• Save

Loading…

Flash Player 9 (or above) is needed to view presentations.
We have detected that you do not have it on your computer. To install it, go here.

Like this document? Why not share!

Evaluarea proiectelor 2

on

  • 2,260 views

Evaluarea proiectelor 2

Evaluarea proiectelor 2

Statistics

Views

Total Views
2,260
Views on SlideShare
2,255
Embed Views
5

Actions

Likes
0
Downloads
0
Comments
0

2 Embeds 5

http://asemanareatriunghiurilor.wikispaces.com 4
http://www.slideshare.net 1

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Evaluarea proiectelor 2 Evaluarea proiectelor 2 Document Transcript

    • Evaluarea proiectelor Asemănarea triunghiurilor Cristina Timofte - Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iaşi, e-mail: c_timofte@yahoo.com Abstract Predarea-evaluarea prin metoda proiectului se centrează pe interesele şi nevoile elevilor. Articolul de faţă este un exemplu de utilizare a tehnologiei, metodei proiectului pentru parcurgerea unei unităţi de învăţare din programa şcolară de matematică, clasa a VII a, cu accent pe strategiile şi instrumentele de evaluare utilizate. 1. Introducere Parcurgerea modulelor cursului Intel®Teach - Instruirea în societatea cunoaşterii a dat posibilitatea explorării modalităţilor de utilizare a proiectelor prin integrarea tehnologiei şi aplicarea acestei metode de parcurgere - evaluare a unităţii de învăţare „Asemănarea triunghiurilor” la clasa a VII-a. O cale prin care profesorul oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoştinţelor, de formare a diferitelor competenţe este metoda de evaluare. Metodele de evaluare sunt împărţite în două categorii (după momentul apariţiei şi utilizării lor în activitatea didactică): 1. metode tradiţionale de evaluare - probele orale, scrise şi cele practice: prin care se constată, compară şi judecă. Sunt aproape exclusiv centrate pe elev şi apreciază conformitatea produsului după o scară de valori care este lăsată la aprecierea evaluatorului şi care rămâne în mare parte implicită; se vizează astfel individul evaluat, nu şi criteriile de apreciere, evaluatorul, programele sau instituţia. 2. metode alternative sau complementare de evaluare: se evaluează elevii în raport cu o normă. Această normă de referinţă, precum şi criteriile de apreciere sunt clar formulate, cunoscute şi de către evaluator şi de către evaluat. Evaluarea se sprijină pe instrumente elaborate cu grijă, în funcţie de produsul şi obiectivul evaluării.
    • Metodele de evaluare moderne sunt: portofoliul, proiectul, investigaţia, observaţia sistematică a activităţii şi comportamentul elevilor şi autoevaluare. Componenta de evaluare în cadrul instruirii în societatea cunoaşterii, are priorităţile: - extinderea acţiunii de evaluare, de la verificarea şi aprecierea rezultatelor (obiectivul tradiţional) la evaluarea procesului, a strategiei şi tehnicilor care au condus la anumite rezultate; evaluarea nu numai a elevilor, dar şi a conţinutului, a metodelor, a obiectivelor, a situaţiei de învăţare, a evaluării; - luarea în calcul şi a altor indicatori, alţii decât achiziţiile cognitive, precum conduita, personalitatea elevilor, atitudinile, gradul de încorporare a unor valori; - deschiderea evaluării spre mai multe rezultate ale mediului şcolar (competenţele relaţionale, comunicarea profesor - elev - elev, disponibilităţi de integrare în social); - obţinerea mai operativă a rezultatelor evaluării; scurtarea feed-back- ului, a drumului de la diagnosticare la îmbunătăţire; - transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare. 2. Evaluare iniţială. Analiza nevoilor de învăţare ale elevilor La finalul unităţii de învăţare, elevii trebuie să dovedească formarea competenţelor specifice