UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI ALE COMUNICĂRII
               ...
Cuprins



• Introducere
• Definitii / sensuri ale amenajarii teritoriului
• Scurt istoric al evolutiei domeniului AT in E...
Strategii de amenajare a teritoriului in UE
Introducere:
Istoria spatiilor umane este însotitã si marcatã de nelinisti, cã...
a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea
specificului acestora;
b) imbunata...
•AT este o activitate bazata   -
                                 pe informatii statistice, pe rezultate ale unor investig...
Functiuni teritoriale (zone economice, centre de polarizare,
                              rol administrativ, nod function...
• Suportul unui PAT ( Planul de Amenajare Teritoriala ) este un plan topo in timp ce la
urbanism suportul este unul cadast...
 1970 - Bonn - AT obiectiv politic fundamental
                     se stabilesc:
                                       ...
   se trece de la hegemonia centrului industrial la descentralizare
               se numesc sectoarele cheie ale dezvol...
o tehnica---administrativa
o politica---implica o abordare interdisciplinars
CONCEPT DIRECTOR

   1. Dimensiunea europeana...
incertitudinea prognozelor, presiunile p i e t e i , c a r a c t e r i s t i c i l e s i s t e m e t o r
   a d m i n i s ...
Se afirma rolul CEMAT ca factor de cooperare si initiativa in EUROPA


   ARII OBIECTIV

        •   Regiunile rurale - se...
Teritoriala in 2007.

    CELE 8 REUNIUNI ALE CEMAT ULTERIOARE ADOPTAR11 CARTEI AT

•   1985 - Haga - dezbaterea proceselo...
CELE 10 PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALA
DURABILA A TERITORIULUI EUROPEAN (HANOVRA 2000)

1..promovarea...
• forurile de avizare si indrumare pentru sistematizare urbana si teritoriala (Consiliul Tehnic
Superior din 1919)
• prime...
⇒ Legea 58 din 1974 - legea sistematizarii teritoriului si localitatilor rurale si
               urbane
            ⇒ Leg...
pune ordine în locurile în care se desfãsura viata unor comunitãti cu mare densitate si au creat
un sistem elementar de as...
autoritãtile regionale, cu autoritãtile locale si nationale, dar si între regiuni din state vecine;
· nivelul national: co...
Trecererea localitatilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor
locale, dupa consultarea popu...
Guvernul României
- Coordoneazã activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national.
- Stabileste, în...
a) Planul de amenajare a teritoriului national – PATN este suportul dezvoltãrii complexe
si durabile inclusiv al dezvoltãr...
Elaborarea acestor planuri este o conditie pentru realizarea Planurilor Urbanistice
Generale ale unitãtilor administrativ ...
•   o abordare integrata in scopul imbunatatirii legturilor de transport si accesului la
    cunoastere
•   Model de dezvo...
constitutia tãrilor respective.
Diferentele între tãri decurg din douã aspecte:
a) Mãsura în care constitutia defineste dr...
administratiilor publice. Pe parcursul prezentei lucrari a fost pãstrat termenul de
   “guvern” (mai scurt) utilizat în li...
obligatorii (zone urbane, zone turistice etc.), sunt revizuite la 4 ani, impreuna cu
planuri sectoriale si financiare – ba...
planificare si implementare, statul având importante puteri în
             implementare; este o practicã curentã în multe...
1984 Codul valon al amenajarii teritoriului, urbanismului si
           patrimoniului (ultima editie 1994), Valonia
Danema...
teritoriale; în acest context, se pune în evidentã rolul pe care l-a avut
                amenajarea teritoriala în atinge...
viabilitãtii centrelor orãsenesti si municipale, asigurarea competitivitãtii economice
prin oferirea unor posibilitãti de ...
2.   Cardas, M. 1984 - Mic lexicon ilustrat al notiunitor de
     sistematizare, ed. Tehnica, Bucuresti .
3.   Candea, M e...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

16850995 strategii-de-amenajare-a-teritoriului-in-ue[1]

4,187 views

Published on

Published in: Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
4,187
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
99
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

16850995 strategii-de-amenajare-a-teritoriului-in-ue[1]

  1. 1. UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI ALE COMUNICĂRII EXTENSIA BISTRITA Strategii de amenajare a teritoriului in Uniunea Europeana Prof. coordonator: dr. lect. Elena Minea Student: Raluca Elena Iloie Administratie Publica An II 1
  2. 2. Cuprins • Introducere • Definitii / sensuri ale amenajarii teritoriului • Scurt istoric al evolutiei domeniului AT in Europa • Carta amenajarii teritoriului • Cele 8 reuniuni ale cemat ulterioare adoptarii Cartei AT • AT in Romania - scurt istoric • Amenajarea teritoriului national • Amenajarea teritoriului la nivel UE • Compararea strategiilor de amenajare a teritoriului romanesc cu cel al celorlalte state membre UE • Concluzii 2
  3. 3. Strategii de amenajare a teritoriului in UE Introducere: Istoria spatiilor umane este însotitã si marcatã de nelinisti, cãutãri si confruntãri, generate de încercãrile grupurilor umane de a-si gãsi si constitui zone favorabile de locuit, de creare a conditiile propice satisfacerii nevoilor, trebuintelor si intereselor, determinate atât de necesitãtile de vietuire, de supravietuire ca entitate corporalã însufletitã, cât si de împlinirea valorilor, motivatiilor, dorintelor si idealurilor, în calitate de fiintã rationalã, deschisã spiritului universal. << Teritoriul Romaniei constituie spatial necesar procesului de dezvoltare durabila si este o parte a avutiei nationale de care beneficiaza toti cetatenii tarii. Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua si de perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european. Gestionarea spatiala a teritoriului asigura indivizilor si colectivitatilor dreptul de folosire echitabila si responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului. Gestionarea se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care constituie ansambluri de activitati complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale. Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globala, urmarind coordonarea diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu integrat; functionala, trebuind sa tina seama de cadrul natural si construit bazat pe valori de cultura si interese comune; prospectiva, trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sa tina seama de acestea in aplicare; democratica, asigurand participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la adoptarea deciziilor. Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu- se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea. Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale, la nivel national, regional si judetean. Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele: 3
