,Culturile arhaice ale Orientului                                          lncercarea zadarnica a eroului de a lnvinge    ...
ZEII   $1 MITURILE   LUMII   ANTICE                                                     devenit extrem de important, ident...
~i nemurire. in prirnele scrieri (poemele epiceale lui Homer, ce dateazaprobabil din secolulVII i.e.n.), ace~tia sunt prez...
ZEII   ~I MITURILE   LUMII   ANTICE                                                       O   Afrodita,   zeita           ...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Zeii-si-miturile-lumii-antice

904

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
904
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
18
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Zeii-si-miturile-lumii-antice"

  1. 1. ,Culturile arhaice ale Orientului lncercarea zadarnica a eroului de a lnvinge O Religia na~teau. moartea. Unul dintre basmele legate de aceas- vechilor egipteni Hathor, zei1aMijlociu ~i Mediteranei au dat ta vorbe~tedespre o mare inundatie care nimi- cuprindea 2000 iubirii, estena~tere unui numiir mare de ce~te toate fiintele, cu exceptia unui grup de de zei, cu infa,i~are reprezentata oameni refugiati pe o arca; asemanareaizbi- umana sau sub infa,i~areaze~ ritualuri ~i concepte reli- toare cu povestea lui Noe din Biblie sugereaza animala -sau o unei vaci. influenta puternica a conceptelor sumeriene combinaie intre Zeul-Soare Ragioase. in mod paradoxal insii, asupra religiei ebraice ~i asupra altor religii. acestea. Tauret (sus) avea capevreii -un popor fiirii insem- (st3nga sus) era de ~oim. Thoth Puterea zeilor zei,a-hipopotam, (jos) cel cu capniitate politicii -au construit Religia sumeriana era bazata pe nevoia muri- protectoare a de ibis era zeulun sistem de idei religioase cu torilor de a lmpaca puternicii zei ~i zeite prin femeilor care inelepciunii. aducerea de ofrande generoase.Atitudinea deimpact exceptionaL spairrul a credincio~ilor era probabillegata de campiile ~i terenurile deschise, expuse la dezastre, cum ar fi inundatiile ~i invaziile din~ ligia este rnai veche decat istoria. afara; casta preotilor, care a monopolizat mij- Oallenii din Neandertal Ingropau loacele de educatie pentru mult timp, aproape o11ii,practicand un fel de ceremonie ca lncuraja supunerea tirnidacatre divinitati, Inreligioasa, iar dupa dispari1;ialor, primii oa- numele carora l~i lndeplinea serviciile.rneni "roodemi" procedau la fel. Se crede ca La lnceput, fiecare ora~ avea propria zei-splendidele picturi preistorice ce decoreaza tate; mai t:1rziu, unele zeitati care au devenit ~pe~teriledin Altallira ~i Lascauxar avea unele mai populare au fost grupate lntr-un panteon .£legaturi rnagice ~i religioase cu vanatoarea. (familie sau monarhie a zeilor), constituind ~Exista, de asemenea, o dovada putemica a astfel credinta unei lntregi regiuni. junui cult al unei zeite-mama In secolele La fel de tipic era ~i modul In care pan-dinaintea apari1;iei prillelor civilizatii. teonul se dezvolta, facand fata aparitiei noilor in prillele civiliza1;iide acestgen, ~i anume culte sau chiar a unor realitati politice. Un .; exemplu celebru a .fost promovarea lui .Summer, ora~ele au devenit probabil centreceremoniale In jurul anului 5000 (I.e.n.), Marduk, zeul ora~ului Babilon, In fruntea pan-transformandu-se abia mai tarziu In comu- teonului In perioada In care Babilonul lnsu~inita1;iprospere. Prima mare epopee religioasa, a devenit puterea dominanta In Mesopotaffiia. ~Ghilgalle~, a fost compusa In anul 2000 Schimbari asemanatoare au avut loc In ~(I.e.n.), Insa trebuie sa fie rnult rnai veche. vechiul de peste carui de ani.religios complex " exista Egipt, al 3000 sistem Cei 2000 de zei ~ in esent:1o po:veste,Gilgalle~ reprezintauna dintre preocuparile rnajore ale religiei, ai acestei religii au luat formele tuturor crea-