cuprinse în programa şcolară referitoare la conţinuturile din „Asemănarea triunghiurilor” - Programa şcolară Matematică 2009, clasa a VII a (www.edu.ro), precum şi competenţe pentru lumea reală, corespunzătoare secolului XXI (Parteneriat pentru competenţele secolului XXI - www.21stcenturyskills.org ): a lua decizii bine gândite, a lucra bine cu ceilalţi, a avea iniţiativă, a rezolva probleme complexe, autonomie, comunicare eficientă. Astfel, activitatea elevilor a fost raportată la atingerea acestora, la obiectivele operaţionale şi întrebările-cheie ale curriculumului pentru unitatea de învăţare: întrebarea Cum pot utiliza logica pentru a descoperi noi proprietăţi şi esenţială relaţii ? întrebările 1. Cum mă poate ajuta geometria să înţeleg lumea din jurul unităţii de meu? învăţare 2. Ce sugerează cuvântul „Asemănare”? întrebările - definiţi raportul segmentelor şi proporţionalitatea de segmentelor; conţinut - ce afirmă teorema lui Thales şi reciproca teoremei ?
    • - când sunt două triunghiuri asemenea ? - cum putem stabili dacă două triunghiuri sunt asemenea ? - asemănări şi deosebiri între linia mijlocie în triunghi şi în trapez; - metode de demonstrare a paralelismului a două drepte La baza învăţării stau evaluările iniţiale şi continue. Elevii au stiluri diferite de învăţare, o gamă largă de experienţe, abilităţi şi interese. Răspunsurile elevilor sunt punctul de plecare în proiectarea instruirii lor. Evaluarea iniţială a fost realizată prin: 1. Răspunsurile date de elevi la întrebările cheie ale curriculum-ului - discuţiile nestructurate de grup sau individuale, în timpul orei, discuţii materializate într-un eseu de minim 400 cuvinte postat pe blogul clasei, constituit cu această ocazie, Generaţia Urmaşii lui Moisil - http://matematica-e-distractiva.blogspot.com (Figura 1.) Figura 1. Blogul clasei Figura 2. Test iniţial 2. Test iniţial - forma tradiţională (Figura 2.), cu referiri la competenţe necesare pentru parcurgerea unităţii de învăţare vizată. Ca metodă de evaluare, pe lângă evaluarea profesorului, a fost utilizată autoevaluarea. Autoevaluarea are şi un rol formativ, profesorul trebuind să încurajeze elevul să îşi realizeze proprie sa evaluare. Pentru formarea capacităţii de autoevaluare la elevi, se recomandă: - prezentarea de către profesor, la debutul activităţii, a obiectivelor curriculare si de evaluare pe care trebuie să le atingă elevii; - încurajarea elevilor în a-şi pune întrebări legate de modul de rezolvarea unei sarcini de lucru şi efectele formative ale acesteia şi în a răspunde în scris la acestea;
    • - completarea, la sfârşitul unei sarcini de lucru importante, acordarea unui calificativ sau completarea unui chestionar de evaluare. Autoevaluarea constituie un mijloc de formare a elevilor, de a-i învăţa pe aceştia să se autoaprecieze, încă de timpuriu. Condiţia esenţială care favorizează interiorizarea de către elevi a aprecierilor o constituie înţelegerea criteriilor de apreciere, a semnificaţiei calificativelor acordate. În vederea dezvoltării aptitudinii de autoevaluare se recomandă: - notarea în colaborare cu alţii; - autonotarea controlată, revăzută şi definitivată de examinator, eventual prin consultarea celorlalţi elevi. Un exerciţiu util în această privinţă îl constituie autocorectarea lucrărilor proprii; Pentru realizarea proiectului s-au utilizat mai multe instrumente online, analizate şi discutate la clasă (wiki, blog). În primul rând, elevii au creat un cont de email cu nume de utilizator de forma: prenume.nume2009@gmail.com, precum şi un grup de comunicare: Matematicienii de la Info. La o întâlnire cu părinţii elevilor, fiecare părinte a primit şi semnat un document prin care a fost informat, în principal, de desfăşurarea