  4. 4. a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora; b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane; c) gestionarea responsabila a resurselor naturale cu protectia mediului si a peisajului cultural; d) utilizarea rationala a teritoriului; e) conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale. >> << LEGEA 350/2001 PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI SI URBANISMUL >> DEFINITII / SENSURI ALE AMENAJARII TERITORIULUI •este expresia spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice a oricarei - societati (Carta AT de la Torremolinos, 1983) •este un ansamblu de activitati complexe, cu caracter global si inter-disciplinare, avand ca obiectiv final organizarea fizica a spatiului; ca obiective specifice pot fi mentionate: localizarea activitatitor industriale, a marilor infrastructuri teritoriale, dinamica fenomenele demografice si migrationiste, protectia mediului, dezvoltarea urbana s.a. •necesita coordonarea activitatilor economice, sociale, culturale si ecologice pentru obtinerea unui cadru natural si construit armonios, menit sa satisfaca nevoile si sa raspunda valorilor general recunoscute ale unei comunitati • este o activitate de interes general, cu caracter continuu si care se desfasoara dupa caz, la nivelul unui teritoriu sub-regional, regional (intra- national), national sau supra- national • finantarea activitii de AT se realizeaza din fonduri publice (bugete nationale si locale, fonduri comunitare, federale etc.) • de activitatea de AT sunt responsabile institutii publice la nivel central si local (in Romania: Parlament, Guvern, Consilii Judetene, Municipale, Orasenesti si Comunale) •cadrul institutional, legal si procedural este diferit de la tara la tara, dar principiile si mijlocele de aplicare sunt asemanatoare •este o disciplina de sinteza care utilizeaza teorii, metode de analiza si I metodologii de cercetare si investigare, specifice altor domenii (economie, demografie, sociologie, ecologie, geografia asezarilor etc.) •este o disciplina cu caracter aplicativ, care fundamenteaza in mod obiectiv (utilizand instrumente cu caracter stiintific) decizia institutiilor cu responsabilitati in domeniu oferind o anumita conceptie de organizare /modelare a teritoriului •are un caracter prospectiv; urmareste identificarea trenduritor economice, demografice, riscurilor ecologice, sociale etc. 4
  5. 5. •AT este o activitate bazata - pe informatii statistice, pe rezultate ale unor investigatii specializate si pe interpretarea si corelarea acestora de catre echipe pluri-disciptinare de specialisti; •activitatea de AT este o activitate interdisciplinara •AT se ocupa de niveluri teritoriale superioare celor aferente politicii urbane •instrumental principal al AT este PLANUL; planul este o expresie a unei strategii globale de organizare /modelare a teritoriului si poate avea componente sectoriale si regionale (planul de amenajare a bazinelor hidrografice, planul de amenajare a zonei montane etc...} • "planul" este de regula un mijloc grafic de reprezentare, care se bazeaza pe tehnici si metode specifice precum si pe un ansamblu de semne conventionale legiferate sau nu, care compun totusi un anumit limbaj cunoscut de specialisti, dar accesibil si nespecialistilor •in Romainia AT este inspirata de modelul francez, unde statul joaca un rol important; AT se preocupa de distributia oamenilor si activitatilor in teritoriu, combinand dezvoltarea economica cu habitatul, transporturile si comunicatiile Denumiri ale AT: ~ Aménagement du territoire (fr.) ~ Town and country planning (engl.) ~ Raumordnung (germ.) ~ Ruimtelijke ordenind (oland.) ~ Planeamiento del territorio (it.) Accent pus pe: ~ planificare economica ( Franta ) ~ utilizarea eficienta a terenului ( Olanda ) ~ sisteme de reglementare ( Marea Britanie ) ~ abordare cuprinzatoare si integrate ( Danemarca ) ~ design urban/control, silueta urbana etc. (puternica relatie cu arhitectura – Italia ) Sens comun acceptat la nivel UE: ansamblu de metode utilizate de sectorul public pentru a asigura o organizare rationala a teritoriului, protectia mediului si atingerea obiectivelor economice si sociale (in echilibru conform principiilor de dezvoltare durabila). Problemele majore pe care le abordeaza amenajarea teritoriului: 5
  6. 6. Functiuni teritoriale (zone economice, centre de polarizare, rol administrativ, nod functional) Demografie regionala si mari miscari de populatie/ mobilitatea populatiei Macro-economie, structuri regionale, sectoare de activitate economica, localizarea activitatilor Echipare majora a teritoriului, gospodarirea apelor, Amenajarea teritoriului amenajari hidrotehnice Magistrale, coridoare de transport Centurile verzi din jurul marilor orase Localizarea ariilor de dezvoltare rezidentiala Reabilitarea marelui peisaj (a peisajelor culturale), protectia mediului Poluare, factori de mediu, exploatarea resurselor Fenomene macro-geografice, riscuri naturale Amenajarea teritoriului este expresia spatiala a patru tipuri de politici: economice, sociale, ecologice si culturale. Specificatii: • Teritoriul este suportul de lucru al amenajatorului • Amenajarea teritoriului nu este o simple organizare si distributie de activitati si resurse la un moment ci una virtuala, potentiala, prospective, care tine cont de nevoi si evolutii viitoare • Corect ar fi sa vorbim despre planificarea dezvoltarii unui teritoriu , • Cand planificam / amenajam trebuie sa tinem cont de multe elemente, de la cadrul natural si relief pana la diversele activitati umane si evolutii tehnologice • Azi, planificarea dezvoltarii ar trebui sa se subordoneze cel putin urmatoarelor constrangeri: protejarea factorilor de mediu si servirea intereselor comunitare pe termen lung, (aceasta ar insemna o amenajare a teritoriului conform cu principiul dezvoltarii durabile) • AT poate fi inteleasa si la nivelul unei asezari, atunci cand scara este mica si nivelul de abstractizare mare (in Romania, totusi se considera ca AT se ocupa de niveluri teritoriale care cuprind cel putin 2 UATB - unitati administrativ - teritoriale de baza) • A nu se uita totusi ca in conformitate cu prevederile legii 350 /2001, PUG-ul se intocmeste pentru teritorii administrative; acestea pot avea uneori peste 100 sau 200 de kmp; practic e vorba de o amenajare a unui teritoriu; de fapt la nivelul PUG-ului AT si U se intalnesc! 6
  7. 7. • Suportul unui PAT ( Planul de Amenajare Teritoriala ) este un plan topo in timp ce la urbanism suportul este unul cadastral, care asigura identificarea limitelor de proprietati; pentru PAT se mai utilizeaza si cadastrul agricol, unde sunt evidentiate categoriile de folosinta a terenurilor agricole. • Conform Legii 350/2001, planurile de AT au caracter director (orientativ, de ghidare a politicilor de dezvoltare), in timp ce planurile de urbanism au caracter reglementator si operational (pe baza acestora se elibereaza certificatul de urbanism-CU si apoi autorizatia de constructie-AC). SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI DOMENIULUI AT IN EUROPA MOMENTE PRINCIPALE • sfarsitul anilor '40 - formarea Consiliului Europei (Londra 1949 - 10 state) • anii '50 - formarea Uniunii Europene (Roma 1957 - 6 state) • anii '60 - incepe sa se discute despre AT ca un domeniu de interes european • anii '70 - reuniunile regulate ale CEMAT (Conferinta Europeana a ministrilor Amenajarii Teritoriului) • anii '80 - promovarea si adoptarea Cartei Amenajarii Teritoriului de la Torremolinos (Spania) - la a 6-a reuniune CEMAT - din 20 mai 1983 (adoptata" in ianuarie 1984) • anii '90 - caderea comunismului in estul Europei, destramarea URSS, RSFSI, extinderea UE si asocierea statelor din est la CE (47 state membre in prezent) - se intocmesc primele scheme de amenajare a teritoriului european • anii '2000 - preocupari consistente pentru coeziune teritoriala CEMAT - organism al Consiliului Europei, are un rol major in promovarea AT ca domeniu si politici de interes european. Intre 1970 - 1980 au loc primele 5 reuniuni ale CEMAT, care pregatesc documentul Carta amenajarii teritoriului european 1968 - Adunarea consultativa a CE - AT devine o problema de nivel european 7
  8. 8.  1970 - Bonn - AT obiectiv politic fundamental se stabilesc: • principii • teme majore • obiective prioritare  1973 - La Grande Motte - se discuta obiectivele unei politici europene de amenajare a teritoriului  1976 - Bari - despre urbanizare si amenajarea teritoriului  1978 - Viena - se decide elaborarea unei carte a amenajarii teritoriului si se dezbate problematica spatiului rural ♦ 1980 - Londra – bilant si perspective a AT in Europa REUNIUNEA DE LA BONN - crearea bazelor pentru o politica europeana de amenajarea teritoriului Principiile majore: • dezvoltarea regiunilor ramase in urma • integrarea economica a zonelor transfrontaliere • realizarea unui echilibru intre mediul urban si cel rural si intre economie si ecologie Teme majore: • readaptarea structurilor urbane • revitalizarea zonelor rurale • restructurarea regiunilor in declin • conservarea si valorificarea resurselor naturale • o politica pe termen lung in domeniul infrastructurii si cailor de comunicatii si • colaborare in domeniul cercetarii si armonizarii metodelor Obiective prioritare: • reducerea dezechilibrului istoric intre centrele industrializate si urbanizate din nordul si vestul Europei si regiunile periferice ramase in urma • reducerea diferentelor ca standard general si nivel de populare • concilierea dezvoltarii economice cu protectia mediului • crearea de locuri de munca si de activitati in zonele de reconversie industriala • echilibrarea retelelor de transport si telecomunicatii CONJUNCTURA ANILOR '70 8