  2. 2. ZEII $1 MITURILE LUMII ANTICE devenit extrem de important, identificandu-se probabil cu zeul Soare, Ra, ~i devenind astfel conduc~toml divin, Arnon -Ra. Un alt gen de legende il aveau ca protag- onist pe zeul Osiris, care a fost ucis, apoi a inviat datorita eforturilor sotiei sale Isis ~i a fiului s~u Horns. Osiris a avut o importanta O Barcile funerare O Anubis, cel cu transportau mort,ii cap de ~acal, vazut spre locurile de aici ca imbalsamatar . odihna ve~nica. Ele Egiptenii credeau jucau un rol impor- ca dupa maarte c tant in viaa de apoi spiritul ramane in O -mortul se trezea la carp, pe care imbal- ~ 5 u apus ~i calatorea samatarii incercau !! intr-o barca, urmand sa-1 pastreze pentru direcia soarelui. tatdeauna. ~ ~ "C ffi ~ ~ ~ Alti conduci[tori erau a~ezati dupi[ moarte :in morniinte si[pate :in stancile Vi[ii Regilor . Bunurile dintr-un singur mormant de acest fel, cel al tamrului Tutarikhamon, au sci[pat neatinse de jafurile puse la Qale de hotii de morminte. Comorile gi[site m acest mormant, :in anu11922, reprezintit cea mai senzationali[ descoperire arheologici[ a secolului. Stabilitatea religiei egiptene a impresionat profund popoarele care au intrat :in contact cu aceasta; schimbi[rile ce au avut loc de-a lun- gul anilor au implicat doar :inglobarea unor noi culte :insi[ fi[r:l conflicte semnificative. Singura exceptie a fost :in timpul domniei faraonului Akhenaten (1369-1352 :i.e.n.), care a promovat cultul unui singur zeu soare, Aten, ~i a fondat un nou ofa~ de cult la Amarna. Akhenaten poate fi privit din doui[ ipostaze: fie din cea a unui monoteist (ca~e se :inchini[ unui singur zeu), fie din cea a finui fanatic necruti[tor. Revolutia religioasi[ a lui Akhenaten nu a d:Iinuit dupi[ moartea sa, fortele ce i s-au opus fi[cand tot posibilul si[ :inli[ture memoria existentei lui. O Egiptenii credeau O Piramida era Zei ~i mituri din Olimp in judecata de apoi. un mormant regal, Zeii $i miturile grece~ti au fost influentate de Osiris, impreuna cu construit printr-o cele egiptene ~i asiatice, :insi[ s-au dezvoltat un juriu format din munca deosebita, :intr-un mod diferit. Acest lucru este important zei, cantareau inima asigurand nemurirea deoarece, :incepand din secolul 4 :i.e.n., ideile mortului. regelui. grece~ti :impreuni[ cu limba ~i cultura greaci[ s-au r:lspandit :in Orientul Apropiat, dupi[ majora In religia egipteana, fiind judecatorul pi[trunderea armatelor victorioase conduse de de dupa moarte, avand puterea de ada sau a Alexandru cel Mare. Mai tarziu, romanii au lua viata etema. cucerit Grecia fiind, la randul .1or, cuceriti de cultura greaci[; aceasta a fost transmisi[ con- Concep,ii asupra vie,ii de apoi secvent de-a lungul Mi[rii Mediterane precum Conceptia sumeriana asupra vietii de apoi era ~i :in Galia ~i Britania, unde soldatii romani ce sumbra dar pentru egipteni aceasta repre- slujeau pe langi[ Zidul lui Hadrian au ridicat zenta "dobandirea fericirii". Ca urmare, cea altare lui Jupiter ~i al Fortunei.turilor cunoscute -om, animal, sau erau mai mare parte a existentei egiptenilor era o Zeii greci sunt denumiti de obiceiprev~zuti cu capete de anirnale ~i corpuri pregatire pentru moarte. Pe langa faptul ca Olimpieni deoarece se credea ci[ ace~tiaurnane -inclusiv Anubis cu cap de ~acal, pisi- trebuiau sa duca o via~ cinstita, barbatul sau locuiau pe Muntele Olimp :in Grecia. Printreca Bastet, Thoth cu cap de ibis, precurn ~i altii femeia trebuiau sa aranjeze sa fie .mumificati, cei mai cunoscuti se nurni[r:l: Zeus -tatitlsub 1nf~ti~area unor vaci, insecte ~i chiar sa,-~iaprovizioneze mormantul cu lirana adec- zeilor, Athena -zeita :intelepciunii, Artemis -hipopotami. vata ~i confort pentru etemitate ~i sa execute zeita lunii ~i a vani[torii, Ares -zeul r:lzboiului Ca 1n Summer, casta preotilor era foarte put- ritualurile din Cartea Mortilor, pentru a fi ~i Afrodita -zeita iubirii. Romanii i-au denumiternic~, 1ns;l suprernatia faraonului era rnai pre- capabili sa 1nvinga pericolele calatoriei pe pe echivalentii lor: Jupiter, Minerva, Diana,sus de aceasta, de vrerne ce el1nsu~i era con- taramul celalalt. Cele mai splendide morminte Marte ~i Venus. Tr:lsi[tura distinctivi[ a zeilorsiderat zeu, ~i 1ncarnarea lui Horus cu chip de au fost piramidele construite de regii celei de- a patra dinastii (2613-24941.e.n.). , greci era reprezentatit de faptul ci[ ace~tia erau~oim. Zeul Amon, protectorul ora~ului Teba, a umani, beneficiind :insi[ de puteri supranaturale26
