Your SlideShare is downloading. ×
Aservirea Romaniei
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Aservirea Romaniei

526
views

Published on

Published in: Spiritual

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
526
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
19
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. EMINESCU ECONOMISTUL Subiectul? POLITIC AL MILENIULUI III Îndatorarea externă a României. Prim-ministru al României: de Radu Mihai Crişan “Zestrea de credibilitate pe care o are astăzi România este foarte importantă. Aceasta se converteşte acum în bani pentru România”, a declarat premierul(;) la videoconferinţa cu prefecţii. El a „Proprietarii adevăraţi subliniat faptul că decizia Board-ului FMI şi în perspectivă ai de acorda ţării noastre tranşele a doua şi bunurilor ipotecate din ţară a treia din acordul stand-by reprezintă o sunt detentorii străini de dovadă că România şi-a îmbunătăţit sensibil imaginea externă. titluri române”. (Notă: Marius Dobrescu- Amos News. Data publicării: Mihai Eminescu, În numărul 30 Aug 2002. său din urmă…, Timpul, 1 http://2002.informatia.ro/Nastase_despre_credibilitatea decembrie 1882, în Opere, _Guvernului-2208) vol. XIII, Ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Mihai Eminescu: „Dar creditul Editura Academiei Române, Bucureşti, 1985, pag. 231 statului e sus, ni se zice. Să nu se uite cumcă încă aveţi ce vinde. Mai sunt de vândut trupurile de moşii ale statului, mai e de vândut dreptul de-a le cumpăra; mai sunt de vândut încă multe din România din câte strămoşii au păstrat. Şi, daca ne veţi întreba care e Seară rece. De iarnă. Discut cu împrejurarea ce inspiră străinătăţii directorul unei curajoase reviste culturale. încredere în solvabilitatea statului român, Mă-ntreabă: Poţi face un articol despre vă vom spune asemenea care e. Eminescu? Gândirea economică? Vreo Din ce în ce elementele naţionale patru pagini? sunt substituite prin cele străine; siguranţa că România devine un simplu Ce pot surprinde-n patru pagini? nume pentru a însemna colonii din centrul Pertinent? Europei lângă Dunăre, siguranţa că Enunţ fugar subiectele economice poporul nostru nu mai e în stare de-a-şi ale Eminescului şi-mi consum tot spaţiul. recâştiga vreodată pământul patriei sale Fără a le înfăţişa în chip viu. Fără măcar din mâini străine, pe această siguranţă că să reuşesc de a le consemna pe toate... viitorul e al lor în această ţară, ei creditează guvernului”. (Mihai Eminescu, În numărul său din urmă…, Timpul, Atunci? 1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, Ediţie critică Ceea ce vedeţi aici. Focalizez o întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei temă. Una singură. De mare actualitate. Române, Bucureşti, 1985, pag. 232) Şi pe care o prezint ca dialog. Ca schimb de replici. Autentice! Între cine? Şef al misiunii FMI pentru Eminescu versus mai mari ai zilei. Prim- România: Bugetul pe 2010 prezentat de ministru. Preşedinte. Şef de Misiune autorităţile române este unul "credibil" - a F.M.I. în România. Plus alţii. După declarat, la finalul discuţiilor de marţi de la trebuinţă. Ministerul Finanţelor Publice, Jeffrey
  • 2. Franks (şeful misiunii FMI pentru (Financiarul, 17 Decembrie 2009. România). Împrumutul României de la http://www.financiarul.ro/2009/12/17/fmi-transa- urmatoare-probabil-in-februarie-2010/) FMI se întinde pe o perioadă de 24 de luni, fiind eliberat în 8 tranşe. Până acum, Mihai Eminescu: „De când lumea România a primit peste 6,5 miliarde euro nu s-a văzut ca un popor să stea de la FMI şi 330 de milioane de la Banca politiceşte sus şi economiceşte jos; Mondială. amândouă ordinele de lucruri stau într-o (Financiarul, 17 Decembrie 2009. http://www.financiarul.ro/2009/12/17/fmi-transa- legătură