Your SlideShare is downloading. ×
  • Like
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Now you can save presentations on your phone or tablet

Available for both IPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

  • 4,128 views
Published

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
4,128
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
27
Comments
0
Likes
1

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului privind investiţia Cabana salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic com. Prigor, jud. Caraş-Severin Manager General Responsabil de Proiect Dr. Sergiu MIHUŢ © Unitatea de Suport pentru Integrare, Cluj–Napoca, 2009 Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate S.C Unitatea de Suport pentru IntegrareS.R.L. Cluj–Napoca, conform legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Nu este permisăreproducerea integrală sau parţială a lucrării fără consimţământul scris al S.C Unitatea de Suport pentru Integrare S.R.L. Cluj–Napoca. 1
  • 2. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Societatea Comercială ”Unitatea de Suport pentru Integrare” (USI) este o firmă cu capital integral privat organizată sub forma unei Societăţi cu responsabilităţi limitate, înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj cu nr de ordine înscris în Registrul Comerţului J/12/1014/12.07.2001 şi având Codul unic de înregistrare R14054736. Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru afaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale. In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în domeniul cu o înaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi de proiectarea, promovarea şi managementul unor proiecte specifice. Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului, respectiv bilanţuri de mediu. Hârtie reciclată 2
  • 3. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic BENEFICIARI: Consiliul Judeţean Caraş-Severin PROIECTANTUL INVESTIŢIEI: SC West Design SRL EVALUATOR PRINCIPAL: Sergiu I. N. MIHUŢ RAPORT la FAZA: STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI SIMBOL: 100/EIM/2009 DATA CONTRACTĂRII: Iunie 2009 DATA PREDĂRII Decembrie 2009 Hârtie reciclată 3
  • 4. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea SemenicCOLECTIV DE REDACTAREa Raportului la Studiul de Evaluare a ImpactuluiDr. Sergiu MIHUŢ ______________Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRLAtestat MMDD EIM/BM 2007 Hârtie reciclată 4
  • 5. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea SemenicIntroducere Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial privindrealizarea Cabana Salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic , com.Prigor, jud. Caraş-Severin. Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. 918/2002, a O.M. 863/2002 şiţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile LegiiMediului 256/2006 republicată, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.107/1996 precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu. De asemenea s-au mai avut în vedere: • Legea Nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor; • Hotărârea Nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private; • Legea a securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006; • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării; • H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionarea deşeurilor periculoase; • H.G.Nr.162 din 07-03-2002 privind depozitarea deşeurilor periculoase; • H.G Nr.128 din 14-02-2002 privind incinerarea deşeurilor; • H.G.Nr.188 din 20-03-2002 – norme privind descărcarea în mediu acvatic a apelor uzate; • Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – reglementări privind evaluarea poluării mediului; • Ordinul MAPPM Nr.184/1997 – Procedura privind realizarea Bilanţurilor de Mediu şi Evaluarea impactului de mediu; • Ordinul MAPPM Nr.876/2004 – Procedura privind autorizarea activităţiilor cu impact semnificativ asupra mediului; • Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 - privind condiţiile tehnice pentru protecţia atmosferei; • Ordinul MAPPM Nr.860/2002 – privind procedura de evaluare a impactului de mediu si de emitere a acordului de mediu; La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate în cadrulproiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privind EvaluareaImpactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: • Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; • Manualul EIA; • Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate în procedura de evaluare a impactului asupra mediului; • Ghid metodologic privind evaluarea adecvată (www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid_Evaluare_Adecvata.doc)precum şi de: • Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002 Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409"Păsări", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în reţeaua naţională Natura 2000). S-a avut în vedere de asemenea îndrumarul 6230/24.10.2009, emis de ARPM Cluj-Napoca. Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi oserie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecţie afactorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau labaza legislaţiei de protecţie a mediului: • iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; • evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei optime; • necesitatea implicării factorilor instituţionali responsabili în procesul de luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor negative, dar şi a celorpozitive, ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia în desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare saumodernizare a capacităţilor existente) asupra mediului. Studiul de impact asupra mediului încearcă să anticipeze efectul proiectului şi a activităţilor legatede acesta, ţinând cont de spectrul condiţiilor fie ele variabile sau constante de mediu. Studiul de impact de Mediuconţine analize tehnice prin care se oferă informaţii asupra cauzelor şi efectelor induse de proiect, a consecinţelorcumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activităţi anterioare şi prezente, formulând ipoteze şi asupra Hârtie reciclată 5
  • 6. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenicunor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor demediu de pe amplasamentul studiat. Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şireducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordarepreventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporezeplanificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reduceriiimpactului ecologic negativ al activităţii preconizate. Astfel evalurea impactului de mediu asupra unui proiect dat are rolul de a furniza informaţiifactorilor responsabili, care să faciliteze şi să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor mai adecvatemăsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative asociate în eventualitatea acceptării proiectului încauză. Scopul elaborării Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului este obţinerea de cătrebeneficiarul Voios-Dan-Ionel Acordului de Mediu pentru desfăşurarea activităţii de creştere în regim intensiv ap[orcilor în cadrul unei microferme zootehnice în comuna Căianu, jud. Cluj. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin caresă se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă.Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, conform definiţiei date în OUG 164/2008 ce aducecele mai recente modificări şi completări Legii mediului, este: „parte a documentatiei planurilor sauprogramelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicariiacestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conformlegislatiei in vigoare”. Astfel, acest document se doreşte a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional alautorităţilor de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea proiectului propus asupra factorilor de mediu,prin identificarea şi evaluarea efectelor posibile, semnificative asupra mediului, respectiv alternativele saleraţionale. Hârtie reciclată 6
  • 7. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Cap. 1 Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului Consilul Judeţean Caraş-Severin Sediul: Reşiţa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1 Tel/Fax: 0255 211407 Mobil: 0727 228331 www.cjcs.ro, media@cjcs.ro Proiectant de specialitate SC West Design SRL Sediul: Reşiţa, Aleea Zadei Bl. E4A, ap. 9 Tel/Fax: 0255 211316 www.west-design.ro, contact@west-design.ro Şef de proiect: ing. Cristian Crişan 1.2. Informaţii despre autorul Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiAutorul Raportului la studiul de evaluare a imactului asupra mediului este: SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Sediul firmei: Str. Branului nr. 5, Cluj-Naoca, Romania Inregistrare în Registrul Comerţului: Prahova: J12/1014/2001 Cod fiscal: RO 14054736 Reprezentată prin Dr. Sergiu MIHUȚ în calitate de Administrator Persoană de contact: Dr. Sergiu MIHUȚ Tel.: 0264-416 108 Fax: 0264-416 108 Mobil: 0744-826 619 www.studiidemediu.ro, smihut2000@yahoo.com Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentruafaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şinaturale. In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi îndomeniul cu o înaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţide proiectarea, promovarea şi managementul unor proiecte specifice. Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţeiacumulate, USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoanăjuridică în măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului asupra mediului, resectivBilanţuri de mediu. Hârtie reciclată 7
  • 8. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Prezenta documentaţie a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din: - Dr. Sergiu MIHUŢ, Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007; - biol./agron. Liana MIHUŢ; 1.3. Denumirea proiectului Cabana salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Obiectivul General al proiectului este construirea unui ansamblu cu 2 unităţi similarecu spaţii de cazare personal şi turişti, spaţii de lucru, loc de servire a mesei, loc de preparare ahranei, cabinet medical, spaţii de garare utilaje de intervenţie pentru Salvamont, spaţii tehnicecomune: centrală termică pe lemne, grup electrogen pentru energie electrică, un rezervor de apă deincendiu, hidrofor de ridicare a presiunii, reţele edilitare, asigurarea locurilor de parcare, amenajăriexterioare de reconstrucţie a terenurilor. Prin realizarea planificarii locale si a strategiei dedezvoltare in regiunile de munte, la întâlnirea mai multor teritorii administrative, se are in vederedezvoltarea economica echilibrata a acestora.1.4.1. Descrierea proiectului Scopul acestei documentaţii este construirea a 2 unităţi similare, cu ocuparediferenţiată- doua tipuri de activitati sunt propuse prin proiect: -serviciul salvamont, cabinet medical, cu personal permanent cantonat în staţiune, cca. 15 persoane - centrul de informare turistică, monitorizare a parcului naural Semenic Cheile Caraşului, cu activitate intermitentă, sezonieră, ce presupune permanenţă doar pentru un administrator de zonă, şi unitate funcţională. Lucrari de Constructii in vederea asigurarii premizelor necesare pentrufuncţionarea programelor menţionate. Urmatoarele spaţii sunt solicitate prin tema deproiectare, propuse a fi executate prin acest proiect:CABANA SALVAMONT : PARTER sală de intruniri personal, sală de discuţii cabinet medical şi sală tratamente de urgenţă sală de mese de cca. 20 locuri, bucătărie, cămară, spălător veselă birou de lucru, centrul de comandă şi urmărire, cu centrală telefonică, dispeceratpropriu depozit echipament sportiv, pentru cca. 50 perechi de schiuri grup sanitar de serviciu şi pentru sala de mese. ETAJ 1. 5 camere a câte 4 locuri, cu 2 grupuri sociale, care să cuprindă duş, WC şilavabouri comune. Circulaţii, terase MANSARDĂ camere a câte 2 paturi, cu grup sanitar, duş propriu circulaţii, balcoaneCABANA INFORMARE TURISTICĂ - PARTER hol centru de informare cu material publicitar Hârtie reciclată 8
  • 9. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic sală de conferinţe sală de mese pentru cca. 30 persoane, bucătărie, cămară, oficiu, spălător veselă grupuri sanitare necesare sălilor de mai sus apartament administrator compus din o cameră, birou, dus si grup sanitar propriu. ETAJ 1 6 camere a câte 2 paturi, fiecare cu grup sanitar şi duş propriu. Circulaţii, terase MANSARDĂ 2 camere a cate 2 paturi, dus si grup sanitar la fiecare. SPAŢII TEHNICE COMUNE – parter, articulaţie între cele 2 corpuri de clădire curegim de înălţime P+1E+M - centrală termică pe lemne, comună, coş de fum - grup electrogen pentru menţinerea curentului în caz de intrerupere a sistemului - 2 garaje pentru utilaje salvamont – snowmobile - depozit de materiale întreţinere utilaje - depozit de lemne, de preferinţă corp izolat - ministaţie de epurare comună pentru cele 2 obiective - un rezervor de apă de incendiu, date fiind amplasamentele izolate, accesul dificilal pompierilor pe timp de iarnă până pe Semenic. Procurare echipamente de comunicatii si alte dotari necesare pentru interventii incazul accidentelor sau a situatiilor de urgenta - avalanşe dupa cum urmeaza: Hârtie reciclată 9
  • 10. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro12/EIM04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic Statie radio pe UUS (1 buc) Statie radio fixa pe UUS (1buc) Statie radio mobila pe UUS (1buc) Statie radio portabila pe UUS (5 buc) Statie de briefing meteo (1 buc) Calculator PC cu imprimanta si scanner (3 buc) Copiator (1 buc) Telefoane Centrala efractie (1 buc) TV (14 buc) Snowmobil de circulaţie pe sezon de iarnă (2 buc) Videoproiector (1 buc) Ecran de proiectie (1 buc) Situaţia suprafeţelor obiectivelor : CABANA SALVAMONT - funcţiunea: cabană pentru serviciul local montan de salvamont şi funcţiuni de suport tehnic - dimensiunile maxime la teren: 15,50m x 14,20m x 9,20m x 12,70m x 11,50m - forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste dimensiuni - regim înălţime: P+1E+M - la corpul principal P - la corpul de legătură - H.max. cornişă (streaşină): 5.80m - H.max. coamă: 10.20m - suprafaţa construită: Sc= 230m2 - suprafaţa desfăşurată: Sd= 470m2 - suprafaţa utilă: Su= 356m2 CABANA CONSILIULUI JUDEŢEAN - funcţiunea: cabană pentru Consiliul Judeţean şi parc natural - dimensiunile maxime la teren: 9,00m x 14,80m x 11,50m x 9,00m x 20,50m - forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste dimensiuni - regim înălţime: P+1E+M - H.max. cornişă (streaşină): 6.60m - H.max. coamă: 10.90m - suprafaţa construită: Sc= 215m2 - suprafaţa desfăşurată: Sd= 565m2 - suprafaţa utilă: Su= 405m2 - suprafaţa terenului: St= 11.251,50mp - suprafaţa construită totală: Sc= 445m2 - suprafaţa desfăşurată totală: Sd= 1.035m2 - POT: 4% - CUT: 0.1 10
  • 11. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic CABANA SALVAMONT- parter (cota±0,00): hol acces 15.56m2 cabinet prim-ajutor 22.89m2 cameră asistente 15.00m2 depozit de schiuri 7.19m2 birou şi centru radio 6.72m2 baie 8.14m2 casa de scară 6.43m2 bucătărie 10.95m2 sală curs 20.95m2SU PARTER = 113,83 mp- etaj (cota+3,80): hol 11.12m2 casa de scară 6.43m2 cameră 4 persoane 12.08m2 baie 3.65m2 cameră 4 persoane 15.30m2 baie 5.72m2 cameră 4 persoane 21.49m2 baie 8.11m2 cameră 4 persoane 24.28m2 baie 5.11m2SU ETAJ = 113,29 mp- mansardă (cota+5,60): casa de scară 9.42m2 apartament 20.54m2 baie 5.10m2 apartament 24.52m2 baie 4.96m2SU M = 64,54 mphol acces 27.44m2 oficiu 8.35m2 cameră valori 5.34m2 conferinţe 40.92m2 sala mese 18.77m2 bucătărie 11.39m2 depozit 1.72m2 baie 8.13m2 garderobă 6.49m2 casa de scară 8.14m2 apartament administrator 18,84m2SU PARTER = 155,53 mp - living 9.42m2 - acces/baie 3.91m2 - dormitor 5.54m2 coridor 23.48m2 casa de scară 12.64m2 Hârtie reciclată 11
  • 12. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic spaţiu cameristă 6.99m2 cameră 2 persoane 17.40m2 baie 3.02m2 cameră 2 persoane 13.29m2 baie 3.23m2 cameră 2 persoane 14.05m2 baie 3.23m2 cameră 2 persoane 13.19m2 baie 2.59m2 cameră 2 persoane 13.17m2 baie 3.24m2 cameră 2 persoane 16.92m2 baie 3.39m2SU ETAJ = 139,83mp casa de scară 10.69m2 coridor 15.08m2 cameră 2 persoane 15.64m2 baie 3.02m2 cameră 2 persoane 13.29m2 baie 3.23m2 cameră 2 persoane 13.80m2 baie 3.80m2 cameră 2 persoane 16.92m2 baie 3.48m2SU M = 98,95mp SU desfăşurată = 155,53+139,83+98,95 = 394,31 mp Construcţiile cuprinse în prezentul proiect se bazează pe o construire etapizată.Ansamblul propus este alcătuit din două clădiri distincte care sunt legate printr-un corp delegătură comun la nivelul parterului şi care au o configuraţie relativ paralelă. Volumulfiecărui corp este tratat paralel în dreptul corpului de legătură, iar extremităţile opuse suntevazate printr-o inflexiune vagă. Construcţia realizată în prima etapă – CABANA SALVAMONT – va cuprinde înprima etapă de construcţie şi corpul pe nivel parter, care conţine funcţiuni de suport. Construcţiile proiectate se încadrează la CATEGORIA „D” DE IMPORTANTA(conform HGR nr.766/1997). Descrierea solutiei Accesul principal atât auto cât şi pietonal către clădire se face dinspre nord, dincalea principală de acces în staţiunea Semenic. În corpul comun de articulaţie dintre corpurile principale este locat garajul comunpentru snowmobile, cu acces dinspre nord-vest de pe platforma auto din faţa ansamblului.Tot aici se află spaţiile comune de suport – centrala termică pe lemne de tip VISSMAN, cucos de fum şi acces din exterior, cu boilere pt apa caldă din centrală şi un spaţiu pentrugeneratorul de curent de 30 KV, de avarie, cu acces din exterior. Fiecare corp de clădire major mizează pe un acces principal dinspre direcţiaprincipală de apropiere şi pe un acces secundar către „dos”. În corpurile principale la parterse află spaţiile de primire, cu birourile aferente şi zonele de preparare a mesei specificepentru fiecare în parte, iar la etaj şi mansardă se află unităţile de cazare specifice. Hârtie reciclată 12
  • 13. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Circulatia pe verticala în ambele corpuri este asigurată de o casă de scară închisă,având înălţimea contratreptei de 0,17cm si fiind protejata de o balustrada cu mana curenta la90 cm, respectiv zid in partea opusă. Balustrada bordeaza intreg golul din etaj avand oinaltime de 90 cm. Fiecare nivel beneficiază de acces pe terase exterioare configurate sub forma unorretrageri ale pereţilor exteriori din conturul volumului general. Fiecare baie beneficiază deventilaţie naturală. Din considerente practice legate de locaţia care implică zăpadă abundentă,construcţiile principale vor fi ridicate de la sol cu 1,00m. Astfel cota intrărilor pietonale va fila ±0,00m faţă de cota terenului, raportată prin pachete de trepte la alceasta. În corpul delegătură cota interioară este identică cu cea a terenului, de -1.00m, pentru a facilita accesulsnowmobilelor. Garajul este accesat dinspre nord-vest, din direcţia accesului principal în staţiune,de pe o platformă auto localizată în directă relaţie cu cabanele. Funcţiunile de suport suntamplasate către sud-est, opuse direcţiei principale de apropiere, cu acces direct din exterior. Accesul principal în cabană se face dinspre est, de pe o terasă ce bordeazăclădirea. Holul de acces are legătură directă cu modulul medical de prim-ajutor, cu cabinetmedical cu sala tratamente şi spaţiu pentru asistenţi, şi cu biroul de salvamont care cuprindeşi echipamentul radio de comunicare, cu centrala de telefonie proprie. Din hol se acceseazădirect şi depozitul de echipament sportiv specific. Sala de curs şi de pregătire personal esteun spaţiu multifuncţional care devine sală de mese pe perioada servirii mesei, pentru douăserii, având legătură directă cu bucătăria şi cu accesul secundar. Bucătăria cuprinde o zonăde preparare de dimensiuni reduse cu spălător de veselă şi cămară alimente. Etajul conţine camere de câte patru persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecarecameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scarăeste închisă. Mansarda conţine două apartamente cu baie cu duş proprie pentru fiecareapartament. Casa de scară este deschisă şi accesul se face direct de pe ultimul podest.Camerele sunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali. Accesul principal în cabană se face dinspre nord, dinspre platforma de parcare dinfaţa cabanei. Holul de acces are legătură directă cu sala de mese şi oficiul, precum şi cu salade conferinţe. Holul de receptie cuprinde o nişă cu mic muzeu naturalist, cu panouriexpoziţionale cu poze din rezervatie şi trasee turistice, punct de informare. Camera de valoriare idrectă legătură cu biroul şi recepţia. Bucătăria este relaţionată direct cu spaţiul dedepozitare al gunoiului, amaplasat lângă accesul secundar. Din casa de scară se realizeazălegătura directă cu garajul şi funcţiunile de suport din corpul de legătură, precum şi legăturacu garderoba personalului aflată la aceeaşi cotă cu corpul de legătură. Apartamentuladministratorului cabanei se află amplasat în capătul coridorului central, către sud. Etajul conţine camere de câte două persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecarecameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scarăeste închisă. Mansarda conţine patru camere de două personane cu baie cu duş propriu pentrufiecare apartament. Casa de scară este închisă şi accesul se face din holul central. Camerelesunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali.1.4.2. Descrierea etapei de construcţie Se propune o structură mixtă, în funcţie de solicitările beneficiarilor şi în funcţiede prevederile din RLU aferent PUZ aprobat. Se recomandă folosirea unui sistem ecologic Hârtie reciclată 13
