Your SlideShare is downloading. ×
Antreprenoriatul social in Romania
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Antreprenoriatul social in Romania

425

Published on

Misiunea Centrului de Resurse pentru Cetatenie Activa (CRCA) este de a promova spiritul civic, educatia, cultura si responsabilitatea in randul populatiei din Romania prin crearea de programe care sa …

Misiunea Centrului de Resurse pentru Cetatenie Activa (CRCA) este de a promova spiritul civic, educatia, cultura si responsabilitatea in randul populatiei din Romania prin crearea de programe care sa sprijine dezvoltarea culturala si socio-economica a Romaniei.

Credem ca fiecare individ are un rol important in progresul societatii din care face parte. De aceea, promovarea cetateniei active prin crearea instrumentelor necesare pentru stimularea implicarii active a fiecaruia dintre noi in spatiul public reprezinta cea mai importanta valoare a noastra.

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
425
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Antreprenoriatul social in Romania - oportunitati si provocari - 15 ianuarie 2013
  • 2. Definirea conceptului de economie sociala in Romania Prima definitie – in HG 829/2002 privind aprobarea Planului national anti-saracie si promovare a incluziunii sociale ES are ca obiectiv performanta economica, fiind totodata un instrument al integrarii sociale, al prevenirii excluziunii sociale si reducerii saraciei.
  • 3. Definirea conceptului de economie sociala in Romania A doua definitie - in 2008 Documentul Cadru de Implementare a POSDRU stabileste ES ca domeniu major de interventie si o defineste ca „termenul generic utilizat pentru a face referire la un grup de persoane care se reuneste pentru a-si asuma un rol economic activ in procesul de incluziune sociala, de ex. cooperative, intreprinderi sociale, ONG-uri (fundatii şi asociatii) si alte organizatii nonprofit care au un rol important in activitati de gestionare si consolidare” 2008 – Raportul National Strategic privind Protectia Sociala si Incluziunea Sociala defineste primele masuri pentru dezvoltarea sectorului economiei sociale in Romania (dezvoltarea legislatiei privind ES, incurajarea initiativelor in domeniu, formarea de specialisti, etc.)
  • 4. Definirea conceptului de economie sociala in Romania Proiectul de lege privind economia sociala „ES este parte a sectorului economic, organizata independent de sectorul public, al carei scop este sa serveasca interesul general al comunitatii, cresterea gradului de ocupare a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile si producerea de bunuri si/sau prestarea de servicii.”
  • 5. Forme de organizare specifice economiei sociale reglementate in legislatia romaneasca Societatile cooperative - Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, cu modificarile si completarile ulterioare Societatea cooperativa este o asociatie autonoma de persoane fizice si/sau juridice constituita pe baza consimtamantului liber exprimat de acestea, in scopul promovarii intereselor economice, sociale si culturale ale membrilor cooperatori, fiind detinuta in comun si controlata democratic de catre membrii sai, în conformitate cu principiile cooperatiste. Cateva principii de organizare si functionare: • principiul participarii economice a membrilor cooperatori; • principiul autonomiei si independentei; • principiul educarii, instruirii si informarii membrilor cooperatori; • principiul cooperarii intre societatile cooperative; • principiul preocuparii pentru comunitate;
  • 6. Cooperative de credit - Ordonanta de urgenta 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului cu modificarile si completarile ulterioare Organizatiile cooperatiste de credit sunt asociatii autonome care desfasoară activitati specifice institutiilor de credit, in scopul intrajutorarii membrilor. Forme de organizare specifice economiei sociale reglementate in legislatia romaneasca
  • 7. Sursa: Registrul Comertului, 2011
  • 8. Case de ajutor reciproc (societati mutuale) se pot adresa: • salariatilor (Legea 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunilor acestora; • pensionarilor (Legea 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor); Asociatii fara scop patrimonial, organizate in vederea sprijinirii si intrajutorarii financiare a membrilor lor. Unitatile protejate - Legea nr. 448/2006 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare Operator economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie, in cadrul caruia cel putin 30% din numarul total de angajati cu contract individual de munca sunt persoane cu handicap. Forme de organizare specifice economiei sociale reglementate in legislatia romaneasca