strânsă; civilizaţia economică e urmatoare-probabil-in-februarie-2010/) muma celei politice”. (Mihai Eminescu, Ce imperturbabili sunt confraţii…, Mihai Eminescu: „Matei Basarab Timpul, 4 septembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 182) răscumpăra cu bani din visterie pământuri „Prin atârnarea noastră economică încăpute pe mâini străine; astăzi trei din am ajuns ca toate guvernele, spună ele patru părţi ale acestor pământuri sunt în ce-or pofti, să atârne mai mult sau mai asemenea mâini. Se înţelege că cu puţin de înrâuriri străine”. pământul trec drepturile publice, cu (Mihai Eminescu, Frază şi adevăr, Timpul, 23 acestea Parlamentul, cu Parlamentul decembrie 1877, în Opere, vol. X, Ed. cit., Bucureşti, puterea”. 1989, pag. 31) (Mihai Eminescu, De îmbunătăţiri rele…, Timpul, 3 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 234) Ministru de Finanţe al României: "Nu consider că o creştere economică Preşedinte al României: „Noi negativă echivalează cu un colaps", a suntem dependenţi de aceşti bani, pentru declarat ministrul Finanţelor Publice(;) în că avem cheltuieli din bugetul de stat mai cadrul evenimentului "Agenda de mari decât încasările şi fără aceşti bani Business a României pe 2009", organizat există riscul să nu putem plăti investiţiile, de Ziarul Financiar în colaborare cu salarii, pensii. Or, este vital pentru noi să PricewaterhouseCoopers. primim aceşti bani, pentru a onora Acesta a completat că este doar o obligaţiile care sunt...” problemă mai dificilă care trebuie ("Naşul"-15.10.2009. http://www.monitoring.ro/index.php? gestionată în noile condiţii economice option=com_content&view=article&id=6257:qnaulq- globale. Cu această ocazie, ministrul a 15102009-invitat-traian-bsescu&catid=86:b1- ţinut să amintească obiectivele din tv&Itemid=272) programul anticriză: limitarea scăderii creşterii economice, protejarea Mihai Eminescu: „Posibilitatea intereselor economice ale populaţiei, dată unor nulităţi şi unor parveniţi de-a menţinerea calendarului de aderare la trăi din buget, din întreprinderi, din arenzi, zona euro şi sincronizarea politicilor din păsuieli; posibilitatea constituţională guvernului cu planul european de dată unor oameni de provenienţă incertă redresare economică”. (Ziarul Financiar, de-a exploata munca poporului fără nici o 18.03.2009. (http://www.zf.ro/zf-24/pogea-nu- compensaţie, iată răul, incurabil poate, al consider-ca-o-crestere-economica-negativa-inseamna- organizaţiei noastre”. colaps-4059843/) (Mihai Eminescu, Răul de căpetenie…, Timpul, 22 august 1881, în Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucureşti, Proiect de Buget de Stat al 1985, pag. 303) României: „Creşterea economică se va Ziar economic din România: intensifica începând din 2011, când va „Pachetul de sprijin pentru România se ajunge 2,4 la sută, 2012 - 3,7 la sută şi ridică în total la 19,95 miliarde euro, în 2013 - 4,4 la sută, inflaţia medie urmând afară de FMI Comisia Europeană oferind să scadă la 2,5 la sută, până în 2013”. (Adevărul, marţi, 6 octombrie 2009. 5 miliarde de euro, Banca Mondială, 1 http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Poriectul miliard şi BERD şi alţi finanţatori mondiali, -economica-crestere-bazeaza- încă 1 miliard”. pentru_0_129587521.html) 2