  • 14. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicde materiale de construcţie, materiale naturale, specifice zonei montane şi similare cu vechilecabane ale Semenicului. Sistemul de fundatii este compus din fundatii bloc din beton simplusi cuzinet din beton armat, legate intre ele la nivelul cuzinetului din beton armat prin grinzide fundare, care servesc la reducerea tasarilor diferentiale intre fundatiile celor 3 corpuri declădire, gândite cu rosturi de dilatare între ele. Pentru Salvamont s-a optat pentru paramente din piatră naturală până la minim1,20m (înălţimea stratului de zăpadă), sâmburi BA, zidărie portantă, combinat cu structură delemn pentru nivelele superioare – schelet de lemn şi panouri sandwich- cu straturitermiozolante, hidroizolante şi finisaj exteior de lemn tratat hidofug. Planşeele se propun debeton armat peste parter şi etaj. Scara interioară se propune din structură de lemn, ignifugat. Pentru sediul centrului de informare turistică, se optează la paramente de piatrănaturală similar cu prima unitate, continuate cu zidării portante, sâmburi de BA şi toateplanşeele de BA. Finisajul exterior va fi similar cu unitatea salvamontului – material lemnospe strat hidroizolant. Scara se propune de BA. Acoperisul va fi realizat in sistem şarpantă de lemn, cu straturi termo- şihidroizolante pentru a crea spaţii utile în mansarde. Învelitoarea tipică pe munte este tablă,dublu fălţuită, sau sistem fâşii tablă presată sub formă de ţiglă, cu protecţii şi vopsitoriipulbere, date fiind condiţiile climatice. Tâmplăriile se propun din lemn stratificat, cu geam termopan, prevăzute cuobloane exterioare, din lemn. Corpul anexă ce adăposteşte spaţiile tehnice, va fi cu regim parter, acoperişterasă circulabilă. Izolatia terasei se comune din urmatoarele straturi: sapa de egalizare,bariera contra vaporilor, termoizolatie din placi din beton celular autoclavizat (bca) cugrosimea de 20 cm, strat de protectie a termoizolatiei, sapa suport M 100T de 1.5 cmgrosime, hidroizolatie compusa din 3C+1P+5b, si un strat de protectie a hidroizolatiei dindale pe strat nisip. Peretii despartitori interiori sunt realizati din zidarie de compartimentare degipscarton, tencuiti. Grosimea peretilor interiori este de 12.5 cm iar peretii exteriori sunt de35+7 cm (zidărie + termoizolaţie), respectiv 18 cm la scheletul de lemn (16cm structurali, cuminim 15 cm termoizolaţie între rame+ strat finisaj 2x1,5 cm ). Inaltimea libera a nivelului parter este de 3,20 m, iar la nivele superioare va fi deminim 2,70m.Durata perioadei de realizare Durata proiectului este de aproximativ 12 luni, din care lucrarile de constructiivor dura aproximativ 8 luni. Principalele etape in implementarea Proiectului sunt: Pregatirea Termenilor de Referinta pentru Achizitionarea Serviciilor deProiectare. Pregatirea Proiectului Tehnic si a Documentelor de Licitatie, inclusiv documetede Licitatie pentru achizitia de bunuri. Procesul de Licitatie pentru achizitie de Lucrari Procesul de Licitatie pentru achizitia de bunuri. Semnarea contractului de Lucrari si a Contractului de Achizitii de bunuri. Executarea Lucrarilor de Constructie Achizitionarea de bunuri si piese de rezerva, si receptia de echipamente. Inceperea operatiunilor de construire. Dotarea cu utilaje şi mobilier Darea in funcţiune, după recepţia final Hârtie reciclată 14
  • 15. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea SemenicFinisaje interioare - Peretii incaperilor sunt tencuiti; - Finisarea peretilor se face cu vopsea semilavabila respectiv gresie in incaperile ude ale casei; - Pardoselile sunt de trei categorii: in holuri si camere parchet, in bucatarie si bai se finiseaza cu gresie iar in garaj beton sclivisit; - Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip TERMOPAN; - Uşa de garaj din aluminiu, automată RAL 7022.Finisaje exterioare - Tencuială Baumit EPS cu termoizolaţie polistiren 10cm grosime acoperita cu placaj de lamn tratat pe structură de lemn cu strat de aer ventilat. Grosimea finisajului exterior împreună cu polistirenul ajunge la 15 cm ; - Placaj de lemn tratat hidrofug sistem HOLVER (Remetea Mare jud. Timiş), cu aşezare orizontală, care cuprinde strat de termoizolaţie de 7cm, folie anticondens, membrane hidro, montaj pe schelet de lemn fixat pe zidărie. - Pardoselile teraselor sunt placate cu piatră; - Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip TERMOPAN; Uşa de garaj din aluminiu, automata RAL 7022. - Soclul clădirii este din beton aprent cu urme de cofraj vizibile pe directia verticala.Acoperisul si invelitoarea Invelitoarea este in pantă, avand inalţimea la cornisă de 6.26 si la coama de 10.58.Panta acoperisului este de 22 grade fiind acoperit cu invelitoare din tabla 0,5 mm modelclassic [ Ruukki ] culoare gri cod RAL 7022. In zona nu exista canalizare. Apele pluvialevor fi preluate si directionate spre un canal de colectare. Se va avea in vedere respectareanormativului NP 069-2002 pentru invelitori in panta.Cosurile de fum Centrala termica va fi pravazută cu cos de fum dimensionat corespunzător. Se vaavea în vedere normativul referitor la coşurile de fum.Alte solutii constructive Terasele exterioare de la etaj sunt prevazute cu o balustrada din profilerectangilare de otel 3x3 cm imbracate in tabla RAL 7022. Inaltimea este de 90 cm.Amenajări exterioare Curtea principala de acces se afla plasată pe latura de N a terenului. Accesul înclădire se face pe un podest aflat la +1.00 m. de la cota terenului prin intermediul a şasetrepte. Soclul formează o bază evavată a clădirii de jur împrejur formând si cateva teraseexterioare la spaţiile importante. Acestea au parapeţi de protectie aflati la + 0.90 m. Curteaprincipala permite parcarea a trei autovehicule. Din această curte se face accesul auto ingarajul necesar pentru doua snowmobile.Restul de locuri de parcare inclusiv al masinilor deinterventie sunt asigurate de curtea secundară aflată în spate, în partea de Sud a lotului. Hârtie reciclată 15
  • 16. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Curtea din spate.Spaţiile importante sunt amplasate spre Sud astfel ca livingulclădirii se dechide cu o terasă spre această curte. La parter si etaj exista doua terase careconstituia spatiile intermediare intre interior si exterior. Curte este amenajata peisager sipermite accesul auto in spatele cladirii. Se va amenaja o alee pavata auto spre spaţiile deparcare. Se va întreţine un gazon iar perimetral casei se vor realiza alei cu pietris alb cugranulatie 18+32mm. În gradină se va prevedea gazon si un brâu de copaci în partea dinspate. Gardurile de imprejmuire sunt din plasa metalica acoperite cu verdeata.Organizarea de şantier şi măsuri de protecţie a muncii Lucrarile de executie, inclusiv cele pentru imprejmuire se vor efectua doar inlimitele parcelei detinute de titular. Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele: Legea 90/1996 privind protecta muncii; Normele generale de protectie a muncii; Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii inconstructii ; Ord. MMPS 235/1995 privind norme specifice de securitate a muncii la inaltime; Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului deprotectie individuala; Normativele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin OrdinulMI nr.775/22.07.1998; Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 – normativ C300-1994 Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii constructiei In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii siHGR 925/1995 proiectul va fi supus verificari tenice pentru exigenta A (partea de structura). Prezenta documentatie in faza de proiect pentru autorizatia de constructie, este unextras din proiectul tehnic si a fost elaborata cu respectarea Legii 50/1991(republicata) , aleLegii nr. 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice invigoare.1.4.2. Descrierea etapei de funcţionareSoluţionarea utilităţilor Alimentarea cu apa potabila, ridicarea presiunii dinspre reţeaua existentă, racordla captarea existentă, pe un traseu de 130 ml. Canalizarea şi evacuarea apelor uzate – ministaţie de epurare la o rază de cca.25m faţă de clădirile principale, cu un racord de la clădiri de cca. 25m, apoi evacuarea apelorepurate spre emisar prin canalizare pluvială, in lungime de cca. 200 ml. Apele meteorice secolectează de pe învelitori, cu jgheaburi şi burlane, scurgere la nivelul solului. De peplatforme si circulaţii se asigură scurgerea naturală spre pantele terenului minime, eventualspre rigola propusă la limita de lot. Alimentarea cu energie electrică, din sistem naţional, se va face de latransformatorul electric existent în staţiune, la cca. 350m de amplasament, prin reţeaua dejoasă tensiune existentă pe drumul de acces. Întru-cât există deseori căderi de tensiune în Hârtie reciclată 16
  • 17. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicstaţiune, pe timp de iarnă, se solicită amplasarea unui grup electrogen propriu, pentru ofuncţionare continuă a unităţii de salvamont, mai ales în caz de avarii. Rezerva de apă de incendiu se asigură într-un rezervor propriu, exterior, izolattermic, sau semiîngropat, pentru alimenatrea de hidranţi exteriori, sau interiori. Tipul deactivitate nu impune existenta unui sistem de stingere a incendiilor propriu, dar se considerăunitate izolată, greu accesibilă pentru mijloacele specializate de stingere a incendiilor, cutimp de răspuns de peste 30 min, astfel încât se optează pentru asigurarea unor mijloace deintervenţie locală, în staţiune, prin pregătirea unui personal specializat în intervenţii. Sistemul de încălzire se rezolvă prin centrală termică proprie, pe lemne, cudeservire prin personal autorizat. Acesata va asigura agentul termic pentru încălzirea ambelorunităţi în sezonul rece. Pentru producerea apei calde menajere şi pentru igienă, se propunpanouri solare pe învelitoarea salvamont, care se racordează la reţeaua de apă caldă aambelor unităţi. Este un sistem optim pentru zone montane, producerea apei calde nu estedependentă de centrala termică şi nu necesită o întreţinere deosebită. Rezerva de combustibil– lemne – nu se integrează în clădirile propuse, ci se propune o anexă la dos de lot,construcţie de lemn, pentru a nu mări sarcina termică din clădirile principale.Dotări Urmatoarele dotări au fost considerate ca necesare cladirii: Montarea unei bucatarii complet utilate în fiecare unitate.Va fi dotata cu aragazcu 4 ochiuri, chiuveta, frigider de 0.6 m3 cu lumina si dezghetare automata, hota de evacuarea gazelor arse , cu moduli inferiori si superiori. Partea superioara a chiuvetei va fi din otelinoxidabil de 1.88mm. Modulii de la nivelul pardoselii si cei montati pe pereti, din bucatariesi sala de mese, vor fi asamblati din material lemons de calitatea cea mai buna, de grosimeconforma cu standardele existente. Toaleta si grup sanitar echipate complet la nivel sală de mese, sau la nivel decamere cazare, personal. Accesoriile vor fi conform specificatiilor date la faza de PT Mobilarea incaperilor. Facilitatile vor fi mobilate complet dupa cum urmeaza:Camere – paturi 90x200, noptiere, veioze, dulapuri înzidite cu uşi glisante- 18 camereCanapea cu 3/1 loc 4 bucSala de conferinte – scaune pentru 20 de persoane 20 bucUnitate completa de bucatarie cu aragaz, frigider si hota. 2 bucFotolii 20 bucScaune ergonomice 8 bucCabinet pentru birouri cu 2 usi si incuietoare 12 bucBirouri 4 bucMasa pătrată sală de mese 40 bucPat cabinet medical, metalic 1 bucRafturi şi vitrine cabinet medical, farmacie 2 bucMobilier apartament administrator – pat, noptieră, masa, 4 scaune 1 grupEcrane de proiectie 1 bucVideoproiector 1 bucCopiator 1 bucTV în camere 9 bucFrigidere in camere 9 buc Hârtie reciclată 17
  • 18. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea SemenicInstalaţii sanitare Parte integranta din amenajarea cladirilor este echiparea sanitară a grupurilorsanitare, cabine de duş şi WC pentru camere, echiparea corespunzătoare a spălătoarelor devase din zona bucătăriilor. Conform celor mentionate anterior, placile de gips carton si zonele de imbinarevor fi rezistente la apa. Conductele de distributie de la sistemul principal vertical dedistributie vor fi PEX cu diametre cuprinse intre ½”, ¾”and 3/8”. Conductele vor fi montateingropat. Conexiunile de la conductele de distributie la robinete vor fi facute cu conexiuniflexibile. Scurgeri de pardoseala vor fi din otel inoxidabilInstalaţii de încălzire Se prevede o centrală termică proprie, ce va folosi combustibil lemnos. Seoptează pentru o centrală termică tip VIESSMAN, cu coş de fum. Toate conductele interioare de distributie pentru sistemul de incalzire vor ficonducte izolate de cupru, cu diametru de 42mm incluzand toate fitingurile necesare.Caloriferele vor fi din otel, cu H=600mm/900mm si lungimi variabile. Caloriferele vor fiinstalate sub ferestre. Pentru producerea apei calde menajere se optează pentru panouri solare. 1.5. Durata etapei de funcţionare Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp. În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normative peplan turistic si peisager, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional,obiectivul va suferi eventuale modernizari. 1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resursele folosite Obiectivul de investiţii ce face obiectul prezentului studiu face parte din categorialucrărilor de amenajare si de constructie cu caracter turistic, favorizat de cadrul naturaldeosebit de atractiv pe care il ofera peisajul şi valenţele recreative din zona pădurii Făget. 1.7. Informaţii despre materiile prime şi substanţele folosite La punerea în operă se vor utiliza următoarele materiale de construcţie: - fundaţii continue din beton armat conforme cu reţetele specifice (ciment, balastru, fier-beton pentru armare) şi fundaţii izolate sub stâlpi cu bloc din beton simplu şi cuzineţi din beton armat; - structura de rezistenţă a clădirii este din zidărie (pentru partere şi nivelele superioare), respectiv din pereţi, stâlpi, planşee din lemn tratat pentru şarpante şi mansarde; - şarpantă din lemn (predominant răşinoase); - izolaţii la şarpantă din vată minerală/polistiren; - învelitoare din şindrilă bituminoasă pe astereala de scândură; - pardoseli din parchet sau podele pe strat suport din beton, gresie, mochetări; - pardoseli din parchet, mochetă, gresie ceramică în grupurile sanitare şi spaţiile de alimentaţie publică; - tavane aparente din plăci de fibre minerale cu structură ori suprafeţe de habitate metalică ascunsă demontabilă; - tavane aparente din scândură sau rigips la mansarde; Hârtie reciclată 18
  • 19. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic - tâmplărie cu geam termopan; - tencuieli drişcuite şi gletuite la interior şi exterior pe zidărie; - pereţi din lemn aparent la exterior la nivelul mansardei; - vopsitorii lavabile la pereţi; In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituieinstalarea fundaţiilor ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5-3,5 m de la cotaterenului amenajat. Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică şi asoluţiilor de utilizare a materialelor din oferta locală, respectiv a celor cu amprentă vizualăprietenoasă, pentru o mai bună încadrare în peisaj. 1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă Factorii de mediu urmează a fi impactaţi preponderent pe perioada de punere înoperă a investiţiilor propuse (etapa de construcţie) pe o perioadă estimată la 12 luni. Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoţite demăsuri de diminuare a impactului, precum şi de un plan sumar de acţiune de reconstrucţieecologică ce va cuprinde acţiunile de reabilitare a spaţiilor verzi interioare şi a celoradiacente aflate în administrarea beneficiarului. In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituierealizarea lucrărilor de fundare ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5 – 3,5 mde la cota terenului amenajat. Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică de înălţimeredusă ce răspunde atât nevoilor tehnologice cât şi unei mai bune încadrări în peisaj. Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp. În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normativespecifice, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional, obiectivul va suferieventuale modernizari. Hârtie reciclată 19
  • 20. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere Pe zone (limita maximă admisă pentru om şi mediu) rezidenţiale, Pe zone de protecţie/restricţie aferente obiectivului, de recreere sau alte zone Poluare maximă permisă protejate cu conform legislaţiei în vigoare luarea în Măsuri de Pe zona obiectivului Nr. considerare a poluării eliminare Tipul Sursa de surse Poluare de fond / poluării poluare de de fond reducere poluare Cu implementare măsuri de a Fără măsuri de eliminare / eliminare / reducere a poluării reducere a poluării poluării- Nu se produc radiaţii electromagnetice, ionizante sau poluare biologică Zgomot Funcţionare Max.3 - - Max. 3/ Vezi Vezi cap. Poluanţi utilaje în /obiectiv - - obiectiv cap.5.2. 5.2.atmosferici zona din gaze frontului de de lucrueşapament 1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Nu au fost identificate alte surse de poluare fizică sau biologică, decât cele discutate anterior. Hârtie reciclată 20
  • 21. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicareamotivelor alegerii uneia dintre ele 1.10.1. Variante constructiveVariantele construcţiei constau în 2 posibilităţi – structuri de zidării portante şi finisare în stilul cabanelor tradiţionale de pe Semenic - structuri de zidărie la nivel parter şi elevaţii pe schelet de lemn, sistem de ECO – cabane, recomandat prin PUZ. In ceea ce priveşte modul de acoperire, se poate opta între terase necirculabile,sau şarpante. Din punct de vedere funcţional, există posibilitatea creerii unei singure construcţiimonobloc pentru ambele funcţiuni, dar din punct de vedere al modului de ocuparediferenţiat, e mai bună construcţia a 2 corpuri de clădire, cu un nod de articulaţie comun,pentru utilităţi. Varianta monobloc are avantajul unei mici economii la nivel de investiţie iniţială,dar în timp, costurile de exploatare ar creşte, datorită volumului mai mare construit, necesar afi încălzit sau iluminat concomitent la cele 2 funcţiuni. Se optează pentru 2 clădiri, cuadministraţie şi funcţiuni separate, care vor folosi în comun doar nodul de utilităţi, curacorduri separative. În ceea ce priveşte sistemul constructive, costurile iniţiale pentru ocabană de lemn sunt mai scăzute, dar apar alte probleme- risc de incendiu mai ridicat, sau odeteriorare în timp mai rapidă, lucru ce ar duce la perioade de reparaţii mai scurte – cca. 10ani. Date fiind condiţiile climatice, se impune o şarpantă clasică, care sa asigurescurgerea apelor meteorice şi a zăpezii, cu parazăpezi de protectie în cazul pantelor de peste30 grade, soluţie care face mai redusă posibilitatea de infiltrări şi deranjari ale straturilor deprotecţie învelitoare. În ceea ce priveşte utilităţile, există variante alternative pentru toate soluţiile. - Alimentare cu apă- fie din captarea existentă, cu ape de suprafaţă, din miezul turbăriei, unde se impune o staţie de tartare a apei pentru a deveni potabilă, dar care are şi un debit scăzut de alimentare. Altă variantă ar fi cea adoptată – un puţ săpat în freatic, de adâncime medie (8m), pe lotul propriu, care va intercepta apele freatice existente, care alimentează un rezervor propiu, cu staţie de pompare – hidrofor inclus în clădire. Rezerva de apă este necesară în ambele variante, pompa hidrofor, de asemenea. Rezervorul propriu se propane la 75 mc. Lungimea de conductă este similară ca lungime şi ca diametru în ambele variante- 200 ml. - Energie electrică – alimentarea este propusă direct din transformatorul de zonă, pentru PSA – 40 KV. Conform datelor furnizate de beneficiar, există deseori căderi de tensiune în sezonul de iarnă. Ca atare se impune un grup electrogen propriu, cu aceeasi capacitate, care intră în funcţiune numai în cazuri de avarie a sistemului local. Se prevede un circuit de alimenatre care intră în tabloul electric al generatorului, cu automatizare pentru intrarea in funcţiune a sursei de alimenatre. Există variante de alimenatre, fie din transformatorul existent la cca. 350 ml, fiecu montarea unui transformator propriu, pe reţeaua de joasă existentă de-a lungul drumuluide acces. Costul unui transformator propriu ridică mult costurile investiţiei iniţiale. - Pentru alarmare, in caz de avarii, sau incendiu, există 2 variante- semnalizare sonoră, sau luminoasă, cu anunţare la camere, sau numai la biroul Hârtie reciclată 21
