Tema zilei     Paginile urmãtoare sunt dedicate unor texte, imagini i idei legate de valorile care     constituie principi...
Legende cosmogonice (ale începutului lumii) la hindu§i §i azteci“Rig Veda”, cel mai nou text al “Vedelor” (volume de imnur...
Talentele pe care le ai §i se par atât de naturale încât de aceea nici nu le recuno§ti ca     atare. Fii atent la ceea ce ...
13 august 2011 – Natura                                Oameni, iubi i muntele!                                    de G. De...
pentru cã muntele este o invita ie la neprevãzut i frumuse e. Ea începe cu nerãbdarea      i frenezia plecãrii, se continu...
14 august 2011 – Citius, Altius, FortiusIdeea de Olimpiadã a apãrut acum aproape 3000 de ani pe muntele Olimp,reprezentând...
steagul, inelele olimpice, motto-ul, imnul i flacãra olimpicã.               Steagul cuprinde simbolul i semnifica ia celo...
Este important pentru noi, ca cerceta i, sã credem cu adevãrat cã ceea ce conteazãîntr-o competi ie nu este victoria, ci p...
Cum ai putea fi creativ atunci când tot ceea ce §i se cere în fiecare zi este sã reproduci     ceea ce §i-a fost „livrat” ...
Câteva întrebãri la care sã vã gândii:De ce cascã oamenii?De ce nu se întunecã lumea de fiecare datã când clipim?De ce tre...
(1)     cântec.(5)     înregistra ceea ce vãd în jur.(3)     când scriu sau când vorbesc.(1)     primit din diverse surse)...
ceilal i.(1)al ii.(4)cuvinte sau imagini.(2)auzit.(1)(7)asemãnãtoare.(4)Însuma i de câte ori ave i fiecare numãr i trece i...
16 august 2011 - Alii     „ÎNNODAREA ORIZONTULUI. Am în eles pânã acum, cel mai bine dintre     toate, nodul.     Când se ...
e perceput iniial.De ce e important sã în elegem asta? Pentru cã Legile lui Newton se aplicã la niveluniversal, iar Princi...
17 august - Misterul     Cel mai frumos lucru pe care îl putem experimenta este misterul. Este sursa     adevãratei arte §...
ãsta, desprinde-i ochii pentru 2-3 minute din carnet §i cuprinde cu privirea întreagazonã în care te afli: serios, PRIVE±T...
18 august 2011 - Baden Powell                                   Interviu cu Baden Powell.     Draga Baden Powell, în primu...
populare din ziua de azi a ajuns sa fie "shoppingul". Ne poi ajuta cu câteva sfaturidespre ce am putea face sã devenim mai...
liniile de telegraf §i cale feratã ale Mafekingului au fost întrerupte în aceea§i zi, iar     ora§ul a fost asediat începâ...
britanicilor. Rezistena faã de asediu era unul din aspectele pozitive, §i, împreunã cudespresurarea oraului, au atras simp...
19 august 2011 – Viaa     “Dacã pentru o clipã Dumnezeu ar uita cã nu sunt decât o paia ã de cârpã i mi-ar     oferi o buc...
Am învã at cã atunci când nou-nãscutul strânge pentru prima datã în pumnul lui micdegetul tatãlui, îl cucere te pentru tot...
om viu, nu ca pe unul care e deja mort!”     George m-a învã at cã în fiecare zi avem posibilitatea de a alege sã trãim o ...
Drumul e absolut necesar în balansul vie ii; traiectoria dintre momentele de respiro esingurul mod în care ajungem acolo u...
HARTA CAMPULUI54
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Campbook exemplu

418

Published on

Published in: Spiritual, Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
418
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Campbook exemplu

  1. 1. Tema zilei Paginile urmãtoare sunt dedicate unor texte, imagini i idei legate de valorile care constituie principiile de bazã ale RoJAM. În fiecare zi ave i posibilitatea de a descoperi o temã nouã, pe care vã invitãm sã o interioriza i, sã o explora i i sã încerca i sã o în elege i ca parte a experien ei RoJAM. Fiecare va în elege i va sim i altfel mesajul fiecãrei zile – aceasta constituie for a cercetã iei, în general, i al Jamboreei, în special – fiecare individ o trãie te în mod personal, unic i diferit! Pute i folosi tema zilei în evaluarea cotidianã, ca bazã a unui moment spiritual, ca subiect de discuie în patrulã, ca reflecie pentru 10 minute în Wisdom Hill sau, pur i simplu, ca “reminder” cã programul RoJAM înseamnã mai mult decât activitã i i jocuri. Textele reprezintã pãreri §i opinii care nu angajeazã decât pe autorii lor §i vã rugãm sã le luai ca atare: hranã pentru spirit! Lecturã plãcutã… 12 August 2011 – Origini Nimeni nu are dreptul sã priveascã de sus un alt om decât atunci cand îl ajutã sã se ridice!30
  2. 2. Legende cosmogonice (ale începutului lumii) la hindu§i §i azteci“Rig Veda”, cel mai nou text al “Vedelor” (volume de imnuri din arhiva civiliza ieihinduse), vorbe§te despre prima fiinã, Purusha, un gigant cu o mie de capete, ochi§i picioare, care a învelit pãmântul cu trupul lui. Purusha a fost omorât de divinitãi,iar untul produs de corpul sãu a dat na§tere pãsãrilor §i animalelor. Pãri din cadavrullui s-au transformat în elemente ale lumii, iar altele au dat na tere zeilor Agni, Vayu§i Indra. Cele patru structuri ale societãii hinduse au fost create tot din corpul lui:preoii, rãzboinicii, servitorii §i oamenii de rând. “Vedele” mai vorbesc despre treimeahindusã: Brahma (Creatorul), Vishnu (Salvatorul) §i Shiva (Distrugatorul). Brahmaa apãrut din buricul lui Vishnu, în care rãsãrise o floare de lotus. Brahma a creatuniversul, care trãie§te 4,32 miliarde de ani, Shiva îl distruge, apoi ciclul se reia.Mama Pamântului la azteci, Coatlicue, zeia cu fusta de §erpi, este înfãi§atã capurtând un colier din inimi §i mâini de oameni. Mai târziu, o minge din pene a cãzutîn poala lui Coatlicue, care a rãmas însãrcinatã. Necunoscând originea sarcinii,primele odrasle ale zeiei s-au indignat la auzul ve§tii cã vor mai avea un frate. Dinpântecele lui Coatlicue a ie§it gata crescut §i înarmat Huitzilopochtli, zeul Soarelui §ial Rãzboiului. El i-a tãiat capul lui Coyolxauhqui, l-a azvârlit pe cer, unde s-a prefãcutîn Lunã. Sufletul satului (L. Blaga) Copilo, pune- i mânile pe genunchii mei. Eu cred cã ve nicia s-a nãscut la sat. Aici orice gând e mai încet, si inima- i zvâcne te mai rar, ca i cum nu i-ar bate în piept, ci adânc în pãmânt undeva. Aici se vindecã setea de mântuire si dacã i-ai sângerat picioarele te a ezi pe un podmol de lut. Uite, e searã. Sufletul satului fâlfâie pe lângã noi, ca un miros sfios de iarbã tãiatã, ca o cãdere de fum din stre ini de paie, ca un joc de iezi pe morminte înalte." Activitate de auto-analiz[: 5 arii care te fac un individ unic1. Talente §i daruriCu toii avem talente i capacitãi unice. Cu unele ne-am nãscut iar altele le-amdezvoltat pe parcurs. Ca sã-i înelegi talentele trebuie sã analizezi ce §tii sã faci bine.Sã te întrebi: "Ce pot sã face eu cu u§urinã în timp ce celorlali li se pare dificil?" 31