  • 3. exportator din lume, cu o cotă de Mihai Eminescu: „Pentru aproximativ 20% din exportul mondial. încurcarea judecăţii profanilor se clădeşte Comerţul intra-comunitar şi comunitar va un labirint de cifre şi fraze creşte cu cel puţin 9%, datorită înlăturării pseudoştiinţifice, fără cap şi fără coadă, barierelor tarifare şi non-tarifare. În acest în care nu se vede esprimată clar nici o sens, este vitală creşterea competitivităţii idee cumsecade, dar din al căror întreg produselor româneşti. O piaţă mai mare reiese intenţia guvernului vătămătoare va determina creşterea nivelului de intereselor Statului”. producţie şi va conduce la crearea (Mihai Eminescu, Mai toate ziarele oficioase…, economiilor de scară. Timpul, 16 noiembrie 1879, în Opere, vol. X, pag. 354) Implementarea legislaţiei comunitare, Prim-ministru al României: investiţiile de capital şi creşterea "Încheiem un an economic extrem de cheltuielilor în sectorul cercetare- greu, poate cel mai greu din ultimii 60 de dezvoltare vor contribui semnificativ la ani şi, cu siguranţă, cel mai greu de după creşterea productivităţii. Revoluţie. Intrăm într-un an 2010 care, chiar dacă Aderarea la Uniunea Europeană va va fi încă dificil, totuşi va fi mai bun decât aduce o îmbunătăţire a mediului de 2009, pentru că vom avea creştere afaceri românesc, îmbunătăţire care a economică şi împreună, prin muncă, început să se facă deja simţită, prin solidaritate, lege şi eliminarea risipei şi cadrul legislativ mai stabil şi practici de prin munca politicienilor, sperăm să afaceri mai transparente. Au fost deja ducem România acolo unde toţi românii eliminate sau sunt în curs de eliminare aşteaptă, unde să aibă acces la barierele în calea liberei circulaţii a demnitate, prosperitate şi la acea zi de serviciilor şi a mărfurilor. Cadrul legislativ mâine fără griji şi cu multă speranţă", a comun furnizat de Piaţa Unică va creşte afirmat(;) [primul ministru], joi, după ce a eficienţa generală a economiei româneşti vizitat Centrul de Îngrijire şi Asistenţă prin îmbunatăţirea alocării resurselor, Cluj, citat de Mediafax.(;) Premierul a fost creşterea gradului de specializare şi prezent joi, la Cluj, unde a oferit pachete încurajarea concurenţei. cu cadouri de sărbători vârstnicilor În condiţiile îmbunătăţirii mediului de internaţi în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă afaceri, România a început deja să Cluj-Napoca, precum şi angajaţilor devină o ţintă atractivă pentru investiţiile instituţiei. străine. La aceasta va contribui în (Ziare.com, joi 31 decembrie 2009. http://www.ziare.com/actual/politica/12-31-2009/boc- continuare şi statutul de economie de in-2010-politicienii-trebuie-sa-faca-ce-trebuie-si-mai- piaţă funcţionala obţinut de România(;). putin-ce-le-place-984163) Atragerea unui volum mai mare de investiţii străine va asigura rapid şi direct Înalt oficial în Ministerul accesul la un management eficient, la Integrării Europene din România: tehnologii moderne şi la noi segmente de „Aderarea României la Uniunea piaţă”. (Euractiv, 29 mai 2006. Europeană va avea un impact pozitiv http://www.euractiv.ro/content/section asupra economiei româneşti, deschizând %7CreadStory/stID_4/pT_sumare/pID_5340/Care- noi perspective de afaceri. Pentru sunt-avantajele-economice-ale-Romaniei-din- companiile româneşti, aderarea la perspectiva-aderarii-la-UE.html.html) Uniunea Europeană va însemna, în primul rând, accesul pe Piaţa Unică, o Mihai Eminescu: „Marii oameni ce piaţă care, după extinderea de la 1 mai se pretind reprezentanţi ai poporului 2004, a ajuns la peste 450 milioane românesc întreg, cei ce pretind a consumatori. Odată cu extinderea, se personifica idealurile noastre naţionale, aşteaptă ca UE să devină cel mai mare lupta de emancipare ce ne absoarbe(;), 3
