Your SlideShare is downloading. ×
Raportarea RSC -   impusa sau voluntara? Pro si Contra reglementarii
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Raportarea RSC - impusa sau voluntara? Pro si Contra reglementarii

245
views

Published on

Misiunea Centrului de Resurse pentru Cetatenie Activa (CRCA) este de a promova spiritul civic, educatia, cultura si responsabilitatea in randul populatiei din Romania prin crearea de programe care sa …

Misiunea Centrului de Resurse pentru Cetatenie Activa (CRCA) este de a promova spiritul civic, educatia, cultura si responsabilitatea in randul populatiei din Romania prin crearea de programe care sa sprijine dezvoltarea culturala si socio-economica a Romaniei.

Credem ca fiecare individ are un rol important in progresul societatii din care face parte. De aceea, promovarea cetateniei active prin crearea instrumentelor necesare pentru stimularea implicarii active a fiecaruia dintre noi in spatiul public reprezinta cea mai importanta valoare a noastra.

Published in: Education

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
245
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Raportarea RSC - impusa sau voluntara? Pro si contra reglementarii. 4 aprilie 2013
  • 2. Documente ale Comisiei Europene care fac referire la raportarea responsabilitatii sociale Fourth Company Law Directive on annual accounts – companiilor li se solicita ca, in masura in care este necesar pentru intelegerea nivelului de dezvoltare, performanta sau a pozitiei lor pe piata, raportarile anuale sa includa, pe langa informatii financiare, si indicatori de performanta non- financiari, inclusiv informatii referitoare la problemele de mediu si angajati.
  • 3. Documente ale Comisiei Europene care fac referire la raportarea responsabilitatii sociale A renewed EU strategy 2011-14 for Corporate Social Responsibility - raportarea de informatii referitoare la influenta companiei asupra mediului poate facilita angajarea stekeholderilor si identificarea riscurilor de sustenabilitate. De asemenea, este un element important pentru construirea increderii publice. Este incurajata realizarea unor astfel de raportari in special de catre companiile cu peste 1000 de angajati, iar Comisia isi anunta intentia de a monitoriza acest lucru. In document este mentionat si faptul ca va exista o propunere legislativa a Comisiei cu privire la raportarea informatiilor sociale si de mediu de catre companii.
  • 4. Strategia Guvernului de Promovare a Responsabilitatii Sociale Obiective referitoare la raportarea de CSR: • Promovarea aplicarii corecte, la nivelul companiilor si altor organizatii, a diverselor standarde, cu sau fara certificare, in scopul aplicarii unei responsabilitati sociale sporite (Activitati de promovare a standardului ISO 26000 si a altor standarde in domeniul responsabilitatii sociale catre companii si alte tipuri de organizatii); • Promovarea transparentei privind consecintele economice, sociale și de mediu ale activitatii companiilor;
  • 5. Ce este raportarea de CSR? Definitia GRI: Raportarea sustenabilitatii reprezinta masurarea si asumarea responsabilitatii fata de stakeholderii interni si externi pentru performanta organizationala, in scopul dezvoltarii sustenabile. Un raport de sustenabilitate ar trebui sa ofere o imagine echilibrata, obiectiva a performantei organizationale, care sa includa atat aspectele pozitive, cat si negative.
  • 6. Raportarea responsabilitatii sociale corporative vizeaza toate cele 3 dimensiuni ale modelului Triple Bottom Line: • Impact social • Impact de mediu • Impact economic Ce este raportarea de CSR?