  3. 3. Talentele pe care le ai §i se par atât de naturale încât de aceea nici nu le recuno§ti ca atare. Fii atent la ceea ce remarcã alii cã faci bine, analizeazã complimentele care §i se fac §i ai fãcut primii pa§i în a-i recunoa§te capacitãile speciale. 2. Valori Valorile sunt lucrurile cele mai importante din viaa noastrã. Ele reprezintã idealurile în care credem §i principiile dupã care ne trãim viaa. Pentru a-i analiza valorile gânde§te-te unde î§i petreci cel mai mult timp liber §i cum îi cheltuie§ti banii. Ce reprezintã aceste locuri §i lucruri pentru tine? Valorile dupã care ne ghidãm devin clare în momentele în care trebuie sã luãm decizii dure. Gânde§te-te la o decizie importantã pe care ai luat-o de curând §i analizeazã de ce ai ales o direcie sau alta? Ce te-a determinat sã iei acea decizie §i ce valori au intrat în calcul? 3. Pasiuni Îi în elegi pasiunile atunci când §tii ce lucruri IUBE±TI! Ce-i face plãcere chiar numai gândindu-te? Cum îi place sã-i petreci timpul? Uitã-te în bibliotecã §i gânde§te-te ce subiecte au cãrile pe care le cite§ti cu plãcere. Încearcã sã identifici ce te face sã te simi VIU! Pasiunile ne îmbogãesc viaa §i ne aduc cele mai multe momente de fericire. 4. Experiena de via[ Ai o experienã de viaã absolut unicã, ce contribuie la definirea individului extraordinar care e§ti! Prive§te înapoi la viaa pe care ai avut-o pânã acum, modul în care ai crescut, oamenii pe care i-ai întâlnit, locurile pe care le-ai vizitat §i tot ce-ai experimentat §i gânde§te-te cum toate acestea i-au definit cursul unic al vieii. 5. Cuno§tine speciale Sunt lucruri despre care §tii mai multe decât ceilali. Ce ai studiat cu mai mult interes? Ce formare ai urmat? Despre ce ai cãutat mai multe informaii? Aceste cuno§tine fac parte din darul unic pe care îl aduci lumii. Suntem praf de stele! Aceea§i §tiinã care ne aratã vastitatea spaiului cosmic ne spune §i cum suntem intrinsec legai cu fiecare element care ne înconjoarã. Într-adevãr, oamenii de §tiinã explicã cum ABSOLUT TOATE elementele mai grele decât hidrogenul s-au format în interiorul stelelor. Carbonul din cerneala de pe aceastã paginã §i siliciul din praful în care ai pã§it au fost create cu miliarde de ani în urmã, în inima unei stele, pe când aceasta strãlucea, arzând hidrogenul. Fierul care transportã oxigenul în sângele tãu pe mãsurã ce cite§ti aceste rânduri a fost creat când o stea, în faza ei finalã, a explodat! “We are stardust, we are golden, We are billion year old carbon, And we got to get ourselves back to the garden.” (Crosby, Stills, Nash & Young – Woodstock)32
  4. 4. 13 august 2011 – Natura Oameni, iubi i muntele! de G. DerevencuAdevãratul sens al vie ii este însã i bucuria de a trãi. Omul, în scurgerea mileniilor, aînvã at sã se cunoascã pe sine, sã cunoascã i sã iubeascã natura. Pãmîntul i mãrileau fost primele sale ispite i biruin i. Tîrziu, tîrziu de tot, dupã jertfa lui Icar, omul acucerit i cerul.A iubit omul dintotdeauna muntele? A mers însetat spre înaltimile pline de taine ifrumuse i, sau i-a fost teamã de ele i nu le-a dorit?Adevãrul este cã la început omul n-a iubit muntele. Pentru el mun ii, stînco i i cuzãpezi, învãlui i adesea în cea ã i furtuni, erau lãca ul zeilor, al duhurilor rele, alspiritelor strãbunilor. Indigenii din America de Sud strãbãteau mun ii cu spaimã,fie cu gura închisã, fie rostind în oaptã formule magice. Totemurile din nordulEuropei sau cele asiatice mãrturisesc i ele aceea i admira ie plinã de spaimã fa ã dezeii mun ilor. Chinezii considerau cã piscurile mun ilor sînt stãpînite de spirite, iarcinci dintre mun ii lor îi socoteau sacri. Obiecte de adorare a muntelui s-au gãsit i laindieni, în Peru.Romanticii sînt cei dintîi mari îndrãgosti i ai muntelui. Cu excep ia cîtorva vizionariaproape anonimi, nimeni nu s-a gîndit înaintea lor la cunoa terea i cucerirea mun ilor.Ei au fost ignora i sau tabu pînã cînd romanticii, la îndemnul entuziast i generos allui Rousseau: "sã ne întoarcem la naturã", au pornit spre ei, i-au cunoscut i îndrãgit,deschizînd astfel oamenilor, tuturor oamenilor, un drum nou, o lume nouã plinã deneprevãzut, poezie i eroism.Cine a fost în mun i în nop i de cle tar, iarna, în zile nesfîr it de lungi i darnice vara,în clocot de via ã nouã primãvara i în agonii de culoare toamna, acela nu poate sã nuse fi îndrãgostit de munte! Dragostea pentru munte este, pentru cine i s-a dat întreg,una din cele mai pure i depline, în care nu vei fi niciodatã dezamãgit sau în elat.Ea seamãnã cu celelalte mari pasiuni care nu ostenesc i nu mor niciodatã: lectura,studiul, arta sau mi carea.Cine pleacã la munte se pregãte te pentru un ir necontenit de bucurii i surprize, 33