  • 4. aceştia nu au în vedere decât utopii „Legile(;) ar trebui să fie, dacă nu cosmopolite, proprii a ne dezorganiza şi codificarea datinei juridice, cel puţin mai mult, a slăbi în noi simţul de dictate şi născute din necesităţi reale, conservaţiune naţională şi, dacă se imperios cerute de spiritul de echitate al servesc din când în când de ideile poporului; nu reforme introduse în mod comune poporului românesc, o fac numai clandestin, necerute de nimenea sau debitându-le ca pe o marfă, pentru a-şi vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un câştiga popularitate”. nou spectacol(;)”. (Mihai Eminescu, E greu a afla…, Timpul, 27 (Mihai Eminescu, Ceea ce dă guvernului…, Timpul, 1 noiembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 229) aprilie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 87) „Toate dispoziţiile câte ating viaţa „Producţiunea naţională nu se juridică şi economică a naţiei trebuie să poate mănţine, nici naşte chiar, fără rezulte, înainte de toate, din suprema măsuri protecţioniste”. lege a conservării naţionalităţii, cu orice (Mihai Eminescu, Alexandria, povestea…, mijloc şi pe orice cale, chiar dacă mijlocul Timpul, 30 iulie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 155) şi calea n-ar fi conforme cu civilizaţia şi „Copilul industriei naţionale trebuie umanitarismul care azi formează masca crescut întâi, ferit de lupta cu industria şi pretextul cu care Apusul se luptă cu bărbată a străinătăţii şi abia când se va toate civilizaţiile rămase îndărăt sau împuternici şi va ajunge egal în tărie, [î]l eterogene”. putem lăsa să concureze sub regimul (Mihai Eminescu, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 libertăţii comerţului”. mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 259) (Mihai Eminescu, Influenţa austriacă asupra românilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august „Capitalul, cel puţin cel imobiliar, 1876, în Opere, vol. IX, Ed. cit., Bucureşti, 1980, pag. avea înainte un caracter istoric, tradiţional 167) şi personal. Legăturile între boieri şi „O dovadă despre asta ne-o dau ţărani erau istorice, tradiţionale, toate statele. Anglia şi America, Franţa şi personale. E nenatural a admite ca Germania, Rusia, Austria, toate au oameni de aceeaşi rasă, care neam de protejat industria lor pentru a o avea, l-au neamul lor trăiseră şi lucraseră împreună, crescut pe copil cu cheltuială şi, după ce să nu aibă un sentiment de cruţare şi a devenit bărbat, i-a[u] dat voie să se ia la omenie între ei. Boierul cel mai avar, cel trântă cu toată lumea”. (Mihai Eminescu, Influenţa austriacă asupra mai lacom de avere, n-ar fi îngăduit să i românilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august se exploateze ţăranii de către slugile lui. 1876, în Opere, vol. IX, Ed. cit., Bucureşti, 1980, pag. Astăzi capitalul e impersonal. O moşie 167) străveche (în sens larg un activ, indiferent Spre exemplu: „Olanda cerea de natura lui: productivă, comercială etc. pentru comerţul său libertate. Hugo n.n.) încape pe mâna unui străin de Grotius scrie un compendiu: liberum origine, care caută să scoată lapte din mare. Englezii răspund: ne iertaţi – mare piatră. Puţin îi pasă de soarta lucrătorului, clausum. De la bilul maritim datează de biserică ori de şcoală. Omul e pentru înflorirea Angliei”. el un instrument de muncă, o vită (Mihai Eminescu, Alexandria, povestea…, Timpul, 30 trebuitoare pentru un timp mărginit, până iulie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 155) ce vinde sau arendă altuia moşia. Lipsa de sentiment de rasă, lipsa de solidaritate „Natura poporului, instinctele şi între popor şi clasele dirigente, recrutate înclinările lui moştenite, geniul lui, care dintre Cariadgii şi Basmangii (alcătuite din adesea, neconştiut, urmăreşte o idee pe elemente neromâneşti n.n.) lipsa de simţ când ţese la războiul vremii, aceste să fie istoric şi naţional, ne-au adus unde determinante în viaţa unui stat, nu suntem şi au prefăcut o ţară veche, cu maimuţarea legilor şi obiceielor străine”. (Mihai Eminescu, Ceea ce dă guvernului…, Timpul, 1 trecutul ei cinstit, cu datinele ei oneste, aprilie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 87) într-un han de oaspeţi străini, în care toată organizaţia (organizarea socială n.n.) 4