  9. 9.  se trece de la hegemonia centrului industrial la descentralizare  se numesc sectoarele cheie ale dezvoltarii: fluxurile de investitii, platformele industriale - poluare, structurile de schimb (intermodale),fluxurile turistice  se proclama necesitatea reducerii disparitatilor sociale si in infrastructura  prelungirea axelor puternice catre tarile si regiunile adiacente (cooperarea transfron taliera)  echilibru urban - rural (readaptare, revitalizare)  echilibru economie - ecologie (conservare, valorificare resurse) Se fac resimtite implicatiile politicilor comunitare (Fondurile Structurale): • politica agricola si spatiul rural • politica de mediu si conflictul economie - mediu • politicile comerciale, industrials, concurentiale • politicile de formare profesionala si de localizare a activitatilor • politica regionala ca o componenta de baza a politicii de amenajare a teritoriului • politica transporturilor si retelele urbane Se discuta tot mai mult despre rolul oraselor s i problemele acestora. CARTA AMENAJARII TERITORIULUI - promovata de a 6-a reuniune CEMAT, de la Torremolinos - Spania, 1983 CONTINUT: Definirea AT :expresie spatiala a politicilor economice, sociale, culturale, ecologice ale oricarei societati o disciplina---stiintifica 9
  10. 10. o tehnica---administrativa o politica---implica o abordare interdisciplinars CONCEPT DIRECTOR 1. Dimensiunea europeana 2. Caracteristici A. Democratica B. Globala C. Functionala D. Prospectiva 3. Aplicare---Armonizare - interese, piata, administratii, conditii socio- economice, mediu OBIECTIVE MAJORE  Dezvoltarea echilibrata a regiunilor (sprijin preferential pentru regiuni periferice si ramase in urma si control in zonele / regiunile aglomerate si prea dinamice)  Ameliorarea calitatii vietii (locuire, locuri de munca, cultura, recreere, relatii intra-comunitare) - prin asigurarea de infrastructure si locuri de munca  Gestiunea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului (resursele de teren, factorii de mediu, arii naturale, resurse energetice, patrimoniu cultural si arhitectural)  Utilizarea rationala a teritoriului (protejarea terenurilor agricole si silvice) - prin localizare rationala a marilor dezvoltari urbane, industriale, sau a marilor infrastructuri Extrase CARTA AMENAJARII TERITORIULUI: " A m e n a j a re a t e r i t o r i u l u i t re b u i e s a i a i n c o n s i d e r a re existenta a numerosi factori decizionali care influenteaza organizarea spatiului, 10
  11. 11. incertitudinea prognozelor, presiunile p i e t e i , c a r a c t e r i s t i c i l e s i s t e m e t o r a d m i n i s t r a t i v e s i c o n d i t i i l e socio-economice si de mediu diverse. Cu toate acestea, AT t re b u i e s a c o n c i l i e z e a c e s t e i n f l u e n t e i n c e l m a i a r m o n i o s mod posibil. " " O r i c e p o l i t i c a d e a m e n a j a re a t e r i t o r i u t u i , t re b u i e s a f i e i n s o t i t a " d e o p o l i t i c a d e u t i l i z a re a t e re n u r i t o r, p r i n c a re s a i si ating obiectivele care sunt de interes public." Nota: in textul englez se vorbeste despre regional /spatial planning adica planificare regional / spatiala, iar in cel in francezd despre aménagement du territoire. IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR ADMINISTRARII TERITORIALE  Coordonare inter-sectoriala  Coordonare si cooperare pe verticala (niveluri teritoriale) nivel local  nivel regional nivel national  nivel european  Participarea populatiei-informarea clara si cuprinzatoare a cetatenilor in toate fazele procesului de planificare, in cadrul structurilor institutionale si procedurale 11
  12. 12. Se afirma rolul CEMAT ca factor de cooperare si initiativa in EUROPA ARII OBIECTIV • Regiunile rurale - se disting arii rurale periferice si arii rurale in zone urbanizate si se vorbeste despre conservarea si managementul peisajelor • Regiunile urbane - structuri echilibrate, reducerea mobilitatii, conservarea si protejarea patrimoniului construit • Regiunile frontaliere - incurajarea cooperarii in astfel de zone • Regiunile montane - depozitare de resurse naturale • Regiunile cu slabiciuni structurale - legat de reducerea disparitatilor • Regiunile in declin - in special datorita proceselor de restructurare industriale • Regiunile costiere si insulare - presiunea turismului vs. cerintele de protectie a mediului Anii '80 - preocupari deosebite ale CEMAT pentru ∗ dezvoltarea turismulul ∗ politicile de amenajare a zonele maritime si costlere - R18 (85) ∗ dezvoltarea echilibrata a regiunilor - R1 (85) Numeroase actiuni, documente si recomandari ale CEMAT au fost preluate de Adunarea Parlamentara a CE (Comunitatii Europene), de Comitetul de Ministrii ai CE si de Adunarea permanenta a Puterilor locale si regionale din Europa, care au adoptat rezolutii c u p r i v i r e l a AT Actiunile CEMAT au exercitat o influenta importanta asupra UE si demersurilor organismelor acestela in domeniul AT, determinand promovarea unor documente precum ESDP (European Security And Defence policy) in 1999 sau Agenda 12
  13. 13. Teritoriala in 2007. CELE 8 REUNIUNI ALE CEMAT ULTERIOARE ADOPTAR11 CARTEI AT • 1985 - Haga - dezbaterea proceselor decizionale in domeniul AT • 1988 - Lausanne - rezolutie privind utilizarea rationala a solului • 1991 - Ankara - ameliorarea instrumentelor de utilizare rationala a solului se publica SCHEMA EUROPEAMA DE AMEMAJAREA TERITORIULUI • 1994 - Oslo - se discuta strategia de dezvoltare durabila si amenajarea teritoriului • a spatiului european dupa anul 2000 • 1997 - Limasol -amenajarea durabila a spatiului European si protejarea resurselor • de ape. • 2000 - la Hanovra conferinta CEMAT adopta cele 10 principii ale dezvoltarii spatiale durabile a continentului european • 2003 - Ljubljana - implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a Europei • 2006 - Lisabona - se discuta despre crearea de retele pentru o dezvoltare durabila a spatiului european; titlul reuniunii: "Bridges over Europe" In Europa administrarea teritoriului AT are istorii si moduri de aplicare diferite de la tara la tara. Interesul comun pentru acest domeniu la nivel continental, se manifesta pregnant odata cu dezvoltarea si consolidarea pietei unice europene si cu procesul de largire a Uniunii Europene dupa 1990. Totusi primele actiuni concrete dateaza din deceniul al 7-lea, si se leaga de activitatea. si conferintele annuale ale ministrilor amenajarii teritoriului (CEMAT) si care se remarca prin cateva momente cheie care ar fi Torino - 1970, Torremolinos -1983 si Hanovra – 2000. Daca la sfaritul anilor '60 in Europa amenajarea teritoriului si planificarea. spatiala incep sa fie o preocupare constanta a guvernelor din principalele tari europene, la sfarsitul anilor '90, in prag de secol XXI, ministri amenajarii teritoriului din tarile membre ale Consiliului Europei (in numar de peste 40) adopta o declaratie importanta si cu larg impact, petru o dezvoltare durabila a teritoriului european. 13