  3. 3. ~i nemurire. in prirnele scrieri (poemele epiceale lui Homer, ce dateazaprobabil din secolulVII i.e.n.), ace~tia sunt prezentati ca fiindpa1ta$ila gre~elile oamenilor ~i la rivalitatiledintre ace~tia, implicandu-se cu placere inrazboaiele ~i intrigile lor. Aceastaumanizare azeilor era caracteristica perioadei mature a cul-turii grece~ti,apartinand unei conceptii asupralumii in care f1intaumana reprezenta un stan-dard. in sculptura greaca umanitatea esteasemenea zeitatii, iar in miturile grece~ti,fiintele umane: -Hercule, Castor ~i Polux -reu~escadeseasa devina nemuritori. Totu~i, religia greaca, cu zeii sai cateodatanedemni ~i supu~i gre~elilor, cu o "biblie"constand in doua poeme epice atribuite unuisingur poet, considerat o persoana reala, nepare azi greu de inteles. insa abundenta jert-felor aduse la altare dovede~tefaptul ca zeii ~izeitele emu luati in serios, ca personificari alef1intelorcapabile de a schimba lumea. De ase-menea,miturile grece~tierau foarte numeroase~i bogate, cuprinzand o gama larga desubiecte: de la povestiri despre facerea lumii,pana la "istorii" ale dinastiilor, razboaielor ~i "0aventurilor. Puterealor se datoreazafaptului ca ffiau fost repovestite, pictate ~i dezbatute ~neincetat, inca de pe vremea marilor dra-maturgi greci, alimentand astfel cultura vestica. Dorinta de a crede O Altarul Atenei laCredinta in zeii Olimpului pare sa-~ifi pierdut Delfi. Situat pe celeintensitatea in ultimele secole dinaintea erei mai joase culmi alenoastre, cu ~oate ca romanii continuau sa Muntelui Parnas.practice cultul lui Jupiter ~i al restului mem- Delfi reprezinta celbrilor panteonului ca pe o datorie civica. Un mai vechi sanctuarposibil motiv al acestui fapt era datorat nein- din Grecia.crederii cu care oamenii i~i priveau destinele Preamarirea zeilorin marile state ale epocilor elenistice ~i din Olimp era o real- itate religioasa in Grecia Antica. O Conform legen- dei, lason trebuia sa fure caierul de aur de la regele Aietes pentru a-~i recupera regatul. Cu ajutorul Medeei, fiica lui Aietes (vazuta aici alaturi de lason), care era o vrajitoare priceputa, acesta a reu~it sa-~i atinga scopul. romane. Nu era vorba despre scepticism, ci despre dorinta de credinta. Lumea din ultima perioada a Antichi~til era dominat~ de culte locale, religil ale misterului ce promiteau practicantilor lor salvarea ~i nemurirea, pre- cum ~i de zei din Egipt ~i din Orient, ale c~ror culte s-au r:lspindit chiar ~i 1n Roma. Romanil l~i manifestau des nemultumirile cu privire la acestetendinte, 1ns~propria lor politic~ liber- al~ le 1ncuraja;domici mai degrab~ s~ rezolve decit s~ complice problemele vastului lor imperiu, ace~tia acceptau u~or un mare numar de zei mai ciudati, 1n propriullor pan- teon, oferindu-le acestora onoarea cuvenit~. Dorinta clasic~ de credinta a oamenilor avea s~ fie 1ndeplini~ de o nou~ religie: cre,5- tinismul, care a ap~rut pentru prima dat~ 1n provincia roman~ Iudeea. Locuitorii acesteia 27