  5. 5. pentru cã muntele este o invita ie la neprevãzut i frumuse e. Ea începe cu nerãbdarea i frenezia plecãrii, se continuã cu bucuriile drumului, cu voluptatea neasemuitã a victoriei i se sfîr e te cu amintirile excursiei i cu nostalgia reîntoarcerii sau chemarea altor dragi, de i încã necunoscute, tãrîmuri. Iubi i, desigur, marea. De pe ãrmul ei privi i, contempla i, visa i. Pe aripile pescãru ilor gîndurile, dorurile noastre zboarã înalt i departe. Marea a fost, pe drept cuvînt, denumitã leagãnul civiliza iei: Egipt, Fenicia, Vene ia, Anglia. Muntele a fost i va rãmîne tãria de caracter i voin ã a unei ãri: Elve ia, Peru, Tibet. Marea invitã i la îndrãznealã, dar foarte mult la reverie i vis. Muntele, dimpotrivã, la cugetare i faptã. (A spus-o un estetician român, Tudor Vianu, i o confirmã veacurile i istoria culturii.) Purtãm în noi cele douã chemãri - chemarea muntelui i a mãrii. De la simfonia verdelui i înaltului, la simfonia întinsului i albastrului, de la efortul urcu ului i al luptei pentru vîrf, la reveria plajei însorite i a valurilor nesfîr ite. Prin varietate, prin bogã ia lui de locuri i întîmplãri, muntele poate fi socotit o înaltã coalã a curajului, a caracterului, a personalitã ii, într-adevãr, nu existã o coalã mai bãrbãteascã, mai dîrzã, dar i mai plãcutã în acela i timp, ca muntele. Cînd copilul vostru va împlini aisprezece ani, îndemna un scriitor francez, duce i-l la munte. Muntele îl va face sã în eleagã ceea ce jos, în ora , nu va în elege niciodatã, sã se cunoascã pe sine. Dar dragostea pentru munte i în elegerea lui poate începe cu mult înainte, din anii copilãriei. Ca i cu lectura sau muzica, cu cît te legi mai timpuriu de munte, cu atît mai bine. În timp vine cunoa terea, pre uirea, pasiunea. Oameni, iubi i muntele!... De pe înãl imi, frumuse ile naturii i în elesurile vie ii sînt altele. Merge i spre munte ca spre o bucurie necunoscutã, dar doritã. Nu e nevoie sã asalta i fisurile albastre i piscurile inaccesibile. E de-ajuns sã privi i saltul curajos al caprelor negre i zborul înalt al vulturilor. Mîine, sufletul vostru le va semãna. Atunci muntele va fi pãtruns în voi, cã seva în copaci primãvara. i ve i putea, peste ani, spune ferici i: noi am iubit muntele! Sã nu uitãm… Un grup de europeni au plecat în expedi ie prin Tibet împreunã cu un erpa . Hotãrâ i sã ajungã într-o singurã zi la tabãra unde erau a tepta i, au tot grãbit urcu ul, îndemnându- i înso itorul sã meargã mai repede i refuzând orice propunere de a face un popas. Dupã multe ore de drum tibetanul s-a oprit fãrã un cuvânt, s-a a ezat pe o piatrã i a închis ochii. Cercetãtorii l-au întrebat ce face, i-au vorbit, l-au rugat, l-au amenin at cã nu-i mai dau nici o platã dacã nu se ridicã imediat sã-i conducã la locul dorit. Cãlãuza a rãmas neclintitã. Dupã o orã i ceva a deschis ochii, s-a ridicat scuturându- i un pic ve mintele i a pornit cu pas lini tit, chemându-i pe oameni sã continuie drumul. Ace tia au venit mu i de uimire. Dupã o vreme, cineva a rupt tãcerea i l-a întrebat ce l-a fãcut sã se opreascã în felul în care o fãcuse i ce l-a înduplecat pânã la urmã sã reia urcu ul. erpa ul a spus: „Trupurile noastre s-au zorit prea mult. Trebuia sã ne oprim i sã a teptãm pânã ne ajung din urmã sufletele, altfel cãlãtoria noastrã n-ar fi avut sor i de izbândã.”34
  6. 6. 14 august 2011 – Citius, Altius, FortiusIdeea de Olimpiadã a apãrut acum aproape 3000 de ani pe muntele Olimp,reprezentând dintotdeauna o încununare a celor mai înalte virtu i umane. O regulãfoarte importantã care a caracterizat acest eveniment încã de la începuturile sale afost ekecheiria sau armisti iul sacru care se pãstra timp de trei luni pe întreg cuprinsulGreciei antice. În aceastã perioadã, nicio cetate nu avea voie sã atace, sã lupte sau sãî i deplaseze armatele în aceastã zonã. Mai mult decât atât, orice cetã ean grec puteasã traverseze teritorii inamice fãrã sã fie atacat, iar pedeapsa cu moartea era abolitã. Cercetã ia i olimpiada au în comun ideea de unitate, pace, respectarea celuide lângã chiar dacã este diferit i încurajarea tuturor participan ilor indiferent deabilitã ile lor, atmosfera care înconjoarã acest eveniment fiind una de bunã-dispozi ie i prietenie.Chiar dacã uneori nu excelãm în anumite domenii i mai avem multe de învã at, putemajunge în mod paradoxal sã terminãm pe locul I precum broasca estoasã care s-a luatla întrecere cu Ahile, învingându-l în final pe acesta.Ahile i broasca estoasã (Paradoxurile lui Zenon)Ahile se întrece cu o broascã estoasã, dar îi lasã acesteia 10 metri avans. Ahile estede zece ori mai rapid.Când Ahile a fãcut cei zece metri, broasca a fãcut doar unul.Când Ahile a fãcut acel metru, broasca a fãcut zece centrimetri.Când Ahile a fãcut cei zece centrimetri, broasca a fãcut un centrimetru.Când Ahile a fãcut acel centrimetru, broasca a fãcut 0,1 centrimetri.Broasca câ tiga cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacã cu pu in.Paradoxul este cã într-o cursã, alergãtorul mai rapid nu-l poate depã i niciodatã pe celmai lent, aflat în fa a sa, deoarece el trebuie sã ajungã întâi într-un loc în care cel dinfa ã fusese deja, astfel cã cel lent va fi mereu în fa ã. De i Olimpiada ca idee s-a nãscut acum câteva secole, în prezent acesteveniment este unul de talie mondialã, având anumite elemente care reprezintãprincipiile pe care s-a bazat i se bazeazã în continuare aceastã competi ie precum: 35
  7. 7. steagul, inelele olimpice, motto-ul, imnul i flacãra olimpicã. Steagul cuprinde simbolul i semnifica ia celor cinci cercuri întrepãtrunse. Acestea reprezintã cele 5 continente majore ale lumii (Africa, America, Asia, Europa i Oceania), uniunea acestora i întâlnirea sportivilor de pe întreg mapamondul. De asemenea, culorile olimpice (albastru, negru, ro u, galben, verde) i fundalul alb pe care acestea se gãsesc sunt prezente pe toate steagurile ãrilor participante la aceastã competi ie. Acest simbol a fost ales de Pierre de Coubertin, care a adoptat viziunea lui Carl Jung conform cãreia cercul este o expresie a continuitã ii i a fiin ei umane. Flacãra olimpicã semnificã focul furat de Prometeu de la zei. În prezent, tor a este aprinsã cu câteva luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice, în localitatea Olimpia din Grecia, acolo unde avea loc aceastã competi ie în antichitate. Unsprezece femei, reprezentând virginele vestale, sunt personajele unei ceremonii în care tor a este aprinsã de lumina soarelui prin intermediul unei oglinzi parabolice. Tot Pierre de Coubertin a propus i motto-ul „Citius, Altius, Fortius” care înseamnã „Mai repede, mai înalt, mai puternic”. Prin prisma unui alt citat al aceluia i Coubertin „Ai învins? Continuã! Ai pierdut? Continuã!” putem interpreta motto-ul Jocurilor Olimpice ca pe o încurajare sau chiar o promisiune cã în urma acestei competi