  14. 14. CELE 10 PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALA DURABILA A TERITORIULUI EUROPEAN (HANOVRA 2000) 1..promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltari socio-economice echilibrate si prin ameliorarea. competitivitatii 2.promovarea impulsurilor de dezvoltare generate de functiunile urbane si de ameliorarea relatiilor dintre orate si sate; 3.promovarea conditiilor de accesibilitate mai echilibrate; 4. dezvoltarea accesului la informatii si cunoastere; 5.reducerea atentatelor asupra mediului; 6.valorificarea si protectia resurselor si patrimoniului natural; 7.valorizarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; 8.dezvoltarea resurselor energetice in mentinerea securitatii; 9.promovarea turismului calitativ si durabil; 10.limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale. AT IN ROMANIA - SCURT ISTORIC Reglementarile feudale de folosinta a terenurilor Colonizarile Reglementarile si legiuirile teritoriale din sec. XVIII Reglementarea "urbariala" (Transilvania 1836) Cadastrul lui Alexandru Ghica Primele planuri de urbanism - sec. XVIII - XIX: Timisoara, Giurgiu, Braila, Focsani, orase noi: Turnu Magurele, Oltenita (Regulamentele Organice) Ion lonescu de la Brad • Primele proiecte de organizare a teritoriului agricol • Primele monografii judetene (Dorohoi, Mehedinti, Putna) - 1866-69 • Sistematizarea satelor (legea rurala) - Maier si Aurelian • 1864 - Legea comunelor - planurile de aliniere si regulamentele de constructie Primele structuri organizatorice: • Comitetele permanente de aprobare a planurilor (1864) • Casa lucrarilor orasului Bucuresti (1894) • Societatea comunala de locuinte ieftine (1911) Amenajarea teritoriului in perioada 1918 - 1944 • reorganizarea administrativa dupa Marea Unire • legea de unificare administrativa din 1925 14
  15. 15. • forurile de avizare si indrumare pentru sistematizare urbana si teritoriala (Consiliul Tehnic Superior din 1919) • primele organisme de specialitate in domeniu: Institutul Urbanistic al Uniunii Oraselor (Cincinat Sfintescu, Florea Stanculescu) primele publicatii: Monitorul UOR, revista "Urbanismul" dezvoltarea invatamantului superior in domeniu dezvoltarea economica si industrializarea Scoala romaneasca de sociologie: Dimitrie Gusti Congresele Internationale de Urbanism o Urbano-therapeutica o Planurile de sistematizare teritoriala regionala o Planul superubanistic o Sistematizarea satelor Amenajarea teritoriului in Romania se dezvolta in perioada interbelica ca preocupare comuna pentru oras ca entitate si teritoriu. Alte perioade semnificative in evolutia AT • 1944 /1950: schimbari structurale si refacere • 1951 /1960: primele studii regionale si de retea • 1961 /1975: studii complexe, legislate, prognoza • 1976 /1989: instrument politic • 1990: schimbari legislative si principiale • dupa 1990: racordarea la practica europeana "...iar daca urbanismul care a tratat intregul teritoriu al unui stat, in raport cu cladirile si populatia tarei, pentru formarea si conformarea aglomeratiunilor din acel stat, atunci ia numele de superurbanism (urbanism national, Reichsplannung, Raumordnung), insa scopul urmarit este o avantajoasa repartitie, in anumite aglomeratiuni, a populatiei pe acel teritoriu, pentru o productie maxima si un trai optim al populatiei..." "Superurbanismul avand in vedere ca obiect studiul ;i pregatirea folosintei teritoriului in raport cu distributia cu caracter permanent a populatiei unui stat, rezulta ca factorii de studiat sunt: a) teritoriul... si b) populatia ..." (Cincinat Sfintescu- autor al unei vaste opere teoretice se leagã denumirea de sistematizare si notiunea de plan superurbanistic – echivalentul de azi al unui plan de amenajare a teritoriului naþional. El a propus realizarea de planuri regionale pentru o serie de zone cu potential deosebit de dezvoltare (printre care Valea Prahovei, Litoralul Mãrii Negre). S-a preocupat, de asemenea de sistematizarea satelor, în conditiile efectelor industrializãrii asupra spatiului rural.) 15
  16. 16. ⇒ Legea 58 din 1974 - legea sistematizarii teritoriului si localitatilor rurale si urbane ⇒ Legea 50 din 1991 - autorizarea executarii lucrarilor de constructii (republicata in 2005) si ⇒ Ordinul 91 din 1991 - definefte continutul documentatiilor de AT si U Legea 18 din 1991 (rep. Tn 1998) - privind fondul funciar - destinatia in proprietatea asupra terenurilor Legea 33 din 1994 - exproprierea pentru cauza de militate publica Legea 215 din 2001 - administratia publica locala - responsabilitati ale APL (Administratiei Publice Locale) in AT si U Legea 350 din 2001 - legea AT si U (LATU) Legea 289 din 2006 - modificare si completare LATU (Legea Administrarii teritoriului si urbanismului) - conceptul strategic de dezvoltare spatiala AT IN ROMANIA - CADRUL INSTITUTIONAL SI LEGISLATIV • 1965 - Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare • Consilii Populare, CPCP, institute de proiectare centrale si judetene Dupa 1989 - nou cadru legislativ si institutional La nivel central - minister de resort - Comisia nationala, departament, directie - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT) - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) • coordonare si reglementare a activitatii • realizarea PATN (Planul Amenajarii Teritoriale Nationale) si a altor planuri de interes national • ICLPUAT (INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCTII BUCURESTI ) - inspectiile judetene ale MLPAT • Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Urbanism si amenajarea teritoriului "URBANPROIECT" AT lN ROMANIA - CADRUL INSTITUTIONAL SI LEGISLATIV-din 2008 MDLR - MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI LOCUINTEI Amenajarea teritoriului are o istorie foarte veche. Controlul asupra organizãrii si dezvoltãrii asezãrilor umane s-a practicat din vremuri imemoriale. Civilizatiile timpurii din vãile Tigrului si Eufratului au demonstrat abilitatea de a 16
  17. 17. pune ordine în locurile în care se desfãsura viata unor comunitãti cu mare densitate si au creat un sistem elementar de asigurarea a serviciilor si utilitãtilor. Expansiunea colonialã romanã s- a remarcat prin dispersia pe întregul teritoriu al imperiului a unor planuri standardizate de orase (azi le-am spune tipizate). Urmele unuia din aceste exemple se regãsesc si în þara noastrã la Turnu Severin. Nu numai cã amenajarea teritoriului are o lungã istorie, dar putem spune cã într-o oarecare mãsurã orice dezvoltare este planificatã. De ex. o locuinþã este gânditã (planificatã) si construitã astfel ca sã maximizeze functia, aspectul estetic, lumina, dotarea si utilarea. La fel se întâmplã si în cazul unui bloc de locuinte. Fãrã sã fortãm foarte tare comparatia, procesul se repetã la scara orasului si la scara unor teritorii mai largi. Ceea ce diferã este scara problemelor, multiplicitatea intereselor (actorilor) si a aspectelor care trebuie luate în considerare. Intr-o formulare sinteticã amenajarea teritoriului are grijã ca sã existe „terenul potrivit” la „momentul potrivit” pentru „oamenii potriviti”. Evolutii si tendinte recente – sporirea rolului amenajãrii teritoriului Incepând din 1968 se manifestã interesul la nivel european pentru amenajarea teritoriului. A devenit tot mai evident pentru specialistii si expertii Comisiei Europene cã „planificarea spatialã nu poate fi fãcutã în mod izolat”. Se recunostea prin aceasta rolul amenajãrii teritoriului în sprijinirea si orientarea cresterii economice la nivel continental, precum si necesitatea de a pãstra patrimoniul natural si construit al Europei. Asistãm astfel la o nouã orientare prin care se recunosc efectele pe care dezvoltarea spatialã le poate avea nu numai în cadrul tãrilor membre, ci si asupra zonelor învecinate si a Europei în ansamblul ei. Odatã cu introducerea fondurilor structurale (de sprijin al dezvoltãrii în tãrile membre) devenea evidentã nevoia de a coordona investitiile publice si/sau private pentru a reduce disparitãtile regionale, a spori eficienta acestor fonduri. Intrucât problemele nu se opresc la granitele statelor, este necesarã abordarea acestora în context transfrontalier sau transnational. Nu în ultimul rând, Europa a devenit tot mai constientã de necesitatea dezvoltãrii durabile si a stabilirii unui echilibru între cresterea economicã si protectia mediului si a patrimoniului construit. A.T. trebuie sã fie democraticã, globalã, functionalã si prospectivã, având o dimensiune europeanã dar si nationalã. În acelasi timp, A.T. faciliteazã coordonarea si cooperarea între diverse nivele de decizie si egalizarea resurselor financiare. Nivelele de implementare sunt: · nivelul local: coordonarea planurilor de dezvoltare ale autoritãtilor locale, tinând cont de interesele esentiale ale A.T. la nivel regional si local; · nivelul regional – este nivelul cel mai potrivit pentru politicilor de A.T.: coordonarea dintre 17