  • 9. Asociatii si fundatii - Ordonanta 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii Asociaţiile, fundatiile si federatiile pot: • desfasura activitati economice directe daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al organizatiei; • infiinta societati comerciale - dividendele obtinute din activitatile acestor societati comerciale trebuie reinvestite in aceleasi societati comerciale sau folosite pentru realizarea scopului asociatiei. Forme de organizare specifice economiei sociale reglementate in legislatia romaneasca
  • 10. 2010 Numar organizatii Active imobilizate (mii lei) Venituri (mii lei) Angajati Membri (mii) Asociatii si fundatii 26,322 5.800.096 5,674,974 60,947 - Cooperative, din care: 2,017 975,050 1,620,129 34,843 - Cooperative mestesugaresti: 857 592,123 749,972 25,109 30 Cooperative de consum 958 199,204 565,039 7,485 20 Cooperative de credit 75 115,723 185.118 2,003 - Cooperative agricole 127 68,000 120,000 246 - CAR, din care: 2,983 3,142,642 426,263 4,801 3,237 CAR pensionari 203 674,163 81,574 2,510 2,000 CAR salariati 2,780 2,468,479 344,689 2,291 1,237 Total - 9,917,788 7,721,366 100,591 - Sursa: INS, 2010, alte surse de date secundare (Atlasul Economiei sociale, 2012) Indicatori ai organizatiilor de economie sociala din Romania
  • 11. 9 caracteristici principale ale intreprinderii sociale (conform EMES European Research Network): • Activitate continua de productie si/sau vanzare bunuri sau servicii; • Grad ridicat de autonomie; • Numar minim de angajati; • Control democratic; • Nivel ridicat de risc financiar; • Initiativa lansata de un grup de persoane; • Puterea de luare a deciziei nu se bazeaza pe proprietatea capitalului; • Caracter participativ – implica persoanele afectate de activitate; • Limitarea distributiei profitului; • Scop explicit de a aduce beneficii comunitatii; Intreprinderea sociala
  • 12. • Are ca scop integrarea socio-profesionala a grupurilor vulnerabile; Intreprindere de insertie sociala - intreprinderea sociala ce desfasoara activitati cu scop lucrativ, dar care foloseste profitul obtinut pentru crearea de noi locuri de munca si au obligativitatea de a angaja persoane apartinand grupurilor vulnerabile; Intreprinderea sociala de insertie Conform Proiectului de lege privind economia sociala:
  • 13. CE nu ofera o definitie standard, ci mai degraba o descriere bazata pe principiile impartasite de majoritatea statelor membre. Definitia Comisiei Europene pentru Intreprinderi sociale Intreprinderea sociala – forma de organizare specifica economiei sociale al carei obiectiv principal este de a avea un impact social, mai degraba decat de a genera profit. Ofera bunuri si servicii pe piata libera, operand intr-un mod antreprenorial si inovativ si utilizeaza profitul pentru atingerea unor obiective de natura sociala. Este condusa intr-o maniera deschisa si responsabila, implicand angajatii, consumatorii si stakeholderii afectati de activitatea comerciala. (Communication from the Comission to the European Parliament, Social Business Initiative, Creating a favourable climate for social enterprises, key stakeholders in the social economy and innovation, octombrie 2011)
  • 14. 1. Imbunatatirea accesului la finantare 1.1. Facilitatrea accesului la fonduri private 1.2. Mobilizarea fondurilor europene in aceast scop pentru perioada 2014-2020 2. Cresterea vizibilitatii antreprenoriatului social 2.1. Dezvoltarea unor instrumente pentru o mai buna intelegere si crestere a vizibilitatii sectorului economiei sociale (ex: identificarea si replicarea modelelor de buna practica, intarirea capacitatii autoritatilor regionale si nationale de a crea startegii pentru dezvoltarea sectorului) 2.2. Intarirea capacitatii manageriale si a profesionalismului intreprinderilor sociale 3. Imbunatatirea cadrului legal 3.1. Dezvoltarea unui cadru si a unor forme legale la nivel european (ex: simplificarea cadrului de reglementare a cooperativei sociale Europene, reglementarea statutului fundatiei Europene) 3.2. Achizitiile publice (intarirea criteriului de calitate in acordarea contractelor in cadrul achizitiilor publice, in special in cazul serviciilor sociale si de sanatate) Masuri pentru sustinerea economiei sociale in Europa (Communication from the Comission to the European Parliament, Social Business Initiative, Creating a favourable climate for social enterprises, key stakeholders in the social economy and innovation, octombrie 2011)