  • 22. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic administratorului. Se optează pentru sistemul cel mai efficient – semnalizare sonoră în caz de incendiu, care pate fi folosită şi de dispecerul pentru alarmare cazuri de urgentă, la camerele cabanei salvamont. - Canalizarea menajeră se poate rezolva cu o staţie de epurare biologică proprie, sau se poate aştepta până la construirea staţiei de epurare necesare staţiunii, în aval de amplasament studiat. Cum acesată investiţie poate apărea peste câţiva ani, singura variantă este o ministaţie proprie, la care se va renunţa o dată cu echiparea staţiunii. Fiind în zona de rezervaţie naturală, nu poate fi acceptată o soluţie cu bazin vidanjabil, generator de discomfort. Fundamentarea din perspectivă economică are şi o reflectare asupra factorilor demediu, soluţiile cele mai eficiente identificate fiind în concordanţă cu principiile dezvoltăriidurabile, având astfel şi o amprentă ecologică redusă. 1.10.2. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului Amplasamentul investiţiei propuse se regăsește într-o zonǎ afectatǎ anterior deactivitǎți antropice, dupǎ cum urmeazǎ: - activitǎți agricole (pǎșunat): pǎșuni comunale și ale proprietarilor privați; - activitǎți de exploatare forestierǎ; - impact antropic general datorat activităţilor turistice); - impact industrial datorat amplasării de centrale eoliene; Se observǎ astfel cǎ zona este una afectatǎ de activitǎți antropice curente ce auindus un set de efecte datorate impactului antropic curent, respectiv agricol (pastoral) şituristic. Pe amplasamentul studiat, se observǎ martori de eroziune (datorați în specialutilizǎrii haotice a cǎilor de acces), o pauperizare accentuatǎ a covorului vegetal, spre unfacies ruderalizat (datoritǎ suprapǎșunatului) și a unor efecte ale poluǎrii difuze. Perimetrelenemorale sunt de tip secundar, cu o serie întreagă de arbori crescuți din cioată, fapt ce acondus la limitări fiziologice ale acestora. Apar de asemenea tufărişuri extinse dezvoltate caurmare a succesiunii de vegetaţie ca urmare a defrişărilor necontrolate. Realizarea investiţiei într-un perimetru supus anterior impactului antropicpresupune o sarcinǎ ecologicǎ mai redusǎ fațǎ de alternativa realizării acesteia într-o zonǎ cuun set de factori de mediu mai apropiați fațǎ de starea naturalǎ inițialǎ. O particularitate locală este prezenţa unei zone de înmlăştinire ce impuneaplicarea unor măsuri de precauţie aparte. Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vedereaevaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizatămărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de imlementarea proiectului), sauașa numita analiză a sțarii actuale a perimetrului studiat. In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activitățilorantropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fostidentificate 52 de categorii de impact prezent în faza pre-proiect. Pentru cele 52 de categoriide impact s-a realizat o explicitare sumară. Hârtie reciclată 22
  • 23. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Schiţa cartografică a zonei studiate cu marcarea principalelor formaţiuni de habitate Verde închis: habitate nemorale (inclusiv tufărişuri); Galben: habitate eremiale; Gri: reţeadezorganizată căi de acces; Negru: căi de acces; Roşu: urban/antroic/antropizat extrem; Verde deschis: zonă de înmlăştinire; Verde pla: bazin de alimentare înmlăştinire; Albastru: ursuri de apăAspect al degradării produse de reţelele de drumuri dezorganizate Aspect general al reţelei dezorganizate de drumuri Hârtie reciclată 23
  • 24. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie Agricultură, silvicultură100 Cultivare101 modificarea tehnicilor de cultivare102 tundere / tăiere X110 Folosirea pesticidelor120 Fertilizare X130 Irigare140 Păşunat X141 abandonarea sistemelor pastorale X150 Restructurarea posesiei asupra pământului X151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor160 Managementul general al silviculturii161 plantarea pădurilor162 plantarea artificială X163 replantarea pădurilor164 defrişarea pădurilor165 îndepărtarea subarboretului X166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi X167 exploatarea fără reîmpădurire X170 Creşterea animalelor X171 Hrănirea animalelor X180 Arderea X190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai sus X Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor200 Piscicultura şi conchilicultura210 Pescuitul profesionist211 pescuitul la loc fix212 pescuitul cu traulerul213 pescuitul cu plasă220 Pescuitul de agrement221 punerea momelii230 Vânătoarea240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi X241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.)242 scoaterea din cuib (a şoimului)243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul X244 alte forme de adunare a faunei250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi X251 spolierea zonelor floricole X290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare nemenţionate mai sus Mineritul şi extracţia materialelor300 Extracţia nisipului şi pietrişului Hârtie reciclată 24
  • 25. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie301 cariere302 îndepărtarea materialelor de pe litoral310 Extracţia turbei311 tăierea manuală a turbei312 îndepărtarea mecanică a turbei320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale330 Minele331 exploatare minieră la zi332 exploatare în subteran340 Minele de sare390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai sus Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare400 Zone urbanizate, locuirea umană X401 aşezări permanente X402 aşezări discontinue X403 aşezări dispersate X409 alte tipuri de aşezări X410 Zone industriale sau comerciale X411 fabrici412 depozite industriale419 alte zone industriale sau comerciale420 Evacuări421 depozitarea reziduurilor menajere X422 depozitarea reziduurilor industriale423 depozitarea materialelor inerte X424 alte evacuări430 Structuri agricole440 Depozitarea materialelor490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare X Transporturi şi comunicaţii500 Reţele de comunicaţii501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti X502 şosele, autostrăzi503 linii de cale ferată,TGV504 zone portuare505 aeroporturi506 aerodromuri, eliporturi507 poduri, viaducte508 tuneluri509 alte reţele de comunicaţii X510 Transportul energiei511 linii electrice X512 conducte de petrol Hârtie reciclată 25
  • 26. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie513 alte forme de transportare a energiei520 Transport naval530 Îmbunătăţirea accesului la sit590 Alte forme de transport şi comunicaţii Agrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte denumiri)600 Structuri de agrement şi turism X601 terenuri de golf602 piste de schi X603 stadioane604 circuite, piste605 hipodromuri606 parcuri de distracţii607 terenuri de sport denivelate608 campinguri pentru rulote şi caravane609 alte complexe de agrement/sport X610 Centre de interpretare620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement621 sporturi nautice622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate623 vehicule motorizate X624 alpinismul, căţăratul şi speologia625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul626 schiul, sporturi extreme (off-piste) X629 alte sporturi în aer liber şi de agrement X690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate mai sus Poluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane700 Poluarea X701 poluarea apei X702 poluarea aerului X703 poluarea solului X709 alte forme sau forme combinate de poluare710 Poluarea sonoră X720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea730 Manevrele militare740 Vandalismul X790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoare Schimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de activitatea umană800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea pământului; X generalităţi801 îndiguirea depresiunilor Hârtie reciclată 26
  • 27. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor sau mlaştinilor803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor810 Drenarea X811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…)830 Canalizarea840 Inundarea850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic; generalităţi851 modificarea curenţilor marini852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale853 managementul nivelurilor de apă860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi X871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a coastei890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului Procese naturale (biotice şi abiotice)900 Eroziunea X910 Aluvionarea X920 Uscarea X930 Inundarea940 Catastrofele naturale941 inundaţii942 avalanşe943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren944 furtuni, cicloane945 vulcani946 cutremure947 maree948 incendii (naturale)949 alte catastrofe naturale950 Evoluţia biocenotică951 acumularea de materii organice X952 eutrofizare953 acidifiere954 invazia unei specii X960 Relaţii faunistice interspecifice961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de mare)962 parazitismul X963 introducerea unei boli964 poluarea genetică965 animale de pradă966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi967 antagonismul faţă de animalele domestice969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice interspecifice Hârtie reciclată 27
  • 28. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cod Categorie970 Relaţii floristice interspecifice971 competiţia972 parazitismul973 introducerea unei boli974 poluarea genetică975 lipsa agenţilor de polenizare X976 pagube datorate vânatului X979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice interspecifice990 Alte procese naturale 102. Tundere/tǎiere In fapt este vorba de cosiri neprogramate, aleatorii pe perimetre de unde se poaterecolta la anumite momente date material vegetal. Astfel de practici de îndepǎrtare a maseivegetale sunt cu atât mai detrimentale cu cât se desfǎșoarǎ fǎrǎ a se respecta un calendar sauo succesiune de recoltare. Masa vegetalǎ este îndepǎrtatǎ, verde, în stare proaspǎtǎ fǎrǎ a maifi uscatǎ. Acest proces a contribuit la pauperizarea structurii de vegetație, odatǎ cu plantele(materia organicǎ) fiind îndepǎrtate și semințele ce garantau succesiunea de vegetație. Aufost astfel favorizate speciile pioniere, sinantrope, ubicviste, cu creștere rapidǎ, rezistente lacosire. Covorul vegetal a fost astfel condus spre o dominanțǎ a speciilor de graminee,dicotiledonatele (cu valoare furajerǎ ridicatǎ) devenind o prezențǎ rarǎ. Astfel de practici sunt curente la nivelul lizierelor, a unor margini de habitat, dinzone mai greu accesibile ierbivorelor, etc., fiind astfel eliminate eventualele rezervoare saurefugii pentru biodiversitatea localǎ. 120. Fertilizare Este vorba de acumularea de materie organicǎ provenitǎ din dejecțiile animalelor(pe anumite areale în numǎr mult prea mare fațǎ de capacitatea de suport a perimetruluițintǎ). Acest fenomen este coroborat și cu pauperizarea biodiversitǎții (din spectrelefaunistice dispǎrând componenta detritivorilor, scatofagilor și necroforilor) ce ar fi pututcontribui la accelerarea proceselor de turn-over. De asemenea structura scheleticǎ a solului,capacitatea redusǎ de humificare, reprezintǎ factori limitativi ai acestor procese. Ca urmare a proceselor de (bio) acumulare de materie organicǎ la nivelulperimetrului studiat, se observǎ apariția unor buruienișuri consistente formate din speciinitrofile (Urtica dioica, Rumex sp., Arthemisia sp.). 140. Pǎșunat Activitatea de pǎșunat în lipsa unei supravegheri a întregii zone (datorateincertitudinilor legate de regimul de proprietate) s-a transformat într-o activitateconcurențialǎ de ocupare a parcelelor favorabile și exploatarea potențialului acestora întimpul cel mai scurt cu putințǎ. Astfel, procesele de degradare și pauperizare au cunoscut oevoluție acceleratǎ în ultimii ani, zona purtând amprenta distinctivǎ a fenomenelor asociatesuprapǎșunatului. 141. Abandonarea sistemelor pastorale Suprapǎșunatul manifest în aceastǎ zonǎ se datoreazǎ și abandonǎrii sistemelortradiționale de pǎșunare, în cadrul cǎrora pe lângǎ rotația sezonierǎ erau respectate câtevaprincipii ce ajutau la menținerea productivitǎții pǎșunii, dupǎ cum urmeazǎ: - evitarea scoaterii la pǎșunat a vitelor în perioadele cu precipitații abundente (risc crescut de tasare a solului, formare de ogașe, etc.); - evitarea parcurgerii constante a unor trasee (evitarea formǎrii de ogașe, poteci bǎtǎtorite, suprapǎșunare localǎ); Hârtie reciclată 28
  • 29. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic - respectarea unor perioade de repaos, dând osibilitatea refacerii, fructificǎrii și a germinǎrii speciilor componente; - curǎțarea pǎșunilor; - schimbarea periodicǎ a locurilor de târlire, adǎpost și odihnǎ a animalelor; 150. Restructurarea posesiei asupra pǎmântului Procesul îndelungat de punere în posesie a întârziat mult responsabilizarea șimotivarea deținǎtorilor de terenuri. Situația economicǎ a deținǎtorilor de terenuriîmproprietǎriți, incertitudinea limitelor și a delimitǎrilor proprietǎților a condus la apariția deconflicte, resectiv la fenomene de supraexploatare. 162. Plantarea artificialǎ In scopul stabilizǎrii pantei ce poartǎ amprenta unor procese erozive extrem deacute, au existat în trecut mai multe tentative prin care s-au introdus în zonă specii cum ar fi,pinul roșu (Pinus sylvestris), dar mai cu seamǎ salcâmul (Robinia pseudaccacia). Aceste încercǎri au condus spre o artificializare a structurii de vegetație și înconsecințǎ a spectrelor faunistice care au suferit în special un proces de simplificare (speciileintroduse nu sunt în mǎsurǎ a susține trofic multe specii de faunǎ). 165. Indepǎrtarea subarboretului In paralel cu procesul de eliminare a gardurilor vii și crângurilor a avut loc și otǎiere (selectivǎ) a unor specii de subarboret. Astfel pentru obținerea lemnului de corn sau afructelor de corn, majoritatea tufelor rǎmân la dimensiuni reduse, datoritǎ tǎierilor succesive,repetate. Alǎturi de acest aspect particular, nevoia de lemn de foc, sau material lemnospentru diverse întrebuințǎri, a condus la afectarea subarboretului și simplificareabiocenozelor. 166. Indepǎrtarea arborilor morți și bolnavi Tǎierile de material lemnos au vizat și resturile de trunchiuri rǎmase în urmatǎierilor de varǎ, ca fenomen sezonier hivernal, atunci când rămâne valoroasǎ orice resursǎde combustibil, cu atât mai mult cu cât este vorba și de material uscat. S-au observat și „pregǎtiri” ale unor astfel de tǎieri direcționate, când de petrunchiul arborilor, la sfârșitul verii a fost curǎțatǎ parțial coaja în scopul obținerii unei uscǎri„pe picior”. Acest fenomen a condus la dispariția unor nișe ecologice valoroase șisimplificarea biocenozelor. 167. Exploatarea fǎrǎ împǎdurire Este de la sine înțeles cǎ activitǎțile desfǎșurate în ultimele decade, în lipsaexistenței unor prorietari de drept s-au limitat la o competiție de exploatare a resurselor, fǎrǎa se lua nici un fel de mǎsurǎ de conservare a acestora, cu atât mai mult cu cât se presupuneainvestiția unui efort material și uman deosebit așa cum este presupus de împǎdurirea (deînlocuire). Prin urmare, datoritǎ tǎierilor în scaun, a trimǎrilor repatete, arborii au fostconduși spre o creștere din cioatǎ, fiind mult afectatǎ caacitatea productivǎ și fiziologicǎ. 170. Creșterea animalelor Corelat cu activităţilor de păşunat apar izolat şi efecte datorate utilizării câinilorde turmă. Condiţiile precare de întreţinere şi supraveghere a acestora are un impact deosebitasupra faunei locale, fiind afectat în mod profund fondul cinegetic. 171. Hrǎnirea animalelor Aceastǎ activitate este mai rar întâlnitǎ la nivelul zonei studiate, existând însǎevidente anumite perimetre restrânse unde au existat astfel de practici. Fânul proaspǎt cosit, Hârtie reciclată 29
  • 30. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicsau fânul vechi din anii trecuți, tuleie sau alte resturi vegetale au fost transportate în zonǎpentru a servi ca supliment alimentar pentru vitele aflate la pǎscut. In astfel de zone, solul a fost afectat de tasare, erodare, speciile vegetale de peamplasament au fost ecranate, creșterea acestora fiind afectatǎ, ariile în cauzǎ rǎmânândlipsite de fertilitate o bunǎ perioadǎ de timp, proporționalǎ cu perioada de stagnare amaterialului. Apar aici și acumulǎri de materie organicǎ. Astfel de perimetre suntasemǎnǎtoare ca efect al impactului cu zonele de târlire. 180. Arderea In dorința de a reda vitalitatea și fertilitatea terenului, pornind de la concepte totaleronate prin care se dorea și eliminarea unor specii nedorite, astfel de practici rǎmân extremde curente în special în perioada de primǎvarǎ și toamnǎ. Nu este rar când focul de miriște sau pǎșune aprins se extinde nedorit de mult,afectând chiar și arboretele proximale sau zonele de lizieră. Rămân evidente semnele lăsate de incendierile succesive, în special asura unorarbori situați la liziera pădurii, respectiv a celor izolați din zona pășunilor. Astfel de episoade au o frecvențǎ de cel puțin 2 ori/an. 190. Activitǎți agricole și silvicole nemenționate mai sus Alǎturi de activitǎțile enumerate în cadrul acestei secțiuni, amintim recoltarea deresurse (plante cu utilizare medicinalǎ, ciuperci și fructe de pǎdure: cǎtinǎ, coarne, mure,mǎceșe, porumbe) naturale în scopul valorificǎrii sau a consumului propriu. Deși zona estelimitatǎ din punct de vedere productiv au fost întâlnite adeseori persoane ce cǎutau (șirecoltau) astfel de resurse, în special la sfârșitul verii. Recoltarea resurselor secundare alepădurii privează speciile de faună, de resurse trofice importante, apărând în urma acesteicompetiții o diminuare a productivității și funcționării ecocenozelor. 241. Colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor, etc.) Alǎturi de recoltarea resurselor naturale din florǎ, au mai fost observate izolatactivitǎți de recoltare a unor specii de faunǎ, cum ar fi melcii, în scopul comercializǎrii cǎtrepuncte de achiziție specializate. Proximitatea fațǎ de așezǎrile umane și accesibilitatea zonei au fǎcut însǎ caaceastǎ resursǎ sǎ fie suraexploatatǎ, iar zona sǎ devinǎ neinteresantǎ din punct de vedereeconomic (nerentabilǎ), astfel cǎ în ultima perioadǎ aceste activitǎți s-au diminuat mult. Insǎ acest aspect se constituie într-un semnal de alarmǎ serios, semn cemarcheazǎ declinul speciilor țintǎ, simplificarea biocenozelor și diminuarea productivitățiiacestora. 243. Punerea de capcane, otrǎvirea, braconajul Proximitatea fațǎ de staţiunea Semenic a zonei, respectiv vizibilitatea întregiizone, face ca braconajul cu arme de vânǎtoare sǎ fie riscant. Cu toate acestea, au fostîntâlnite în perimetrul studiat lațuri din sârmǎ, probabil amplasate de păstori. 250. Adunarea/îndepǎrtarea florei; generalitǎți Aceastǎ activitate a mai fost menționatǎ în cadrul secțiunii 190. amintind în acestsens colectarea unor specii cu potențial valorificabil sau utilizate în mod tradițional. 251. Spolierea zonelor floricole In completarea amǎnuntelor menționate în cadrul secțiunilor 190 și 250, amintimaici colectarea unor specii cum ar fi: ghiocelul (Galanthus nivalis), brândușele (Colchicumautumnale), toporașii (Crocus heufelianus), mai rar și alte specii (margarete, flori de câmp),din unele perimetre mai ferite. 400. Zone urbanizate, locuire umanǎ Accesibilitatea zonei face ca impactul antropic sǎ fie unul destul de important. Hârtie reciclată 30
  • 31. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Asociat acestei categorii de impact îi este dezvoltarea staţiunii turistice Semenic,impunându-se imperios din acest punct de vedere abordarea unei sistematizări şireglementări. 401. Aşezări permanente In zona staţiunii Semenic apar nuclee de aşezări permanente, dată fiind utilizareaacestei zone atât ca destinaţie de vară (relaxare, drumeţii, turism de week-end, etc.) cât şi cadestinaţie pentru practicarea unor sorturi de iarnă. 402. Așezǎri discontinue In cadrul acestor activitǎți amintim existența unor adǎposturi estivale aleciurdarilor și pǎstorilor, mai rar a unor categorii defavorizate emanate din mediul urban. 403. Aşezări dispersate Intreaga zonă, în lipsa unei sistematizări şi reglementări urbanistice este presăratăcu o serie întreagă de construcţii, clădiri (unele abandonate), obiective (economice, turistice,industriale, etc.). 409. Alte tipuri de așezǎri Vezi 402 mai sus. 410. Zone industriale sau comerciale Platoul Semenic găzduieşte o staţiune turistică, la care se adaugă un ansamblu decentrale eoliene. 421. Depozitarea reziduurilor menajere Au fost întâlnite sporadic, pe toată suprafața studiată deșeuri de origine menajeră,împrăștiate sau chiar depozitate în mod repetat în unele locuri, în special pe latura proximalălocalității. O agresivitate particulară o au reziduurile menajere din plastic și sticlă ce au orată de descompunere extrem de lentă și care afectează în mod particular atât aspectulpeisagistic al zonei cât și funcționarea unor microbiocenoze (acumularea de apă în unelerecipiente are ca efect reținerea asemeni unor cacane a unor specii de faună). 423. Depozitarea materialelor inerte Pe amplasament au fost identificate urme ale depozitărilor necontrolate demateriale inerte provenite de la lucrările de reabilitare a unor obiective din imediataproximitate. 490. Alte activităţi urbane, industriale şi similare In zonă, a fost pus în operă un ansamblu de centrale eoliene ce imprimă op;articularitate peisageră a zonei, fiindu-i asociate şi alte seturi de efecte datorate impactuluiasociat (căi de acces, obstacol dezvoltat pe verticală, etc.). 501. Cărări, circuite, trasee pentru bicicliști In zona există o rețea relativ densă de cărări dată fiind proximitatea zonei fațădestaţiunea Semenic, respectiv interesul punctual al localnicilor față de anumite zone,practici, etc. Astfel, cărările din zonă sunt în principal utilizate în pentru satisfacerea unornevoi legate de practicile agricole, traseele turistice urmând doar potecile existente. Nu existămarcaje în perimetrul de implementare a proiectului. 509. Alte reţele de comunicaţii Dată fiind starea precară a reţelei de drumuri de acces, în zonă s-a dezvoltat oreţea difuză de drumuri, ce au condus la apariţia unor martori erozivi şi pierderea unorsuprafeţe importante de habitat. 511. Linii electrice Hârtie reciclată 31
