Sara Jones este un dramaturg polimorf, este premiată a Premiilor Tony pentru monologuri, ambasador UNICEF, activistă împotriva FCC (Comisia Federală de Comunicații a S.U.A.) – își asumă tot atât de multe roluri atât pe scenă cât și în afara ei. Titulatura “Cameleonică” reușește cu greu să descrie ușurința uimitoare cu care Sarah Jones aluneca în și din personajele din spectacolele ei solo – ca și cele paisprezece personaje ale sale din spectacolul ce a făcut furori pe Broadway:„Bridge & Tunnel”. Criticii se minunează nu numai de capacitatea ei de a imita perfect accente și manierisme, dar și de abilitatea de a remodela aparent corpul ei, abilitate care ajunge până la pupile și gropițe sau clipitul rapid. În acest spectacol hilar plin de viață, actrita Sarah Jones canalizează unele persoane pe care le-a întâlnit în viața ei, doar o mostră din portofoliul ei spectaculos de personaje.

1. Unitatea în diversitate exprimată cu umor și
genialitate
2014-05-14 09:05:40 D.O.R. Romania
Sara Jones este un dramaturg polimorf, este premiată a Premiilor Tony
pentru monologuri, ambasador UNICEF, activistă împotriva FCC (Comisia
Federală de Comunicații a S.U.A.) – își asumă tot atât de multe roluri atât pe
scenă cât și în afara ei.
Titulatura “Cameleonică” reușește cu greu să descrie ușurința uimitoare cu
care Sarah Jones aluneca în și din personajele din spectacolele ei solo – ca și
cele paisprezece personaje ale sale din spectacolul ce a făcut furori pe
Broadway:„Bridge & Tunnel”. Criticii se minunează nu numai de capacitatea ei
de a imita perfect accente și manierisme, dar și de abilitatea de a remodela
aparent corpul ei, abilitate care ajunge până la pupile și gropițe sau clipitul
rapid.
În acest spectacol hilar plin de viață, actrita Sarah Jones canalizează unele
persoane pe care le-a întâlnit în viața ei, doar o mostră din portofoliul ei
spectaculos de personaje.
Sara Jones intră în acele personaje și în jocul de roluri pentru a ne ajuta să
găsim modalități de a înțelege și de a comunica unul cu altul indiferent de rasă,
clasă, religie, etc.
Ea întruchipează umanitatea noastră colectivă prin fiecare personaj și ne
amintește că prin toate diferențele noastre, suntem cu adevărat unul, suntem
picături ale aceluiași ocean, suntem unitatea în diversitate.
Puteți găsi mai jos transcriptul discursului sau:
Aş vrea să vă spun că atunci când am fost rugată să vin aici m-am gândit că,
ei bine, este TED. Iar aceşti TED-işti sunt – ştiţi, pe cât de nevinovat sună – ei
sunt filantropii şi artiştii şi cercetătorii care, într-un fel, structurează lumea
noastră. Şi ce aş putea oare să spun eu, ca să fie destul de distins, ca să
justifice participarea mea la aşa ceva? Aşa că m-am gândit că probabil un
accent britanic ce sună foarte civilizat ar putea ajuta lucrurile puţin.
