei, eroul trăind permanentaşteptarea. Aşteptând apariţia peştelui fabulos, încearcă să-şicontrafacă destinul, aducându-şi cu el, de acasă, un acvariu,transformând totul într-un joc al unei vieţi închise.
  • Pălăria galbenă Pălărie “strălucitoare”, optimistă, pozitivă, împinge la căutare, logicădar optimistă, speculativ-pozitivă, dezvoltă planuri şi împinge înainte, este ogândire constructivă, speculativă, valorifică oportunităţile. Neacceptând destinul ca pe o fatalitate, Iona se va zbatepentru a ieşi din această situaţie, făcând nenumărate reflecţii cuprivire la: iubire, progres, conflictul între generaţii, platitudineavieţii cotidiene, încercând în acest mod să instituie o normalitate aabsurdului. În marea sa aventură a cunoaşterii, totul îi estepotrivnic – marea fiind în “năruire”, apa circulă dezordonat. Finalul dramei a dat loc multorinterpretări – sinucidere sau gest delăsător..Fiindcă afirmă eroul: “Totul e invers. Dar numă las. Plec din nou“ simbolic – ca şi rostirea lui M.Eliade. “Spre a te vindeca de acţiunea timpului,trebuie să te întorci înapoi, să dai de începutul lumii.”
  • Pălăria verde Pălărie a energiei descătuşate, a vegetaţiei, a rodirii, a creativităţii. Cuajutorul ei avansăm idei noi, opţiuni şi alternative. Este o gândire laterală, careurmăreşte soluţii asimetrice. Iona reprezintă simbolul individului însingurat al căruistrigăt încearcă regăsirea identităţii. El nu vorbeşte însă cuDumnezeu, ci cu el însuşi. El nu este un profet care seîmpotriveşte, ci un pescar anonim care s-a abătut de la drumulştiut, căutând aventura, necazul, transformat într-o halucinantădramă a existenţei umane. Semnificativă este şi ideea aşezăriiunei bănci în largul mării – gest alcreatorului în zbaterea sa de a lăsa ceva înurma sa, pentru că: “N-a făcut nimic bun înviaţa lui, decât această bancă de lemn,punându-i de jur împrejur marea.”
  • Pălăria albastră Pălărie superioară, vede totul de sus, în ansamblu, vizează gândirea despre gândire, rol metacognitiv. Este asemenea dirijorului unei orchestre, gestionează efortul de gândire al celorlalte pălării. “Personajul Iona este la rândul său un termen al unei serii telescopice simbolizând umanitatea prelungită în timp şi spaţiu ca serie biologică şi stereotipii” (Marian Popa). Iona motivează experienţa umană: “ne scapă mereu câte ceva din viaţă, de aceea trebuie să ne naştem mereu”. Se relevă conflictul dintre gând şi acţiune – fiindcă Iona cel care a pornit bine sfârşeşte dramatic, greşind drumul prin spintecarea propriei burţi. Finalul dramei sugerează de fapt dublaidentitate a individului în labirintul vieţii – cajucărie a destinului şi ca destin propriu-zis.Pentru că ce poate fi mai semnificativ decâtîncercarea de regăsire în absurdul vieţii.
  • “Cum mă numeam eu? (pauză).- (Iluminat deodată) Iona.- (Strigând) Ionaaa!- Mi-am adus aminte: Iona. Eu sunt Iona (…).- E greu să fii singur.- (Scoate cuţitul.) Gata, Iona? (îşi spintecă burta.) Răzbim noi cumva la lumină.”