Cercetarea sociologica

12,299 views

Published on

La 12 mai 2010, in cadrul Saptaminii Usilor Deschise la Filiala Ovidius, Departamentul Marketing a organizat un master-class cu tema Organizarea unei cercetari sociologice.

Published in: Education
0 Comments
7 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
12,299
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
28
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
7
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Cercetarea sociologica

  1. 1. Organizarea unei Cercetari sociologice Prezentare in cadrul activitatilor de la Biblioteca “Ovidius”
  2. 2. Auguste Comte (1798–1929) Curs de filosofie pozitiva (1830–1842) Clasicii sociologiei universale Emile Durkheim (1858–1917) Diviziunea sociala a muncii (1893); Regulile metodei sociologice (1895) 1839- apare notiunea
  3. 3. Karl Marx George H. Mead (1863–1931) Mintea, sinele si societatea (publicata postum, 1934) Talcott Parsons (1902–1979) Structura actiunii sociale (1951) Capitalul (1867)
  4. 4. Cercetarea sociologica – o activitate sociala Are ca scop descoperirea adevarului Preocupata de producerea informatiilor referitoare la fapte Are un scop teoretic, nu unul practic Tinde spre formularea unor legi
  5. 5. Cercetarea sociologica De cabinet Empirica (investigatii,sondaje) Prin „ metoda “ (gr. methodos, cale, mijloc, mod de expunere), se intelege modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective. metodele transversale , longitidinale metode experimentale , cvasiexperimentale , de observatie metode statistice , cazuistice de culegere a informatiilor (inregistrarea statistica, studiul de teren, ancheta ), de prelucrare a informatiilor (metode cantitative, metode calitative), de interpretare a datelor cercetarii (metode comparative, interpretative etc.)
  6. 6. Procedeul „ maniera de actiune“, de utilizare a instrumentelor de investigare, care nu sunt altceva decat uneltele materiale (foaie de observatie, fisa de inregistrare, ghid de interviu, test creion-hirtie sau aparat etc.) Tehnica (gr. tekne, procedeu, viclesug), desemnand „ansamblul de prescriptii metodologice (reguli, procedee)
  7. 7. Tabelul 2.1. Stilul cantitativ versus stilul calitativ (dupa W. Lawrence Neuman, 1991) Stilul cantitativ Stilul calitativ Masurarea obiectiva a faptelor Construirea realitatii sociale, semnif cult Centrarea pe variabile Centrarea pe procesele interactive, cazuri Reliabilitatea este hotaratoare Autenticitatea este hotaratoare Liber de valori Valorile sunt prezente si explicite Independenta de context Constrangeri situationale Multe cazuri, subiecti Putine cazuri, subiecti Analize statistice Analize tematice Cercetatorul este detasat Cercetatorul este implicat
  8. 8. <ul><li>Metode Calitative de studiu: </li></ul><ul><li>Ancheta sociologica in baza de Interviu </li></ul><ul><li>Focus-Grup </li></ul><ul><li>Experimentul </li></ul><ul><li>Observatia (participativa si non-participativa) </li></ul><ul><li>Analiza de continut </li></ul><ul><li>Metoda Biografica </li></ul><ul><li>Studiul de caz </li></ul>Cercetarea sociometrica Flash-mob Metode Cantitative de studiu: *Ancheta sociologica in baza de chestionar *Sondajul de opinie
  9. 9. chestionarul de cercetare reprezinta o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris. Chelcea, 1975
  10. 10. Chestionarul sociologic <ul><li>Tipuri : </li></ul><ul><li>factuale, opinie, cunostinte </li></ul><ul><li>Speciale, omnibus </li></ul><ul><li>Cu intrebari inchise, deschise, mixte </li></ul><ul><li>Autoadministrate (individual sau colectiv), administrate de operator </li></ul><ul><li>Structura chestionarului: </li></ul><ul><li>Intrebari de introducere </li></ul><ul><li>De trecere </li></ul><ul><li>Filtru </li></ul><ul><li>Bifurcate </li></ul><ul><li>De ce? </li></ul><ul><li>De control </li></ul><ul><li>identificare </li></ul><ul><li>Tehnici de structurare : </li></ul><ul><li>“ pilnie” </li></ul><ul><li>“ pilnie rasturnata” </li></ul><ul><li>Efectul “Halo” </li></ul>
  11. 11. Tipuri de Intrebari: <ul><li>In structura chestionarelor, dupa functia lor, pot fi puse in evidenta intrebari: </li></ul><ul><li>introductive, de contact sau de „spart gheata“; </li></ul><ul><li>intrebari de trecere sau tampon; </li></ul><ul><li>intrebari filtru; </li></ul><ul><li>Bifurcate; </li></ul><ul><li>„ de ce“ ( functia de a provoca explicatii in raport cu diferitele opinii exprimate); </li></ul><ul><li>de control (nu aduc informatii noi, ci verifica fidelitatea); </li></ul><ul><li>Directe, indirecte; </li></ul><ul><li>Alternative; </li></ul><ul><li>Precodificate; </li></ul><ul><li>intrebari de identificare. </li></ul>