  • 32. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic In zona staţiunii Semenic există o reţea aeriană de reţele electrice de medietensiune, ce reprezintă un obstacol dezvoltat pe verticală (cu relevanţă deosebită în specialpentru speciile de faună), având un impact deosebit şi asupra peisajului. 600. Structuri de agrement şi turism In zona staţiunii Semenic există o serie întreagă de structuri asociate activităţilorturistice: unităţi de cazare (pensiuni, hoteluri, cabane), de agrement, etc. 602. Piste de schi In zona platoului Semenic se practică schiul ca sport şi ocupaţie de agrement, însăîn condiţii limitate, apărând un set complex de efecte negative asociate (tasare, radere avegetaţiei, apariţia de ogaşe şi martori torenţiali, etc.). 623. Vehicule motorizate Dată fiind relativa accesibilitate auto a zonei, de pe DJ 75 Turda-Câmpeni pedeoparte, respectiv terenul accidentat, lipsa unui control asupra prorietăților au existat în maimulte rânduri episoade de ppracticare a unor activități cu caracter extrem (off-road) cumijloace auto și moto, inclusiv ATV. In zonă apar în mod curent urme, ogașe și perimetre erodate datorate acestoractivități. 626. Schiul, sporturi extreme (off-piste) Vezi și 623. La aceasta se adaugă și practicarea în mod izolat a unor sporturi de iarnă pepantele din zonă. In acest sens amintim săniușul practicat de copii. Impactul rămâne de amploare redusă, insă pe alocuri, pe perioada de primăvarăapar zone erodate în zona unor pârtii predilecte, unde se observă afectarea covorului vegetalvernal. Dată fiind extinderea redusă a acestui fenomen, efectele dispar în sezonul de vară. 690. Alte sporturi în aer liber şi de agrement Apar izolat alte activităţi asociate sporturilor de iarnă dar şi a unor cantonamenteorganizate pe perioada verii. In acest sens apar reprize de antrenament, trasee de ciclism, etc. 700. Poluarea Efecte ale poluării sunt prezente și manifeste la nivelul zonei studiate, urmând a fidiscutate în cadrul secțiunilor de mai jos. 701. Poluarea apei Poluarea cursurilor de ape este dominată de componenta organică, datorată lipsei(precarităţii) sistemelor de canalizare/epurare, dimensionate necorespunzător şi utilizate multpeste capacităţi, a deversărilor necontrolate dar şi datorită poluării difuze datorateactivităţilor pastorale. Perimetrele erodate, dispersia unor resturi menajere, dispersia (șiformarea unor depozite temporare) de îngrășăminte organice, contribuie la afectarea localăfactorului de mediu apă și contribuie la diminuarea generală a calității apelor din zonastudiată. 702. Poluarea aerului Fenomenele de poluare a aerului sunt prezente, însă nu au în zonă o semnificațiemare. Traficul, contribuie semnificativ la poluarea cu noxe (şi în special cu praf) a factoruluide mediu aer. De asemenea, utilizarea lemnului ca și combustibil predilect (pentru încălzireși menaj) în zonă face ca în special în perioada de iarnă (când în plus capacitatea locală dedetoxificare și purificare este diminuată – etaj de vegetație caducifoliată) să existe unpotențial de afectare a aerului, fără însă a putea fi evidențiate fenomene asociate (smog, ploiacide, pâcle, etc.). 703. Poluarea solului Poluarea solului se datorează în special depozitărilor necontrolate de resturimenajere, sau provenite din gospodării agricole (tuleie, aie, etc.) la care se adaugă deșeuri Hârtie reciclată 32
  • 33. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicspecifice, cum ar fi rumegușul. Cu toate acestea, nu au fost identificate depozitări însemnatede rumeguș, cu excepția unor cantități reduse de-a lungul unor căi de acces ce nu depășescînsă 0,3 mc. De asemenea depozitarea temporară de resturi organice (bălegar) pentru a fiîmprăștiate pe pajiști, conduce la afectarea locală a covorului vegetal, apărând o succesiunede vegetație modificată, cu un facies asemănător zonelor de târlire, dominante fiind speciilenitrofile. 710. Poluarea sonoră Poluarea sonoră este prezentă în zonă, fiind datorată preponderent traficului dinzona DN 75. La aceasta se adaugă poluarea sonoră asociată exploatărilor în carieră dinimediata proximitate, respectiv a activităților antropice curente din zona Ocoliș. Astfel se poate spune că asupra faunei din perimetrul studiat există un factor destress datorat poluării sonore, cu o semnificație limitată, ce permite instalarea unui anumitgrad de toleranță și adaptare, dat fiind faptul zona nu este una lipsită de specii de faună (nueste un mediu azoic). 740. Vandalismul Lipsa unui control asura zonei, izolarea relativă, situația proprietăților, stareaeconomică precară a comunității, etc., au rerezentat factori ce au condus spre vandalizareaunor resurse, în special lemn pentru foc. Exploatarea abuzivă a resurselor locale nu s-alimitat numai la lemn, fiind semnalate utilizări abuzive ale pășunilor (în special pe timpulnopții, de către turme erante sau în transhumanță), cosiri în afara perioadelor programate, etc. La acestea se adaugă acțiunile făcute cu intenție (incendieri – în special de căpițede fân), distrugerea unor garduri sau anexe gospodărești, distrugerea şi furtul unor materialede construcţii de la clădiri abandonate, etc. 800. Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea și uscarea pământului; generalități In acest sens amintim depozitările necontrolate de resturi menajere și organice(bălegar) discutate la codul .703. 810. Drenarea Pentru a spori suprafaţa păşunilor, în mod izolat au fost realizate mici şanţuri dedrenare a excesului de apă ce condus la modificarea faciesului şi compoziţiei floristice dinanumite perimetre. 870. Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi La traversarea unor cursuri de ape au fost utilizate tuburi din beton. Infundareaparţială a acestora a modificat regimul de curgere, apărând în amonte mici acumulări. OUnexemplu de acest gen apare la sud de zona înmlăştinită, unde apare şi un mic dig ce a permisacumularea unui ochi de apă de aproximativ 150-200mp. 900. Eroziune Suprapășunatul, accesul necontrolat în unele perimetre, utilizarea haotică a rețeleide căi de acces, starea căilor de acces, au condus la fenomene de eroziune manifeste prinapariția unor formațiuni torențiale. Fenomenul rămâne însă izolat la nivelul unor suprafețerestrânse. Fenomenele erozive sunt accentuate în special în perioadele de primăvară șitoamnă, când în mod curent sunt incendiate pajiștile, ca măsură empirică și distorionată decreștere a productivității. 910. Aluvionarea Datorită fenomenelor erozive din amonte, pe terasele din aval unde apăreau micizone umede, procesele de aluvionare au condus la colmatarea avansată a acestora șipierderea rolului ecologic. Conform mărturiilor localnicilor, fostele ochiuri de apă utilizatecurent ca adăpători naturale, au dispărut în ultimii ani, ca urmare a acestor fenomene,asociate cu cel explicitat mai sus. Hârtie reciclată 33
  • 34. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 920. Uscarea Ca urmare a lucrărilor empirice şi necontrolate de drenare a unor suprafeţe depajişti, în sezonul de vară, în lipsa unor căderi de ape meteorice importante (ani secetoşi)apar fenomene de uscare accentuată. Acest fenomen coroborat cu suprapăşunatul şieroziunea solului, contribuie la salarea orizonturilor fertile, la scăderea capacităţii de suport ahabitatelor eremiale şi la simplificarea indicilor de biodiversitate. 951. Acumularea de materii organice Activitățile agricole curente din zona de implementare a proiectului presupun șiutilizarea ca și fertilizatori pentru culturi, respectiv pentru creșterea bonității terenurilor,îngrășămintele organice provenite din gospodării (bălegarul). Gunoirea terenurilor se face în special primăvara, înaintea topirii ultimei zăpezi,însă transportul gunoiului de grajd în apropierea zonelor de împrăștiere se face pe totparcursul anului. Depozitarea temporară a acestuia pe anumite perimetre, duce la afectareastratelor vegetale ce se îndreaptă spre un facies ruderalizat dominat de specii nitrofile.Spălarea zonelor de depozitare duce în special la afectarea unor suprafețe din aval apărândfaciesuri extinse asemănătoare zonelor de târlire. Utilizarea repetată a puținelor ochiuri de apă existente (în special băltiriletemporare de pe versantul cu expoziție sudică) ca surse de adăpare, a făcut ca în preajmaacestora să se acumuleze un surplus de substanță organică ce a condus la alterări alefaciesurilor naturale. Eutrofizarea (codificată distinct: 952) nu poate fi considerată decât caun fenomen izolat, manifest asupra băltirilor temporare, în zonă lipsind zone umede cu regimpermanent. (vezi și 120. Fertilizarea). 954. Invazia unor specii Una dintre cele mai mari ameninţări asupra diversităţii biologice o constituieinvazia unor specii alohtone. Speciile străine care invadează habitatele cvasinaturale pot firesponsabile de deteriorarea structurii caracteristice şi specifice ale acestora, deoareceprovoacă scăderea densităţii sau chiar dispariţia populaţiilor de plante native. Introducerea unei specii din aria sa naturală într-o altă arie (regiune, ţară,continent) este realizată, direct sau indirect, de către om. Unele introduceri sunt intenţionate:Ailanthus altissima (cenuşerul)-originar din estul Asiei, a fost introdus în Europa în modintenţionat ca şi plantă ornamentală; Solidago canadensis (sânzienele de grădină) şiImpatiens glanduligera (slăbănog himalaian) au ajuns de asemenea în Europa ca şi planteornamentale, toate aceste specii fiind adesea întâlnite de-a lungul văii Arieșului, urcând însăpe afluenți spre zonele mai înalte. In zona de implementare a proiectului în special speciaAilanthus altissima a fost întâlnită în preajma delimitărilor de proprietăți (garduri vii). Aumai fost întâlnite de asemenea: 1. Solidago canadensis – sînziene de grădină. Este o plantă perenă cu rizom şistoloni originară din America de Nord. Această plantă afectează structura habitatelor în carese instalează prin înlocuzirea unor specii indigene fiind întâlnită în secial în zona lizierelor. 2. Reynoutria japonica – troscot mare japonez. Este o plantă perenă cu rizomtârâtor de pe care pornesc numeroase tulpini aeriene înalte de 2-3 m. Înfloreşte în august-septembrie. Polanta este originară din Japonia şi a fost introdusă prima data în anul 1825 înMarea Britanie. La noi în ţară este răspândită mai frecvent pe malurile râurilor şi pâraielordin zona de deal şi de munte. Are mare putere regenerativă, fapt pentru care, odată instalatăîntr-un loc tinde să ocupe întreaga suprafaţă şi să le elimie pe cele indigene. In zona apare înspecial în preajma habitatele riariene ce au avut astfel de suferit fiind profund transformate,dezvoltându-se de asemenea și de-a lungul căilor de acces. 975. Lipsa agenților de polenizare Hârtie reciclată 34
  • 35. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic O analiză succintă a habitatelor de la nivel de local, scoate în evidență dominanțaantropică a zonei ce rămâne lipsită de refugii naturale sau seminaturale. Astfel prezența unorrezervoare de biodiversitate este exclusă pe o rază de mai bine de 1 km, agenții polenizatorifiind astfel în cea mai mare parte (este 80%) excluși. 976. Pagube datorate vânatului Episoadele de cauzare a pagubelor datorate unor specii de faună sălbaticăcaitalului uman (socio-economic) sunt relativ izolate. Cu toate acestea se observă osupradimensionare a măsurilor profilactice, în baza unei înţelegeri limitate a fenomenului şi aunei lipse acute de toleranţă (de ex. turme de oi cu un număr exagerat de mare de câini, etc.). Analiza succintă a utilizării terenului din zona de implementare a proiectului,indică prezenţa în etapa pre-proiect a unui număr de 52 de elemente criteriu. In opinianoastră, în etapa post-proiect, dată fiind destinaţia prevăzută a clădirii, se poate previzionaapariţia unor elemente cu acţiune indirectă în măsură a elimina (cel puţin parţial), unele dinelementele de impact prezente la nivelul zonei studiate. 1.10.3. Infrastructura existentă Accesul la cabană se realizează pe drumul de acces la staţiunea Semenic, şi apoipe drumurile vicinale existente. De pe amplasamentul studiat lipsesc alte rețele edilitare (apă, canalizare, curentelectric, rețele de telefonie fixă, etc.), zona fiind acoperită de rețele de telefonie mobilă. 1.10.4. Valori naturale, istorice, culturale, arheologice De pe amplasamentul studiat lipsesc elemente de patrimoniu istoric, cultural sauarheologic. Asupra elementelor naturale valoroase se face referire în capitolul dedicatbiodiversității. 1.10.5. Arii naturale protejate/zone protejate Din zona de implementare a proiectului lipsesc arii protejate naturale de interesnațional, definite conform legislației specifice în vigoare. Pe teritoriul comunei Prigor se regăseşte Rezervaţia de interes naţional IzvoareleNerei (Legea 5/2000 de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea III Arii protejate: poziţia2.284), pe o suprafaţă de 5.028 ha. Perimetrul se regăseşte în Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, respectivîn situl Natura 2000, ROSCI0226 Semenic-Cheile Caraşului. 1.10.6. Zone de protecție sanitară Din zona de implementare a proiectului lipsesc zone de protecție sanitară. 1.11. Informații despre documentele/reglementările existente privindplanificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului studiat Investitia propusa se situeaza in Sud Vestul Romaniei, regiunea Banat, judetulCaras-Severin, teritoriul administrativ al Comunei PRIGOR, si consta in construirea a 2unităţi de cazare şi formare, aferente una – Serviciului Salvamont şi una- Centrului deInformare turistică Caraş Severin, clădiri anexă, cât şi realizarea sistemelor de echipareedilitară. Amplasamentul se situează pe platoul Munţiilor Semenic, în vecinătatea StaţiuniiTuristice Semenic, pe un teren inclus în studiul de urbanism, faza PUZ – SATECOTURISTIC SEMENIC. Se află în raza Parcului Naţional SEMENIC – CHEILECARAŞULUI. Hârtie reciclată 35
  • 36. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Conform celor aratate anterior in cadrul acestui Studiu de Fezabilitate, aplicantulsi in acelasi timp beneficiarul investitiei este “Serviciul Public Salvamont si Centrul deinformare turistică, formare ecologică” din judetul Caras-Severin. Urmatoarele entitati sunt implicate in aceasta activitate: • Ministerul turismului • Serviciul Public Salvamont Caras- Severin • Administraţia Parcurilor Naturale, în speţă Parcul Natural Semenic – Cheile Caraşului În vederea desfăşurării unei activităţi operative, a fost identificat un teren aflat înproprietatea statului, administratia Comunei Prigor, trecut în patrimoniul ConsiliuluiJudeţean Caraş Severin pe care se propune investiţia comună a celor 2 unităţi menţionate,inclusiv echiparea edilitară aferentă, precum si procurarea echipamentelor necesare pentrufuncţionare, asigurarea comunicarii. Terenul menţionat se află în Comuna Prigor, Sat Borlovenii Vechi, în suprafaţăde 11.251,50 mp- izlaz zona Muntele Semenic – locul ,, Obârşia Rotundă” . CF 268 Borlovenii Vechi nr. Top 4592/1/375 nr. Cad. 482 Terenul a fost trecut în domeniul public al Jud. CS, administrarea ConsiliuluiJudeţean CS, din domeniul public al Comunei Prigor., Cf. Hotărârii nr. 32 /16.03.2007 aConsiliului Judeşţean Caraş Severin. Terenul nu este ocupat, nu există sarcini pe teren, este ocupat de păşune alpină.Prin PUZ se propun clădiri cu funcţiuni de cabane montane P+1E+M şi centru de informareturistică, cât şi amenajări de recreere – terenuri sport, platforme gospodăreşti, parcări. 1.13. Informații despre modalitățile propuse pentru conectarea lainfrastructura existentă Alimentarea cu apa potabila, ridicarea presiunii dinspre reţeaua existentă, racordla captarea existentă, pe un traseu de 130 ml. Canalizarea şi evacuarea apelor uzate – ministaţie de epurare la o rază de cca.25m faţă de clădirile principale, cu un racord de la clădiri de cca. 25m, apoi evacuarea apelorepurate spre emisar prin canalizare pluvială, in lungime de cca. 200 ml. Apele meteorice secolectează de pe învelitori, cu jgheaburi şi burlane, scurgere la nivelul solului. De peplatforme si circulaţii se asigură scurgerea naturală spre pantele terenului minime, eventualspre rigola propusă la limita de lot. Alimentarea cu energie electrică, din sistem naţional, se va face de latransformatorul electric existent în staţiune, la cca. 350m de amplasament, prin reţeaua dejoasă tensiune existentă pe drumul de acces. Întru-cât există deseori căderi de tensiune înstaţiune, pe timp de iarnă, se solicită amplasarea unui grup electrogen propriu, pentru ofuncţionare continuă a unităţii de salvamont, mai ales în caz de avarii. Rezerva de apă de incendiu se asigură într-un rezervor propriu, exterior, izolattermic, sau semiîngropat, pentru alimenatrea de hidranţi exteriori, sau interiori. Tipul deactivitate nu impune existenta unui sistem de stingere a incendiilor propriu, dar se considerăunitate izolată, greu accesibilă pentru mijloacele specializate de stingere a incendiilor, cutimp de răspuns de peste 30 min, astfel încât se optează pentru asigurarea unor mijloace deintervenţie locală, în staţiune, prin pregătirea unui personal specializat în intervenţii. Sistemul de încălzire se rezolvă prin centrală termică proprie, pe lemne, cudeservire prin personal autorizat. Acesata va asigura agentul termic pentru încălzirea ambelorunităţi în sezonul rece. Pentru producerea apei calde menajere şi pentru igienă, se propunpanouri solare pe învelitoarea salvamont, care se racordează la reţeaua de apă caldă aambelor unităţi. Este un sistem optim pentru zone montane, producerea apei calde nu este Hârtie reciclată 36
  • 37. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicdependentă de centrala termică şi nu necesită o întreţinere deosebită. Rezerva de combustibil– lemne – nu se integrează în clădirile propuse, ci se propune o anexă la dos de lot,construcţie de lemn, pentru a nu mări sarcina termică din clădirile principale. Hârtie reciclată 37
  • 38. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cap. 2 Procese tehnologice2.1. Procese tehnologice de producţie (punere în operă) Aşa cum s-a menţionat anterior, obiectivul de investiţii ce face obiectulprezentului studiu face parte din categoria lucrărilor de amenjare si constructie cu caracterturistic şi prin urmare în perioada de exploatare a acestuia nu se vor desfăşura procesetehnologice de producţie de tip industrial. Pentru punerea in opera a noilor construcţii în cadrul acestui obectiv de investitiinu este nevoie de dezafectarea niciunei constructii preexistente, astfel ca nu vor rezulta niciun fel de deşeuri din astfel de dezafectari (demolări). Deşeurile specifice rezultate din construcţie vor fi înglobate în cea mai mare parteîn fundaţii. Materialele de construcţii rămase neutilizate (fier, cărămizi, material lemnos,etc.) va fi valorificat direct către terţi. Deşeurile rezultate din finisaje (moloz, bucăţi din cărămidă, bucăţi de faianţă şigresie, etc.) vor fi utilizate local ca fundament pentru căi de acces sau, după caz, vor fiîndepărtate de pe amplasament conform prevederilor legale. Resturile lemnoase vor fi valorificate pe amplasament (reutilizate) sau, după caz,utilizate ocazional ca şi combustibil.2.2. Procese tehnologice de funcţionare Pe perioada de funcţionare, activităţile preconizate exclud orice fel de capacităţide producţie, rămânând un obiectiv dedicat susţinerii unor activităţi specifice zonei turisticeSemenic (Salvamont, centru de informare), presupunând cazare, activităţi de training şiformare, servirea mesei, etc. Hârtie reciclată 38
  • 39. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cap. 3. Deşeuri3.1. Generarea de deşeuri Atât pentru managementul deşeurilor cât şi pentru managementul apei, a fost luatîn calcul un număr maximal de 30 de persoane, dată fiind destinaţia cabanei, ca centru(inclusiv refugiu) Salvamont, ce va utea în condiţii extreme să asigure adăpost unui număr depersoane cu 150% faţă de cel prous iniţial (20 persoane). Din activitatea (funcţionarea) obiectivului turistic, vor rezulta următoarelecategorii de deşeuri: Deşeuri provenite din ambalaje şi rezultate din activitatea curentă pentruprepararea hranei, constituite din hârtie, carton, folie polietilenă. Cantitatea acestora va fi decca. 100 kg/lună. Deşeuri menajere care vor rezulta zilnic (în condiţiile unui grad de ocupare de150 zile/an): QD.M. = 30 persoane echivalent x 0,25 kg/(pers. x zi) x 150 zile ≈ 93,75 kg/lună. Deşeuri stradale care vor rezulta din măturarea si curatarea periodică a cabanei, acăilor de acces si din curatarea spatiilor verzi, care vor totaliza cca. 50 kg/an ~ 4,16 kg/lună. Deşeurile care vor rezulta din activitatea obiectivului vor fi depozitate în pubele şivor fi preluate periodic de firma locală prestatoare de servicii de salubritate, în bazacontractelor existente. Managementul deşeurilor este prezentat în tabelul urmator: Cantitate Cod privind Managementul deşeurilor a Cod principala Cod -cantitatea prevăzută a fi generată- prevăzută Starea deşeului proprietate clasifica- (t/an) Denumire deşeu a fi fizică (conf. H.G. periculoasă re Elimina- Rămasă în generată 856/2002) (conf. OUG statistică Valorific-tă tă stoc (t/an) 78/2000)Ambalaje (hârtie şi 1200 S 20 01 01 - - - 1200 -carton)Deşeuri menajere 1125 S 20 03 01 - - - 1125 -Deşeuri stradale 50 S 20 03 03 - - - 50 -3.2. Managementul deşeurilor Deșeurile vor fi colectate separat, pe categorii (hârtie, sticlǎ, plastic, metal), iarcele de origine organicǎ vor fi compostate într-un spațiu special amenajat, odatǎ cu resturileorganice (fân, frunze, ramuri, etc.) de pe amplasament și utilizate (prin împrǎștiere) în lunilefebruarie-martie ca fertilizator pentru sațiile verzi.3.3. Eliminarea şi reciclarea deşeurilor Deșeurile selectate vor fi predate în saci de pubelǎ firmei ce deserveștelocalitatea. Hârtie reciclată 39