  • 7. Cele mai importante ghiduri si principii de raportare a RS recunoscute la nivel international (Clasificarea Comisiei Europene) · United Nations Global Compact · Universal Declaration on Human Rights · United Nations Guiding Principles on Business and Human Rights · OECD Guidelines for Multinational Enterprises (OECD Guidelines) · ISO 26000 Guidance Standard of Social Responsibility (ISO 26000) · ILO Core Conventions and the Declaration on Fundamental Principles and Rights at Work (Instruments of the ILO) · ILO Tripartite Declaration of Principles concerning Multinational Enterprises on Social Policy (ILO MNE Declaration) · Global Reporting Initiative (GRI)
  • 8. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a companiilor 1. Modelul integrat de raportare Raportare a activitatii companiei bazata pe modelul triple bottom line; face referire la toate aspectele importante care reflecta responsabilitatea sociala a companiei. Cele mai utilizate modele de raportare: • ISO 26000 • Global Reporting Initiative (GRI)
  • 9. ISO 26000 Standardul ISO 26000 (intitulat Ghid cu privire la responsabilitatea sociala) a fost elaborat de catre Organizatia Internationala de Standardizare in anul 2010 pentru a furniza recomandari privind responsabilitatea sociala a organizatiilor de orice tip. Standardul nu este un sistem de management asadar nu poate fi utilizat in scopuri de certificare sau contractuale deoarece nu contine cerinte, ci recomandari. 7 domenii principale: • Drepturile omului; • Practici de munca; • Comert etic; • Relatia cu consumatorii; • Implicare in comunitate; • Mediu; • Guvernanta organizationala;
  • 10. Global Reporting Initiative (GRI) - Este cel mai utilizat model de raportare a responsabilitatii sociale (anual 6000 de companii fac raportari de RS si 95% dintre ele folosesc GRI); - A fost realizat in colaborare cu reprezentanti ai mediului de afaceri, ai societatii civile si ai altor categorii de stakeholderi, si este aplicabil la nivel global, indiferent de tipul organizatiei; • Indicatori de performanta economica; • Indicatori de mediu (materialele utilizate, consumul de energie si de apa, biodiversitate, emisii de noxe, managementul deseurilor, etc.); • Indicatori ai performantei sociale (practici de munca, drepturile omului, relatia cu societatea, etc.);
  • 11. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a companiilor 2. Sistem personalizat de raportare Unele companii aleg sa-si dezvolte propriul cadru de raportare a responsabilitatii sociale. Astfel de sisteme personalizate ofera avantajul faptului ca pot avea la baza indicatori specifici business-ului si industriei, eliminandu-i pe cei irelevanti. Desi ofera multe avantaje, in ultima vreme din ce in ce mai multe companii prefera sa utilizeze sisteme standardizate de raportare, recunoscute la nivel international, pentru credibilizarea demersului.
  • 12. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a companiilor 3. Raportarea axata pe produs Are la baza etichetarea produselor si ofera garantia respectarii anumitor criterii sociale si de mediul in procesul de productie. Desi are un caracter foarte specific, ceea ce ofera incredere consumatorilor, nu reda o imagine completa a responsabilitatii sociale a companiei. 4. Raportarea axata pe o anumita problema Grupuri de companii au dezvoltat sisteme de raportare pentru monitorizarea impactului pe care il au asupra unor probleme stringente care au legatura cu domeniul lor de activitate (ex. Carbon Disclosure Project – cadru de raportare cu privire la impactul de mediu utilizat de un grup de peste 3000 de companii din 60 de tari.)
  • 13. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a companiilor 4. Raportarea specifica unui anume sector In unele sectoare de activitate, grupuri de companii au dezvoltat standarde si protocoale de raportare bazate pe probleme si indicatori specifici domeniului respectiv. Desi exista sectoare de activitate in care initial au fost utilizate astfel de sisteme, companiile au preferat in multe cazuri sa le inlocuiasca cu standarde recunoscute la nivel international, datorita nivelului crescut de credibilitate. GRI a dezvoltat suplimente sectoriale complementare cadrului generic de raporatre.
  • 14. Modele de raportare a responsabilitatii sociale a companiilor 5. Modele de raportare dezvoltate la nivel national Pana in prezent nu a fost dezvoltat niciun sistem national integrat de raportare, insa exista intentia de a crea astfel de cadre care sa tina cont de contextul socio-economic si cultural national. GRI realizeaza un proiect pilot in Brazilia in cadrul caruia doreste sa testeze astfel de indicatori specifici.