  • 15. Economia sociala la nivel de UE in cifre CIRIEC, Raportul “The Social economy in the European Union” 2 milioane intreprinderi = 10% din totalul afacerilor europene 11 milioane angajati platiti = 6% din populatia incadrata in munca la nivel de UE •70% angajati in organizatii non-profit •26% angajati in cooperative •3% angajati in societati mutuale
  • 16. Franta – prima tara care a adoptat o lege speciala (1980) Principii de functionare ale organizatiilor din domeniu: prioritatea persoanei si a obiectivelor sociale fata de capital, libertatea asocierii, solidaritate si responsabilitate, autonomie si independenta fata de autoritatile publice, reinvestirea profitului in beneficiul membrilor si al interesului general. Formele de organizare specifice ES: cooperative, societati mutuale, asociatii si fundatii; Nu exista o definitie oficiala pentru intreprinderile sociale. „Societe cooperative d’interet collectif” (forma de organizare specifica ES introdusa in 2002) - organizatie privata, de interes colectiv, aduce laolalta angajati, beneficiari, voluntari, autoritati locale si regionale in scopul realizarii unui proiect de dezvoltare locala. Organism specializat de monitorizare: Delegatia Inter-ministeriala pentru Inovare Sociala si Economie Sociala, la nivelul Ministerului Muncii, cu structuri teritoriale; Cadrul legislativ pentru economie sociala in alte tari europene
  • 17. Italia – in 1991, lege care defineste “cooperativa sociala” ca structura specifica economiei sociale; Principalele criterii fac referire la nedistribuirea beneficiilor asociatiile si fundatiile sunt incadrate in mod direct; Tipuri de cooperativele sociale: • cooperative sociale de tip A (ofera servicii directe persoanelor dezavantajate); • cooperative sociale de tip B (de productie sau de servicii - 30% din totalul angajatilor sunt persoane care provin din grupuri dezavantajate); Ponderea personalului voluntar obligatoriu 50%; Organism specializat de monitorizare: Directoratul General pentru Cooperative din cadrul Ministerului Economiei si Agentia pentru Organizatiile Non-profit Responsabile Social Cadrul legislativ pentru economie sociala in alte tari europene
  • 18. Marea Britanie – in 2005 este definita “societatea in folos comunitar” - nou tip de societate cu raspundere limitata care functioneaza in interesul comunitatii si nu permite redistribuirea profitului (doar in conditii speciale). La desfiintare, activele si profiturile trebuie transferate unei organizatii cu scopuri similare. Distinctie clara fata de sectorul caritabil - o organizatie caritabila nu poate fi si SFC, ci doar actionara in SFC. Formele juridice specifice: societatile cu raspundere limitata de garantie, societatile de afaceri, cooperativele, trusturile de dezvoltare, firmele sociale, societatile de caritate si afacerile comunitare. Organism specializat de monitorizare: Unitatea privind al Treilea Sector din subordinea Primului Ministru. Cadrul legislativ pentru economie sociala in alte tari europene
  • 19. Scop - integrarea persoanelor vulnerabile pe piata muncii in zona serviciilor sociale, acolo unde exista un deficit. Conditii si aplicabilitate: • angajatorul trebuie sa fie din sectorul non- profit; • durata contractului: intre 3 si 24 luni; • angajatul este platit cu cel putin salariul minim pe economie; • statul acopera 95% din salariu brut si contributia de asigurari sociale; Masuri financiare pentru sprijinirea economiei sociale Exemple din alte state Franta – Contractul de acompaniament ocupational
  • 20. Incheiate intre sistemul public de protectie sociala si entitati private care ofera servicii sociale si care sunt asimilate economiei sociale. Mod de functionare: • Statul subcontracteaza anual diferite servicii sociale catre acestea (ex. centre de ingrijire a copilului, scoli speciale, centre pentru batrani, centre ocupationale si de sprijin pentru persoane cu dizabilitati, etc.); • Firmele trebuie sa fie acreditate de catre sistemul public si sunt evaluate periodic; Masuri financiare pentru sprijinirea economiei sociale Exemple din alte state Portugalia – Acordurile de cooperare
  • 21. Scopul Cooperativelor Sociale - reintegrarea profesionala si sociala a persoanelor vulnerabile. • Beneficii: scutiri de taxe pe venit si subventii pentru salariile angajaţilor; • Cooperativele trebuie sa fie infiintate de insesi persoanele vulnerabile; • Nu este asigurat un regim preferential in ceea ce priveste contractarea de catre autoritatile publice pentru servicii sociale; Masuri financiare pentru sprijinirea economiei sociale Exemple din alte state Polonia – Legea cooperativelor sociale