  • 40. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cap. 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 4.1. Apa 4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Din punct de vedere hidrografic, zona investigata este inclusa bazinului dereceptie al riului Nera, cu o forma alungita ,in forma de arc, cu concavitatea spre S. La dosde lot studiat există un pârâu, care se adună în afluenţii ce formează bazinul Nerei. Nu existăun curs bine definit, izvorul nu apare evidentiat ca moment de ieşire, ci există o ariemlăştinoasă. Datorită particularităţilor de amplasament a obiectivului, pânza freatică se aflăla o adâncime de 1-1,5m, variind faţă de cota terenului natural datorită particularităţilormicro-staţionare. Nivelul apei subterane este direct influenţat de cantitatea de precipitaţii şi denivelul apelor din zona, în unele perioade (dezgheţ, suprasaturare cu ape meteorice) putându-se ridica până la – 0,5 m faţă de cota terenul natural. 4.1.2. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apa potabila, ridicarea presiunii dinspre reţeaua existentă, racordla captarea existentă, pe un traseu de 130 ml. Pe amplasament reţeaua de distribuie a apei se va realiza din ţeava PeHD cudiametre intre Dn20 si Dn16. Reteaua deserveşte folosinţele cabanei. Contorizarea apei se va face cu un apometru mecanic, montat în caminul de vanăprin a cărui monitorizare va asigura o gestiune mai eficientă a resurselor locale. Calculul necesarului de apă Necesarul de apă conform cu STAS 1343-1/1995 se stabileşte cu formula: Qzi med = Ni x qs / 1000 [m3 / zi], în care: Qzi med – debitul zilnic mediu (m3/zi) Ni - nr. de utilizatori qs - debitul specific (cantitatea zilnică de apă necesară unui consumator pentru oactivitate normată în l/om zi); Cantitatea de apă apreciată la maximum de 4 utilizatori va fi de: Qzi med = 30 x 120 / 1000 [m3 / zi] = 3,6 mc/zi Hârtie reciclată 40
  • 41. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Consumul specific de apă s-a apreciat conform recomandărilor din STAS 1343/1funcţie de gradul de confort al populaţiei. Pentru perioada de 150 de zile estimată pentruutilizarea cabanei în decursul unui an, consumul anual total de apă va fi de: Qanual med = 3,6 X 150 = 540 mc/an Debitul orar maxim se calculează cu formula: 1 Qo max = × Qzi max × ko (m3/h), în care: 24 ko - coeficientul de variaţie a debitului orar de apă = 1,9 1 Qo max = × Qzi max × ko (m3/h) = x mc/h 24 1 Qo max = × 3,6 × 1,9 = 0,285 (m3/h) 24 4.1.3. Managementul apelor uzate analizarea şi evacuarea apelor uzate – ministaţie de epurare la o rază de cca. 25mfaţă de clădirile principale, cu un racord de la clădiri de cca. 25m, apoi evacuarea apelorepurate spre emisar prin canalizare pluvială, in lungime de cca. 200 ml. Apele meteorice secolectează de pe învelitori, cu jgheaburi şi burlane, scurgere la nivelul solului. De peplatforme si circulaţii se asigură scurgerea naturală spre pantele terenului minime, eventualspre rigola propusă la limita de lot. 4.1.3.1. Staţia de epurare Se are în vedere instalarea unei microstaţii de epurare ce va deservi cabana. In acest sens s-a optat pentru modelul de staţie de epurare monobloc, model EC36 (www.aqua-biotec.ro/p9.htm). Această staţie de epurare utilizează tpe lângă treaptamecanică şi una biologică având secvenţele asistate de un microprocesor. Astfel, se obţine unefect de epurare maximă, încadrându-se în normele NTPA001, ceea ce permite ulteriordeversarea direct în cursuri de apă, sol sau subsol. Aceste staţii de epurare nu necesită oîntreţinere costisitoare, nu necesită vidanjare şi nu necesită utilizarea de bioactivatori. Inurma proceselor de epurare nu se degajă nici un fel de mirosuri, fiind asigurată constructivventilaţia naturală necesară. Parametrii tehnici, funcţionali şi de calitate sunt prezentaţi în anexe. Staţia de epurare este prevăzută constructiv cu o autonomie funcţională de 36 deore (îşi păstrează capacitatea de epurare a apelor menajere) chialipsa surselor de energie. De asemenea sistemul funcţional este dimensionat astfel încât să răspundă lasupraîncărcări de până la 60%. Colectarea şi epurarea apelor uzate menajere prin sistemul de canalizare de peamplasament va conduce apele uzate spre cursul de apă. Apele epurate în cadrul microstațieide epurare vor respecta NTPA001. Prin soluţia tehnică de realizare a unui sistem interconectat de management aapelor, în cazul apariţiei unor avarii la sistemul de epurare a apelor, în mod automat se vorbloca circuitele de pompare (admisie). Se va evita apariţia unor suprasolicitări a astaţiei deepurare şi o eventuală depăşire a capacitţilor acesteia. 4.1.3.2. Concentraţii de poluanţi în apele uzate la intrare în staţia de epurare Debit de ape uzate menajere - Quz = 3,6 m3/zi. Hârtie reciclată 41
  • 42. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Debitul masic de materii în suspensie Mc = c x N (g/zi) unde: c = 55 g/om x zi, conform Normativ P66 N – numărul de utilizatori = 30 persoane Mc = 55 g/om · zi x 30 persoane = 1650 g/zi = 1,65 kg/zi. Concentraţia de materii în suspensie se calculează cu relaţia: Mc C = uz Q uz unde: Mc = debitul masic de materii în suspensie (g/zi) Quz – debitul de ape uzate menajere (m3/zi) C uz = 1650/3,6 = 458,33 g/mc/zi Debitul masic de materii organice, exprimate prin CBO5 McBO5 = c x N (g/zi) unde: c = 50 g/om · zi, conform Normativ P66 N = numărul de persoane = 30 persoane McBO5 = 50 g/om zi x 30 persoane = 1500 g/zi = 1,5 kg/zi. Concentraţia de materii organice, exprimate prin CBO5 MCBO5 L = uz Q uz unde: Mc = debitul masic de materii organice (g/zi) Quz – debitul de ape uzate menajere (m3/zi) L uz = 1500/3,6 = 416,6 g/mc/zi 4.1.3.3. Compararea concentraţiilor poluanţilor cu valorile limită admisibile Apele uzate menajere provenite de la obiectivul turistic vor fi epurate în staţia deepurare monobloc. Concentraţiile de poluanţi estimate în apele uzate ce intră în staţia de epurare, încomparaţie cu concentraţiile maxim admisibile prevăzute de Normativul NTPA 002/2002sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul concentraţiilor de poluanţi Concentraţii de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în C.M.A. Categoria reţeaua de canalizare conform NTPA 002/2002 de apă uzată Suspensii CBO5 Suspensii CBO5 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3 Apă uzată menajeră 45,8 41,6 350 300 Din cele prezentate rezultă că parametrii apelor uzate evacuate în staţia de epurarese vor încadra în prevederile Normativului NTPA 002/2002 aprobat prin HotărâreaGuvernului nr. 188/2002 modificată şi completată prin H.G. nr. 398/2005. In conformitate cu specificaţiile constructorului staţiei de epurare cuprinşi înagrementul tehnic elaborat de Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcţii şi a Hârtie reciclată 42
  • 43. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicparametrilor de funcţionare prognozaţi, apele deversate se încadrează în NTPA 001/2002aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 modificată şi completată prin H.G. nr.398/2005. Astfel calitatea apelor deversate în râul Aiud se vor încadra în parametrii admişi(NTPA0001), impactul asupra cursului de apă fiind anulat. Timpul necesar epurării în cadrul staţiei monobloc cuprins între 18 şi 36 de ore,re-aduce apa la temperatura ambientală eliminând potenţialul de poluare termică a cursuluide apă. Distanţa dintre obiectiv şi cursul de apă este de aproximativ 100m, ceea cereprezintă o distanţă suficientă pentru anularea impactului potenţial al poluării termice acursului de apă. 4.1.4. Apele pluviale Apele pluviale de pe şarpante vor fi colectate prin sistemele de streşini şi condusespre spaţiile verzi situate pe amplasament. O parte a acestor ape pluviale vor putea fiacumulate în recipienţi şi utilizate pentru întreţinerea spaţiilor verzi sau pentru activităţicurente menajere în scopul unei gestiuni eficiente a resurselor de ape. In acest sens apeleuzate rezultate vor fi conduse printr-un sistem de rigole şi conducte prevăzute cu grătare sprecursul de apă. 4.1.5. Prognozarea impactului Între apele uzate neepurate şi mediul înconjurător în care acestea sunt deversatese stabileşte o relaţie bilaterală: prin impurităţile pe care le conţin, apele uzate acţioneazăasupra receptorului, de cele mai multe ori în sens negativ, iar acesta la rândul său, contribuiela înlăturarea poluanţilor, prin procese de autoepurare. Apele uzate acţionează asupra receptorului prin următoarele acţiuni: ♦ modificarea calităţilor fizice, prin schimbarea culorii, temperaturii, conductibilităţii electrice, radioactivităţii, prin formarea depunerilor de fund, de spumă sau de pelicule plutitoare; ♦ modificarea calităţilor organoleptice; ♦ modificarea calităţilor chimice prin schimbarea reacţiei apei (pH-ului), creşterea conţinutului de substanţe toxice, schimbarea durităţii, reducerea cantităţii de oxigen datorită substanţelor organice din apele uzate; ♦ distrugerea florei şi faunei valoroase şi favorizarea dezvoltării unor micoorganisme, ca şi mărirea numărului de virusuri şi bacterii printre care se pot găsi şi germeni patogeni. Factorii de mediu, apa, aerul, solul au capacitatea de autoepurare, însă numaipentru o încărcare limitată cu poluanţi. Pentru păstrarea calităţii apelor şi implicit a sănătăţiipopulaţiei şi vieţuitoarelor se impune ca înainte de deversarea în sursele de apă a apelor uzateaceste să fie epurate astfel încât să se încadreze în limitele impuse prin norme. Reţelele de canalizare de pe amplasament se vor executa din conducte PVC cudiametrul de 110-120mm cu pereţi rigidizaţi, îmbinate cu mufă şi inel de cauciuc. Prinurmare, reţelele prevăzute nu vor prezenta pericolul exfiltrării apei uzate în stratul freatic. În concluzie, realizarea investiţiei proiectate şi funcţionarea obiectivului încondiţiile tehnice descrise în prezenta documentaţie nu reprezintă un risc de generare a unuiimpact negativ asupra factorului de mediu APĂ. Hârtie reciclată 43
  • 44. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 4.1.6. Măsuri de diminuare a impactului Impactul prognozat asupra factorului de mediu apă va fi diminuat prin realizareasoluţiei tehnice ce presupune utilizarea unui sistem închis al apelor pe amplasament,impactul rămânând astfel minim. 4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Din punct de vedere climatic, zona obiectivului se caracterizează printr-o climătemperat-continentală alpină. Staţiunea Semenic se pozitioneaza la limita regiunile climatice c.f.b.x (dominazona inalta Semenicului) cu regiunea climatica c.f.a.x.(caract.extremului SE al tarii),rezultand abateri de la parametri climatici ce caracterizeaza cele doua regiuni.temperatura aerului: iarna - 7oC primavara +1,3oC vara +14,1oC toamna +11,4oC Zile cu temperaturi ridicate sunt inregistrate de regula inca din luna mai. Nu suntexcluse pentru aceleasi intervale,caderi termice considerabile,cand pot fi anregistratetemperaturi negative,precipitatii nivale si inghet la sol.Temperaturile extreme absolute(calculate pe un interval de 20 ani) prezinta detente termiceimportante,in timp ce,cele medii sunt mai uniformizate: Anotimp Val.absolute maxime,oC Valori absolute minime,oC iarna 8 -28,9 primavara 15,9 - 17,5 vara 35,5 8,5 toamna 29,0 -14,3 Vanturi localeIn ansamblul sau, bazinul hidrografic al Birzavei şi Nerei, beneficiaza de un relativ calmeolian,atat sub raportul intensitatilor cat si al frecventelor. Frecventa medie, pe anotimpuri,inregistreaza procentual urmatoarele valori: Frecventa pe anotimpuri % pe directia dominanta iarna 46,6 NV primavara 40,6 NV vara 43,0 NV toamna 58,0 NVFata de directia dominanta, subordonat, se manifesta schimbari diurne de directie in lungulversantilor, vanturile din S avand frecventele minime. Hârtie reciclată 44
  • 45. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Nebulozitate In platoul Semenicului ,luna cea mai senina este august, cu o nebulozitate de 3,8. Pentru intervalul de masurare de 11 ani, nebulozitatea medie lunara inregistreazavalorile: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 7,2 6,9 6,2 5,7 6,0 6,6 4,5 3,8 3,9 5,1 7,1 6,8 Precipitatii (mm) Statistic, repartitia anuala a precipitatiilor pentru zona Resita,inregistreaza doua maxime si doua minime anuale, fenomen caracteristic pentru.zona de sud-vest a tarii, interpretat ca fiind o dovada a manifestarii unei influente oceanice(anticiclonulazoric) si mai ales,submediteraneene. Cantitatile medii lunare si multianuale,inregistrate la statia meteo Semenic ,sunt : luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anua l cant 46,6 38,9 54,5 76,8 113,1 103,7 88,3 72,1 69,0 70,3 42,7 44 820,0 (mm) In ceea ce priveste oscilatia cantitatii de precipitatii de la un an la altul,luand inconsiderare o distributie sezoniera ,valorile minime si maxime sunt : iarna primavara vara toamna Statia max. min. max. min. max. min. max. min. Resita 336,1 54,8 376 82 557 33,8 324,2 58 Cantitatea maxima de precipitatii/24h inregistrata pe acelasi interval detimp,distribuita pe luni,are valorile : I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Statia Resita 34 34 38, 26, 67 63 59 53, 46 38, 52 26, 3 5 7 3 9 Adancimea de inghet. Adancimea maxima de inghet, fara strat de protectie de zapada este de maximum 1,20 m inconformitate cu STAS 6054-77. 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi Pentru prepararea apei calde şi a agentului termic în perioadele reci ale anului se vautiliza o centrală termică Atmos pe combustibil solid. Aceasta va deservi toate spaţiileînchise în relaţie directă sau indirectă cu preconizatele activităţi turistice. Cazanele Atmos sunt construite conform Specificatiilor Europene: • Directiva 72/23/CEE privind instalatiile de joasa tensiune • Directiva 89/336/CEE privind compatibilitatea electromagnetica • Directiva 90/396/CEE privind instalatiile cu gaze • Directiva 92/42 privind gradul de randament • Standard EN 303.1 - cazane de incalzire cu arzatoare, cu tiraj fortat - cazane de incalzire Hârtie reciclată 45
  • 46. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic - partea 1: Terminologie – Cerinte generale – Proba si marcare • Standard EN 303.2 - cazane de incalzire cu arzatoare, cu tiraj fortat - cazane de incalzire - partea 2: Cerinte speciale pentru cazane cu arzatoare pe motorina cu dispersare mecanica a combustibilului • Standard EN 303-05 - cazane de incalzire cu combustibili solizi • Standard EN 304 - cazane de incalzire - cod de testare pentru cazane de incalzire pentru arzatoare individuale pe motorina • Standard TRD 702 - norme tehnice pentru cazane cu abur • Standard TRD 305-306 - norme tehnice pentru cazane cu abur • Standard DIN 4791 - legaturi electrice dintre arzator si cazan • Standard EAOT 763 - cazane de incalzire centrala - dimensiuni minime ale camerei de ardere • Standard EAOT 234 - cazane de incalzire centrala – terminologia puterii nominale – cerinte tehnice de incalzire - marcare • Standard EAOT 235 - cazane de incalzire centrala – norme de testare • Standard EAOT 4702 - cazane de incalzire centrala – norme de constructie Instalarea si punerea in functiune trebuie sa indeplineasca urmatoarele standarde: o DIN 4755 si 4787 privind arderea de motorina usoara EL o DIN 4756 si 4788 privind arderea gazelor o DIN 4705 privind calculul cosului de fum o DIN 4751 privind dotarea instalatiei de siguranta o DIN 51603 privind combustibilii lichizi pentru cazane o DIN 37116 privind instalatia electrica pentru racordarea arzatorului o VDE: Standard in conformitate cu EN 60730 privitor la sistemele de automatizare o DVGW – G600: reglementari priving instalatiile cu gaze o EN 267: arzatoare individuale pe motorina, tip monobloc o EN 676: arzatoare de gaze cu utilizare de ventilator o EN 226: racordarea arzatoarelor o EN 60335 -1: siguranta locuintelor si a aplicatiilor electrice aferente o EN 60529: gradul de protectie electrica (cod IP) Hârtie reciclată 46
  • 47. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Descrierea centralei termice Cazanul Atmos este din otel cu tubulatura pentru gaze, cu 2 trasee pentrugazele de ardere. Este adecvat pentru arderea de combustibli solizi (lemn, carbune, cocs, lignit)si lichizi, in cazul adaptarii unui arzător (motorina uşoara-DIN 51603 si gaze). Cazanul esteun produs nou, proiectat pentru a funcţiona în regim economic realizand o încalzire constantaa caselor si spatiilor industriale. Poate fi racordat in sisteme de încalzire cu calorifere,ventiloconvectoare si aeroterme cu apa calda. Cazanul este constituit de otel, material ideal pentru fluctuatii termice, rezistentla dilataj si contractări. Construcţia monobloc, fara elemente si alte structuri sudate constituieun avantaj al cazanului. De asemenea, acest cazan este protejat impotriva şocurilor termice. Cazanul este proiectat în asa fel incat toate suprafetele care sunt in contact cuflacara sa fie răcite cu apă, inclusiv gratarul unde se afla cenuşa si resturile de ardere. Cele 2drumuri de gaze arse din partea superioară, numarul mare de tevi de evacuare a gazelor arse,volumul mare al focarului şi apa din cazan, precum şi constructia simetrica determina unrandament ridicat. Cazanul are urmatoarele componente: o corpul din oţel al cazanului; o izolaţia montata pe cazan (izolaţia este din vata de sticla de 50 mm grosime şi acoperita cu o folie de aluminiu si bine prinsa cu ajutorul unor benzi de plastic de virola de apa a sigurand astfel o foarte buna izolare termica a cazanului); o peria de curatat funingine si o lopatica pentru curatatul peretilor de depunerile de ardere; o ventilator; o tabloul de comanda; o termometrul; o supapa de siguranta duala; o robinetul de golire; o termostat cu lanţ; o colector de siguranta, ce contine 2 supape de siguranta de 3 bari si un dez- aerator automat; o turbionatorii din otel-inox; o jachetele metalice. Functionarea centralei termice Se bazeaza pe radiatia generată de flacara in camera de ardere şi transmiterea decaldura prin transfer si conductibilitate prin intermediul tevilor de evacuare a gazelor arse. Functionarea cazanelor se bazeaza pe cea mai simplă metodă de ardere, cuevacuare libera de gaze prin coş. Arderea are loc în camera de ardere, astfel construita incatsă încapa lemne de mari dimensuni si in cantitati capabile să asigure o functionare de maimulte ore. Pe timpul arderii, flacara se dezvolta spre toate punctele si incălzeste pereţiicazanului, care sunt raciţi cu apa. In continuare, gazele de ardere sunt conduse spre evacuare prin ţevile de fum dincare trec in camera de fum. Resturile din arderi cad în partea de jos a cazanului unde esteprevazut un sertar adecvat pentru cenusa. Grătarul este alcatuit dintr-un dispozitiv de tevi care capteaza i caldura dincenusa. Spatiul gratarului permite cenusii sa cada in partea de jos a cazanului, in cenusar. Reglarea arderii se realizeaza cu ajutorul ventilatorului care este comandat de untablou de comanda si un mecanism care functioneaza ca un termostat. Când apa este încă Hârtie reciclată 47
  • 48. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicrece, permite patrunderea aerului de ardere prin nisa de admisie. Pe masura ce apa seîncalzeste în cazan, senzorul se dilata şi inchide nişa de admisie a aerului de ardere. In felulacesta se relizeaza controlul flacarii prin reducerea aerului de ardere. Prin nisa cu manevrare manuala se face reglarea aerului secundar de ardere. Cazanele pot functiona si cu combustibil lichid (motorina-pacura, uleiuri arse)sau si gaze, ca o solutie alternativa. In acest scop exista posibilitatea montarii la usacazanului a unei flanse speciale pentru adaptarea unui arzator. In cazul in care cazanul funcţioneaza in cea mai mare parte cu combustibil lichidsau gaze, trebuie realizata o întarziere a gazelor de ardere prin utilizarea unor incetinitoriturbionari speciali sau prin montarea unor trape la coş la pozitia „inchis”. Pentru o mai buna ardere, cazanul este prevazut cu un ventilator, fixat in parteaposterioara, sub cutia de fum. Flanşa ventilatorului este conectată la o teava crestata carestrapunge placa spate si camera de ardere şi care are o lungime optima pentru a asigura unaport cat mai bune dea aer. Ventilatorul este comandat de către tabloul de comanda, iarcuplarea ventilatorului la tablou se face prin simpla conectare a firelor de legatura.Alimentarea ventilatorului este la 220 V si are puteri cuprinse intre 60 si 200 W, functie deputerea cazanului, debitând intre 450 si 1050 mc/h. Se va opta şi la alimentarea cu peleţi (bricheţi) din rumeguş presat. Aceastăsursă de combustibil prezintă următoarele avantaje: Oferta locală Peleţi (bricheţi) din rumeguş- apare nevoia unei uscătorii de lemne de dimensiuni - nu este nevoie de uscătorie, ci doar de o magazie redusăimportante ca dimensiuni- randament termic scăzut - randament termic important- transport greoi - transport facil- manevrabilitate dificilă, este nevoie de prefasonare - manevrabilitate facilă, fără prefasonare- sistem puţin prietenos faţă de mediu - sistem prietenos faţă de mediu- risipire de resursă - reciclarea unor deşeuri Ca urmare a dorinţei beneficiarului de a îşi asigura independenţa energetică (celpuţin parţială) a locuinţei secundare destinată satisfacerii practicilor turistice de tip familial,se intenţionează realizarea unui sistem de pompe de căldură prin realizarea unor foraje deadâncime. Datorită ofertei de piaţă restrânse în acest domeniu şi a unor constrângeri de ordintehnic (accesibilitate în punctele de forare) această soluţie rămâne una probabilă, de viitor cear putea constitui o posibilă alternativă. În perioada lucrărilor de construcţii-montaj, sursele de poluanţi pentru aer vor fişi gazele de eşapament provenite de la utilajele şi mijloacele de transport care vor acţiona înzonă. Cantitatea medie orară redusă de motorină care se va consuma, regimul de funcţionareintermitent al utilajelor şi dispersia emisiilor sub acţiunea factorilor atmosferici vor conducegenerarea unui impact nesemnificativ asupra aerului. Conform datelor tehnice furnizate de constructor, debitele masice şiconcentraţiile de poluanţi evacuaţi în atmosferă odată cu gazele de ardere sunt următoarele: Debit masic Concentraţie CMA Cantitate Poluant [g/s] [mg/mc] [OM 462/1993] [kg/an]SOx 0,0013 0,19 35 7,3CO 0,004 0,58 100 22,46NOx 0,026 3,86 350 1460pulberi 0,0002 0,03 5 1,12 După cum se observă din datele de mai sus, concentraţiile de poluanţi eliberaţiîn atmosferă sunt cu mult sub concentraţiile maxime admise de normativele în vigoare. Hârtie reciclată 48