  • 15. Raportarea RSC – intre initiativa voluntara si obligatie legala Profiluri de tara – cateva exemple
  • 16. • Reglementare – obligativitatea raportarii pentru companiile care depasesc un anumit numar de angajati/ o anumita cifra de afaceri; • Promovarea, la nivel guvernamental, a unui standard de raportare si oferirea de stimulente financiare pentru adoptarea acestuia; Modalitati de incurajare a raportarii responsabilitatii sociale de catre companii • Conditionarea accesului la anumite beneficii de natura non-financiara in baza acestui criteriu (raportarea RS); • Transferul puterii de reglementare catre alte tipuri de autoritati/institutii (ex. Bursa de valori poate conditiona accesul companiilor pe baza unui criteriu referitor la raportarea RS).
  • 17. The Green Accounts Act – adoptat in 1995 de catre Parlamentul Danez, impune obligativitatea raportarii de mediu pentru companiile care desfasoara activitati ce pot polua mediul. Companiile provin din domenii precum: productie, procesare, tratarea fierului, otelului, altor metale, lemnului si plasticului, extragerea și procesarea titeiului, productia de produse chimice, productia de caldura si curent electric. In urma reglementarii, 1200 de companii realizeaza astfel de raportari. De asemenea, Guvernul si-a asumat dezvoltarea unor standarde voluntare de raportare. Danemarca – obligativitatea raportarii Efectele reglementarii: Un studiu realizat de autoritatile daneze la 4 ani dupa introducerea reglementarii a indicat faptul ca 40% dintre companii si- au imbunatatit performantele de mediu in urma acestei practici, iar nivelul de incredere al investitorilor in companiile care realizeaza raportari a crescut.
  • 18. In 2009, Parlamentul Danez a aprobat un amendament la Legea Raportarii Financiare Daneze care prevede obligativitatea raportarii de CSR (Politicile de CSR ale comaniei; Modalitatea de impementare a acestor politici; Rezultate obtinute in implementare si previziuni) pentru urmatoarele tipuri de companii: a)toate companiile mari din categoria “C” (>250 angajati, >39 milioane EUR cifra afaceri). Peste 1.100 companii. b)toate companiile din categoria “D”, indiferent de dimensiunea lor: investitori institutionali, fonduri mutuale, institutii financiar-bancare listate, companii detinute de stat. In fiecare an Guvernul Danez face un studiu despre efectele legislatiei. Studiul din 2011 arata rezultate spectaculoase: 87% dintre companii raporteaza, numarul de rapoarte GRI e in crestere (de la 9% la 16%), calitatea si completitudinea raportarii se imbunatateste. Danemarca – obligativitatea raportarii
  • 19. Raportarea de CSR in Danemarca, conform studiului realizat de Guvernul Danez
  • 20. The Social Index – lansat in 2000 de Ministerul Danez pentru Afaceri; Reprezinta un instrument de autoevaluare care masoara preocuparea companiei pentru incluziune, ca parte a responsabilitatii sociale. Analiza este realizata pe baza unor chestionare aplicate in randul angajatilor, companiile primind un scor intre 0 si 100 de puncte. Cele care intrunesc peste 60 puncte au posibilitatea de a folosi eticheta Social Index pe produsele lor. Danemarca – alte tipuri de raportari voluntare CSR Scorecard – baza de date administrata de catre Ministerul Economiei si Afacerilor in cadrul careia companiile au posibilitatea de a introduce informatii cu privire la respectarea standardelor in domeniul muncii.