  • 22. Mecanisme non-financiare pentru sprijinirea economiei sociale (cateva exemple) • Accesul pe baze preferentiale la acordarea de contracte publice pentru intreprinderile sociale, prin introducerea de criterii sociale; • Consultanta si asistenta pentru infiintarea, dezvoltarea si profesionalizare organizatiilor specifice economiei sociale, prin intermediul unor organisme dedicate, finantate de catre stat: Ex: Belgia – incubatoare regionale pentru intreprinderi sociale, Marea Britanie – Co-Entreprise Birmingham – centru de asistenta tehnica, tip business, pentru intreprinderi sociale; • Retele de cooperare pe orizontala ale organizatiilor care activeaza in domeniul economiei sociale, in vederea asigurarii transferului de know-how si elaborarii de politici publice: Ex: Spania - Consiliul de Stat pentru Actiunea Sociala a Organizatiilor Neguvernamentale ca organism de dezbatere si elaborare a legislatiei si politicilor sociale; Marea Britanie - Asociatia Trusturilor de Dezvoltare sprijina retele regionale de prin facilitarea schimburilor de informatie si promovarea bunelor practici;
  • 23. Exemple de buna practica din Romania
  • 24. Util Deco – unitate protejata in cadrul Fundatiei "Alaturi de Voi” • ateliere in Iasi, Targu Mures si Constanta, in care sunt angajate persoane cu handicap si tineri infectati cu HIV; • realizeaza o gama larga de produse de serie mica, unicat sau hand-made si servicii in cadrul atelierelor de: legatorie-tipografie-multiplicare, arta mestesugareasca si pictura, servicii de organizare evenimente speciale, productie/creatie IT, ateliere de confectionare lumanari, ateliere de croitorie si ateliere creatie materiale publicitare; • in 2010 a fost deschis la Mures un magazin social pentru promovarea produselor, iar din 2011 s-a infiintat un departamentul de vanzari in cadrul unitatii protejate;
  • 25. “Biocop Sibiu – cooperativa agricola • pentru a-si vinde produsele organice, 13 familii din judetul Sibiu au creat un punct de desfacere in centrul orasului. Fiecare fermier plateste o taxa lunara pentru acoperirea costurilor administrative si un procent de 10% din venitul provenit din vanzarea produselor sale; • In 5 ani, cifra de afaceri a crescut cu 500%;
  • 26. Casa de ajutor reciproc a pensionarilor “OMENIA” Acorda pentru membrii sai: • credite cu dobanzi mici; • ajutoare nerambursabile; • diverse servicii: consultatii si tratamente medicale gratuite sau compensate, consultatii juridice si reprezentare in instanta gratuite, prestari de servicii la preturi subventionate pentru croitorie, depanare radio-tv, reparatii instalatii sanitare, frizerie, etc. • distribuie alimente de baza prin Magazinul Social, la pretul de achizitie; Pentru a beneficia de ajutoare, membrii trebuie sa achite o contributie lunara. Sumele necesare pentru acordarea ajutoarelor nerambursabile provin din fondurile proprii ale Casei (create din dobanzile la credite) si din sponsorizari primite de la diferite entitati comerciale.
  • 27. Exemplu de buna practica – Aspen Pointe (Colorado, United States) Are 12 filiale care deservesc peste 30 000 persoane; Suplineste parte din atributiile statului, oferind servicii sociale pentru persoane aflate in situatii de risc: •consiliere psihologica •consiliere pentru integrarea pe piata muncii •servicii educationale •tratamentul adictiilor (alcool, droguri) •oferirea de adapost temporar •reintegrarea socio-profesionala a fostilor detinuti Venituri anuale: peste 48 milioane dolari; Surse finantare: Medicaid (program guvernamental de finantare a serviciilor in domeniul sanatatii pentru persoane cu venituri reduse), granturi guvernamentale, contracte cu autoritatile locale, venituri generate de propriile linii de business;
  • 28. Exemplu de buna practica – Aspen Pointe (Colorado, United States) Linii proprii de business (profitul este reinvestit pentru sustinerea serviciilor sociale oferite): • Servicii de curatenie ecologica adresate companiilor si institutiilor publice; • Asamblare si transport mobila; • Peisagistica (zugravire, plantare, fertilizare, indepartarea zapezii, etc.); • AspenPointe Café; • AspenPointe TeleCare (consiliere telefonica profesionala pentru persoane cu probleme de sanatate mentala si boli cronice);
  • 29. Multumesc! Rodica LUPU Manager “Actionam Responsabil! – Reteaua Sociala RSC” 0762 248 170 rodica.lupu@actionamresponsabil.ro

×