Apoi m-am gândit că nu.Ar trebui doar să urc pe scenă şi să fiu eu însămi şi să

2. vorbesc doar în felul în care vorbesc de obicei, pentru că, nu-i aşa, asta este
marea dezvăluire. Aşa că m-am gândit să vin aici şi să vă dezvălui adevărata
mea voce. Deşi mulţi dintre voi ştiu deja că vorbesc engleza reginei
(Queen),pentru că sunt din Queens, New York. (Râsete) Dar tema acestei
sesiuni, desigur, este invenţia. Iar dat fiind faptul că nu am niciun patent de
care să ştiu, veţi întâlni câteva din invenţiile mele astăzi. Presupun că este
cinstit să spun că sunt interesată de invenţia de sine sau de alţii. Cu toţii
suntem născuţi în anumite condiţii cu trăsături fizice particulare, experienţe de
dezvoltare, contexte geografice şi istorice unice. Şi apoi ce urmează? În ce
măsură ne auto-construim, ne auto-inventăm? Cum ne auto-identificăm şi cât
de mutabilă este acea identitate? De exemplu, cum ar fi dacă am putea fi
oricine oricând? Ei bine, identitățile mele, ca şi cele din spectacolele mele, îmi
permit să mă joc cu spaţiile dintre aceste întrebări. Aşa că am adus cu mine
câteva dintre ele. Şi, ei bine, sunt foarte emoţionate. Ce să vă spun – Ce ar
trebui să vă spun este că şi-au pregătit fiecare propriile prezentări TED. Aşa
că închipuiţi-vă că asta este Universitatea Sarah. (Râsete)
Ok. Ok. Prea bine. O, minunat. Bună seara tuturor. Vă mulţumesc mult că m-aţi
primit aici astăzi. A, mulţumesc mult. Numele meu e Lorraine Levine. Vai de
mine! Sunteţi atât de mulţi. Bună, drăguţă. Ok.(Râsete) În orice caz, eu sunt
aici datorită unei fete, Sarah Jones. E o fată foarte drăguţă, de culoare. Da,
bine, ea îşi zice neagră – e mai mult de culoarea caramelei, dacă te uiţi la
ea. Dar, oricum. (Râsete) M-a adus aici pentru că mă pune în show-ul ei, ceea
ce ea numeşte one-woman show. Şi desigur, voi ştiţi ce înseamnă asta. Asta
înseamnă că ea culege aplauzele şi apoi ne pune să ieşim pe scenă şi să
facem toată munca. Dar nu mă supăr.
De fapt, mă încântă să fiu aici cu toţi renumiţii care asistaţi la o chestie ca
asta, să ştiţi. Serios, e nemaipomenit. Nu doar, desigur, oamenii de ştiinţă şi
minunaţii uriaşi ai industriei, ci şi celebrităţile. Sunt atâtea celebrităţi pe
aici.Am văzut-o – am văzut-o pe Glenn Close mai devreme. O ador. Şi tocmai
își lua un iaurt la cafeneaua Google. Nu-i aşa că-i adorabil? (Râsete) Atâţia
alţii, ştiţi, sunt de-a dreptul minunaţi. E încântător să ştii că le pasă, ştiţi. Şi – o,
am văzut-o pe Goldie Hawn. O, Goldie Hawn. O ador şi pe ea; e adorabilă,
da. Ştiţi, ea e doar pe jumătate evreică. Ştiaţi asta despre ea? Da. Dar chiar şi
aşa, e un talent minunat. (Râsete) Şi eu – ştiţi, când am văzut-o, aşa un
sentiment minunat. Da, e adorabilă. Dar în orice caz, ar fi trebuit să încep prin
a spune cât de norocoasă mă simt. Este o experienţă atât de luminătoare să
fiu aici. Voi sunteţi toţi atât de răspunzători pentru lumea asta în care trăim
astăzi. Ştiţi, nici n-aş fi visat de aşa ceva când eram fetiţă. Şi voi aţi dus mai
departe toate dezvoltările astea într-un timp aşa scurt – voi toţi sunteţi atât
de tineri. Ştiţi, eu cred că părinţii voştri sunt foarte mândri.