  18. 18. autoritãtile regionale, cu autoritãtile locale si nationale, dar si între regiuni din state vecine; · nivelul national: coordonarea diferitelor politici de A.T. si armonizarea obiectivelor nationale si regionale; · nivelul european: coordonarea politicilor de A.T. cu scopul de a fi atinse obiectivele de importantã europeanã si pentru o dezvoltare generalã echilibratã. La toate nivelele mentionate, politicile de A.T. trebuie sã se bazeze pe participarea activã a cetãtenilor. Carta de la Torremolinos a pus astfel bazele formulãrii unui concept de amenajare a teritoriului european si se solicitã tuturor institutiilor, administratiilor si organizatiilor ce se ocupã cu A.T. sã tinã cont, în activitatea lor, de continutul acestei carte. Pentru diferitele categorii de teritorii au fost formulate obiective specifice: zonele rurale, zonele urbane, zonele frontaliere, zonele montane, regiunile cu diferente structurale, regiunile în declin, zonele costiere si insulele. Amenajarea teritoriului national In articolul 3, alineatul 3, Constitutia stabileste ca teritoriul este organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete si ca in conditiile legii unele orase sunt declarate municipii. Prin organizarea administrativa a teritoriului se intelege delimitarea acestuia cu unitatile administrative teritoriale in scopul situarii autoritatii administrative publice si locale si judetene, precum si a instantelor judecatoresti, ca si cu scopul aplicarii principiilor autonomiilor locale si al descentralizarii politice. Reteaua de localitati. Din legea cu numarul 351 din 24 iulie 2001, a fost aprobat de Parlamentul Romaniei planul de amenajare al teritoriului national si reteaua de localitati. Reteaua nationala de localitati este compusa din localitati urbane si localitati rurale urbanizate pe ramuri. Potrivit legii, ierarhizarea localitatilor pe ranguri este urmatoarea: a. rangul 0: Capitala Romaniei – municipiul de importanta europeana; b. rangul 1: municipii de imporntanta nationala cu influenta potentiala la nivel european. Sunt 11 municipii de rang 1, galati-ul fiind pe locul 5 ca marime; c. rangul 2: municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati. Exista 81 municipii in acest rang; d. rangul 3: orasele; 172 ca numar; e. rangul 4: sate, resedina de comuna; f. rangul 5: sate componente ale comunelor sau sate incluse municipiilor si oraselor. 18
  19. 19. Trecererea localitatilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, dupa consultarea populatiei prin referendum, si a institutiilor implicate, in conditiile legii cu respectarea principalilor indicatori cantitativ si calitativ minimali prevazuti pentru localitatile urbanesi pentru localitatile rurale. Principalii indicatori, elementele si nivelele de dotare prevazute de lege pentru ierarhizarea localitatilor urbane si rurale, stau la baza criteriilor de stabilire a impozitelor si taxelor. In ceea ce priveste organizarea de noi comune, aceasta se face prin lege, la propunerea consiliului local in urma consultarii prin referendum local a populatiei din unitatea administrativa teritoriala de la care se preiau localitatile rurale in cauza pe baza documentatiei prin care se atesta indeplinirea conditiilor minime de dotare. Pentru dezvoltarea echilibrata a localitatilor urbane si rurale, Guvernul cu participarea autoritatilor administrative publice locale, actioneaza pentru sprijinirea si revizuirea unor comune in care s-au produs scaderi accentuate de populatie in ultimii ani. In vederea dezvoltarii echilibrate a teritoriului din zona capitalei Romaniei si a municipiilor de rangul 1, unitatile administrative teritoriale de baza sin aceste zone se pot asocia intr-un parteneriat coluntar in scopul finantarii de zone metropolitane aferente spatiului urban. Zonele metropolitane actioneaza ca entitati independente, fara personalitate juridica la distante de pana la 30 km, si cuprind localitati urbane si rurale intre care s-au dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri. Zonele metropolitane pot functiona pe un perimetru independent de limitele unitatilor administrative teritoriale stabilite de comun acord de autoritatile administrative publice locale. In vederea optimizarii evolutiei marilor aglomerari urbane, se pot infiinta in cadrul acestora, zone de dezvoltare cu acordul consiliilor locale si dupa consultarea populatiei. Planurile de dezvoltare nationala regionala, inclusiv cele transfrontaliere si dezvoltare pentru integrarea in spatiul european, precum si cele sectoriale se elaboreaza pe baza planului de amenajare a teritoriului national. Cadrul legal si institutional Parlamentul României - Dezbate si adoptã legile care constituie sectiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului national (PATN) 19
  20. 20. Guvernul României - Coordoneazã activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national. - Stabileste, în raport cu Programul de guvernare, programe prioritare, linii directoare si politici sectoriale. - Avizeazã sectiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului national (PATN). - Adoptã Planul National de Dezvoltare. Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Locuintei MDRL – coordoneazã activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national si dezvoltarea regionalã. Exercitã controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. MDRL este organul specializat al Guvernului în domeniul amenajãrii teritoriului si urbanismului, având în aceastã calitate urmãtoarele atributiuni: . elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national (PATN); . elaborarea Programului Operational de Dezvoltare Regionalã POR, care fundamenteazã planurile de dezvoltare regionalã; . elaborarea programelor de cooperare teritorialã europeanã; . elaborarea Regulamentului General de Urbanism RGU; . avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului, de urbanism si de locuire; . colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice centrale pentru fundamentarea din punct de vedere al amenajãrii teritoriului si urbanismului, a programelor strategice sectoriale; . colaborarea cu agentiile pentru dezvoltarea regionalã, consiliile judetene si consiliile locale, precum si urmãrirea modului în care se aplicã programele guvernamentale si liniile directoare în domeniul amenajãrii teritoriului si urbanismului la nivel regional, judetean si local; . avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit competentelor stabilite prin lege. MDRL initiazã si finanteazã sectiunile specializate ale PATN în domenii de maxim interes pentru dezvoltarea socio-economicã echilibratã si durabilã a teritoriului, precum si studiile si cercetãrile necesare pentru fundamentarea metodologiilor si reglementãrilor specifice din domeniul sãu. Conceptul de amenajare a teritoriului în România este racordat la principalele documente europene din acest domeniu. Acesta se concretizeazã prin studii, planuri, programe si proiecte care armonizeazã la nivel teritorial politicile economice, sociale, ecologice si culturale în vederea asigurãrii dezvoltãrii durabile în profil spatial a diferitelor zone ale tãrii. Documentatiile de amenajare a teritoriului Prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism întelegem planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei legi. a) Planul de amenajare a teritoriului naþional - PATN b) Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ c) Planul de amenajare a teritoriului judeþean - PATJ Planurile de amenajare a teritoriului formeazã un tot ierarhic si au caracter director 20