acestui proiect la clasă şi că părintele va fi un partener activ în derularea activităţilor proiectului, alături de echipa copilului, dar şi în evaluările proiectului, solicitându-i-se avizul în acest sens. Pe grupul de comunicare realizat au fost postate: - un document descriptiv al proiectului care conţine: 1. structura unei grupe (rolul fiecărui membru al echipei); 2. structura produsului final al proiectului - Wiki-ul echipei, blogul clasei, revista tipărită; 3. activităţile propuse spre derulare şi termenele de realizare; 4. componenţa echipei (eterogenă - prin tragere la sorţi), temele acestora (atribuite prin tragere la sorţi). Figura 3. Fişa de evaluare a proiectului
    • - document Excel cu noile adrese ale elevilor. - patru documente Word cuprinzând criteriile de evaluare pentru realizarea blogului, publicaţiei, Wiki-ului, proiectului în ansamblu. - o prezentare PowerPoint - Prezentare fişa de activitate a unităţii de învăţare. O modalitate eficientă de autoapreciere dirijată, controlată, însoţită de o pondere a calificativelor acordate de elevi, o constituie metoda de apreciere obiectivă a personalităţii - completări reciproce de informaţii, aprecieri şi confruntarea acestora. De aceea, la final se vor analiza: - jurnalele de echipă, individuale; - autoevaluarea colaborării; - evaluarea prezentării proiectului. Toate aceste strategii şi criterii de evaluare au fost discutate, analizate în clasă. 3. Evaluarea formativă. Monitorizarea progresului Derularea unităţii de învăţare a impus, pe lângă parcurgerea conţinuturilor, aplicaţiile necesare şi derularea secvenţială a activităţilor specifice proiectului. În această etapă s-au împletit metodele de evaluare tradiţionale (evaluări orale, teste individuale, completare de itemi semiobiectivi de pe fişe de lucru - cu precizarea baremului de notare, solicitarea punctajului obţinut în urma autoevaluării, interevaluării), cu metodele alternative, un rol important fiind atribuit observării sistematice a activităţii şi a comportamentului elevilor - metodă de evaluare prin intermediul căreia profesorul poate obţine informaţii relevante asupra performanţelor elevilor, asupra competenţelor şi abilităţilor practice pe care aceştia le deţin. Pentru a evita eventuale contestări a notei acordate, la începutul activităţilor se recomandă ca profesorul să ofere o listă a tuturor aspectelor ce vor fi urmărite pe parcursul desfăşurării observaţiei sistematice: respectarea Figura 4. Jurnale de echipă
    • termenelor limită pentru efectuarea sarcinilor de lucru, corectitudinea, implicarea în realizarea sarcinilor de grup (Figura 4.). Fiecare echipă a elaborat un plan propriu de derulare a proiectului, cu sarcini individuale şi de grup precise, a realizat activităţile practice solicitate (Determinări de distanţe şi înălţimi în mediul real - rezultatele teoretice care susţin aceste calcule), sub supravegherea unui părinte, a început realizarea produsului final; profesorul a monitorizat progresul, feed-back-ul fiind realizat imediat, identificând astfel punctele tari şi slabe ale procesului de învăţare şi înţelegere. Au avut loc, cu fiecare echipă, câte două evaluări de etapă. 4. Evaluarea sumativă. Demonstrarea înţelegerii şi a capacităţilor. La finalul unităţii de învăţare, fiecare elev a fost evaluat - cu notă - prin intermediul unui test individual, similar (din punct de vedere al competenţelor evaluate) cu testele de la evaluările naţionale - evaluare tradiţională. A fost programat un eveniment special pentru prezentarea proiectelor: în amfiteatrul „Alexandru Myller” al Facultăţii de Matematică Iaşi, în prezenţa părinţilor, a dirigintelui clasei, profesorului de informatică, directorului şcolii, a domnului prodecan al Facultăţii