Dar eu – eu apreciez şi diversitatea pe care o aveţi aici. Am observat că este
foarte multiculturală. Ştiţi, atunci când stai aici sus, poţi vedea toţi oamenii
diferiţi. Este ca un curcubeu. Este în regulă să spui curcubeu. Da. Eu doar – Eu
nu prea ţin pasul cu ce poţi sau nu să spui, toate lucrurile astea. Ce este
permis să spui sau nu? Eu doar – eu nu vreau să jignesc pe nimeni. Ştiţi? Dar,

3. oricum, ştiţi, eu doar cred că a fi aici cu voi toţi tinerii realizaţi în viaţă
– literalalmente, unii dintre voi, arhitecţii care construiesc viitorul nostru mai
luminos. Ştiţi, mă încurajează lucrul ăsta. Chiar dacă, sincer, unele dintre
prezentările voastre sunt înspăimântătoare, absolut înspăimântătoare. Da,
da, e adevărat. Ştiţi, între degradarea mediului şi prăbuşirea pieţelor mondiale,
despre care vorbiţi. Şi, desigur, noi ştim că toate sunt din cauza – toţi … Ei
bine, nu ştiu cum altfel să vă spun, aşa că o să vă spun în felul meu:ganeyvish
schticklich ce vine de la guverne şi, ştiţi voi, bancherii şi Wall Street. Ştiţi
voi. Oricum. (Râsete)
Ideea e că sunt fericită că cineva are idei practice ca să ne scoată din
încurcătură. Aşa că vă salut pe fiecare în parte şi realizările voastre
stelare. Vă mulţumesc pentru tot ce faceţi. Şi felicitări pentru că sunteţi aşa
mahări mari încât aţi devenit maeştri TED. Aşa că, succese fericite în
continuare. Felicitări. Mazel tov. (Aplauze)
Bună. Bună. Vă mulţumesc tuturor. Scuze, asta e aşa o ocazie minunată şi
toate astea, să fiu aici acum.Mă numesc Noraida. Şi eu sunt doar – Sunt atât
de încântată să particip la conferinţa TED pe care o faceţi şi toate astea. Eu
sunt dominicano-americană. De fapt, aţi putea spune că am crescut în
capitala Republicii Dominicane, cunoscută şi ca Washington Heights din New
York City. Dar nu ştiu dacă mai sunt şi alţi dominicani aici, dar ştiu că Juan
Enriquez a fost aici ieri. Şi cred că el e mexican, aşa că –sincer, asta e destul
de aproape pentru mine acum. Aşa – (Râsete)
Eu doar – Mă scuzaţi. Eu doar încerc să nu fiu emoționată pentru că asta e o
experienţă foarte minunată pentru mine şi toate astea. Şi eu doar – ştiţi, eu
nu sunt obişnuită să vorbesc în public. Şi când sunt emoționată încep să
vorbesc foarte repede. Nimeni nu poate înţelege ce vorbesc, ceea ce e foarte
frustrant pentru mine, după cum vă puteţi imagina. De obicei trebuie doar să
încerc să mă calmez şi să respir adânc. Dar apoi, în plus, ştiţi, Sarah Jones mi-
a spus că avem doar 18 minute. Aşa că atunci, deci, oare ar trebui să fiu
emoționată, ştiţi, pentru că poate e mai bine. Şi doar încerc să nu intru în
panică şi să deraiez. Aşa deci, respir adânc.
Ok. Scuze.Aşa, oricum, ce încercam să spun e că chiar îmi place TED. Deci, îmi
place tot ce ţine de asta. E uimitor. Deci, este – Nu pot să depăşesc
momentul acum. Şi, deci, oamenii nu ar crede, serios, de unde sunt eu, că
lucrul ăsta chiar există. Şiţi, deci chiar că, vreau să spun îmi place numele –
TED.Vreau să zic ştiu că e o persoană adevărată şi toate astea, dar spun
doar că, ştiţi, eu cred că e foarte tare că e şi un acronim, ştiţi, care este deci,
ştiţi, este deci un concept foarte înalt şi toate astea. Îmi place asta.
Şi, de fapt, pot să fac o legătură cu toată chestia asta de acronim şi toate
astea. Pentru că, de fapt, eu sunt începătoare la un colegiu acuma. La şcoala
mea – am fost co-fondatoarea unei organizaţii, care este ca o chestie de
leadership, ştiţi, ca voi, vouă chiar v-ar plăcea şi toate astea. Şi organizaţia se
numeşte DA BOMB, şi DA BOMB – nu ca ce puteţi voi băieţii să construiţi şi
toate astea – este ca, DA BOMB, înseamnă deci dominican – este un acronim

4. – Organizaţia Dominicano-Americană de Binefacere pentru Mame şi
Bebeluşi. Deci eu ştiu, vezi, că numele e puţin cam prea lung, dar cu războiul
contra terorismului şi toate astea, decanul pentru activităţi studenţeşti ne-a
rugat să nu mai spunem DA BOMB şi să folosim întregul nume aşa ca nimeni
să nu intre la bănuieli, în fine. Aşa că, în fond cum e DA BOMB – ce face
Organizaţia Dominicano-Americană de Binefacere pentru Mame şi
Bebeluşi este, în fond, încercăm să pledăm pentru studenţii promiţători
academic şi care se întâmplă să fie și mame ca mine. Eu sunt o mamă cu
serviciu şi merg şi la şcoală la zi. Şi, ştiţi, – este atât de important să avem
gen modele acolo.Adică, eu ştiu că uneori stilurile noastre sunt foarte diferite,
mă rog.