  4. 4. ZEII ~I MITURILE LUMII ANTICE O Afrodita, zeita greaca a iubirii ~i a frumuse,ii, figura in multe dintre cele- brele pove~ti mitice. Romanii o adorau sub numele de Venus. O Zeus, prezentat aici in prim-plan, era conducatorul zeilor din Olimp. Era al ~aselea copil al Titanului Cronos, care i~i mancase ceilalti cop;;. Cand a crescut mare, Zeus l-a determinat pe Cronos sa-i vomite pe ace~tia. impreuna cu Zeus, ei s-au ridi- ~ cat impotriva ~ Titanilor ~i au pus stapanire peste univers. erau evreii, un popor care i~i dezvoltase deja unor evenimente reale, ins~ nu se ~tie cat de accepta un loc in panteonul roman pentru propriul sau crez monoteist (credinta intr-un deforrnate au fost intre timp. dumnezeul lor. Independehta lor i-a f~cut singur dumnezeu), foarte diferit de religiile din O rnare parte din evenimentele legate de antipatici, ins~ puterea ~i zelul credintei lor au Mesopotamia,Egipt ~i Grecia. domniile primilor regi ai Israelului -Saul, dus la cre~terea num~rului convertirilor in Istoria tinipurie a evreilor ne este cunoscu- David, ~i Solomon -sunt adev~rate, iar du~- toate a~ez~rile evreie~ti din Imp.eriul roman. ta doar din propria lor coleqie de scrieri .manii evreilor, filistenii, au existat cu sigu- Cu toate acestea,in Iudeea, evreii erau subju- istorice, religioase ~i mitice: Vechiul Testament rant~, ajungand in Palestina(cuvantul provine gati de c~tre romani, tensiunile de natur~ din Biblie a ajuns la forma sa fmala doar dupa de la "filisten") in secolul 12 i..e.n. Dup~ politic~, social~ ~i religioas~ urmand s~ aparn multe secole dupa evenimentele pe care le moartea lui Solomon (930 i.e.n.), Israelul s-a pan~ la sfar~itul secolului I i.e.n. prezinta. Potrivit acestora patriarhul ebraic, divizat in dou~ regate, Israel ~i Iudeea, care Pe lang~ patrioti (zelotii), nernbdatori s~ Avraam, a parasit ora~ul Ur, stabilindu-se ulte- aveau s~ simt~ in curand efectele datorate ridice armele impotriva romanilor, existau ~i rior in Canaan(Palestina).Urma~iisai, israelitii, a~ez~rilor lor la intersectia unor mari imperii. unele secte rivale, ca de exemplu saduceii, au fost eliberati de sub stapinirea egipteanade Israelul a fost distrus complet de c~tre asirieni care sprijineau legea, ~i fariseii, mai radicali Moise, iar sub conducerealui lo~ua au invadat in anul 722 i.e.n. decat ace~tia, care interpretau legea lntr-un ~i reocupat Canaanul,regiuneain care s-au sta- jn 587 i.e.n. babilonienii au cucerit Iudeea, mod liberal ~i predicau despre noi doctrine, bilit, ce a devenit cunoscuta sub numele de au jefuit Ierusalimul ~i i-au deportat pe evrei. cum ar fi Ziua Judec~tii, in care oamenii vor Israel. Asemeneamultor scrieri de acest gen, Acesta nu a fost ins~ sfar~itul. Unora dintre fi luati la rnspundere pentru conduita lor din aceste episoade celebre contin amintiri ale evreii deportati li s-a permis repatrierea ~i timpul vietii de c~tre Dumnezeu, ~i invierea. reconstruirea templului din Ierusalim; ace~tia Scrierile descoperite in 1940, Manuscmele au dus 0 viat~ foarte grea, fiind majoritatea de la Marea Moarta, dovedesccat de putemic~ servitori, pan~ la ocuparea Palestinei de c~tre era agitatia religioas~in aceaperioada de timp. romani in 63 i.e.n., cucerire care a transforrnat Din punct de vedere politic ~i religios, Iudeea Palestinain provincia Iudeea. se afla i~ pragul unor transform~ri dramatice. Un dumnezeu atotputernic jntre timp religia ebraic~ -iudaismul -a reu~it s~ se disting~ de celelalte printr-o serie de Ws~turi aparte. Durnnezeul evreilor a in- cetat s~ mai fie local ~i limitat, fiind conceput ca un durnnezeu unic, universal ~i atotputer- nic. De asemenea, acesta nu era doar al regilor ~i al preotilor. Probabil datori~ istoriei tulburate a evreilor, religia nu reprezenta un atribut al statului, ci exista ca o serie de cre- dinte independente oferite tuturor prin inter- mediul scripturilor, ~i interpretat~ ~i reinnoit~ de inv~tati ~i profeti, care puteau contrazice autorit~tile, fie evreie~ti, fie sWine. ~ Evreii se considerau Poporul Ales, iar cre- dinta lor intr-un singur durnnezeu nu putea fi cbmpromis~ de alte religii, nici nu puteau O Un mormant O Mascafunerara antic, cel al regelui din 1200 i.e.n. -de David conform legen- pe vremea cand filis- dei, supravegheaza tenii s-au stabilit pe ora~ul lerusalim. coasta Canaanului. 28 Istorie universal~ 7- CMLIZATIA GREAcA~

×