de Matematică Iaşi. În acest sens, cu două zile înainte, fiecare elev, împreună cu părintele său a completat fişa de Figura 5. Prezentarea proiectelor evaluare a proiectelor clasei (cu excepţia rubricilor Prezentarea proiectului) pe baza criteriilor de evaluare, prezentate la începutul proiectului, finalizarea evaluării fiind realizată cu ocazia prezentării proiectelor. Prezentările realizate au fost atractive, instructive, de multe ori hazlii prin întrebările adresate şi răspunsurile primite. Elevii au investit mai multe resurse pentru realizarea prezentărilor (Figura 5.). Implicarea părinţilor (Figura 6.) în realizarea şi evaluarea proiectelor conferă activităţilor numeroase avantaje: - transparenţa activităţilor proiectului;
    • - formarea părinţilor în sensul implicării active în activitatea şcolii, în activitatea de evaluare pe baza unor criterii obiective, stabilite înainte de începerea derulării proiectului (părinţii au menţionat că este destul de greu procesul de evaluare); - realizarea apropierii între familie şi şcoală; - realizarea unui feed - back real şi constructiv pentru toţi factorii implicaţi în educaţia elevilor. Evaluarea proiectelor s-a făcut în funcţie de două categorii de criterii: - criterii care vizează calitatea proiectului (calitatea produsului); - criterii care vizează calitatea Figura 6. Implicarea părinţilor activităţii elevului (calitatea procesului). Figura 7. Wiki - Produse ale elevilor 5. Concluzii Educaţia într-o lume care se transformă de la o zi la alta într-un ritm ameţitor, impune părinţilor şi pedagogilor întrebarea: cât de creativi, independenţi, liberi şi plini de iniţiativă pot deveni tinerii prin intermediul educaţiei şi al şcolii? Cum pot fi educaţi copiii în aşa fel încât să pună cu plăcere, interes şi curiozitate întrebările care îi frământă? Educaţia ar trebui să însemne transformarea cunoştinţelor acumulate în impulsuri către reflecţii individuale, percepţii diferenţiate şi acţiuni voluntare. Era informaţiei modifică radical relaţiile dintre oameni, informaţie şi cunoaştere. Vechiul concept liniar educaţie - profesie
    • dispare. Omul trebuie să înveţe în mod independent pe întreaga perioadă a vieţii, pentru a se adapta continuu. Educaţia de bază, elementară, nu poate produce „un produs finit” şi nici „stoc de cunoştinţe” care să fie utilizat pe întreaga durată a activităţii. Astfel, aceasta ar trebui să nu mai fie centrată pe acumularea de cunoştinţe într-un mediu dirijat de profesor ci, mai degrabă, să încurajeze elevul să-şi dezvolte deprinderile şi strategiile care să-i dea posibilitatea de-a depăşi cu succes situaţiile complexe cu care, inevitabil, se va confrunta. Învăţarea în şcoală trebuie să treacă la nivel superior - a învăţa să înveţi - într-un mediu semnificativ. Elevul are nevoie să stăpânească strategiile necesare pentru a se putea orienta în masa mare de informaţii, să le poată face coerente şi relevante, ca mai apoi să evalueze rezultatele obţinute cu cât mai multă obiectivitate. Acestea se pot atinge doar dacă elevul este încurajat, de la o vârstă fragedă să-şi dezvolte o logică structurală de tip reţea şi printr-o continuă adecvare a cunoştinţelor prin intermediul dezvoltării deprinderii de a deduce, prevedea, formula şi verifica ipoteze şi de a căuta relaţiile între acestea. 6. Bibliografie: [1]***, Intel®Teach - Instruirea în societatea cunoaşterii, Suport de curs, Siveco, 2009; [2] Manualele şcolare de matematică, aprobate MECTS. [3]***, Programul Naţional de Dezvoltare a Competenţelor de Evaluare (DeCeE), Suport de curs, 2008. [4]. Parteneriat pentru competenţele secolului XXI - www.21stcenturyskills.org; [5] Programa şcolară pentru matematică 2009 - www.edu.ro [6] http://www.fseromania.ro