  21. 21. a) Planul de amenajare a teritoriului national – PATN este suportul dezvoltãrii complexe si durabile inclusiv al dezvoltãrii regionale a teritoriului si reprezintã contributia specificã a tãrii noastre la dezvoltarea spatiului european si premiza înscrierii în dinamica dezvoltãrii economico-sociale europene. PATN are caracter director si reprezintã sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung si determinã dimensiunile, sensul si prioritãtile dezvoltãrii în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerintelor europene . PATN a fost conceput sub forma unor sectiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de cãtre Parlamentul României Propunerile au la bazã analiza criticã a situatiei existente, cu evidentierea zonalã si punctualã a disfunctionalitãtilor ce se manifestã în profil teritorial, prospectarea evolutiei traficului în concordantã cu obiectivele generale de dezvoltare economico – socialã a tãrii. PATN Sectiunea I – Cãi de comunicatie PATN Sectiunea II – Apa PATN Sectiunea III – Zone protejate PATN Sectiunea IV – Reteaua de localitãti PATN Sectiunea V – Zone de risc PATN Sectiunea VI – Turism b) PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL – PATZ PATZ se întocmeste pentru teritorii grupate într-o zonã cu caracteristici comune, geografice, economice sau/si de altã naturã, care cuprinde în întregime sau partial teritoriul administrativ al mai multor unitãti teritorial administrative.Acest tip de plan genereazã politici teritoriale zonale pe probleme concrete de interes comun. Planurile de Amenajare a Teritoriului Zonal – in functie de teritoriul pentru care se elaboreazã pot fi: regional, interjudetean, interorãsenesc, intercomunal, periurban, metropolitan (al municipiilor de rangul 1) si frontalier. Aceste planuri definesc cadrul de desfãsurare a activitãtilor economice si sociale în concordantã cu planurile de amenajare a teritoriului superioare. Pe baza acestor planuri se stabileste profilul socio-economic si zonificarea teritoriului în functie de posibilitãtile de dezvoltare a unitãtilor economice corelate cu disponibilul de fortã de muncã, amplasarea constructiilor, dotãrilor si echipãrilor, respectând patrimoniul natural, trãsãturile specifice urbanistice si utilizarea rationalã a terenurilor în cadrul unei organizãri structurale a perimetrului construibil. c) Planul de amenajare a teritoriului judetean - PATJ - se întocmeste pentru teritoriul administrativ al judetului si reprezintã expresia spatialã a programului de dezvoltare socio-economicã a acestuia. PATJ are rol de armonizare a dezvoltãrii durabile a teritoriului si preia prevederile planurilor de amenajare a teritoriului zonal sau national. 21
  22. 22. Elaborarea acestor planuri este o conditie pentru realizarea Planurilor Urbanistice Generale ale unitãtilor administrativ teritoriale componente. 90% din judetele tãrii au planurile de amenajare a teritoriului judetean avizate si aprobate conform legii. Planurile de amenajare a teritoriilor zonale – PATZ - si judetene - PATJ - contin programe de mãsuri pe termen scurt, mediu si lung care privesc înlãturarea sau ameliorarea disfunctionalitatilor si disparitãtilor care se manifestã în acea zonã. Amenajarea teritoriului la nivel UE: TERITORIUL - este considerat o nova dimensiune a politicii europene (se adauga politicilor sectoriale: economice, sociale, de mediu) Scopul major: o dezvoltare echilibrata si durabila Factorii determinanti ai dezvoltarii amenajarii teritoriului: ♦ continua integrare si cooperare intre Statele Membre (SM) ♦ cresterea rolului si importantei comunitatilor locale in AT ♦ procesul de extindere a UE si relatiile de vecinatate O DEZVOLTARE SPATIALA POLICENTRICA SI O NOUA RELATIE URBAN - RURAL • Dezvoltare spatiala policentrica si echilibrata • Orate si regiuni urbane dinamice, atractive si competitive • Arii rurale productive cu dezvoltare endogena (prin valorificarea • resurselor locale) si diversificata • Parteneriat urban - rural UN ACCES ECHIVALENT LA INFRASTRUCTURA SI CUNOASTERE 22
  23. 23. • o abordare integrata in scopul imbunatatirii legturilor de transport si accesului la cunoastere • Model de dezvoltare policentric: o baza pentru o accesibilitate mai buna • Utilizare eficienta si durabila a infrastructurii • Difuzarea inovarii si cunoasterii O GESTIUNE INTELEAPTA A PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT • 1.Patrimoniul natural si cultural ca resursa pentru dezvoltare • 2.Conservarea si dezvoltarea patrimoniului natural • 3.Managementut resursei de apa - o provocare pentru o dezvoltare durabila • 4.Gestiunea /managementul creativ al peisajelor culturale • 5.Gestiunea /managementul creativ al patrimoniului cultural Compararea strategiilor de amenajare a teritoriului romanesc cu cel al celorlalte state membre UE Context si principii la nivelul celorlalte state member UE Sunt trei factori contextuali care joacã un rol fundamental în stabilirea caracteristicilor sistemelor de amenajare teritoriala din tãrile membre ale Uniunii Europene si anume: • Constitutia; • Structura guvernamentalã; • Cadrul legislativ. Constitutia Caracteristicile esentiale ale amenajarii teritoriului sunt de regulã stabilite prin 23
  24. 24. constitutia tãrilor respective. Diferentele între tãri decurg din douã aspecte: a) Mãsura în care constitutia defineste drepturile si responsabilitãtile individuale si publice. In unele constitutii sunt definite drepturi speciale legate de dezvoltare, proprietatea asupra terenului si drepturile de proprietate. Aceste drepturi la rândul lor influenþeazã organizarea, prioritãtile si functionarea planificãrii spatiale. b) Structura guvernamentalã stabilitã prin constitutie si alocarea competentelor în raport cu amenajarea teritoriului. Structura administratiilor publice este evident un factor major în punerea în aplicare a planificãrii, iar în unele tãri constitutia protejeazã si autonomia nivelelor inferioare ale autoritãtilor de interventia nivelului national. Existã exemple numeroase în care constituþia stabileste drepturile fundamentale cu implicatii asupra amenajarii teritoriale. De exemplu în Olanda si Spania, constitutia prevede dreptul fiecãrui cetãtean la o locuintã decentã, ceea ce explicã importanta pe care o dau ambele tãri alocãrii de locuinte. In Italia, de asemenea, constitutia stipuleazã dreptul cetãtenilor la un loc de muncã si la locuintã. In Germania principiul constitutional al conditiilor de trai egale pe tot cuprinsul tãrii se reflectã în mod foarte concret în mecanismul de redistribuire a resurselor între landuri (Finanzausgleich). Constitutiile stipuleazã si alte drepturi care pot veni în contradictie cu obiectivele si politicile de amenajarea teritoriala. De exemplu, în Finlanda si Portugalia constitutia garanteazã efectiv dreptul proprietarilor de a construi pe propriul lor teren; apar astfel cabane de-a lungul litoralului, ceea ce vine în conflict cu obiectivele de protectie a mediului. In materie de proceduri, constitutiile pot garanta dreptul solicitantilor sau a unor terte pãrti sã facã obiectii sau sã atace în justitie deciziile de planificare. In sfârsit, constitutiile stabilesc obligatiile autoritãtilor publice, ale proprietarilor de teren si ale promotorilor în probleme de echipare si compensatii. In unele tãri sunt putine prevederi specifice legate de planificarea spatialã. In aceste cazuri, drepturile si obligatiile cetãtenilor, precum si organizarea problemelor legate de amenajarea teritoriului sunt stipulate prin legi speciale. (Este cazul Angliei, care nu are o constitutie scrisã, dar si al altor tãri în care constitutiile nu acoperã problemele legate de amenajarea teritoriala). Structura guvernamentalã Unul din rolurile majore ale constitutiilor este acela de a stabili nivelele administratiilor publice, si competentele acestora, inclusiv cele legate de amenajarea teritoriala 2 Prin structura guvernamentalã se întelege structura autoritãtilor 24