Dar chiar la slujba mea – tocmai am fost promovată. Chiar acum este foarte
emoţionant pentru minepentru că sunt asistent junior la directorul asociat al
prim-vicepreşedintelui pentru dezvoltarea afacerilor – ăsta e noul meu
titlu. Aşa, dar cred că fie că ai propria companie sau eşti doar începător ca
mine, ceva ca asta e atât de vital pentru oameni să continue să-şi extindă
minţile şi învăţarea. Şi dacă toţi, deci dacă toţi oamenii chiar ar avea acces la
asta, ar fi o lume foarte diferită, aşa cum ştiu că ştiţi. Aşa, cred că toţi
oamenii, avem nevoie de asta, dar în special, mă uit la oameni ca mine, ştiţi
deci, adică latinos – noi suntem pe cale să devenim majoritari, în cam în două
săptămâni.Aşadar, merităm tot la fel de mult să fim parte a schimbului de idei
ca toţi ceilalţi. Aşa, sunt foarte fericită că voi faceţi, ştiţi, chestia asta, să
faceţi posibile prezentările online. Asta e foarte bine. Îmi place asta. Şi eu doar
– vă iubesc, băieţi. Iubesc TED. Şi dacă nu vă supăraţi, îm particular acum, în
viitor, mă voi gândi la TED ca un acronim pentru Tehnologie, Entertainment şi
Dominicani. Vă mulţumesc foarte mult. (Râsete) (Aplauze)
Aşa, asta a fost Noraida, şi la fel ca Lorraine şi toţi cei pe care îi întâlniţi
astăzi, acestea sunt figuri reieşite din oameni reali din viaţa mea
reală: prieteni, vecini, membri de familie. eu vin dintr-o familie multiculturală. De
fapt, doamna mai bătrână pe care tocmai aţi întâlnit-o: foarte, foarte de
departe aduce cu omătuşă din partea mamei. Este o poveste lungă, credeţi-
mă. Dar mai presus de fundalul familiei mele, părinţii m-au trimis şi la Şcoala
Naţiunilor Unite, unde am întâlnit o mulțime de noi figuri, inclusiv pe Alexandra,
profesoara mea de franceză.
Ei bine, ştiţi, era un curs de începători pe care l-am făcut cu ea, ştiţi. Şi a fost
Madame Bousson, ştiţi, ea era foarte….(franțuzoaică) Era, ştiţi, ea era acolo
în clasă, ştiţi, era un fel de tipic franceză. Ştiţi, era foarte şic, dar era foarte
plină de ennui, ştiţi. Şi era acolo, ştiţi, vorbind cumva cu clasa, ştiţi, vorbind
despre, ştiţi, futilitatea existenţială a vieţii, ştiţi, Iar noi aveam doar 11 ani, aşa
că nu era potrivit. (Râsete)
Dar [Germană]. Da, am învăţat germană trei ani. [Germană]. şi a fost o
experienţă inedită pentru că eram singura fată de culoare din clasă, chiar şi la
şcoala Naţiunilor Unite. Deşi, ştiţi, era minunat.Profesorul, Herr Schtopf, el nu
discrimina niciodată. Niciodată. Întotdeauna, mereu ne trata pe fiecare din

5. noi, ştiţi, egal de insuportabil în timpul orelor.
Aşadar, erau profesorii şi apoi erau prietenii mei, colegi de pretutindeni, dintre
care mulţi îmi sunt şi azi prieteni dragi. Iar ei m-au inspirat şi pentru multe
figuri. De exemplu, o prietenă de-a mea.