  • 21. Incepand cu 1999 companiile mari au fost obligate sa includa in raportarile lor financiare anuale informatii despre impactul asupra mediului, referitoare in special la emisiile de noxe si poluarea apelor. Reglementarea nu prevede informatii cu privire la sistemul de raportare, facandu-se in conformitate cu o paleta larga de standarde. Inspirate de masurile impuse de catre stat, companiile suedeze realizeaza in multe cazuri raportari integrate (de exemplu pe modelul GRI) pentru a-si promova activitatea de CSR. Suedia – obligativitatea raportarii
  • 22. In 2001, Parlamentul a introdus articolul 116 al Nouvelles Régulations Economiques care prevede faptul ca toate companiile listate la bursa de valori au obligatia de a include in raportarile anuale informatii privind impactul asupra mediului si societatii. Raportarea se realizeaza in baza a 40 indicatori de performanta, aliniati cu indicatorii GRI G3. Informatiile de mediu cuprinse in rapoarte includ: • Consumul de apa, materie prima si energie; • Masuri aplicate pentru a creste eficienta energetica • Conditii de exploatare a solului, a aerului si a apei; • Masuri pentru protectia faunei si a florei; • Cheltuieli pentru prevenirea efectelor negative ale companiei asupra mediului; • Existenta departamentelor interne ce se ocupa cu managementul problemelor de mediu, instruirea si informarea salariatilor, metode de reducere a riscurilor de mediu; Franta – obligativitatea raportarii
  • 23. Informatiile sociale cuprinse in raportare includ: • Numarul total de angajati pe termen lung sau scurt, analiza potentialelor riscuri ce pot aparea in procesul de recrutare; • Reducerea numarului de salariati, planuri pentru protejarea locurilor de munca, actiuni de sustinere a salariatilor in gasirea unor noi locuri de munca; • Salarizare, costuri sociale, egalitate de sanse intre femei si barbati; • Sanatatea si securitatea muncii; • Training; • Angajarea si integrarea lucratorilor cu dizabilitati; • Implicarea in comunitate; • Colaborarea cu stakeholderii; Informatiile raportate trebuie verificate de o terta parte, care trebuie sa detina o acreditare oficiala.
  • 24. The Companies Act (2006) – a introdus obligativitatea realizarii de catre companii a unui raport anual care sa includa, pe langa informatii cu privire la performanta financiara, si o raportare pe baza unor indicatori sociali si de mediu. Marea Britanie – obligativitatea raportarii
  • 25. Principiul “Comply or explain”: King Report III – stabileste principii de raportare a responsabilitatii sociale, in acord cu GRI. O parte dintre principii sunt obligatorii pentru companiile listate la bursa, iar altele au caracter voluntar. Principiul “comply or explain” se refera la faptul ca toate companiile listate la bursa au obligatia de a raportata cu privire la respectarea King Report, iar daca nu o fac trebuie sa explice public acest lucru. De asemenea, documentul prevede faptul ca: “fiecare companie ar trebui sa raporteze, cel putin o data pe an, cu privire la politicile si practicile sociale, de mediu si managemntul resurselor umane.” Subiectele asupra carora companiile trebuie sa raporteze, conform King Report, sunt urmatoarele: - Sanatate si siguranta la locul de munca; - Protectia mediului; - Dezvoltarea capitalului uman si egalitate de sanse; - Investitii in societate; - Dezvoltarea si implementarea unor coduri interne de etica; Africa de Sud – caracter cvasi-obligatoriu al raportarii
  • 26. Belgia Statul acorda subventii de 50% din costurile externe (consultanta, raportare etc.) pentru dezvoltarea politicilor de CSR Suma acordata este de maxim 400 euro/zi, iar valoarea totala a proiectului – maxim 10.000 euro. Raportarea RSC ca initiativa voluntara – Masuri de incurajare Italia Subventie de pana la 50% oferita IMM-urilor care doresc sa se certifice SA 8000.