  • 5. s-a făcut (a fost făcută n.n.) în favorul ca ea să fie un rezultat, o expresiune străinilor, pentru a le face traiul cât mai fidelă a trebuinţelor acelui popor”. neted şi mai moale în ţara nimănui, căci (Mihai Eminescu, Ecuilibrul, Federaţiunea, 22 aprilie, numai firma (denumirea-i n.n.) mai e a 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 92) noastră. Noi nu suntem contra îmbogăţirii „Legislaţiunea trebui pusă în aplicarea celor ce vin şi se aşează în ţară. Cu celei mai înaintate idei de drept, pusă în timpul vor deveni, poate, buni cetăţeni ai raport cu trebuinţele poporului, astfel acestui stat. Dar, ca de dragul lor, să încât explicarea ori aplicarea drepturilor ucidem oamenii noştri proprii, ca de prin lege să nu contrazică spiritul dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de acestora. Industria trebuie să fie a naţiunii trai (care sunt - cu toatele, indubitabil şi aceleia şi păzită de concurenţă iar aproape în exclusivitate - apanajul purtătorul ei, comerţul, s-o schimbe pe elementelor de origine străină n.n.) să aur, dar aurul, punga ce hrăneşte pe compromitem existenţa fizică şi morală a industriaş şi îmbracă pe agricultor, rasei române, iată ceea ce e de neauzit şi trebuie, de asemenea, să fie în mâinile de neînţeles. Poporul nostru e pe calea aceleiaşi naţiuni”. de a ajunge ca fellah din Egipt. Totul e (Mihai Eminescu, Ecuilibrul, Federaţiunea, 22 aprilie, 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93) străin acolo, afară de mizerie. Numai ea e „Nu acel legiuitor va fi însemnat naţională, egipteană”. (Mihai Eminescu, Economiştii observă…, Timpul, 10 care va plagia legi străine traduse din iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 238, 239) codicele unor ţări depărtate ce au trăit şi „La noi, în ţara absolutei libertăţi, este(;) trăiesc în alte împrejurări, ci cel care va cu putinţă, ca lucrătorul să nu se bucure şti să codifice datina ţării lui şi soluţiunea nici de duminecă, nici de sărbătoare, să pe care poporul în adâncul convingerilor nu se bucure nici de răgazul pe care sale o dă problemelor în materie. Scriptura îl asigură până şi animalelor. Nu acel om politic va fi însemnat, Mania de a trata pe om ca simplă maşină, care va inventa şi va combina sisteme ca unealtă pentru producere, este, întâi, nouă, ci acel care va rezuma şi va pune tot ce poate fi mai neomenos; al doilea, în serviciul unei mari idei organice dezastruoasă prin urmările ei. Căci, vita înclinările, trebuinţele şi aspiraţiunile de muncă se cruţă la boală, i se măsură preexistente ale poporului său”. puterile, nu se încarcă peste măsură, (Mihai Eminescu, Novele din popor de Ioan Slavici. Un volum de 456 pag[ini], Bucureşti 1881, Editura pierderea ei e egală cu cumpărarea unei Librăriile Socec et. comp, Timpul, 28 martie 1882, în alteia, încât interesul bine înţeles al Opere, vol. XIII, pag. 85) proprietarului este cruţarea. La om lucrul se schimbă. Poate să se stingă în bună voie, se va găsi, totdeauna, altul la loc, căci, nevoia e o dăscăliţă amară, care primeşte orice condiţii”. (Mihai Eminescu, Robie modernă, Curierul de Iaşi, 12 decembrie 1876, în Opere, vol. IX, pag. 286) --------------- * * ---------------- „Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-şi legiui trebuinţele şi tranzacţiunile ce rezultă neapărat din acele trebuinţe, reciprocitatea relaţiunilor sale; într-un cuvânt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât din el însuşi”. (Mihai Eminescu, Ecuilibrul, Federaţiunea, 22 aprilie, 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93) „Condiţiunea de viaţă a unei legi, garanţia stabilităţii (garanţia legitimităţii n.n.) sale e 5