ii, indiferent de rezultat, orice participant va fi mai rapid, mai înalt i mai puternic. Imnul olimpic este o piesã muzicalã compusã de Spyridon Samaras pe versurile poetului grec Palamas i este cântat în diverse împrejurãri precum deschiderea sau închiderea Olimpiadei. Imnul a fost cântat pentru întâia oarã la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Atena din anul 1896, dar nu a fost declarat ca imn oficial al olimpiadei decât în anul 1957. Imnul Olimpic de Kostis Palamas Tu, antic Spirit, duh etern, tu creator a toate A tot ce e Sublim, Frumos i adevãr curat e, Pogoarã-te sã strãluce ti, cu limpedea- i luminã În slava ta de pe Pãmânt, ca-n slava ta divinã ! În alergãri i-n lupte-apari la-ntrecerea de for ã Aceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta tor ã ! Din ramul cel nepieritor coroana sa s-aleagã Dârzenie dã-i trupului i o elitã vlagã ! Câmpii i mun i i mãri, prin jur i-or strãluci curate În templul vast de purpurã i dalbã puritate, În templul sãu, unse postern, popor lângã popor O, antic Spirit, duh etern, o duh nemuritor. Ceea ce transmite Olimpiada, prin probele, prin simbolurile i prin istoria ei este un principiu care ar putea pãrea unul neobi nuit pentru o competi ie i anume acela de unitate. Este un mod pa nic prin care ãrile se întrec între ele, dar în acela i timp este i un moment în care oameni din diferite col urile ale lumii se întâlnesc i ajung sã se cunoascã.36
  8. 8. Este important pentru noi, ca cerceta i, sã credem cu adevãrat cã ceea ce conteazãîntr-o competi ie nu este victoria, ci participarea, experien a în sine de care avemocazia sã ne bucurãm i din care avem de învã at permanent. Ceea ce avem de învã at sã facem, învã ãm fãcând. (Aristotel) 15 august 2011 – EducaiaEste obi nuit azi, sã întâlne ti suflete suferinde, cu multe probleme interioare, cenu tiu sã rela ioneze în via ã i care tot repetã întrebarea: Ce trebuie sã fac? Cevrea via a de la mine? Suflete sfâ iate, oameni, ce încep multe, nu terminã nimic, darrãmân mereu nemul umi i. Oamenii cu probleme devin din ce în ce mai mul i. Din cecauzã? Este o caren ã a educa iei i învã ãmântului. Felul în care noi ne formãm copiiinu treze te în ei for ele, ce fac omul puternic pentru via ã. Ceea ce face ca omul sãaibe probleme, este ceea ce-i lipse te, pentru cã nu s-au trezit în el la anumite vârsteale copilãriei, adolescen ei i tinere ii, for e care nu mai pot fi trezite mai târziu (adicãun rãu ireversibil. (R.Steiner-Educa ia o problemã socialã-Ed. Biodin, 2006)Mintea nu este un vas ce trebuie umplut, ci un foc ce trebuie aprins! (Plutarh)Problema învããmântului aziLumea s-a schimbat în ultimii 20 de ani în mod evident – colile însã nu. Programa§colara, felul în care leciile sunt predate, întregul sistem educaional sunt conceputepentru o realitate ce nu mai este de mult de actualitate.Pentru a avea succes, tinerii au nevoie de calitãi pe care coala nu le dezvoltã: spiritcritic, capacitate de sintezã, creativitate, comunicare eficientã si nu în ultimul rând,abilitatea de a lucra în echipã. 37
  9. 9. Cum ai putea fi creativ atunci când tot ceea ce §i se cere în fiecare zi este sã reproduci ceea ce §i-a fost „livrat” în prealabil de cãtre profesor? Cum poi sã dezvoli spirit critic atunci când orice încercare de a pune sub semnul întrebãrii informaiile primite este penalizatã – în general nu într-un mod prea diplomat. Cum poi învãa sã lucrezi în echipã atunci când în clasã e§ti tu împotriva tuturor iar goana dupã o notã mai bunã nu te încurajeazã sã colaborezi? Tony Wagner spunea in „The Global Achievement Gap” cã „pe mãsurã ce copiii no§tri petrec mai mult timp în §coalã, ei î§i pierd încetul cu încetul curiozitatea”. Asta pentru cã la §coalã nu sunt învãai sã gândeascã sau sã punã întrebãri. Ei învaã sã citeascã, însã nu învaã sã comunice în public sau în scris. Învaã sã calculeze, însã nu §tiu sã interpreteze grafice sau statistici simple. Învaã formule dar nu stiu sã le aplice în situa ii în afara manualelor. Memoreaz[ nume §i date la istorie însã nu ar putea sã explice semnificaia evenimentelor istorice. (Tincu§a Baltag / www.tincutabaltag.ro) Creierul tãu: creierul nu are receptori pentru durere, deci nu poate simi nici una cel mai gras organ din corpul uman este creierul (60% grãsime) în primele sãptãmâni de sarcinã, corpul uman produce 250.000 de neuroni într-un minut în starea de veghe, creierul produce între 10 §i 25 W – o putere care ar putea alimenta un bec foarte mic informaia circulã în creier cu viteze de pânã la 450 km/h de fiecare datã când vã aduce§i aminte de ceva sau avei un gând nou, se creazã o nouã conexiune în creier se estimeazã cã un om are circa 70.000 de gânduri pe zi creierul ne pãcãle§te deseori, percepând lucrurile altfel decât sunt ele în realitate. De exemplu pãtratele A §i B din imaginea de mai jos au aceea§i nuanã de gri!!!38
  10. 10. Câteva întrebãri la care sã vã gândii:De ce cascã oamenii?De ce nu se întunecã lumea de fiecare datã când clipim?De ce tremurãm când ne este fricã?De ce nu ne putem gâdila singuri?Inteligen e multiple (Test)Marca i propozi iile care sunt adevãrate pentru dumneavoastrã, încercuind cifraindicatã în parantezã:problemele importante ale vie ii. (7)rezolv singur.(6)sã urmãresc o demonstra ie.(4)cuantificate.(2)sã aflu mai multe despre mine însumi.(7)din filme.(1)(5) 39
  11. 11. (1) cântec.(5) înregistra ceea ce vãd în jur.(3) când scriu sau când vorbesc.(1) primit din diverse surse).(7) activitate fizicã.(4) jocuri de unul singur.(6) matematicã i tiin e.(1) sta iune modernã cu multã lume în jur.(7) manuale.(4) peisaj.(1) comunitate, care presupun prezen a unui numãr mare de oameni.(6) pe care o torn la rãdãcina trandafirului în fiecare zi?”) (2)40
  12. 12. ceilal i.(1)al ii.(4)cuvinte sau imagini.(2)auzit.(1)(7)asemãnãtoare.(4)Însuma i de câte ori ave i fiecare numãr i trece i cifra în dreptul numãruluicorespunzãtor. Scorurile cele mai ridicate indicã inteligen ele dumneavoastrãpredominante.1…..; 2…..; 3…..; 4…..; 5…..; 6……; 7…..; 8….. .Pentru acest test inteligen ele au fost numerotate în felul urmãtor; 1. verbalã/lingvisticã 2. matematicã /logicã 3. vizualã/spa ialã 4. corporalã kinestezicã 5. ritmicã /muzicalã 6. interpersonalã 7. intrapersonalã 8. naturistã 41