  25. 25. administratiilor publice. Pe parcursul prezentei lucrari a fost pãstrat termenul de “guvern” (mai scurt) utilizat în limbile anglo-saxone atât pentru nivelul central, cât si pentru cel local. Sistemele de amenajare teritoriala pot fi definite în raport cu 6 caracteristici esentiale: • Sfera de cuprindere a sistemului: aceasta se referã la seria de obiective politice care intrã în competenta sistemului de planificare si pe care acesta le poate influenta; gradul de integrare între sistemul de planificare spatialã si planificarea si investitiile din diferitele sectoare, diferenta esentialã dintre diferitele sisteme constând între sistemele care integreazã planificarea economicã si socialã cu planificarea spatialã si cele care se ocupã mai strict numai de controlul folosintelor de teren. Intr-o serie de state existã o semnificativã integrare oficialã între planificarea socialã, economicã, de mediu si de infrastructurã si sistemele de planificare spatialã - Austria, Franta, Germania, Finlanda si Olanda sunt tãri în care o asemenea integrare, de diferite intensitãti, existã; Marea Britanie, Irlanda si Portugalia sunt pe cale sã facã asemenea legãturi cu celelalte sisteme de planificare. • Tipul de planificare la nivel national si regional: acesta este un factor important, deoarece el ilustreazã în principal tendintele diferite dintre tãrile membre; la nivel municipal si local toate sistemele de planificare prezintã abordãri apropiate, utilizând planuri si reglementãri ca instrumente principale; variatiile semnificative se manifestã în domeniul planificãrii la nivel national si regional; unele tãri, precum Danemarca si Finlanda, au în mod explicit planuri la nivel national, altele nu au planuri nationale cu o dimensiune spatialã; planificarea la nivelele nationale si regionale depinde în mare mãsurã de structura administrativã a tãrilor respective. Danemarca: relatii ierarhizate intre nivelurile teritoriale PLAN NATIONAL: cuprinde directive generale, puteri specifice (interventii), proiecte pilot (PP), anchete si informatii, ghiduri informative etc. PLANURI REGIONALE: (14 provincii/ comitate) : cuprind orientari pentru 12 ani (revizuit la 4 ani) in ceea ce priveste: dezvoltarea urbana, mediul rural, protectia cadrului natural, infrastructure majore; PLANURI MUNICIPALE (275) – au caracter predominant director, prevederi cadru 25
  26. 26. obligatorii (zone urbane, zone turistice etc.), sunt revizuite la 4 ani, impreuna cu planuri sectoriale si financiare – baza pentru planurile de actiune, fundamenteaza politicile municipale; PLANURI LOCALE: reglementeaza utilizari de terenuri, regimul constructiilor si caracteristici arhitecturale; obligatorii pentru anumite categorii de proiecte (consultarea publicului este obligatory) • Locul centrului de putere pentru operationalizarea sistemului se referã la structura administrativã - la caracterul acesteia - centralizat, regional sau local; în acest domeniu se observã o tendintã accentuatã de trecere spre întãrirea puterii la nivel regional; în Austria, Belgia, Germania, Italia si Spania se exercitã puteri importante la nivel regional, prin sisteme de guvernare regionalizate sau federale; creste în general tendinta de a elabora planuri spatiale cu caracter de coordonare si de a integra aceste planuri cu planurile de dezvoltare regionale si cu documentele de programare convenite cu Uniunea Europeanã; în evaluarea gradului de descentralizare este necesar sã se facã distinctia între (1) descentralizarea administrativã cãtre puterile si factorii de putere locali, precum si cãtre consilii locale alese, cu putere de decizie si (2) mãsura în care guvernul central îsi pãstreazã influenta prin puteri de supraveghere. Puerea rezida la nivelul Guvernului Danemarca, Finlanda, national, dar anumite competente pot Franta, Grecia, Irlanda, Unitare fi delegate, pentru anumite unitati Luxemburg, Olanda, teritoriale, unor departamente ale Portugalia, Suedia, Marea Guvernului sau administratiilor locale Britanie Puterea rezida la nivelul guvernului Italia central si la nivelele imediat inferioare Spania Regionale si distributia competentelor este stabilita direct prin Constitutie Puterea este impartita intre guvernul Austria national si cele regionale, fiecare Belgia Federale dispunand de autonomie in anumite Germania domenii si de competente de legiferare • Rolul relativ al sectoarelor public si privat: se referã la mãsura în care realizarea politicilor de planificare spatialã se bazeazã pe surse publice sau private si dacã dezvoltarea este orientatã predominant de plan sau de piatã; în unele sisteme existã o relatie foarte strânsã între 26
  27. 27. planificare si implementare, statul având importante puteri în implementare; este o practicã curentã în multe state membre ca sectorul public sã aibã un rol important în procesul de implementare, îndeosebi în cazul unor proiecte mari, complexe de dezvoltare urbanã; în schimb, în Grecia, Spania si într-o oarecare mãsurã în Anglia, implicarea sectorului public în implementarea dezvoltãrii este mult mai redusã, planificarea fãcutã de sectorul public având în principal rolul de a promova si reglementa actiunile investitorilor privati. • Cadrul legislativ include legislatia care reglementeazã planificarea spatialã, mãsura în care planurile si politicile au putere de lege si existenta unor drepturi constitutionale sau altele legate de teren si proprietate; multe dintre statele membre au inclus într-o singurã lege sau un numãr redus de acte normative cea mai mare parte a legislatiei referitoare la planificarea spatialã; acestea includ si problemele de mediu si altele si indicã importanta pe care amenajarea teritoriala o are în activitatea guvernelor respective; Grecia, Italia si Portugalia au un sistem legislativ mai fragmentat, ceea ce le face mai putin comprehensive; în majoritatea statelor membre, instrumentele de planificare, îndeosebi la nivel de detaliu, au fortã de lege. (Cadrul legislativ pentru planificare spatialã (amenajare teritoriala) în tãrile Uniunii Europene este foarte complex, mare parte constituind-o legislatia la nivel national si regional. Modul de organizare a cadrului legislativ are implicatii importante pentru analiza si întelegerea functionãrii planificãrii spatiale, cu referire în special la numãrul si complexitatea legilor si la nivelul de administratie care initiazã legile. Desi fiecare stat membru are cadrul sãu legislativ specific, pot fi identificate douã mari categorii.In prima categorie sunt cuprinse statele membre care au o lege fundamentalã, cea care constituie baza pentru reglementarea constructiilor si pentru elaborarea instrumentelor de planificare. La aceasta se adaugã, de regulã, un numãr mic de alte legi, cu referire specificã la probleme precum monumente istorice, renovare urbanã si evaluarea mediului. Poate exista si legislatie suplimentarã pentru probleme cum ar fi competentele autoritãtilor locale si subdiviziunile proprietãtilor (parcelarea). Instrumentele de planificare propriu-zise pot deveni pãrti ale legislaþiei. Aceste legi sunt, desigur, modificate în timp si completate cu legislatie secundarã prin regulamente si ordine.Tãrile din nordul Europei aplicã acest tip de legislatie, care desi este complexã, oferã oreferintã centralã de bazã în legea principalã.) Belgia 1962 Legea pentru planificarea spatiala 1991 Ordonanta Organica a planificarii si urbanismului 1962 Legea pentru planificarea spatiala – cu numeroase modificari ulterioare, pentru Flandra 27