  12. 12. Cand se analizeaza rezultatele anchetei, niciodata nu mentionam numele persoanelor chestionate, dar am vrea sa le putem clasifica dupa unele criterii: varsta, sex, ocupa.ie etc. In anchetele sociale guvernamentale din Anglia se precizeaza: In sondajele Gallup se dau urmatoarele explicatii: Imi permiteti acum sa va intreb asupra catorva amanunte, incat sa se poata verifica la birou e.antionul persoanelor pe care le-am chestionat intrebari de clasificare sau de identificare (virsta, sex, origine, etnie) La finele chestionarului!
  13. 13. Formularea intrebarilor trebuie sa fie clara, simpla, fara inflorituri stilistice, gramatical corecta, respectand topica frazei sau a propozitiei. Toate acestea conduc la concluzia ca intrebarile din chestionar vor fi cat mai scurte posibil. Stanley L. Payne (1951) era convins ca o intrebare corecta nu ar trebui sa depaseasca douazeci de cuvinte. <ul><li>De evitat: </li></ul><ul><li>Negatia/ Dubla negatie ( “Nu-i asa ca dvs……?”) </li></ul><ul><li>Cuvinte complicate (“credeti ca aceasta lucrare este exhibitionista?”) </li></ul>
  14. 14. Lungimea unui chestionar : max 35-40 intrebari (30 min) Desingul chestionarului fff important: Atractiv si usor de completat! Sondajul se refera la o stricta situatie, problema! Maxim 10-15 intrebari scurte .
  15. 15. Reprezentativitate !!! Esantion sunt 2 tipuri: 1-Aleatoare : *simpla aleatoare (Loteria), *Prin stratificare, *Multistadiala, *Multifaziala (care este unicul chest neconfidential) 2- Nealeatoare: *pe cote (nu e reprezentativ, des utilizata), *panel (investig repetata) Ex. La Focus Grup pot fi (3X3 , perfect omogen, conflictual, de experti, de copii si tineri) La chest or sondaje putem lua pasul: “fiecare al 3lea cititor; fiecare al doilea baiat cititor si fiecare a treia fata cititor”
  16. 16. Vedem exemple de chestionare, dar atragem atentia la scalele intrebarilor, formulare, tipuri si design!
  17. 17. <ul><li>ETAPE </li></ul><ul><li>Stabilirea temei şi scopului de cercetat; </li></ul><ul><li>Definitivarea populatiei supuse investigatiei; </li></ul><ul><li>Elaborarea instrumentului (în cazul nostru a chestionarelor); </li></ul><ul><li>Testarea instrumentului; </li></ul><ul><li>Aplicarea chestionarelor în teren; </li></ul><ul><li>Construcţia bazei de date în programul statistic SPSS V.11.5; </li></ul><ul><li>Codificarea datelor chestionarului; </li></ul><ul><li>Introducerea datelor în baza de date nou formată; </li></ul><ul><li>Perierea (Verificarea) datelor introduse în baza de date, pentru a omite greşelile de introducere; </li></ul><ul><li>Prelucrarea şi Interpretarea statistică a informaţiei cantitative. </li></ul>
  18. 18. Cercetarea opiniilor si atitudinilor or cercetarea sociologica nu se rezuma doar la sondaje si chestionari….
  19. 19. Tendinte noi: Flash mobs Grup, au o identitate, actiune maxim 3 zile timp de 2 ore zilnik. Scop> atrag atentia asupra lor si a motivului pt care sunt in strada! ex: Flash mob “Cartea e la moda. Fii Stilat! Citeste la “Ovidius” . Necesar: Resurse umane , imbracaminte care sa identifice organizatia (aici chipiu, maiou, carti in miini). Mesaj clar orientat pt un grup tinta (ex. Catre copii virsta 10-16 ani) Spatiul teritorial si cel putin 2 activitati prestabilite (ex. Telecentru, impartim pliante si facem un joc intelectual /distractiv in strada cu participarea tuturor doritorilor. Etc.
  20. 20. Observatia partcipativa / Non-participativa Ex. Observatia nonparticipativa “ Motivat de a fi informat ! ” Actiuni timp de citeva zile (maxim 2 sapt) Se plaseaza un stand in biblioteca (cu ziare, documentare, carti….) cu mesajul gros plasat pe partea laterala sau de sus dar la nivelul ochilor_ de ex : “ Citeste-ma daca esti motivat sa fii Informat” sau “ Citeste-ma si VEI FI Informat!” “ Eu te ajut sa fii puternic!” Bibliotecarul va face insemnari pe o fisa de observatii, cite persoane s-au apropiat, care este virsta, gen si alte detalii!
  21. 21. Experimentul Ex.”Copii si atitudinea pentru carte” In mod intentionat se lasa carti jos linga rafturi, ca si cum cazute, deci dezordonat cazute! Se va face insemnari cite persoane (virsta, gen etc) s-au apropiat sa le ridice sau sa intrebe bibliotecarul cum poate sa ajute!
  22. 22. Focus-Grupurile Cuprinde date din viata reala in mediul social concret. Are o inalta validitate. Produce rezultate rapid. Costurile sunt reduse.
  23. 23. Brainstorming Activitate practica!

×