Ei bine, am vrut doar să vă spun repede bună seara. Numele meu este
Praveen Manvi şi vă mulţumesc mult pentru această ocazie. Desigur, TED,
reputaţia se precedă pe sine pe tot cuprinsul lumii. Dar, ştiţi, eu sunt de origine
din India, şi am vrut să încep prin a vă spune că odată Sarah Jones mi-a spus
că vom avea ocazia să venim aici la TED în California, la început am fost
foarte incântată şi, sincer, uşuratăpentru că, ştiţi, eu sunt avocat pentru
drepturile omului. Şi de obicei munca mea mă poartă la Washington D.C. Şi
acolo trebuie să asist la întâlnirile acelea, să întâlnesc politicieni
obositori, încercând să mă facă să mă simt degajată spunându-mi cât de des
mănâncă curry la Georgetown. (Râsete) Aşa că vă puteţi imagina –
exact. Aşa, dar sunt încântată să mă alătur vouă tuturor aici. Mi-aş fi dorit să
stăm mai mult împreună, dar asta cu altă ocazie. Ok? Minunat. (Aplauze)
Şi, din nefericire, nu cred că vom avea timp să vă întâlniţi cu toate pe care le-
am adus, dar – Încerc să mă port frumos, este prima oară aici. Dar chiar vreau
să vă prezint câteva persoane pe care s-ar putea să le recunoaşteţi, dacă aţi
văzut “Bridge and Tunnel”.
A, bine, mulţumesc. Bună seara. Numele meu este Pauline Ning, şi mai întâi
vreau să vă spun că sunt –desigur sunt un membru al comunităţii chineze din
New York. Dar când Sarah Jones m-a rugat frumos să vin la TED, Am spus, da,
ştii, mai întâi nu ştiu, ştii – înainte acum doi ani, nu m-ai fi văzut în faţa unui
public, cu atât mai puţin acesta pentru că nu îmi plăcea să ţin
conferinţe pentru că simt că, în calitate de imigrant, nu am o engleză bună
pentru vorbit. Dar apoi m-am decis, la fel ca guvernatorul Arnold
Schwarzenegger, eu încerc oricum. (Râsete) Fiica mea – fiica mea a scris
asta, mi-a spus, “Întotdeauna să îţi începi conferinţa cu umor.”
Dar originea mea – vreau să vă spun doar pe scurt povestea. Soţul meu şi cu
mine, ne-am adus fiul şi fiica aici în anii 1980 pentru a avea libertatea pe care
nu putem s-o avem în China atunci. Şi am încercat să îi învăţăm pe copiii noştri
să fie mândri de tradiţia lor, dar e foarte greu. Ştiţi, ca imigrant, le vorbeam
chinezeşte, şi ei îmi răspundeau mereu în engleză. Le place muzica rock,
cultura pop, cultura americană. Dar când au crescut, când vine timpul să
gândească la măritat, atunci ne aşteptăm să ţină cont, ceva mai mult, de
propria lor cultură. Dar aici am avut nişte probleme. Fiul meu, el spune că nu
este pregătit să se căsătorească. Şi are o iubită, dar ea e femeie americană,
nu chinezoaică. Nu că ar fi rău, dar dar i-am spus: “Ce are o chinezoaică?” Dar
cred că o să se răzgândească în curând.
Atunci m-am decis în schimb să mă concentrez pe fiica mea. Căsătoria fiicei
este foarte specială pentru mamă. Dar mai întâi, a spus că nu este
interesată. Ea vrea doar să îşi petreacă timpul cu prietenii. Şi apoi la colegiu,

6. parcă nu mai venea niciodată pe acasă. Şi nu vrea să vin eu să o vizitez. Aşa
că am spus: “Ce e greşit în tabloul ăsta?” Aşa că am acuzat-o pe fiica mea că
are un prieten secret. Dar ea mi-a spus: “Mamă, nu trebuie să-ţi baţi capul cu
băieţii pentru că nu îmi plac.” (Râsete) Şi i-am spus: “Da, bărbaţii pot fi dificili,
dar toate femeile trebuie să se obişnuiască cu asta.” Ea mi-a spus: „Nu,
mamă. Vreau să spun că nu îmi plac băieţii. Îmi plac fetele. Sunt
lesbiană.” Aşadar, eu întotdeauna îi învăţ pe copiii mei să respecte ideile
americane, dar i-am spus fiicei mele că aceasta e o excepţie – (Râsete) că
ea nu este lesbiană, e doar confuză din cauza acestei probleme
americane. Dar ea mi-a spus: “Mamă, nu este americană.” Mi-a spus că e
îndrăgostită – îndrăgostită de o chinezoaică drăguţă. (Râsete) Aşa, astea
sunt cuvintele pe care mă aştept să le aud, dar de la fiul meu, nu de la fiica
mea. (Râsete) Dar la început nu am ştiut ce să fac. Dar poi, cu timpul, am
ajuns să înţeleg că asta este cine e ea.