  13. 13. 16 august 2011 - Alii „ÎNNODAREA ORIZONTULUI. Am în eles pânã acum, cel mai bine dintre toate, nodul. Când se înnoadã orizontul cu un soare, apune oboseala sfântã a muncii §i apare temeinicia sensului ei. Cu un sentiment meditativ §i de dragoste, ca §i cum a§ mângâia o spinare înaripatã de copil nou-nãscut, mã gândesc, cititorule, cã a te înnoda cu ai tãi e sensul constructiv al vieii noastre. Iatã nodul gordian de care sabia lui Alexandru Macedon se face pulbere.” (Nichita Stãnescu, Fiziologia poeziei) Ca cerceta§i depunem fiecare, la un moment dat, o Promisiune a Cerceta§ului, care, începând cu momentul respectiv, ne pune în faa unei provocãri reale în fiecare zi: ”de a face tot posibilul, împreunã cu ceilali cerceta§i, sã respectãm Legea noastrã”, o lege care ea însã§i susine ideea de respect faã de ceilali (”Cerceta§ul este prietenos i frate cu to i cerceta ii”). Provocarea apare nu atunci când totul merge bine, ci atunci când apar relaii interpersonale problematice care ne fac sã ne întrebãm: Dacã în grup, unitate, centru local, sau în lume în general, eu personal nu consider cã sunt frate cu cel care refuzã sã mã accepte ca membru al patrulei, sau sã mã respecte mãcar, sunt mai puin cerceta§? Dacã refuz sã îl informez pe cel care nu mã informeazã sau sã îl implic activ pe cel care îmi refuzã contribu ia, înseamnã cã nu îmi respect acea Promisiune fãcutã în primul rând mie însumi? Cercetã§ia este o mi§care, în continuã schimbare, pentru cã se bazeazã pe oameni, pe fiecare din noi, motiv pentru care o provocare personalã este deseori nu doar a ta ci a încã câtorva mii de oameni, a unei întregi naiuni sau ale mai multor generaii, iar acceptarea ei §i o schimbare la nivel personal poate avea un rãsunet mai mare decât42
  14. 14. e perceput iniial.De ce e important sã în elegem asta? Pentru cã Legile lui Newton se aplicã la niveluniversal, iar Principiul Aciunii §i Reaciunii îl putem observa în fiecare minut al vieii noastre, atât în raport cu natura, cât §i cu persoanele cu care interacionãm.Astfel, aciunile si atitudinea noastrã determinã în mod direct atitudinea celor din jurfaã de noi, iar dacã la nivel personal asta are o importanã mare asupra modului încare suntem tratai, la nivel de organizaie, dacã noi suntem lipsii de prejudecãi faãde ceilali, îi ajutãm, §i ne meninem o organizaie deschisã §i implicatã în societate,vom beneficia la rândul nostru de susinere §i suport. Credei cã existã loc de mai binepe acest plan?În concluzie, dacã societatea te învaã cã cel care inte§te sus §i î§i urmãre§te propriulvis ajunge cel mai departe, iar §coala te învaã cã farmecul te ajutã în primele 15minute, dupã care trebuie sã chiar §tii ceva, Mi§carea Scout îi demonstreazã de miccã progresul personal §i lucrul în echipã realizeazã mult mai multe împreunã decâtsingure, chiar dacã a ne desprinde de propriul individualism e una din leciile pe carele reluãm zilnic, dupã caz §i persoanã, nevoi sau prioritãi.Acestea fiind zise, Promit, (din nou), pe onoarea mea, sã fac tot posibilul, (în fiecarezi), sã rãspund i acestei provocãri, împreunã cu ceilali cerceta§i §i sã respect Legeanoastrã. Pe aceastã cale, mã adresez ie, cititorule, §i te provoc ca fapta bunã pe ziuade azi sã fie sã schimbi în propria-i atitudine faã de cei apropia i ceea ce dore tisã se schimbe în raportul celorlali faã de tine.Fã urmãtorul pas!”We awaken in others the same attitude of mind we hold towards them” (E. Hubbard)(”Trezim în ceilali aceea§i atitudine pe care o avem noi în§ine faã de ei”)Principiu: ”Dacã un corp acioneazã asupra altui corp cu o forã numitã aciune,atunci cel de-al doilea corp reacioneazã asupra primului cu o forã egalã §i desens contrar, numitã reaciune.” 43
  15. 15. 17 august - Misterul Cel mai frumos lucru pe care îl putem experimenta este misterul. Este sursa adevãratei arte §i §tiine. – Albert Einstein Te-ai trezit buimac într-o nouã dimineaã §i te uii în jur. Soarele deja a început sã batã în cort §i sã te încãlzeascã §i deja nu ar mai fi prea ok sa rãmâi în sac. Da, ar merge sã-i scoi nasul din cort sã vezi cum aratã campul dupã atâtea zile. Parcã mai ieri venise i pentru prima datã §i ai vãzut întinderea care avea sã fie casa ta pentru 10 zile. Acum a mai rãmas puin §i ai vrea sã iei o parte cu tine acasã. Inteligena unui individ se mãsoarã în cantitatea de incertitudini pe care e capabil sã le suporte – Immanuel Kant Ce-ai zice ca astãzi sã prive§ti ceva mai atent lucrurile din jur? Iarba, copacii, cerul, patrula, cortul, atelierele, campul, tot ce te înconjoarã? Astfel cã, dacã pânã astãzi poate nu ai acordat a§a multã importanã acestui fapt, în urmãtoarele ore provocarea ta este sã deschizi mai larg ochii §i sã fii mai receptiv la tot ce |I se întâmplã sau la tot ce SE întâmplã în jurul tãu. MISTERUL DE LÂNGÃ TINE Probabil cã atunci când auzi cuvântul „mister” te gânde§ti la vreo enigmã nerezolvatã, la un fenomen inexplicabil sau la tot felul de ciudãenii care nu-§i au locul într-o înlãn uire logicã. Este drept, nici una din cele trei situaii nu cuprinde mai puin mister decât ceea ce dorim sã-i propunem astãzi. Aventurile Cire§arilor prin Pe§tera Neagrã, Castelul Fetei în Alb, prin ±u§teni §i Binaia cuprind o dozã bunã de mister atât de drag nouã, tipul de mister care vine la pachet cu aventurã, adrenalinã §i prietenii strânse. Însã existã ceva mult mai accesibil: misterul de lângã tine, din jurul tãu. În momentul44
