Cartoful

11,025 views
10,542 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
11,025
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
26
Actions
Shares
0
Downloads
66
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Cartoful

  1. 1. Cartoful(Solanum tuberosum)
  2. 2. Incadrare sistematic ӑ <ul><li>INCRENG Ǎ TURA Angiospermae </li></ul><ul><li>CLASA Dicotiledonate </li></ul><ul><li>ORDINUL Solanales </li></ul><ul><li>FAMILIA Solanaceae </li></ul><ul><li>GENUL Solanum </li></ul><ul><li>SPECIA Solanum Tuberosum </li></ul>
  3. 3. Morfologia cartofului <ul><li>Cartoful este o planta erbacee perena cu inaltimea in jur de 60 cm cu flori albe sau alb-violacee si radacini tuberizate </li></ul>
  4. 4. Radacina cartofului <ul><li>Radacinile cartofului prezinta tubercului subpamanteni. </li></ul><ul><li>Tuberculii sunt singurele organe comestibile ale acestei plante deoarece nu contin solanina </li></ul>
  5. 5. Frunza de cartof <ul><li>Frunzele cartofului sunt intrerupt imparipenat-compuse, cu marginea foliolelor intreaga </li></ul>
  6. 6. Florile speciei Solanum tuberosum <ul><li>La cartoful alb florile sunt albe sau alb-galbui in timp ce la cartoful rosu acestea au o nuanta violacee sau roz. </li></ul>
  7. 7. Fructele cartofului <ul><li>Fructul cartofului este o baca sferica, de 1,5-2 cm diametru, violet-verzuie, toxica care contine pana la 300 de seminte. Toxicitatea fructelor cartofului se datoreaza continutului ridicat de solanina </li></ul>
  8. 8. Origine ş i răspândire <ul><li>originar din America de Sud (regiunile înalte şi umede din Peru, Columbia); </li></ul><ul><li>a fost adus în Europa în secolul al XVI-lea (prima oară în Spania, apoi în Anglia); </li></ul><ul><li>s‑a răspândit în zonele cu condiţii favorabile; </li></ul><ul><li>producţii mari se obţin în Germania, Olanda, Franţa, Polonia etc.; </li></ul><ul><li>a fost luat în cultură în România în secolul XIX. </li></ul>
  9. 9. Importanţa ş i compoziţia chimică <ul><li>folosit în alimentaţia omului: -consum direct </li></ul><ul><li>-produse uscate </li></ul><ul><li>-produse semipreparate </li></ul><ul><li>folosit în industrie: </li></ul><ul><li>-amidon, spirt </li></ul><ul><li>-produse pe bază de amidon, spirt (cauciuc sintetic, coloranţi) </li></ul><ul><li>folosit ca hrană pentru animale (porcine, bovine) </li></ul><ul><li>conţine: - 76,3% apă; </li></ul><ul><li> - 23,7% substanţă uscată (17,5% amidon şi proteine): </li></ul><ul><li> - enzime; </li></ul><ul><li> - vitaminele A, B1, B2, C, D, PP; </li></ul><ul><li> - solanină gust amar; poate deranja la stomac; </li></ul><ul><li> devine toxică la 0,1 g/kg masă vie. </li></ul><ul><li>Din o tonă de cartofi se obţin prin prelucrare industrială: </li></ul><ul><li>- 95 litri de alcool de 40˚; </li></ul><ul><li>- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic; </li></ul><ul><li>- 140 de kilograme de amidon uscat; </li></ul><ul><li>- 100 de kilograme de dextrină. </li></ul>