Deci chiar dacă uneori încă e greu, voi împărtăşi cu voi faptul că mă ajută să
îmi dau seama că societatea este mai tolerantă, de obicei datorită unor locuri
ca acesta, datorită unor astfel de idei, şi unor oamenii ca voi, cu o minte
deschisă. Aşa că eu cred că poate TED, ai impact asupra vieţilor oamenilor în
feluri în care poate nici tu nu îţi dai seama. Aşa că, de dragul fiicei mele, vă
mulţumesc pentru ideile voastre care merită să fie răspândite. Vă mulţumesc.
Xie xie. (Aplauze)
Bună seara. Numele meu este Habbi Belahal. Şi aş dori mai întâi să îi
mulţumesc lui Sarah Jones pentru că a insistat cu toată puterea asupra
singurei persoane arabe pe care a adus-o cu ea să fie ultima astăzi.Eu sunt
de origine din Iordania. Şi predau literatură comparativă la Queens College. Nu
este Harvard.Dar mă simt puţin ca un peşte pe uscat. Dar sunt foarte mândră
de studenţii mei. Şi văd că unii dintre ei au reuşit să ajungă aici la
conferinţă. Aşa că veţi primi punctele suplimentare pe care vi le-am
promis.Dar, deşi ştiu că s-ar putea să nu arăt ca un TED-ist tipic, cum s-ar
spune, chiar îmi place să afirm că noi, în societatea globală, nu suntem
niciodată atât de diferiţi cât ar putea părea.
Aşa că dacă veţi avea răbdare cu mine, vă voi spune o mică poezie, pe care
am memorat-o când eram o fată de 16 ani. Aşadar, înapoi în timpurile
antice. [În arabă] Iar asta înseamnă în traducere liberă: “Te rog, lasă-mă să te
ţin de mână. Vreau să te ţin de mână. Vreau să te ţin de mână. Şi când te
ating, mă simt fericit înăuntru. E aşa o trăire că iubirea mea nu pot s-o ascund,
nu pot s-o ascund, nu pot s-o ascund.” Bine, aşa, ok, dar vă rog, vă rog, dar vă
rog. Dacă sună cumva cunoscut, este din cauză că în aceeaşi
perioadă ascultam Beatles. La radio [arab] erau foarte cunoscuţi.
Aşa, toate astea sunt pentru a spune că îmi place să cred că pentru fiecare
cuvânt ce are intenţia să ne facă surzi unul faţă de celălalt, este întotdeauna
o poezie care uneşte urechi şi inimi peste continente prin rimă. Şi mă rog ca
acesta să fie calea prin care ne vom auto-inventa, cu timpul. Asta e tot,
shukran. Vă mulţumesc foarte mult pentru ocazie. Ok? Minunat. (Aplauze)

7. Vă mulţumesc tuturor foarte mult. A fost drăguţ. Vă mulţumesc că m-aţi
primit. (Aplauze) Vă mulţumesc foarte, foarte mult. Vă iubesc. (Aplauze) Ei
bine, trebuie să mă lăsaţi să spun asta. Eu doar – vă mulţumesc. Vreau să le
mulţumesc lui Chris şi Jacqueline şi tuturor că m-aţi primit. A fost un drum lung
până aici şi mă simt ca acasă. Şi ştiu că am avut spectacole la unele din
companiile voastre sau unii dintre voi m-au văzut altundeva, dar este într-
adevăr unul din cele mai bune auditorii întâlnite vreodată.Toată treaba asta
este uimitoare şi să nu cumva să vă reinventaţi prea curând. (Aplauze)
Transcript tradus de Liliana-Emilia Dumitriu
Transcript revizuit de Mihaela – Patricia Vadan
Inspirat de:
www.ted.com
http://www.youtube.com/watch?v=NaeqCWrbqts
Share
Facebook
Twitter
Google+
Pinterest
LinkedIn
Tumblr
Google+
D.O.R. Romania