  16. 16. ãsta, desprinde-i ochii pentru 2-3 minute din carnet §i cuprinde cu privirea întreagazonã în care te afli: serios, PRIVE±TE ÎN JUR!Ce vezi?..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Ai scris probabil ceva în spaiul ãla gol, nu? Ei, bine, ce i-a atrasatenia? Marea de corturi? Sutele de cerceta§i din zonã? Norii, cerul, iarba, vântul?Fata din subcampul Maramure§? Bãiatul din subcampul Oltenia? Copacii, dealurile,munii? E§arfele? Emoii diverse ale celor din jur?Hm... interesant! Ai reu§it sã scrii mai multe chestii decât i-ai fi imaginat cã vezi lacâteva minute de tras cu ochiul, nu-i a§a? Acum, gânde§te-te puin de unde vin toateacestea, cum s-au întâlnit toate în acest loc, cum, de§i sunt atât de multe, pot sã existeîmpreunã §i chiar sã influeneze evoluia ta. Pentru 10 zile, ce-i drept. Sau... poate pemai multe?Ai un rãspuns? Foarte bine! |ine-l minte, sau scrie-l unde vrei tu §i unde crezi decuviinã. Împãrtã§e§te-l cu alii dacã a§a simi. ±i la urmã zâmbe§te . Cu asta ai maicrescut puin. Eventual ai îndrãznit sã pã§e§ti pragul unor pori pânã atunci închise.Sau poate cã abia le-ai descoperit. Important este ce faci de-acum încolo... e ok sã aiprovocarea asta doar odatã în viaã?Ce-ai zice sã explorezi mai des misterul de lângã tine? Trebuie doar sã acorzi pu intimp sã deschizi ochii minii §i pe cei ai sufletului. E§ti gata?SUCCES!Nu pot schimba direcia vântului, dar pot schimba poziia velelor a§a încât sãajung întotdeauna la destinaie – Jimmy Dean 45
  17. 17. 18 august 2011 - Baden Powell Interviu cu Baden Powell. Draga Baden Powell, în primul rând vreau sã îi multumim cã ai acceptat acest interviu pentru RoJAM. A.S. Considerai cã cercetã§ia mai este la fel de atractivã pentru copiii din ziua de azi la fel cum era acum 100 §i ceva de ani, la începuturile ei ? B.P. "Spiritul cercetã§iei este în fiecare copil acum la fel ca §i atunci. Trebuie doar sã fie descoperit §i adus la luminã." A.S. Am vãzut cã contul dumneavoastrã de facebook este destul de popular...145.000 de prieteni înseamnã ceva. B.P. În 1922 erau mai muli de 1 milion de cerceta§i în 32 de ãri iar pâna în 1939 numãrul cerceta§ilor a depã§it 3.3 millioane. Astãzi sunt peste 32 de milioane de cerceta§i. Deci, referitor la numãrul prietenilor, în realitate sunt mult mai multi decat aratã Facebook-ul, dar are timp sã corecteze. A.S. Considerai cã existã copii care nu sunt pricepui, sau care nu au calitãi ori cuno§tinele necesare pentru a fi cerceta§i adevãrai ? B.P. "Spiritul este acolo, în fiecare copil, el trebuie sa fie descoperit §i adus la luminã. Arãtai-mi un cerceta§ în uniformã care nu e bine pregãtit §i vã voi arãta un lider slab în uniformã. Succesul în formarea cerceta ilor depinde în mare masurã de liderul adult, de exemplul personal care acesta îl reprezintã pentru cerceta§ii sãi." A.S. În ziua de azi lumea nu mai are prea mult timp liber. Cei mari sunt de multe ori ocupai foarte mult timp cu serviciul. Tinerii au extrem de multe opiuni de petrecere a timpului liber încât câteodata nu mai §tiu din ce sã aleagã. Unul din sporturile46
  18. 18. populare din ziua de azi a ajuns sa fie "shoppingul". Ne poi ajuta cu câteva sfaturidespre ce am putea face sã devenim mai bogai?B.P.: " Un scriitor la Manchester Guardian, care este necunoscut pentru mine, înultima vreme m-a descris ca fiind "cel mai bogat om din lume." Asta sunã destulde pretenios, dar am ajuns sã realizez cã nu este atât de departe de adevãr. Unom bogat nu este la urma urmei un om care are muli bani, ci un om care este cuadevãrat fericit.Am cunoscut o mulime de milionari la propriu, dar care nu au fost oameni fericii,ei nu au reusit sã obinã tot ce §i-au dorit §i, prin urmare, nu au reu§it sã gãseascãsuccesul în viaã. Un proverb singalez spune: "Cel care este fericit este bogat, daraceasta nu înseamnã cã cel care este bogat este §i fericit." Omul cu adevãrat bogateste omul care are cele mai puine dorine neîmplinite.Un lucru pe care muli tineri nu par sã îl realizeze la prima vedere este faptul cãsuccesul depinde de ei în§i§i §i nu de o soartã care sã îi ofere valori materiale.Am explicat din nou si din nou cã scopul Miscarii cercetã§e§ti este de a construicopii §i tineri, în calitate de cetãeni responsabili care sã aibã cele trei atuuri §ianume: sãnãtate, fericire §i dãruire. Cei care reu§esc sã î§i dezvolte aceste treiatribute are asigurai principalii pa§i spre succes în viaã.Cu toate acestea, un element mai este nevoie pentru întregi succesul, §i acestaeste prestarea de servicii care sã ajute alte persoane din comunitate. Fãrã aceastãsatisfacie, realizarea dorinelor egoiste nu ajung pentru a putea cu adevãrat sã nebucurãm de ceea ce avem cu adevãrat sau, la rândul nostru, dãrui altora."A.S. Un ultim mesaj pentru cei peste 1000 de copii §i tineri adunai la RoJAM zileleacestea?B.P. "Încerca i sã lãsa i lumea un pic mai bunã decât a i gãsit-o. i atunci cândvia a voastrã va fi pe sfâr ite, ve i putea muri lini ti i tiind cã timpul nu a trecutdegeaba ci a i fãcut mereu tot ce v-a stat în putin ã.În interviul imaginar de mai sus, rãspunsurile lui B.P. sunt, în mare parte, citate dindiverse cãri scrise de el, unele din ele fiind adaptate.Considerãm cã repectând principiile cerceta§iei, legea §i promisiunea, Baden-Powelleste în fiecare din noi.Îl regãsim în liderul care ne îndrumã, ne pregãte§te activitãile §i ne este un adevãratprieten.Îl regãsim în colegul de patrulã alãturi de care trãim aventurile §i experieneleinteresante de la cerceta§i. Îl regãsim în fiecare dintre noi atunci când facem faptabunã din fiecare zi.Bãtãlia de la MafekingLucrul la construcia întãriturilor din jurul perimetrului de 10 km al Mafekingului aînceput la 19 septembrie 1899; ora§ul avea sã fie dotat cu o reea extinsã de tran§ee§i poziii de artilerie. Pre§edintele statului independent bur Republica Sud-Africana,Paul Kruger, a declarat rãzboi la 12 octombrie 1899. Din ordinele generalului Cronje, 47