  • 27. Olanda Pentru a oferi un exemplu mediului privat, departamentele Guvernului Olandez publica rapoarte anuale cu privire la performanta lor sociala. Inititativa a apartinut initial Ministerului Olandez al Afacerilor care a publicat primul raport cu privire la performanta sociala inca din 2004. De atunci, si alte organisme ale guvernului s-au alaturat initiativei si publica anual astfel de rapoarte. Raportarea RSC ca initiativa voluntara – Masuri de incurajare
  • 28. An Analysis of Policy References made by large EU Companies to Internationally Recognised CSR Guidelines and Principles Raportul Comisiei Europene (martie 2013) Raportul a fost elaborat ca urmare a intentiei Comisiei Europene de a monitoriza raportarea responsabilitatii sociale de catre companiile cu peste 1000 angajati. Obiectiv: identificarea masurii in care 200 de companii cu peste 1000 de angajati (selectate aleatoriu din 10 tari europene) fac publice informatii cu privire la responsabilitatea lor sociala, in acord cu ghidurile si principiile in domeniul raportarii CSR recunoscute la nivel international. Cele 10 state membre sunt: Cehia, Danemarca, Franta, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Suedia si Marea Britanie.
  • 29. An Analysis of Policy References made by large EU Companies to Internationally Recognised CSR Guidelines and Principles Raportul Comisiei Europene (martie 2013) Principiile si ghidurile de CSR avute in vedere in realizarea cercetarii: · United Nations Global Compact · Universal Declaration on Human Rights · United Nations Guiding Principles on Business and Human Rights · OECD Guidelines for Multinational Enterprises (OECD Guidelines) · ISO 26000 Guidance Standard of Social Responsibility (ISO 26000) · ILO Core Conventions and the Declaration on Fundamental Principles and Rights at Work (Instruments of the ILO) · ILO Tripartite Declaration of Principles concerning Multinational Enterprises on Social Policy (ILO MNE Declaration) · Global Reporting Initiative (GRI) De asemenea, analiza a urmarit si daca respectivele companii fac vreun fel de referire la responsabilitatea sociala corporativa sau un alt termen echivalent, indiferent de raportarea la un instrument anume.
  • 30. An Analysis of Policy References made by large EU Companies to Internationally Recognised CSR Guidelines and Principles Raportul Comisiei Europene (martie 2013) Rezultatele studiului: • 68% dintre companiile din esantion fac referire la responsabilitatea sociala corporativa si 40% se refera la cel putin un instrument recunoscut la nivel international; • 33% dintre companii indeplinesc cerinta Comisiei Europene de a se raporta la cel putin unul dintre urmatoarele standarde: UN Global Compact, OECD Guidelines for Multinational Enterprises sau ISO 26000. • Global Compact si GRI (32%, respectiv 31%) sunt instrumentele la care se face cel mai des referire, urmate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului si instrumentele ILO. • In ceea ce priveste companiile foarte mari din esantion (cele cu peste 10000 de angajati), s-a constatat o tendinta de 3 ori mai mare de a face referire la instrumente recunoscute la nivel international, decat in cazul celor cu 1.000 - 10.000 angajati. • Companiile din Danemarca, Spania si Suedia incluse in esantion se refera la standarde si instrumente de CSR recunoscute la nivel international mai des decat media la nivel european (prin raportare la esantionul de tari selectat);
  • 31. Sursa: An Analysis of Policy References made by large EU Companies to Internationally Recognised CSR Guidelines and Principles, 2013
  • 32. Referirea la instrumente de CSR recunoscute la nivel international Sursa: An Analysis of Policy References made by large EU Companies to Internationally Recognised CSR Guidelines and Principles, 2013
  • 33. Referirea la instrumente de CSR recunoscute la nivel international in functie de tara Sursa: An Analysis of Policy References made by large EU Companies to Internationally Recognised CSR Guidelines and Principles, 2013
  • 34. Multumesc! Rodica LUPU Manager “Actionam Responsabil! – Reteaua Sociala RSC” 0762 248 170 rodica.lupu@actionamresponsabil.ro