  • 49. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Principalele surse de poluare care pot să apară în urma funcţionării obiectivuluisunt următoarele: • emanaţiile de gaze provenite de la centrala termică; • emanaţii şi acumulări de gaze în partea superioară a conductelor de canalizare datorate fermentării nămolului depus pe radierul acestora; • emisii de mirosuri datorate reducerii concentraţiei oxigenului în bazinul vidanjabil în timpul proceselor de descompunere a substanţelor organice. 4.2.3. Măsuri de diminuare a impactului In scopul compensării emanaţiei de gaze de la centrala termică se preconizeazăplantarea a peste 300 de arbori şi arbuşti (vezi capitolul de reconstrucţie ecologică), înspecial pe limita de proprietate în scopul unei demarcări naturale. In acest sens se vor întreţine corespunzător şi spaţiile verzi. De asemenea pentru o mai bună încadrare în peisaj, coşul de fum va fi îmbrăcatîntr-o structură exterioară din piatră provenită din oferta de materiale locale. Pentru evitarea depunerii nămolului pe radierul conductelor, reţeaua de canalizarea fost prevăzută cu o pantă continuă de peste 0,3% spre bazinul vidanjabil, pantă care vaasigura depăşirea vitezei minime de autocurăţire. În cazul în care totuşi vor exista micidepuneri de nămol, apariţia unor acumulări de gaze datorate fermentării acestora va putea fiprevenită prin aerisirea reţelei de canalizare în momemtul vidanjărilor (4/an). Pentru evitarea sau corectarea mirosurilor neplăcute rezultate în urmadescompunerii materiilor organice se vor utiliza substanţe bio-chimice adecvate. 4.3. Solul 4.3.1. Date generale In zona studiată apar soluri grupate în clasele : argiluvisoluri, cambisoluri,spodosoluri și soluri trunchiate, neevoluate și desfundate cu tipurile de sol : luvic brun, bruneumezobazic, brun acid, feriiluvial și litosoluri. In erimetrele ce urmează a face obiectul investițiilor apar de regulă litosoluri, cese caracterizează printr-o profunzime redusă (20-30 cm), formate dintr-un singur orizont detip A, slab structurat, cu textură nisipo-lutoasă, extrem oligo-bazic, cu conținut scăzut deminerale, dar cu conținut ridicat de materie organică slab descompusă (humus de tip brut).Volumul edafic este extrem de mic și adesea conținutul de schelet, foarte mare. Dina cestemotive, fertilitatea acestui sol este inferioară spre sub-inferioară pentru toate speciile dearbori. • Poluarea existentă: tipuri şi concentraţii de poluanţi Nu se cunoaşte o poluare anterioară semnificativă a solului din zona obiectivului. Cu toate acestea s-au observat în repetate rânduri episoade în care solul a fost afectatde depuneri abuzive de deşeuri (menajere sau din construcţii). 4.3.1. Surse de poluare a solurilor Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie, respectiv: Hârtie reciclată 49
  • 50. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic • Nivelul I- surse de poluare permanente; • Nivelul II- surse potenţiale de poluare; • Nivelul III- surse de poluare indirecte: Poluarea solului se manifestă prin : • Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii • Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de metale grele,pesticide, modificarea pH-ului; • Degradare biologică, determinată de germeni patogeni Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea normală aacestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general activităţile deproducţie care pot genera una din degradările menţionate anterior. Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi: • Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi excavarea acestora.Poluarea este produsă în acest caz de depozitarea sterilului, dar şi prin alte dereglări care potduce la inundaţii şi alunecări de teren. • Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şinămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului. • Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă - sunt în unele cazuriprin unele componente surse de poluare. • Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea conţinutuluide nitraţi din sol. • Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cusubstanţe ce duc la degradarea chimică a lui. • Nămolurile separate din apele uzate, conţin substanţe organice şi anorganicecare în exces duc la degradarea chimică sau biologică a solului. • Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apăreala transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determinăo puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii. Solul unde vor fi amplasate turbinele eoliene va fi afectat numai în faza deconstrucţie a ansamblului instalaţiilor, datorita excavaţiilor efectuate pentru construcţie,precum şi a tasarii terenului ca urmare a transportului şi manevrelor de montare a turnurilorşi subansamblurilor turbinelor . După terminarea construcţiei refacerea solului va fi realizată de AgentulEconomic, si va consta in nivelarea terenului, copertarea fundaţiilor cu pământ fertil şireabilitarea ecologică a suprafeţelor afectate (însămânţare cu specii ierboase locale), prinrefacerea covorului de înveliş organic (depunere de material vegetal cosit). Poluarea sau afectarea solului reprezintă orice acţiune care produce dereglareafuncţionării normale a solului ca suport de mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme. In cadrul prezentului proiect sursele posibile de impact asupra solului sunturmătoarele: executarea lucrărilor de investiţii; exfiltraţiile de apă uzată din reţeaua de canalizare ce va deservi obiectivul turistic; depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. Hârtie reciclată 50
  • 51. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 4.3.2. Prognozarea impactului • Impactul prognozat cauzat de poluare Prin executarea lucrărilor de terasamente în faza de execuţie a obiectivului, se vaproduce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietăţilor sale naturale, darfără a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregistra un impact care va modificaproprietăţile pedologice, fizico-mecanice şi hidrofizice, strict pe suprafeţele afectate. Instalaţiile de canalizare a apelor uzate se vor executa cu respectarea detaliilor deexecuţie şi a caietelor de sarcini, utilizându-se materiale şi sisteme de îmbinare cu un grad deetanşeitate ridicat, astfel încât estimăm că va fi exclusă apariţia unor exfiltraţii care ar puteaafecta calitatea solului. Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere pe amplasament va fi corectatăîn urma investiţiei ca urmare a realizării structurilor de marcare şi delimitare a proprietăţii cevor conduce la o limitare a accesului în perimetrul avut în vedere. • Impactul fizic asupra solului provocat de activitatea propusă Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de execuţie aobiectivului, în special în fazele de fundare, dar şi pe parcursul efectuării lucrărilor deterasamente. În calitatea şi în structura solului vor interveni următoarele modificăriinevitabile (dar recuperabile în timp): - modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei; - modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasarea), coeziunea şi frecarea internă; - modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aeraţie şi termice; - pierderile termice se vor limita la 2%. • Modificarea factorilor care favorizează apariţia eroziunilor Realizarea şi funcţionarea obiectivului nu vor modifica factorii care favorizeazăapariţia eroziunilor. Dimpotrivă, se vor realiza lucrări cu caracter eco-protectiv şi de încadrare înpeisaj ce vor avea şi rolul funcţional de limitare a apariţiei fenomenelor torenţiale şi erozive. • Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densităţii solurilor După cum s-a amintit şi în paragrafele precedente, pe parcursul desfăşurăriilucrărilor de punere în operă în structura solului vor interveni modificări ale proprietăţilorfizico-mecanice ale solului. Având în vedere că săpăturile vor avea adâncimi relativ mici şică umpluturile se vor realiza cu materialul rezultat din săpături, nu se va produce oamestecare a straturilor de sol. Umpluturile vor fi compactate mecanic după aşternereafiecărui strat, astfel încât pe parcursul exploatării obiectivului nu vor apărea tasări ale solului. Pentru fundări, fenomenele de compactare vor fi limitate de dimensiunile reduseale clădirilor propuse dar şi de structura particulară a orizonturilor rofunde. Hârtie reciclată 51
  • 52. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic • Modificări în activitatea biologică a solurilor, a calităţii, vulnerabilităţii sau a rezistenţei Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare pierderea de suprafeţe va afecta unprocent de 5% din aria totală. Cu toate acestea sunt propuse o serie întreagă de lucrări de reconstrucţieecologică ce vor minimiza pierderile din biostrate şi vor prelua sarcina creată de dezvoltareainvestiţiei. 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu SOL se vor lua următoarelemăsuri: • Umplerea şanţurilor în care au fost pozate conductele de canalizare se va face cu pământul rezultat din săpătură, în straturi subţiri, cu udarea şi compactarea cu maiul de mână a fiecărui strat. După finalizarea lucrărilor suprafaţa terenului se va aduce la starea iniţială. • Se va urmări exploatarea corectă a reţelelor de canalizare şi funcţionarea la parametrii proiectaţi a staţiei de epurare. • Se vor lua măsuri de reconstrucţie ecologică a unor perimetre afectate anterior ce au suferit denudaţii prin executarea de fundări, sau expuneri la acţiuni torenţiale. 4.4. Geologia şi subsolul Având în vedere adâncimea relativ mică la care se sapă, subsolul va fi afectat înperioada de execuţie a lucrărilor doar în măsură limitată. În perioada exploatării obiectivuluimăsurile luate pentru protecţia solului vor asigura implicit şi protecţia subsolului. • Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor Nu e cazul. • Calitatea subsolului Calitatea subsolului zonei este bună, în imediata vecinătate a obiectivuluinefiind situate alte obiective cu activitate potenţial poluatoare. 4.4.1. Impactul prognozat În cazul executării investiţiei conform prevederilor tehnice şi legislaţiei învigoare şi exploatării acesteia în condiţii normale, impactul prognozat asupra subsolului va finesemnificativ. 4.4.2. Măsuri de diminuare a impactului Măsurile luate pentru protecţia factorului de mediu SOL vor asigura implicit şiprotecţia subsolului. Hârtie reciclată 52
  • 53. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 4.5. Biodiversitatea 4.5.1. Condiţii iniţiale privind biodiversitatea In conformitate cu propunerea elaborată de grupul de lucru constituit pentrudesemnarea siturilor Natura 2000 în România, a fost elaborată o hartă de relevanţă a grupelortaxonomice ce urmează a fi ocrotite în cadrul Reţelei Natura 2000 constituită la nivelnaţional. Harta de relevanţă a siturilor Natura 2000 în România pe grupe taxonomice (după, The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA, Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5) Astfel pentru zona de implementare a proiectului relevanţa primară pentru care s-au desemnat situri în cadrul Reţelei Natura 2000 a fost conferită grupelor de avifaună şimamifere (inclusiv chiroptere). Propunerea de desemnare privind includerea zonei în reţeaua Natura 2000 s-afăcut pe baza unor specii criteriu de mamifere (inclusiv chiroptere) la care s-au adăugat 1specie de amfibian, 2 specii de peşti, 10 specii de nevertebrate şi 1 specie de plantă fiindmaterializată în cadrul propunerii ROSCI0226 Semenic Cheile Caraşului. Nu există însă opropunere pentru desemnarea unui Sit de protecţie specială avifaunistică (ROSPA). ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii s-a făcut doar pe baza unor specii. Hârtie reciclată 53
  • 54. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic In scopul conformării la procedurile a impactului, au fost analizatăsusceptibilitatea impactului proiectului propus faţă de patrimoniul natural, pentru fiecarehabitat în parte, respectiv pentru fiecare specie. A. Discuţie privind habitatele cu prezenţă potenţială pe viitorul amplasament Sintetic în tabelul de mai jos, sunt prezentate habitatele din zonă, conformFormularului standard de desemnare a sitului ROSCI0226, precum şi prezenţa potenţială aacestora, fiind excluse habitatele pentru care nu sunt întrunite condiţiile too-climatice, desubstrat sau marea parte a speciilor criteriu. Impact Habitatul Justificare potenţialVegetatie herbacee de pe malurile râurilor DamontaneVegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şi Nulungul râurilor montane speciile criteriuFormatiuni de Juniperus communis pe Lipsesc condiţiile de substrat Nutufarisuri sau pasuni calcaroaseTufarisuri alpine si boreale Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şi Nu speciile criteriuComunitati rupicole calcifile sau pajisti Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şi Nubazifite din Alysso-Sedion albi speciile criteriu; lipsesc condiţiile de substratPajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, Lipsesc condiţiile de substratturboase sau argiloase (Molinion Nucaeruleae)Comunitati de liziera cu ierburi înaltehigrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la Dacel montan si alpinPajisti de altitudine joasa (Alopecurus Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şi Nupratensis Sanguisorba officinalis) speciile criteriuPajisti panonice de stâncarii (Stipo- Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şi NuFestucetalia pallentis) speciile criteriuTurbarii degradate capabile de regenerare DanaturalaIzvoare petrifiante cu formare de travertin Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şi Nu(Cratoneurion) speciile criteriuPesteri în care accesul publicului este Din zona de implementare a proiectului şi din Nuinterzis imediata proximitate lipsesc peşterileTurbarii active DaPaduri de fag de tip Luzulo-Fagetum DaPaduri de fag de tip Asperulo-Fagetum DaPaduri medio-europene de fag din DaCephalanthero-FagionPaduri aluviale cu Alnus glutinosa si Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şiFraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion Nu speciile criteriuincanae, Salicion albae)Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şitufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Nu speciile criteriu; Lipsesc condiţiile de substratBrometalia)Grohotisuri calcaroase si de sisturi Lipsesc condiţiile de substratcalcaroase din etajul montan pâna în cel NualpinVersanti stâncosi cu vegetatie chasmofitica Nu Lipsesc condiţiile de substrat Hârtie reciclată 54
  • 55. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicpe roci calcaroasePaduri din Tilio-Acerion pe versanti Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şi Nuabrupti, grohotisuri si ravene speciile criteriu;Paduri ilirice de Fagus sylvatica Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şi Nu(Aremonio-Fagion) speciile criteriu;Paduri dacice de stejar si carpen Lipsesc condiţiile topo-climatice, precum şi Nu speciile criteriu; Pentru proiectul propus, este evaluat impactul asupra habitatelor în cauză prindesemnarea unei note de relevanţă a impactului generat de proiect. Cu toate că de peamplasamentul studiat lipsesc habitatele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, nu esteexclusă prezenţa unor astfel de habitate în zone proximale, fiind astfel admis un nivel deimpact limitat, indirect ca urmare a implementării proiectului în fazele de construcţie şi/saufuncţionare. Impact Habitatul potenţialVegetatie herbacee de pe malurile râurilor montane 1Comunitati de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si 1alpinTurbarii degradate capabile de regenerare naturala 1Turbarii active 1Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 1* Relevanta s-a apreciat pe o scara de la 0 la 5, cifra 5 reprezentand relevanta cea mai mare. Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează: - 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra habitatului respectiv; - 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra habitatului respectiv, manifest cu precădere prin efecte indirecte; - 2 - proiectul generează un impact limitat asupra habitatului respectiv; - 3 - proiectul generează un impact asupra habitatului respectiv, însă acesta este reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică; - 4 - proiectul generează impact asupra habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuri de reconstrucţie ecologică; - 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra habitatului respectiv. Din tabelul de mai sus se observă lipsa unei relevanţe majore a impactului generatde proiect pentru habitatele ce fac obiectul conservării în zona ROSCI0226. Acest fapt sedatorează absenţei habitatelor într-un facies natural sau semi-natural conform acepţiunii ce sedesprinde din Directiva 92/43 Habitate. Prezenţa habitatelor criteriu în zona de implementare a proiectului rămâneprobabilă, acestea nefiind identificate cu certitudine în teren. În perimetrul studiat apar doarformaţiuni secundare, în mare majoritate de tip antropic, însoţite de formaţiuni seminaturalesecundare, ca urmare a impactului prelungit al activităţilor pastorale şi turistice, precum şi amanagementului forestier aplicat până în prezent. Rămân evidente impactele locale generate de depozitările necontrolate de deşeuri,lipsa unei reţele centralizate de preluare a apelor uzate, deficienţele cauzate de lipsa uneistructuri de acces adecvate, etc. Hârtie reciclată 55
  • 56. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic In baza adresei 6859/ACC/26.11.2009 emisă de APM Caraş-Severin, s-a solicitatrealizarea unui studiu de detaliu asupra prezenţei potenţiale a habitatelor: - 7110* Turbării active - 7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală Aspecte generale privind studiul habitatelor Un habitat individual trebuie evaluat în contextul locaţiei geografice specificepentru a-i determina valoare conservativă. În acelaşi timp, efectele distructive aduse unuihabitat prin degradarea funcţiilor şi/sau valorilor trebuie considerate în termenii impactuluigeneral asupra întregului peisaj. De aceea, perspectiva ecologică este esenţială pentruproblematica habitatelor. Această abordare necesită ca să se ţină cont de interacţiunile dintrecomponentele ecologice în contextul caracteristicilor unice ale fiecărui tip de habitat. Oimportanţă deosebită trebuie acordată evaluării efectelor multiple care rezultă din formele deimpact, deoarece acestea se pot manifesta în sens aditiv şi/sau sinergic în timp şi spaţiuasupra habitatelor. Pentru o mai bună înţelegere a posibilelor efecte rezultate în urma acţiuniidiferiţilor factori ambientali (de mediu şi/sau antropici) asupra habitatelor am aplicat oanaliză multivariată a datelor. Astfel, evidenţierea relaţiilor dintre compoziţia floristică (a fitocenozelor dinasociaţiile vegetale care fac parte din habitatele respective) şi distribuţia vegetaţiei în funcţiede factorii de mediu, se poate efectua folosind metode de analiză a gradientului (analizamultivariată). Identificarea habitatelor s-a realizat prin efectuarea de relevee floristice dupămetoda Braun-Blanquet şi atribuirea asociaţiilor vegetale habitatelor corespunzătoare,conform manualelor de interpretare existente şi valabile pentru ţara noastră (Eur 27; Doniţăet al., 2005, 2006; Schneider et Drăgulescu, 2005; Gafta et Mountford, 2008). Descrierea şicaracterizarea habitatelor este preluată din manualele de interpretare ale habitatelor Natura2000 (Eur 27; Doniţă et al., 2005, 2006; Schneider et Drăgulescu, 2005; Gafta et Mountford,2008). Descrierea habitatelor ţintă conform manualelor de interpretare7110* Tinoave bombate active (Active raised bogs) Turbării acide, ombrotrofice, sărace în nutrienţi minerali, hidrologic menţinute în principal prin aportul precipitaţiilor, cu un nivel al apei în general mai înalt decât pânza freatică înconjurătoare, cu vegetaţie perenă dominată de perne (moviliţe) viu colorate de Sphagnum spp. ce permit supraînălţarea mlaştinii în partea ei centrală (Erico-Sphagnetalia magellanici, Scheuchzerietalia palustris, Utricularietalia intermedio-minoris, Caricetalia fuscae). Termenul "activ" trebuie înţeles în sensul că, o parte încă semnificativă a vegetaţiei contribuie în mod normal la formarea turbei, dar în acest habitat sunt incluse şi tinoavele unde formarea activă de turbă este temporar întreruptă, de exemplu în urma unui incendiu sau pe durata unui ciclu climatic natural, cum ar fi o perioadă de secetă. Plante caracteristice habitatului: Erico-Sphagnetalia magellanici: Andromeda polifolia, Carex pauciflora, Betula nana, Calluna vulgaris, Vaccinium oxycoccos, Drosera rotundifolia, Eriophorum vaginatum, Cladonia spp.,Odontoschisma sphagni, Sphagnum magellanicum, S. imbricatum, S. fuscum, S. angustifolium. Scheuchzerietalia palustris, Utricularietalia intermedio-minoris, Caricetalia fuscae: Carex fusca, C. limosa, Drosera anglica, D. intermedia, Eriophorum gracile, Hârtie reciclată 56