  19. 19. liniile de telegraf §i cale feratã ale Mafekingului au fost întrerupte în aceea§i zi, iar ora§ul a fost asediat începând cu 13 octombrie. Mafeking a fost bomnbardat pentru prima oarã la 16 octombrie dupã ce Baden-Powell a ignorat ultimatumul dat de Cronje de a se preda pânã la ora 9. De§i depã§itã numeric de cei 8000 de luptãtori buri, garnizoana a rezistat asediului timp de 217 zile, sfidând prediciile politicienilor de ambele pãri. Mare parte din meritele pentru aceasta îi aparin lui Baden-Powell §i diversiunilor organizate de el. În jurul ora§ului s-au pus mine false în vãzul burilor §i spionilor lor din ora§, iar solda ilor li s-au dat ordine sã aibã grijã la sârma ghimpatã din tran§ee (sârmã ghimpatã care de fapt nu exista); tunurile §i un reflector (improvizat dintr-o o lampã cu acetilena §i cutii de conserve) au fost mutate prin ora§ pentru a da impresia cã sunt mai multe. Atelierele feroviare din Mafeking au confecionat un obuzier §i s-a reactivat §i un tun vechi (data gravatã pe el era 1770, §i constructorul, ca o coincidenã, "B.P. & Co."). Observând cã burii nu au distrus calea feratã, Baden-Powell a încãrcat un tren blindat cu luneti§ti §i l-a trimis direct în sus pe calea feratã într-un atac îndrãzne îndreptat spre centrul taberei burilor, urmat de o retragere fãrã pierderi în Mafeking. S-a avut grijã §i de moralul populaiei civile, §i s-au negociat încetãri ale focului pentru zilele de duminicã, zi în care se ineau competiii sportive (meciuri de cricket) §i spectacole de teatru. La început, generalul J. P. Snyman (comandantul ce i-a succedat lui Cronje) a fost jignit în sensibilitãile sale religioase §i a ameninat cã va trage în jucãtori dacã vor continua. În cele din urmã Snyman a cedat §i i-a invitat chiar §i pe britanici la un joc. Baden-Powell i-a rãspuns cã trebuie sã termine meciul în desfã§urare, al cãrui scor era „200 de zile, fãrã ie§ire”. Ca §i în cazul asediului ora§ului Kimberley, burii au hotãrât cã ora§ul este prea bine apãrat pentru a fi cucerit. La 19 noiembrie, 4.000 de buri au fost mutai în altã parte, de§i asediul s-a meninut §i bombardarea Mafekingului a continuat. Con§tieni de apropierea coloanelor britanice de ridicare a asediului, burii au lansat un ultim atac major în dimineaa zilei de 12 mai, atac ce a reu§it sã rupã perimetrul defensiv §i sã incendieze o parte din ora§, înainte de a fi în cele din urmã respins. Asediul a fost ridicat la 17 mai 1900, când forele britanice în frunte cu colonelul B T Mahon din armata Lordului Roberts i-a atacat pe asediatori din exterior. Printre soldaii forei de întãrire s-a numãrat §i unul din fraii lui Baden-Powell, maiorul Baden Fletcher Smyth Baden-Powell. Pânã la debarcarea întãririlor în februarie 1900, rãzboiul avea un curs nefavorabil48
  20. 20. britanicilor. Rezistena faã de asediu era unul din aspectele pozitive, §i, împreunã cudespresurarea oraului, au atras simpatia opiniei publice din Regatul Unit."Baden-Powell este un cerceta§ minunat de capabil §i iute la fãcut planuri. Nucunosc un altul care ar fi putut face treaba de la Mafeking în condiii similare.Toate cuno§tinele pe care le-a adunat meticulos au fost utilizate pentru salvareaacelei comunitãi.” - Siege of Mafeking Abandoned by the Boers, Frederick RussellBurnham, cerceta§ american, intervievat de The Times, 19 mai 1900.Date biografice:Sir Robert Baden-Powell, fondatorul cercetasiei, s-a nãscut pe 22 februarie 1857,provenind dintr-o familie numeroasã din Anglia.La 12 ani a început sã frecventeze coala din Charterhause în Surry, însã adevãrata coalã a lui Baden Powell era pãdurea unde urmãrea cu aten ie animalele, observapãsãrile i era protagonistul a numeroase aventuri.La 19 ani a sus inut un examen de admitere la Academia Militarã la care a reu it alcincilea din 718 candida i.Peste 3 ani, trecând cu bine examenele de garnizoanã, este promovat locotenent.În 1899 a fost trimis în Africa de Sud pentru a prelua paza ora ului Mafeking, ora cuo pozi ie strategicã în lupta cu colonizatorii olandezi. Dorin a i curajul de împlicarea bãie ilor în rãzboi l-au impresionat pe Baden Powell. Cu timpul, corpul de tineridin Mafeking a fost recunoscut oficial ca o parte integrantã a apãrãrii ora ului. Ei aufost un inel foarte important care avea sã însemne mai târziu fondarea organiza ieimondiale Scout.Baden Powell a reflectat mult timp la posibilitã ile de a-i ajuta pe ace ti bãie i. Aînceput astfel a elabora metoda care stã la baza mi cãrii Scout.Înainte de a începe sã scrie “Cercetã§ia pentru bãie i”, a organizat un camp laBrownsea Island, în 1907, cu 22 de bãie i. 49
  21. 21. 19 august 2011 – Viaa “Dacã pentru o clipã Dumnezeu ar uita cã nu sunt decât o paia ã de cârpã i mi-ar oferi o bucatã de via ã, fãrã îndoialã cã n-a spune tot ceea ce gândesc, dar m-a gândi la tot ceea ce spun. A aprecia valoarea lucrurilor, nu pentru ceea ce valoreazã, ci pentru ceea ce ele înseamnã cu adevãrat. A dormi pu in, n-a mai visa deloc, cãci prin fiecare minut când închidem ochii pierdem 60 de secunde de luminã. A merge când ceilal i se opresc, m-a trezi când al ii dorm. A asculta când al ii vorbesc, i a savura o înghe atã bunã de ciocolatã. “A trãi ca îndrãgostit de dragoste”. Dacã Dumnezeu mi-ar oferi încã o bucã icã de via ã, m-a îmbrãca simplu, a cãdea în genunchi în fa a soarelui, lãsându-mi goale corpul i sufletul. Dumnezeule, daca a avea o inimã, mi-a scrie ura pe ghea ã i a a tepta primele raze de soare. Cu un vis de Van Gogh a picta pe stele un poem de Benedetti i i-a oferi lunii un cântec de Serrat. A stropi trandafirii cu lacrimile mele pentru a sim i durerea spinilor i sãrutul ro u al petalelor. Dumnezeule, dacã a avea o bucata de via ã… n-a lãsa sã treacã nicio zi fãrã sã le spun celor pe care îi iubesc cât de mult îi iubesc. A convinge fiecare bãrbat i fiecare femeie cã ei sunt prefera ii mei i a trãi ca îndrãgostit de dragoste. A demonstra oamenilor cât se în ealã crezând cã înceteazã sã se îndrãgosteascã îmbãtrânind, fãrã sã tie cã încep sã îmbãtrâneascã atunci când înceteazã sã se îndrãgosteascã! I-a da aripi unui copil, dar l-a lãsa sã-nve e singur sã zboare. “Când mã vor pune în cutie… “ I-a învã a pe bãtrâni cã moartea nu vine o datã cu bãtrâne ea, ci cu uitarea. Am învã at atât de mult de la voi, oamenilor! Am învã at cã toata lumea vrea sã trãiascã pe culmi, fãrã sã tie cã adevarata fericire constã în felul în care escaladezi muntele.50