  10. 10. Particularităţi botanice şi biologice <ul><li>de la plantare la răsărire sunt 15‑30 de zile (în funcţie de temperatură); </li></ul><ul><li>de la răsărire până la începutul tuberizării sunt 10‑30 zile (are loc creşterea rădăcinii, a stolonilor, a tulpinii şi frunzelor); Rădăcină fibroasă şi ramificată, rădăcină primară şi rădăcină secundară (stoloniferă); Stoloni – muguri axilari şi terminali; în spaţiul vârfului de creştere există o zonă care se îngroaşă, din care se formează tuberculul. </li></ul><ul><li>tuberizarea (încetarea creşterii plantei aeriene şi creştere tuberculului) durează 25‑45 de zile; </li></ul><ul><li>Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele şi lujerii îngălbenindu‑se) durează 20‑40 de zile. </li></ul><ul><li>Pe suprafaţa tuberculului există ochi , formaţi din 3 muguri la subsoara unui rudiment de frunză, care se numeşte sprânceană. În condiţii optime de perminare, cartoful încolţeşte (mugurele central) se transformă în colţ. </li></ul>
  11. 11. Clasificare <ul><li>după perioada de vegetaţie: Soiuri timpurii – Fresco (95 de zile, perioada de vegetaţie); semitimpurii – Bran, Rustic, Teo (95‑110 zile); semitârzii – Super (110‑130 zile) târzii – Titus (peste 30 de zile). </li></ul><ul><li>după calitate: Clasa A – pentru salate (tuberculii mai puţin făinoşi, nu se sfărâmă la fierbere; consistenţă tare); Clasa B – pentru diferite preparate culinare (mai puţin făinoşi, crapă uneori la fierbere; amidon fin); Clasa C – făinos, are consistenţă redusă şi crapă la fierber; Clasa D – foarte făinos, se sfărâmă complet; amidon grosier folosit în industria sa. </li></ul>
  12. 12. Soiuri de cartof înscrise în catalogul oficial 2007 2006 2006 1997 2003 2002 2002 2003 1999 1999 1995 1994 1999 Agata Almera Alwara Amorosa Artemis Atlas Cosmos Escort Fresco Impala Anul reînscrierii (radierii) Anul înregistr a rii Denumirea soiului
  13. 13. 2006 2006 2006 2006 1999 1995 2001 1998 1998 2001 1998 2002 1999 1996 1995 1994 2001 Karlena Kondor Maranca Mariana Minerva Molii Oscar Palma Pamina Provento Romano Sante White Lady
  14. 14. Zone de favorabilitate <ul><li>foarte favorabile – depresiunile intramontane şi extramontane (temperaturi de 16‑18°C, precipitaţii anuale mai mari de 600 mm/an); </li></ul><ul><li>favorabile – dealuri subcarpatice (temperaturi de 19‑20°C, precipitaţii anuale mai mici); </li></ul><ul><li>favorabile pentru cultura timpurie – în Sud, în Sud‑Est, în Arad,în Sudul Moldovei, în Dobrogea. </li></ul>
  15. 15. Relaţiile cu factorii de mediu <ul><li>căldura – creşterea plantelor şi formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15‑18°C; la temperaturi de –2 sau ‑3°C cartoful este complet distrus; </li></ul><ul><li>lumina – este pretenţios faţă de lumină mai ales în faza formării tuberculilor; la umbră nu formează tuberculi; </li></ul><ul><li>umiditatea – are cerinţe mari faţă de umiditate; seceta determină stagnarea creşterii tuberculilor, reducerea producţiei şi capacitatea de păstrare; </li></ul><ul><li>solul – are cerinţe ridicate faţp de sol; preferă soluri nisipo‑lutoase, luto ‑ nisipoase, aluvionare, afânate, bine aerisite, fertile. </li></ul>
  16. 16. Rotaţia culturii <ul><li>Înaintea cartofului se cultivă: familia leguminosae grâu, orz şi porumb. </li></ul><ul><li>Se recoltează: </li></ul><ul><li>cartofii timpurii – manual, când au aproximativ 30 de grame; </li></ul><ul><li>ceilalţi – când vrejii sunt uscaţi. </li></ul>
  17. 17. Dăunători şi boli <ul><li>Cărăbuşul de mai (larva roade galşeria în tubercul, şi aici se restbilesc bacteriile şi ciupercile, care produc putrezirea); </li></ul><ul><li>Gândacul de Colorado (roade frunzele); </li></ul><ul><li>Boli: </li></ul><ul><li>Viroze (viruşi); </li></ul><ul><li>Râia comună a cartofului; </li></ul><ul><li>Mana (pete brun‑roşiatice pe frunze); </li></ul><ul><li>Făinarea (frunzele acoperite cu un miceliu albicios). </li></ul>

×