  • 57. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Rhynchospora alba, Scheuchzeria palustris, Utricularia intermedia, U. minor, Sphagnum balticum, S. majus. Animale caracteristice habitatului: libelule - Leucorrhinia dubia, Aeschna juncea, Somatochlora arctica, S. alpestris; fluturi - Colias palaeno, Boloria aquilonaris, Coenonympha tullia, Hypenodes turfosalis; păianjeni - Pardosa sphagnicola, Glyphesis cottonae; furnici-Formica transkaucassia; greieri/lăcuste - Metrioptera brachyptera, Stethophyma grossum. Habitatele corespondente în România: R5101, R5102. Asociaţii vegetale corespondente: Eriophoro vaginati-Sphagnetum recurvi Hueck 1925 (syn.:Eriophoro-Sphagnetum auct. rom.); Sphagnetum magellanici (Malcuit 1929) Kästner et Flössner 1933 (syn.: Eriophoro vaginati-Sphagnetum Pop et al. 1968); Eriophoro vaginati-Betuletum nanae Ştefan et Oprea 2001. 7120 Tinoave bombate degradate, capabile încă de regenerare naturală (Degraded raised bogs still capable of natural regeneration) Acestea sunt turbării bombate în care s-a produs o perturbare majoră dar reversibilă (de obicei, antropogenică) a regimului hidric natural al stratului de turbă, ce a condus la secarea suprafeţei acesteia şi/sau la schimbarea sau dispariţia unor specii. De obicei, vegetaţia acestor situri conţine, ca elemente principale, specii tipice pentru turbării bombate active, însă abundenţa relativă a speciilor este diferită. Siturile considerate capabile de regenerare naturală vor include acele zone în care regimul hidric natural poate fi restabilit şi printr-un management adecvat de reabilitare, se poate spera în mod rezonabil în refacerea vegetaţiei cu capacitate de a forma turbă în termen de cel mult 30 de ani. Este puţin probabil să fie acceptate, ca arii speciale de conservare, acele situri care constau în mare parte din turbă dezgolită (neacoperită cu vegetaţie), cele care sunt dominate de graminee de interes agricol sau de alte culturi sau, cele în care componentele de bază ale vegetaţiei de turbărie au fost eliminate de influenţa coronamentului închis al unei păduri. Nu există asociaţii vegetale specifice, ci numai comunităţi degenerate ale asociaţiilor menţionate la tipul de habitat 7110. Analizarea datelor culese de pe terenTabel: Compoziţia floristică a releveelor din jurul amplasamentului Releveul R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10 Suprafaţa (mp) 25 16 16 25 25 16 25 16 25 16Specia Abundenta/DominantaDeschampsia caespitosa 2 2 3 2 3 1 2 3 3 3Deschampsia flexuosa + + + + + + + +Molinia caerulea + + + + +Nardus stricta + + + 1 + + +Carex nigra ssp. nigra 2 2 1 + + 1 2 + + +Carex canescens + + + + +Carex vulgaris + + + +Carex rostrata + + + + + Hârtie reciclată 57
  • 58. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea SemenicCarex leporina + + + +Carex limosa +Carex pallescens + + + + +Carex riparia + + + + +Carex pauciflora +Juncus articulatus + + + + + +Eriophorum latifolium + + + + +Eriophorum vaginatum + + + +Vaccinium vitis-idaea + + + +Vaccinium myrtillus +Thalictrum lucidum + +Trighlochin palustre +Valeriana simplicifolia + + +Agrostis canina + + + +Sphagnum subsecundum + + + + + + + + + + Analizarea datelor culese de pe teren sugereză faptul că NU există asociaţiilevegetale specifice celor 2 tipuri de habitate de mlaştină citate în Directiva Habitate, ci numaicomunităţi vegetale aflate în diferite stadii seriale degenerate, care sunt dominate degraminee. De asemenea se poate observa că lipsesc speciile de plante caracteristice tipurilorde habitat prioritare pentru care ar trebui instituite măsuri de protecţie. În acelaşi timpcercetările certifică absenţa speciilor de plante protejate menţionate în OUG 57/2007.Literatura de specialitate prezintă aceleaşi concluzii cu privire la mlaştinile din Semenic:Citat din Emil Pop (1960) – Mlaştinile de turbă din România p. 361 “Din punct de vedere fizionomic mlaştinile se caracterizează prin lipsa copacilor turbicoli, dar lipsesc şi unele din cele mai fidele specii indicatoare ale tinovului oligotrof, ca Vaccinium oxycoccos şi Andromeda polifolia. La fel lipsesc Drosera, Calluna, Empetrum. În schimb găsim numeroase elemente eutrofe. Cositul şi păscutul intensiv asemenea denaturează mereu tinoavele. Algele care au fost recoltate din apa ce se scurge prin pârâiaşele care străbat mlaştinile, nu caracterizează un tinov oligotof acid. De aceea le catalogăm între tinoavele puţin tipice de la noi.” B. Discuţie privind speciile cu prezenţă potenţială pe viitorul amplasament Impact Specia Justificare potenţialRhinolophus hipposideros Nu Asupra speciilor de chiroptere nu poate fi pus înRhinolophus ferrumequinum Nu evidenţă un impact direct. Impactul indirectRhinolophus euryale Nu (cauzat de stress, intervenţia în habitate, etc.) nuRhinolophus blasii Nu este în măsură a afecta populaţiile locale.Myotis blythii Nu Proiectul nu afectează habitate potenţiale primareBarbastella barbastellus Nu ale acestor specii (cartiere de iernare, odihnă,Minioppterus schreibersi Nu reproducere, etc.)Myotis capaccinii NuMyotis emarginatus NuMyotis bechsteini NuMyotis myotis NuCanis lupus Nu In zona de implementare a proiectului rezenţaUrsus arctos Nu speciilor de carnivore mari este doar incidentală Hârtie reciclată 58
  • 59. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea SemenicLynx lynx Nu (accidentală) acestea evitând de regulă zonele cu rezenţă antropică constantă. Managementul deficitar al deşeurilor reprezintă una din problemele legate de impactul indirect al unor specii de carnivore (în special urs) ce sunt afectate fie comportamental, fie direct (intoxicare, obstrucţii mecanice – în special cu deşeuri de plastic). Speciile de carnivore mari sunt caracteristice habitatelor forestiere de interior având un comportament discret, retrase faţă de zonele antropice, ocolind astfel inclusiv zona Semenic.Bombina variegata Nu Specie cu populaţii restrânse în zonă, lipsind populaţii semnificative de pe amplasament (apar eventual indivizi izolaţi în special în perioadele de precipitaţii intense, în sezonul de reproducere când mobilitatea indivizilor este mai mare).Barbus meridionalis Nu Din perimetrul de implementare al proiectuluiCottus gobio Nu lipsesc cursuri de ape cu populaţii piscicole.Unio crassus Nu Această specie apare izolat în cursuri mari de ape, lin curgătoare.Maculinea nausithous Nu Specie menţionată în mod eronat din zonă. Singura populaţie certă fiind prezentă în cadrul ROSCI0078Callimorpha quadripunctaria Nu Lipsesc habitate potenţiale în măsură a susţine o populaţie viabilă. Eventual indivizi izolaţi, accidentali.Morimus funereus Nu Specie asociată habitatelor forestiere ce nu urmează a fi impactate. Lipsesc habitate potenţiale în măsură a susţine o populaţie viabilă. Eventual indivizi izolaţi, accidentali.Austropotamobius torrentium Nu Specie reofilă a cărei prezenţă în cursurile de ape din proximitatea perimetrului de implementare al proiectului nu a putut fi evidenţiată.Nymphalis vaualbum Nu Specie asociată habitatelor forestiere ce nu urmează a fi impactate. Lipsesc habitate potenţiale în măsură a susţine o populaţie viabilă. Eventual indivizi izolaţi, accidentali.Isophya costata Nu Specie asociată habitatelor eremiale ce nu a putut fi evidenţiată în zona studiată.Lycaena dispar Nu Specie asociată habitatelor ripariene, cu vegetaţie ierbacee luxuriantă ce nu a putut fi evidenţiată în zona studiată.Cerambyx cerdo Nu Specie asociată habitatelor forestiere ce nu urmează a fi impactate. Lipsesc habitate potenţiale în măsură a susţine o populaţie viabilă. Eventual indivizi izolaţi, accidentali.Carabus variolosus Nu Specie asociată habitatelor ripariene ce nu a putut fi evidenţiată în zona studiată. Analiza succintă a elementelor faunistice criteriu ce au stat la baza desemnăriiROSCI0226 Semenic Cheile-Caraşului relevă o lipsă a impactului potenţial al proiectuluiasupra acestora. Hârtie reciclată 59
  • 60. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 4.5.2. Impactul prognozat Analizând tipurile de impact posibile asupra biodiversităţii în relaţie cu investiţiapropusă, constatăm următoarele:- pierderea unei suprafeţe de teren din sit / arie protejată este minimă (sub 1% din suprafaţasitului), în plus pe suprafaţa de teren studiată nefiind regăsite specii sau habitate criteriu ceau stat la baza desemnării sitului, şi nici nişe ecologice favorabile menţinerii unor populaţiisemnificative ale speciilor criteriu. Terenul respectiv intră în categoria celor antropizate,având astfel valoare şi semnificaţie extrem de redusă din punct de vedere al importanţeipentru biodiversitate.- perturbarea faunei şi florei prin activităţile de construcţie şi ulterior prin activităţileantropice ce se vor desfăşura în perimetrul suprafeţei pe care se propune investiţia estelimitată. Investiţia propusă şi activităţile ce se vor desfăşura în perimetrul respectiv nuvor avea impact asupra populaţiilor de faună şi/sau din sit în măsură a afecta ireversibilstarea populaţiilor acestora. 4.5.2. Concluzii privind impactul asupra biodiversităţii; măsuri dediminuare a impactului În urma evaluării impactului acestei investiţii / proiect asupra biodiversităţii nu afost relevată prezenţa unui impact negativ în măsură a afecta starea populaţiilor şi habitatelorcriteriu ce au stat la baza desemnării sitului ROSCI0226 Semenic Cheile Cernei. Conformprincipiului precauţiei, sunt necesare măsuri pentru protecţia biodiversităţii, prezentate maijos. Măsuri de protecţie a biodiversităţii a. În timpul execuţiei proiectului - limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să limiteze producerea de zgomot b. După finalizarea investiţiei - interzicerea activităţilor umane producătoare de zgomot sau alte surse de poluare, înperimetrul deţinut în proprietate şi imediata lui vecinătate: • practicarea activităţilor care utilizează ATV-uri, motociclete sau alte mijloace de transport generatoare de zgomot şi poluante • discotecă / terasă sau alt tip de local public în aer liber • utilizarea de artificii sau alte tipuri de materiale pirotehnice care generează zgomote în sit şi aria protejată • alte tipuri de activităţi umane perturbante pentru biodiversitate - îngrădirea continuă a proprietăţii prin construirea unui gard impenetrabil de către speciile de micro şi mezofaună - realizarea unor perdele verzi în scopul delimitării proprietăţii alcătuite din specii din flora spontană locală arborescentă şi arbustivă. Speciile alese trebuie să îndeplinească câteva condiţii de bază, printre care: să aibă o creştere rapidă, să fie rezistente la diverşi factori antropici, să „îmbrace” uniform laturile proprietăţii. - existenţa unui contract de salubritate permanent pe proprietate şi salubrizarea constantă a spaţiilor incintei exterioare Hârtie reciclată 60
  • 61. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic - evitarea utilizării iluminatului excesiv al incintei şi structurilor exterioare (în special cu surse cu vapori de mercur) In scopul compensării daunelor indirecte asupra biodiversităţii se vor asumaimportante acţiuni de reconstrucţie/reabilitare ecologică ce vor consta în plantarea unuinumăr de aproximativ 300 de puieţi arbori şi arbuşti proveniţi din rărirea seminţişurilornaturale din zonă, dar şi completarea cu alte specii arborescente şi arbustive din flora localăspontană cum ar fi mesteacănul (Betula pendula), fagul (Fagus slvatica), răchita (Salixviridis), arinul (Alnus glutinosa, A. viridis), scoruşul de munte (Sorbus aucuparia), floareamiresei (Spirea ulmifolia), sau chiar cu unele specii valoroase cum ar fi tisa (Taxus baccata)etc. De altfel obiectivele declarate ale investitorului sunt orientate în direcţiasatisfacerii unor nevoi recreative personale, fiind excluse activităţi de ordin comercial,urmărind crearea unuii confort sporit, argumente ce reprezintă o garanţie suficientă îndirecţia asumării măsurilor compensatorii. Structurile complementare de genul bolovănişurilor sau de amenajare al unorcursuri de pâraie care să traverseze complexul turistic (prea-plinul provenit de la bazinul decolectare al apei pluviale), vor constitui nişe ecologice suplimentare în vederea instalării unorspecii din flora spontană, în scopul creşterii indicilor de biodiversitate. Pe lângă elementele naturale se vor instala şi structuri artificiale prin care să secrească oferta de nişe ecologice, de tipul adăposturilor pentru unele specii de faună (cuiburiartificiale, hibernacule, etc.). Astfel se crează premisele minimizării impactului făcând ca investiţia să poată ficonsiderată a fi benefică pentru elementele de floră şi faună, fenomen cuantificabil princreşterea numărului de specii şi crearea unui complex de habitate de ecoton, extrem dedinamice din punct de vedere ecologic şi caracterizate de o diversitate biologică crescută. In conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu ghidul Natura2000:Conservare în parteneriat, elaborat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, a fostîntr-o primă fază analizată procedura schematică de abordare a planurilor şi proiectelor ceafectează siturile Natura2000. Au fost urmăriţi paşii conformi, după cum urmează: Hârtie reciclată 61
  • 62. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservareanaturii? Răspuns: nu 2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului.Răspuns: nu. Motivaţie: lucrările se vor desfăşura pe o suprafaţă mult sub 1% din suprafaţăROSCI0226 Semenic Cheile Caraşului, având astfel o influenţă punctiformă raportată lasuprafaţă. In consecinţă, conform procedurii schematice de abordare a planurilor şiproiectelor ce afectează siturile Natura2000, proiectul poate fi aprobat. Dată fiind destinaţia obiectivului propus a se realiza în cadrul acestui proiect,acesta se conformează prevederilor OUG 57/2007 (art. 29). 4.6. Peisajul Structura arhitecturală şi soluţiile de punere în operă adoptate au fost conceputeastfel încât să ofere o integrare corespunzătoare în peisaj şi să se constituie ca un punct deatracţie şi chiar ca şi notă distinctivă, emblematică pentru zona din care fac parte. Asectul soluţiei de arhitectură adoptate urmăresc încadrarea în peisajul montan Vizibilitatea asupra obiectivului rămnâne limitată datorită retragerii faţă de axaprincipală de drum, respectiv datorită ecranării realizate de învelişul vegetal arborescentexistent în imediata proximitate a amplasamentului. Dat fiind faptul că aprecierea peisajului rămâne o sarcină încărcată desubiectivism, evaluarea acestuia, în lipsa unor criterii cuantificabile rămâne o sarcină dificilă. În cadrul componentei de peisaj menţionăm şi potenţialul de poluare luminoasăindusă de instalaţii. Pentru a se evita un impact major în acest sens, toate sursele de iluminare vor fide tipul celor cu vapori de sodiu, a căror radiaţie este lipsită de componenta UV, care astfelnu atrage speciile cu activitate nocturnă (insecte, amfibieni, etc.), evitându-se astfelaglomerarea acestora în preajma surselor de lumină, unde în urma unor activităţi directe sauindirecte ar putea fi omorâte. Iluminatul pe timp de noapte va fi făcut doar la un nivel minimal de asigurare asecurităţii şi confortului locuirii, pe perioada şederilor şi cu condiţia utilizării unor surse deiluminat cu vapori de sodiu ce nu au radiaţie UV care să afecteze unele populaţii de faună cuactivitate nocturnă. Hârtie reciclată 62
  • 63. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 4.7. Mediul social şi economic 4.7.1. Impactul prognozat Realizarea investiţiei va duce în mod cert la o creştere a ofertei de servicii şi la orevigorare a ofertei de lucru din zonă. In faza de construcţie se va face apel la forţă de muncălocală, preconizându-se ofertarea unui număr de 15 de locuri de muncă temporare (muncitoricalifcaţi/necalificaţi), la care se va adăuga un număr de cel puţin 4 locuri de muncăpermanente (cabanier, fochist, administrator, etc.). 4.8. Condiţii culturale şi etnice Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice din zonă. Hârtie reciclată 63
  • 64. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cap. 5 Analiza alternativelor 5.1. Descrierea alternativelor Soluţia tehnică adoptată pentru realizarea obiectivului a fost aleasă în urma uneianalize tehnico-economice, avându-se la bază următoarele criterii: A. Menţinerea situaţiei existente: - perenizarea unor practici abuzive şi necontrolate; - limitarea impulsionării dezvoltării socio-economice; - suficienţa înregistrată la nivelul practicilor turistice şi a ofertei locale; - insuficienţa instituţională de management conservativ al zonei, lipsa unui cadru caresă asigure practicarea unui turism civilizat şi sigur B. Utilizarea unor resurse de tipul complexelor hoteliere în regim de rentă - confort redus şi limitări în satisfacerea nevoilor instituţionale (Serviciul Salvamont,informare turistică, etc.); C. Relocarea - perenizarea unor practici abuzive şi necontrolate identificate pe amplasament; - degradarea unor zone lipsite de impact sau cu impact anterior nesemnificativ; 5.2. Analiza mărimii impactului Estimarea indicilor de calitate ai mediului înconjurător se face după scara de bonitatea acestora, prezentată în tabelul următor: Nota de Valoarea Ic Efectele activităţii asupra mediului înconjurător bonitate 1 2 3 10 Ic = 0 − Mediu neafectat − Mediu afectat în limite admise 9 Ic = 0,0 – 0,25 − Nivel 1 − Influenţe pozitive mari − Mediu afectat în limite admise 8 Ic = 0,25 - 0,50 − Nivel 2 − Influenţe pozitive medii − Mediu afectat în limite admise 7 Ic = 0,50 - 1,0 − Nivel 3 − Influenţe pozitive mici − Mediu afectat peste limitele admise 6 Ic = -1,0 − Nivel 1 − Efectele sunt negative − Mediu afectat peste limitele admise 5 Ic = -1,0 -0,5 − Nivel 2 − Efectele sunt negative 4 Ic = -0,5 -0,25 − Mediu afectat peste limitele admise Hârtie reciclată 64
  • 65. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic − Nivel 3 − Efectele sunt negative − Mediul este degradat 3 Ic = -0,25 -0,025 − Nivel 1 − Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere − Mediul este degradat 2 Ic = -0,025 -0,0025 − Nivel 2 − Efectele sunt nocive la durate medii de expunere − Mediul este degradat 1 Ic = sub -0,0025 − Nivel 3 − Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere Indicele de calitate pentru APĂ (Ic APĂ) In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, nu sunt utilizate surse de apede suprafaţă. Investiţia va presupune preluarea şi reţinerea din mediul subteran a unor debite de apăcare însă vor fi temporar stocate în bazinul vidanjabil etanş. Nu vor apărea emisii de apeuzate în mediu. În aceste condiţii alocăm Ic APĂ = 0,50-1,00. Indicele de calitate pentru AER (Ic AER) Noxele emise vor proveni exclusiv dce la utilizarea centralei termice. Alocăm Ic aer = 0,5-1,0 Indicele de calitate pentru SOL, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ (Ic S,V,F) Activităţile desfăşurate la faza de execuţie a obiectivului de investiţii vor afectafactorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună, însă la finalizarea lucrărilor terenul va fiadus la starea iniţială pe traseul conductelor de canalizare, sau dimpotrivă se vor asumamăsuri de reconstrucţie ecologică. În aceste condiţii, estimăm că realizarea şi funcţionarea obiectivului vor influenţafactorul de mediu SOL, SUBSOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ în limitele admise, nivel 1, ceeace înseamnă Ic S,V,F = 0-0,25. Indicele de calitate AŞEZĂRI UMANE, (IC AŞ. UM.) Realizarea investiţiei va creşte oferta locală de locuri de muncă. În consecinţă, valoarea indicelui de calitate Ic AŞ. UM. se apreciază ca fiind egală cu 0,întrucât realizarea obiectivului va avea efecte pozitive asupra factorului de mediu AŞEZĂRIUMANE. • Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare factorde mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de calitate, atribuind notele debonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat. Hârtie reciclată 65
  • 66. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic FACTOR DE MEDIU Ic Nb APĂ 0,5-1,0 7 AER 0-0,25 8 SOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ 0 - 0,25 7 AŞEZĂRI UMANE 0 10 Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii: Factorii de mediu SOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ vor fi afectaţi în limite admise, nivel 3. Factorul de mediu apă va fi afectat în limite admise, nivel 3; Factorul de mediu aer va fi afectat în limite admise, nivel 2; Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi influenţat pozitiv de funcţionarea obiectivului. • Calculul indicelui de poluare globală Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativă V.Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediuse construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometricăregulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate. Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării depoluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă dinraportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului. Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluareglobală prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintăstarea reală, adică: I.P.G. = Si / Sr unde: Si = suprafaţa stării ideale a mediului; Sr = suprafaţa stării reale a mediului; Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare; Pentru I.P.G. > 1 - există modificări de calitate a mediului. Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului: Valoarea I.P.G. Efectele activităţii asupra mediului înconjurător I.P.G. = Si / Sr I.P.G. = 1 − Mediul este natural, neafectat de activitatea umană − Mediul este afectat de activitatea umană în limite I.P.G. = 1 – 2 admisibile − Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare I.P.G. = 2 – 3 de disconfort formelor de viaţă I.P.G. = 3 – 4 − Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă − Mediul este afectat de activitatea umană devenind I.P.G. = 4 – 6 periculos formelor de viaţă I.P.G. > 6 − Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă Hârtie reciclată 66
  • 67. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate calculate pentrufactorii de mediu este o figură geometrică neregulată, a cărei suprafaţă este Sr = 127,5. Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina investiţia: va fi: I.P.G. = Si / Sr = 200 / 127,5. I.P.G. = 1,56 Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,56 ceea ce arată că realizareaobiectivului propus va afecta mediul în limite admisibile. Aer 10 8 6 4 2 Sol Aseza ri Vegeta tie 10 8 6 4 2 2 4 6 8 10 umane Fa una 2 4 6 8 10 Apa DIAGRAMA ROJANSKI Hârtie reciclată 67