  28. 28. 1984 Codul valon al amenajarii teritoriului, urbanismului si patrimoniului (ultima editie 1994), Valonia Danemarca 1992 Legea planificarii (amenajarii) 1986 Codul federal de constructii, modificat in 1990 prin Tratatul de Germania Reunificare si in 1993 printr-un supliment 1983 L. 1337 Legea pentru extinderea legii pentru planurile urbane si Grecia dezvoltarea urbana; l. 1577-1985 Regulament general de constructii; legislatie extreme de complexa cu multe legi separate si regulamente. 1992 Texto Refundido de la Ley somber el Regimen de Suelo y la Spania Ordenacion Urbana si mai multe legi ale guvernelor regionale si comunelor autonome 1995 Legea de orientare pentru dezvoltarea si amenajarea teritoriului; Franta Codul urbanismului 1963 Legea guvernelor locale (planificare si dezvoltare), modificata Irlanda prin Legile de Planificare ulterioare si prin Regulamentul guvernelor locale din 1994 1942 Legea nr. 1150, 1967 Legea nr. 765, 1977 Legea nr. 10, Legi Italia regionale 1937 Legea privind amenajarea oraselor si a aglomeratiilor importante; Luxemburg 1974 Legea privind amenajarea generala a teritoriului; 1982 Legea mediului; 1993 Legea parcurilor naturale 1965 Legea pentru planificarea spatiala, cu modificari substantiale in Olanda 1985 si 1994 Austria Legile pentru planificarea spatiala a landurilor Multe legi diferite pe sectoare de activitate, care definesc anumite parti Portugalia ale sistemului, frecvent modificate prin decrete; principala Lege pentru planificare spatiale este Decretul-Lege nr. 794/76 “Lei dos Solas” 1958 Legea pentru constructii; ultimele revizuiri: 1990, 1992, 1994 si Finlanda 1996 Suedia 1987 Legea pentru amenajare si constructii Marea 1990 Town and country Planning Act (1972 in Scotia), modificata in Britanie 2007 • Gradul de maturitate si de finalizare a sistemului: se referã la o serie de factori, precum gradul de acceptare a legislatiei specifice de cãtre populatie; existenta instrumentelor moderne (de ultima orã); gradul de integrare pe verticalã si cooperarea dintre diferitele nivele ale administratiei; existenta unor mecanisme transparente de consultare. • Distanta dintre obiectivele formulate si rezultatele obtinute reprezintã mãsura în care dezvoltãrile care se produc sunt în concordantã cu obiectivele formulate si cu politicile amenajarii 28
  29. 29. teritoriale; în acest context, se pune în evidentã rolul pe care l-a avut amenajarea teritoriala în atingerea rezultatelor efective ale dezvoltãrii. In Romania exista legi si politici de amenajare a teritoriului, am preluat mare parte a reglementarilor UE in domeniu, dar nu sunt pedepsite “corespunzator” abaterile de la aceste legi si regulamente europene si astfel nu exista o traditie in punerea in practica a acestor politici de dimensiune spatiala. Se speculeaza lacunele legislative la nivelul administrarii teritoriului, ajungandu-se pana la nivel micro al organizarii teritoriului - in situatia in care activitatea de constructii din orase si sate a scapat de sub control public – deci diferente intre interesul public si privat in care sunt “satisfacute” interesele private (un numar restrans de actori decid modul de utilizare nu numai al intravilanului; importante pentru “unii” sunt profiturile excesive de pe urma exploatarii terenurilor, si nu calitatea amenajarii teritoriului etc.); - “legea” este “inechitabila”, in sensul ca satisface cu precadere solicitarile (de locuire, circulatie, loisir) adesea supradimensionate ale unei mici parti din populatie, pentru ca accepta ocuparea privata de amplasamente cu vocatie publica, pentru ca permite randamente imobiliare excesive ale unor cetateni in raport cu vecinii lor, pentru ca nu tine cont de relativa egalitate in folosirea spatiului recomandata prin "zonning", deoarece permite initierea de PUZ-uri de catre persoane private; - este “inegala” sub raportul echilibrului dintre public si privat, deoarece promoveaza preponderenta celui din urma: neglijeaza dezvoltarea retelei de spatii publice, nu impune o tratare adecvata a acestora (imprejmuirile si vitrinele oarbe, parterele cu garaje si alte servicii), ba mai mult, permite ocuparea unor spatii publice existente cu destinatii private (proliferarea restaurantelor in parcuri) etc. cu efect asupra caracterului de reprezentare al unor parti de localitate. - dorim sa imbunatatim turismul la nivelul tarii, dar nu exista retele de transport si cai de comunicatie adecvate care sa faca legatura cu tarile Uniunii Europene, nici macar in interiorul tarii nu se poate “discuta” de o retea de transport dezvoltata. “ Strazile noastre arata ca in urma unor bombardamente”. Lipsesc cu preponderenta gradul de maturitate (“maturitate”-precum gradul de acceptare a legislatiei specifice de cãtre populatie; existenta instrumentelor moderne (de ultima orã); gradul de integrare pe verticalã si cooperarea dintre diferitele nivele ale administratiei; existenta unor mecanisme transparente de consultare) si de finalizare a sistemului si se gaseste o mare distanta intre obiectivele formulate si rezultatele obtinute. Concluzii: Analiza gamei atât de largi de probleme economice, sociale si de mediu în mod integrat si echilibrat se poate realiza prin elaborarea comunã a unui cadru de amenajare teritoriala cu implicarea tuturor factorilor relevanti si adecvati si cu sprijinul societãtii civile. Un astfel de cadru trebuie elaborat în conditiile unei perspective pe termen mediu si lung deoarece abordarea eficientã a acestor probleme strategice necesitã un interval lung de timp. Sunt necesare: echilibrarea reînnoirii urbane cu expansiunea urbanã, integrarea folosintei terenului, transporturilor si infrastructurii, sustinerea vitalitãtii si 29
  30. 30. viabilitãtii centrelor orãsenesti si municipale, asigurarea competitivitãtii economice prin oferirea unor posibilitãti de dezvoltare, promovarea includerii sociale, evaluarea impactului dezvoltãrii asupra mediului si protejarea resurselor valoroase. În pofida unei evidente nevoi, o politică urbană UE pe deplin dezvoltata este puţin probabil să se realizeze în următorul deceniu. Cel mult vom vedea problemele urbane sa apara in ordinea de zi a agendei politicilor europene. Acest articol discută despre recentele evoluţii în "Europa urbana" din Uniunea Europeană (UE), cu referire la dezbaterile unei recente iniţiative urbane lansată de către Comisia Europeană (CE). CE a publicat două comunicari urbane, unul în mai 1997, “Spre o Urban Ordinea de zi în Uniunea Europeană”, şi un al doilea, în octombrie 1998, “Dezvoltarea urbană durabilă în Uniunea Europeană”: Un cadru de acţiune, urmată de o UE "European Urban Forum " la Viena, în noiembrie 1998, sub prezentarea Presedentiei Austriece. Luate împreună aceste evoluţii notabile reprezintă un prim pas în elaborarea unei politici europene urbane. Cu toate acestea crearea unui cadru complet dezvoltat de politici urbane Europene se află undeva mai departe in timp. Astfel că nu ar trebui să ne aştepteptam la dezvoltarea rapidă a unei politici urbane în UE. Europa se află în prezent în ceea ce se poate numi o “etapă de învăţare”. Bibliografie 1. Benedek, J. 2004 - Amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala, ed. Presa Universitara Clujeana. 30
  31. 31. 2. Cardas, M. 1984 - Mic lexicon ilustrat al notiunitor de sistematizare, ed. Tehnica, Bucuresti . 3. Candea, M et. all 2006 - Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, ed. Universitara Bucuresti. 4. Enache, C., Ianasi, L., Pascariu, G. 2003 - Dezvoltarea resurselor umane 'in domeniile constructii, urbanism si amenajarea teritoriului Modulul 1: Urbanism si amenajarea teritoriului, 5 vol Conspress, Bucuresti (bibl. UAUIM-III 3873). 31

×