  22. 22. Am învã at cã atunci când nou-nãscutul strânge pentru prima datã în pumnul lui micdegetul tatãlui, îl cucere te pentru totdeauna. Am învã at cã un om nu are dreptul sã-lpriveascã pe un altul de sus decât atunci când trebuie sã se aplece pentru a-l ajutasã se ridice. E adevãrat cã multe am putut învã a de la voi, dar nu vor folosi la marelucru, deoarece, când mã vor pune în aceastã cutie, vai, voi fi mort.”(Gabriel Garcia Marquez – Poem Testamentar)UN AUTOR NECUNOSCUT - Mesaj optimistGeorge este tipul de om pe care i-ar plãcea sã-l urã ti: e întotdeauna bine dispus iare întotdeauna ceva pozitiv de spus.Dacã cineva îl întreabã cum ii merge, el rãspunde:“Dacã ar fi mai bine de atât, ar fi nevoie de doi oameni pentru atâta bine!”E un optimist! Dacã un coleg are o zi rea, George reu e te întotdeauna sã-l facã sãvadã partea pozitivã a situa iei.Am devenit curios i într-o zi l-am intrebat:“Nu în eleg, nu este cu putin ã sã fii optimist în toate zilele, tu cum reu e ti?”George îmi rãspunse:“În fiecare zi când mã trezesc, tiu cã am douã posibilitã i: Pot sã aleg sã fiu binedispus sau pot sã aleg sã fiu rãu dispus. i aleg sã fiu bine dispus. Când mi se întamplãceva rãu, pot sã aleg între a fi o victimã sau pot sã aleg sã învã din ce mi s-a întâmplat. i eu aleg sã învã . De fiecare datã când cineva vine la mine sã se lamenteze pentruceva, pot sã aleg între a-i accepta plângerile sau pot alege sã-l ajut sã vadã laturapozitivã a vie ii. i eu aleg întotdeauna partea bunã a vie ii.”“Dar asta nu este întotdeauna a a de usor” i-am spus.“Ba da, zise George, întreaga via ã este o problemã de op iuni. Când îndepãrtezi dinvia ã tot ceea ce nu conteazã cu adevãrat, totul devine o chestiune de op iuni. Depindede tine sã alegi cum sã reac ionezi la diverse situa ii, tu trebuie sã decizi cum sã-i la ipe al ii sã- i influien eze atitudinea fa ã de via ã. Tu alegi sã fii bine sau rãu dispus.Pânã la sfâr it tu e ti acela care decizi cum sã- i trãie ti via a”.Dupa aceastã discu ie am pierdut legãtura cu George, fiindcã mi-am schimbat loculde muncã, dar adesea, când mã regãseam gândindu-mã la cuvintele lui, atunci optampentru ceva în via ã în loc sã reac ionez la evenimente.Apoi am aflat cã George a avut un accident groaznic la locul de muncã, a cãzut de la18 metri înãl ime i dupã o opera ie de 8 ore i dupã o îndelungatã spitalizare a ie itavând o placã de o el în spate.M-am dus sã-l vãd i l-am întrebat dacã se simte tot atât de bine.“Vrei sã vezi cicatricile mele?”“Dar cum faci sã rãmâi pozitiv dupa ce i s-a întâmplat?“În timp ce cãdeam, primul lucru care mi-a venit în minte a fost feti a mea. Apoi, întimp ce zãceam pe pãmânt, mi-am zis cã pot sã aleg între a muri i a trãi. i am alessã trãiesc.”“Dar nu i-a fost fricã?”“Atunci când m-au dus la spital i am vãzut expresiile fe elor surorilor i doctorilor,mi-a fost fricã, fiindcã era de parcã se uitau la un om mort. Apoi un infirmier m-aîntrebat dacã am alergie i am rãspuns: DA! To i m-au privit i atunci am urlat: suntalergic la gravita ie! To i au izbucnit în râs i eu le-am spus: acum opera i-mã ca un 51
  23. 23. om viu, nu ca pe unul care e deja mort!” George m-a învã at cã în fiecare zi avem posibilitatea de a alege sã trãim o via ã deplinã. i este inutil sã fim mereu îngrijora i pentru mâine, fiindcã fiecare zi vine cu problemele ei cu care trebuie sã trãim, i mâine ne vom gandi la problemele de mâine. La urma urmei, azi este ziua de mâine pentru care î i fãceai probleme ieri. Via a e ca o mãsea Via a e ca o mãsea La-nceput nu iei aminte i tot mesteci înainte Da se stricã dintr-odatã i i-e rãu i ii la ea S-o-ngrije ti ca niciodatã Iar de vrei sã te faci bine Tre sã- i smulgi via a din tine Boris Vian din N-a prea vrea ca s-o mierlesc 20 august 2011 - Drumul „Cãlãtorule, nu existã un drum. Drumul îl creezi cu fiecare pas.” Tot universul e în mi care, energia curge liberã în spirale line. Ne mi cãm i noi mereu în cãutarea unei stãri de echilibru de unde sã plecãm mai departe. Tot ce e viu vibreazã de libertate; tot ce stagneazã e închistat în grani e imaginare, împotriva legilor firii. Ne na tem i murim dar existãm dincolo de via ã i moarte, într-un dans infinit de luminã, într-o repetare de momente unice în irate pe un mãnunchi de respira ii.52
  24. 24. Drumul e absolut necesar în balansul vie ii; traiectoria dintre momentele de respiro esingurul mod în care ajungem acolo unde am plecat. Sau ne regãsim altundeva? Cinene dã certitudinea cã ajungem acolo unde am vrut? Cât de mult controlãm procesul,cât suntem deschi i la via a care ni se întâmplã în timp ce noi ne facem alte planuri?Oare frica de a nu da gre i controlul nu ne umbresc experien a?Nu existã e ec daca acceptãm cã tot ce trãim vine sã ne înve e ceva. Nu existã fricãdacã în elegem cã tot ce ni se întâmplã atragem i creãm cu mintea i faptele noastre.Nu existã triste e dacã îmbrã i ãm fiecare etapã din drum ca pe o consecin ã a pa ilorfãcu i. Perspectivele, experien ele se schimbã cu fiecare decizie pe care o luãm.Regretul dispare dacã în elegem cã nu existã decizii bune sau gre ite, ci doar alegeripe care le facem i consecin e acceptate sau respinse.Nu avem nici o garan ie cã ajungem pe vârful muntelui pentru cã visãm la un timpcare nu existã încã. Tot ce avem e momentul prezent, fiecare pas, miracolul fiecãreirespira ii. Reu ita drumului se mãsoarã în calitatea cu care trãim fiecare moment.Via a de succes e rezultatul fiecãrei etape în parte. Cãlãtoria, calea, procesul. Fiecarepoveste e cea mai frumoasã, fiecare drum cel mai special. Dar nu mai special decâtcelelalte. Jamboreea e momentul minunat pe care îl creãm acum, o intersec ie uria ãde drumuri unice, un festival în care împãr im fericirea unii cu ceilal i pentru zece zileîntr-o armonie de suflete frumoase. i din care dragostea pentru via ã reiese înmul itãcu numãrul participan ilor. „Cau i i pã e ti pe drumul tãu unic e doar al tãu cu nimic mai u or sau mai greu decât al meu nu existã nici o hartã dar fiecare pas, orice întâmplare î i deschide o nouã poartã ai încredere în tine i fii sigur cã nu e ti singur pe drumul cãtre sufletul tãu sã ne rãtãcim împreunã sau mãcar ine-mã de mânã.” 53
  25. 25. HARTA CAMPULUI54

×