  • 68. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cap. 6. Monitorizarea Pentru prevenirea şi controlul situaţiilor de poluare accidentală a receptorului,este necesară luarea următoarele măsuri: • Controlul permanent al stării de funcţionare al utilajelor şi echipamentelor tehnologice şi efectuarea periodică de revizii şi verificări ale acestora, în conformitate cu prevederile cărţilor tehnice şi cu instrucţiunile producătorilor; Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se va realiza un inventarcantitativ şi calitativ al unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare ce derivă dincapitolul dedicat factorului de mediu biodiversitate, ce urmează a face parte din actele dereglementare emise de autorităţi. Prin obiectivele sale proiectul propus necesită monitorizarea mediului, atât în fazade execuţie, pentru a nu apărea fenomene de eroziune sau poluare accidentală cucombustibili sau uleiuri ca urmare a nerespectării măsurilor prevăzute, cât mai cu seamă înperioada de funcţionare pentru a se identifica eventualele efecte negative induse mediului, cuprivire specială asupra habitatelor ripariene pentru care se impune realizarea unui Plan demonitorizare adecvat. Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se va realiza un inventarcantitativ şi calitativ al unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare consacrate, pentrucompararea efectelor investiţiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare pentruspeciile cheie, ce urmează a fi comparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauzăpre- şi post proiect. Eventualele efecte negative vor fi evidenţiate propunându-se măsuri de diminuare aimpactului şi evaluarea acestora până la conformarea la cerinţele ecologice specifice. Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de execuţie a lucrărilor(12 luni) urmat de un Plan de supraveghere ecologică pe perioada de 36 de luni. In cazul încare în perioada de supraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera impactenegative asupra speciilor de interes, programul de supraveghere se va reduce la un sistem deobservaţii sumare. 6.1. Propunere unui protocol pentru monitorizarea vegetaţiei Utilizarea metodei suprafeţelor de probă permanente a fost şi este recomandată demajoritatea ecologilor, deoarece prezintă avantajul efectuării studiilor comparative. Suprafeţele de probă permanente pătrate sunt recomandate pentru monitorizareacomunităţilor de plante unde nu există evident un gradient de vegetaţie cauzat de factoriiambientali (factorii ecologici şi/sau antropo-zoogeni). Unde gradienţii de vegetaţie suntevidenţii este recomandată metoda transectelor de vegetaţie permanente de-a lunguldesfăşurării programului de monitoring (recomandarea acestor metode este făcută deUNESCO Programul Om şi Biosferă MAB). Protocolul de monitorizare al fitodiversităţii, prezentat în continuare, este bazat peutilizarea suprafeţelor de probă permanente, de formă pătrată, de diferite mărimi, în funcţiede tipul de vegetaţie analizat. Celelalte variabile legate de comportamentul speciilor sau funcţiile ecosistemului,precum periodicitatea înfloririi, suprafaţa fotosintetică, potenţialul reproductiv (ex: numărul Hârtie reciclată 68
  • 69. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenictulpinilor florifere, data înfloririi, cantitatea de seminţe, viabilitatea seminţelor, densitateaanuală a puieţilor, respectiv a plantulelor) vor fi monitorizate, prin intermediul speciilorcheie. În cadrul programului de monitoring propunem utilizarea următoarele suprafeţede probă în zonele ripariene: • Suprafeţe de probă permanente de formă pătrată de 1 ha (100 x 100 m) pentru monitorizarea vegetaţiei arborescente • Suprafeţe de probă permanente de formă pătrată de 0,025 ha (20 x 20 m) pentru monitorizarea vegetaţiei arbustive şi subarbustive • Suprafeţe de probă permanente de 5 x 5 m pentru monitorizarea vegetaţiei arbustive şi/sau praticole • Suprafeţe de probă permanente de 1 x 1 m pentru monitorizarea vegetaţiei praticole • Transecte permanente de 10 m lungime şi 1 m lăţime • Transecte permanente de 5 m lungime şi 1 m lăţime. 6.2. Etapa pregătitoare Observaţiile şi datele culese în deplasările pe teren constituie baza tuturorprelucrărilor şi interpretărilor, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai obiective şi devaloare ştiinţifică a. Alegerea terenului de studiu se face în acest caz la solicitarea beneficiarului. După delimitarea ariei de studiu, pe o hartă topografică la scară mare se stabilesc suprafeţele ce urmează să fie străbătute. b. Consultarea bibliografiei este necesară pentru interpretarea compoziţiei covorului vegetal în funcţie de condiţiile fizico-geografice ale zonei cercetate. Este indicat să fie consultate şi unele lucrări de arheologie şi istorie medie şi modernă, pentru a cunoaşte vechimea influenţei antropice în regiune (Cristea, 1991). c. Fixarea aspectelor floristice şi de vegetaţie presupune, pe de o parte cunoaşterea contribuţiilor anterioare la descifrarea compoziţiei vegetaţiei din regiune, iar pe de altă parte revizuirea caracterelor morfologice şi ecologice ale speciilor existente în regiune şi a celor posibil de întâlnit. Ultimul inventar al cormoflorei ţării noastre cuprinde aproape 4000 de taxoni şi infrataxoni de plante, motiv pentru care această fixare, este absolut necesară. Consultarea lucrărilor referitoare la vegetaţie poate ajuta la alegerea suprafeţelor de probă de analizat, a numărului acestora, precum şi la stabilirea perioadelor optime de efectuare a acestor observaţii. d. Pregătirea materialelor şi echipamentului necesar: • înregistrarea datelor: fişe şi caiet de teren, ustensile de scris, aparat foto, laptop etc. • orientare în teren: hartă topografică, busolă, GPS • colectarea probelor de sol: pungi de plastic, sondă de sol • pentru profile microclimatice: termometru de sol, psihrometru, evaporimetru • pentru identificarea şi colectarea materialului biologic: herbar, lupă, determinator, daltă sau lingură pentru scos plantele, botanieră Hârtie reciclată 69
  • 70. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic • pentru determinări cantitative: dendrometru, clupă forestieră, ramă metrică, ruletă 6.3. Stabilirea pe teren a suprafeţelor de probă permanente (studiul înstaţionar) Deoarece aceste suprafeţe trebuie vizitate şi analizate periodic, pentru amplasareaacestora va ţine cont de desfăşurarea celorlalte activităţi, precum şi de posibilitateadesfăşurării proceselor de inventariere şi monitorizare într-un mod cât mai facil şi sistematic.O atenţie deosebită se va acorda amplasării acestor suprafeţe de probă în cazul în care eletrebuie relevate de pe amplasamentele pe care se monitorizează şi vegetaţia din alte strate(cazul păturii erbacee). De asemenea dacă suprafeţele de probă (eşantioanele) fac parte dinsuprafeţe de probă mai mari, se va evita amplasarea acestora pe colţuri, pentru a evita efectulde muchie. Numărul minim de suprafeţe quadrate (eşantioane): Depinde în general deresursele disponibile, de prelucrările statistice ulterioare şi de numărul speciilor existente.Stabilirea numărului minim de suprafeţe de probă se va face în urma unui studiu pilot în carese va nota numărul de specii existent în 20 de quadrate de 1 m x 1 m. Numărul de specii şinumărul de quadrate vor servi la alcătuirea curbei areal-specie. Punctul de inflexiune alcurbei va corespunde cu numărul minim de quadrate necesare monitoringului.Etapa efectuării releveurilor Pentru studierea asociaţiilor vegetale cea mai utilizată metodă, este cea areleveului fitosociologic, după modelul indicat de Braun-Blanquet şi Pavillard (1928). Pentrurealizarea releveului, regiunea studiată este parcursă astfel încât, să poată fi cuprinse toatetipurile de staţiuni şi variantele lor, urmând anumite trasee şi itinerarii prestabilite. Laalegerea suprafeţelor de probă trebuie evitate porţiunile de ecoton. Mărimea suprafeţei deprobă este stabilită în funcţie de tipul de vegetaţie cercetat. Matematic această mărime sestabileşte prin calcularea arealului minim (curba areal-specie). În prezent, mărimea suprafeţeide probă se poate stabilii din literatura de specialitate conform tabelului de mai jos: Valorile minime pentru suprafeţele de probă în studiul diverselor grupări vegetale Tipul de vegetaţie Mărimea suprafeţei de probă (mp), după şcoala clujeanăpăduri 400-1000tufărişuri 50-100pajişti 25-100mlaştini oligotrofe 9-25mlaştini eutrofe 25-50vegetaţie ruderală 6-25vegetaţie segetală 25-100stâncării 1-25 Toate datele adunate de pe aceste suprafeţe de probă se trec în fişa de teren (vezi modelanexă) sau în carnetul de lucru. Pentru a nu omite unele aspecte s-au întocmit fişele model carecuprind: • data efectuării ridicării fitosociologice; datele referitoare la aşezare şi toponimie; • mărimea suprafeţei de probă Hârtie reciclată 70
  • 71. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic • altitudinea, expoziţia, înclinarea pantei • date biometrice: înălţimea şi/sau diametrul • gradul de închegare al coronamentului arborilor, şi/sau acoperirea cu vegetaţie a terenului; • grosimea lizierei, note cu privire la activităţile antropice din zonă; • indicele de abundenţă-domonanţă al fiecărei specii prezente, după scara din tabelul de mai jos: Stabilirea valorii indicelui de abundenţă-dominanţă AD Stabilirea media Indicele AD valorii indicelui de abunden dominan ă AD % 75-100 87,5 5 50-75 62,5 4 25-50 37,5 3 10-25 17,5 2 1-10 5 1 0,1-1 0,5 + 0,01-0,1 0,05 r6.4. Proiecţii orizontale, profile şi transecte de vegetaţie Realizarea acestora evidenţiază structura spaţială a fitocenozelor, relaţiile dintre populaţiilede plante, în plan orizontal şi vertical, eşalonarea pe verticală a diferitelor fitocenoze în funcţiede dinamica factorului orografic. a.) Proiecţiile orizontale se realizează grafic pe teren, în cadrul suprafeţei considerată ca tip pentru o anumită asociaţie vegetală. În cazul pajiştilor se utilizează rama metrică. Cu ajutorul unor semne prestabilite se reprezintă grafic la scară mare proiecţia părţilor active pentru fiecare fitopopulaţie în parte. b.) Profilele de vegetaţie (proiecţii verticale) se realizează în vederea stabilirii succesiunii pe orizontală şi dispunerii pe verticală a componentelor unei fitocenoze, afinităţilor microspaţiale şi asupra frecvenţei de apariţie a indivizilor. Pentru realizarea acestor profile se procedează astfel: • Se stabilesc şi se delimitează, în mod aleator, unităţi de lungime în cadrul fitocenozelor (ce pot sau nu să corespundă suprafeţelor de probă), care sunt de obicei de 1 m lungime pentru pajişti şi de 20-100 m lungime pentru păduri; • Se notează distanţa, pe orizontală, faţă de punctul de origine la care apare fiecare individ, precum şi înălţimea la care se ridică partea sa activă sau vârful vegetativ; • Rezultatele acestor operaţii se pot transpune într-o schemă direct pe teren, însă de cele mai multe ori datele se prelucrează în laborator, unde după un sistem de două Hârtie reciclată 71
  • 72. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic coordonate pe care se marchează unităţile de lungime, respectiv de înălţime. Semnele utilizate pot fi unele convenţionale sau unele care să redea habitusul speciei de reprezentat. c.) Transectele de vegetaţie (secţiuni de vegetaţie) se schiţează pe teren după parcurgerea unui itinerar, în care se succed mai multe grupări vegetale cu localizare dependentă de factorii edafo-climatici locali şi/sau de cei antropo-zoogeni. Totodată, pe harta topografică se notează (în funcţie de altitudine) punctele de contact între fitocenozele a două asociaţii ori între două stadii de evoluţie ale aceleaşi asociaţii. Etapa următoare se desfăşoară în laborator unde se conturează o secţiune prin unitatea de relief analizată ori prin succesiunea de unităţi orografice diferite, înscriindu-se prin semne convenţionale locul ocupat de indivizii fiecărei asociaţii. Transectul trebuie să respecte lungimea şi înclinaţia pantei, după cum reiese şi după vizualizarea hărţii în care sunt reprezentate curbele de nivel.6.5. Habitate Inventarierea habitatelor rămâne o acţiune de o relevanţă primordială pentrurealizarea programele de monitorizare şi gestiune a biodiversităţii. Acţiunea de inventariere a habitatelor nu rămâne o simplă înşiruire, ci datorităatributelor asociate această acţiune va parcurge unele etape sau va presupune atingerea unorobiective specifice cum ar fi: 1. Identificarea priorităţilor de conservare din cadrul perimetrului ţintă; 2. Inglobarea unor date ştiinţifice şi faptice locale rezultate în urma unor cercetări; 3. Dezvoltarea unei strategii de conservare; 4. Determinarea condiţiilor specifice în relaţie cu indicatorii locali; 5. Fundamentarea deciziilor de monitorizare (ce? unde? cum? cât?); 6. Colectarea datelor; 7. Utilizarea unor resurse ajutătoare (imagini, hărţi, scheme, etc.); 8. Transpunerea într-un format care să permită abordări interdisciplinare (depreferinţă GIS). Dată fiind întinderea spaţială a proiectului pe o suprafaţă vastă, la care se adauănecesitatea coroborării şi prelungirii unor măsuri în cadrul unor habitate adiacente, suntpropuse următorii paşi de evaluare: 1. Identificarea principalelor tipuri majore de habitate ripariene(nemorale/eremiale); In această etapă, pe baza unor imagini actuale (aerofotograme, imagini satelitare,fotografii de perspectivă, etc.) se vor identifica principalele componente ale matricii locale. Biomurile nemorale (pădurile). Pentru o reflectare obiectivă care să facilitezeprocesul de luare a deciziilor şi să se suprapună pe sistemul legislativ în măsură săfundamenteze implementarea unor acţiuni, s-a acceptat definireapădurii ca acea suprafaţăacoperită de vegetaţie lemnoasă, a cărei înălţime este de minimum 4 m, respectiv suprafaţătotală de minimum 0,1 ha. Biomurile eremiale (pajiştile). In această categorie au fost incluse perimetreleacoperite de vegetaţie ierboasă, având o suprafaţă minimă de 0,01 ha. Ca şi componente secundare, au mai fost defnite şi următoarele componente: a. Antropic: zone de locuire, funcţiuni industriale active, reţele de comunicaţiiterestre, suprafeţe arabile. b. Neproductiv: zone degradate ca urmare a unor activităţi antropice. c. Biomuri ripariene: zone cu dezvoltare liniară, de-a lungul unor cursuri de apăinclusiv cu curgere temporară/torenţială. Hârtie reciclată 72
  • 73. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic d. Stâncării şi grohotişuri: zone denudate total/parţial de vegetaţie ca urmare aunor condiţii ecologice ce nu sunt direct legate de factorul antropic. Rezultatul interpretării principalelor tipuri de habitate va fi o hartă a funcţiunilorterenului (land-cover map). In vederea unei detalieri aprofundate a acestei hărţi primare, se va trece larealizarea unei hărţi a principalelor tipuri de habitate, definite conform manualelor uzuale deinterpretare a habitatelor. In baza corespondenţelor existente între tipurile fundamentale de pădure,staţiunile forestiere cu habitatele Natura 2000 se va întocmi o hartă a habitatelor forestiereconform nomenclaturii Natura 2000. Pentru habitatele eremiale, respectiv cele de stâncărie şi ripariene, se va trece laetapa identificării asociaţiilor vegetale prin metoda releveelor botanice. Prin extrapolare seva putea realiza harta habitatelor eremiale în baza criteriilor stabilite pentru desemnareahabitatelor Natura 2000, acolo unde acestea apar. In această fază se va putea realiza o hartă primară a habitatelor naturale avândcorespondenţe cu nomenclatorul pentru definirea habitatelor Natura 2000. 2. Identificarea de detaliu a habitatelor Pentru habitatele în stare naturală şi seminaturală, în baza speciilor criteriudefinite de manualele de interpretare a habitatelor, se va putea trece la realizarea nei hărţi dedetaliu a habitatelor cu relevanţă aparte conform descrierilor şi a nomenclatoarelor pentruhabitatele Natura 2000. Delimitarea habitatelor rămâne o sarcină dificilă dat fiind faptul că de cele maimulte ori nu există o demarcare netă, clară între acestea, putând să apară zone sau benzi delărgimi diverse ale unor zone de ecoton ce prezintă caracteristici comune habitateloradiacente. Cele mai utilizate metodologii de cartare a habitatelor sunt: a. Decelarea vizuală a omogenităţi făcându-se apel la aerofotograme, imaginisatelitare şi diverse alte tehnici de teledetecţie (Remote Sensing & Imagery). b. Identificarea omogenităţii covorului vegetal, prin metode de analiză aasociaţiilor vegetale, făcându-se apel şi la metode statistice, prin care să se certificeîncadrarea în tipurile de habitate prestabilite, în baza unor criterii bine determinate. Există şi posibilitatea îmbinării celor două metodologii prin analiza de detaliu alunor habitate şi extrapolarea ulterioară a informaţiei în baza unor imagini de ansambluasupra perimetrului ţintă. Alegerea metodologiilor se face în baza limitărilor de ordin uman/material,respectiv de timp. Obiectivele monitoringului reflectate în măsurile de management trebuie să ofereurmătoarele informaţii: a. Suprafaţa habitatelor definite conform crteriilor de identificare; b. Localizarea habitatelor în matricea de mediu luată în studiu; c. Distribuţia potenţială a habitatelor în condiţii naturale (primare); d. Diversitatea speciilor asociate (constelaţia de specii); e. Distribuţia speciilor cu relevanţă particulară în cadrul habitatelor. Pentru fiecare tip de habitat identificat se va face şi o analiză asupra: a. fragmentării b. reprezentativităţii c. integrităţii d. capacităţii de suport e. valorii ecosistemice definite prin indicii de biodiversitate asociaţi Hârtie reciclată 73
  • 74. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Rezultatul acestei etape va duce la realizarea unui plan cartografic al relevanţeiecosistemice a habitatelor din zona vizată de proiect. Acest instrument reprezintă o sursă vitală de informaţie pentru gestiune, deoarecereflectă degradarea, pierderea, sau dimpotrivă refacerea unor habitate, oferind argumentejustificate obiectiv pentru deciziile luate. 3. Identificarea microhabitatelor In cadrul habitatelor majore se va trece la realizarea unei analize a structurii simorfologiei microhabitatelor (zone de stâncărie, bălţi temporare, lemn mort, sinuzii, etc.)pentru care se vor întocmi spectrele de asociere şi harta de distribuţie a acestora în cadrulperimetrului. In cadrul acestei etape se va face apel şi la metoda de analiză a cvadratelor deprobă. 4. Realizarea hărţii conflictelor Ca urmare a suprapunerii planului cartografic al relevanţei ecosistemice ahabitatelor din zona vizată de proiect, cu planul de dezvoltare finală a obiectivelorindustriale, va rezulta harta conflictelor, ce va evidenţia punctele în care vor apăreasuprapuneri între cele două extreme ale strategiei de management teritorial. Punctele în cauză vor face obiectul unor măsuri de management activ în vedereaminimizării impactului asupra elementelor cu valoare bio-ecocenotică.6.6. Protocoale pentru monitorizarea speciilor de faună Dat fiind faptul că la ora actuală încă nu există pus la punct un sistem deindicatori acceptat la nivel internaţional care să reflecte conceptul de dezvoltare durabilă,cuantificarea acţiunilor menite a fundamenta deciziile strategice în acest sens rămânerelativă. Cu toate acestea este clar definită necesitatea păstrării unui anumit echilibru alecomponentelor economic, socio-cultural şi de mediu ce reflectă acest concept. Relaţiile destabilit dintre aceste componente rămâne însă a fi stabilită la nivelul guvernelor în bazapoliticilor specifice ce sunt fundamentate pe monitoring, inclusiv monitoringulbiodiversităţii. Astfel, cu referinţă la componenta de mediu, evaluarea stării factorilor este deneconceput în lipsa unui sistem de monitorizare obiectiv. In ultima perioadă, datorită unorlimitări de ordin tehnic, dar nu numai, monitoringul biodiversităţii a devenit o componentăesenţială a evaluării de mediu. Monitoringul speciilor de nevertebrate Monitoringul nevertebratelor afectează în cea mai mare măsură speciile deinsecte, date fiind atributele asociate acestora. La speciile de insecte se adaugă Araneele,acoperind în mod satisfăcător cerinţele monitoringului speciilor de nevertebrate terestre. Astfel, monitorizarea speciilor de insecte terestre, sarcina devine cu atât maidificilă cu cât cel puţin la nivelul României nu există studii complete, de o suficientăcomplexitate care să permită accesarea unor metodologii eficiente de evaluare şi gestiune amediului. Insectele, prin numărul lor covârşitor de specii şi indivizi, valoarea lorbioindicatoare de netăgăduit, implicarea esenţială în ciclurile trofice şi geo-chimice, rămân ocomponentă fără de care monitoringul de mediu rămâne situat la un nivel declarativ. Hârtie reciclată 74
  • 75. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Pentru monitorizarea insectelor exisă puse la punct o serie întreagă demetodologii şi protocoale prin care se pot trage concluzii pertinente asupra stării mediului,privind eficacitatea unor măsuri manageriale, etc. Dezvoltarea unor planuri eficiente de gestiune, presupune parcurgerea a trei etapeprincipale: 1. Alcătuirea listelor de specii; 2. Realizarea modelelor generale de distribuţie a speciilor în relaţie cu factorii demediu; 3. Realizarea unor modelări predictive asupra căilor potenţiale de evoluţie a unoratribute legate de populaţiile ţintă (densitate, vitalitate, etc.). Concluziile trebuie să fie însoţite de o justificare statistică extrem de complexă ceface apel la existenţa unor baze de date pertinente şi a unui sistem de monitorizare complex.. Date fiind realităţile biogeografice şi ecologice ale României, ale zonei deimplementare a proiectului minier în special se impun a se aborda o serie întreagă de acţiuni. In primul rând dat fiind faptul că la nivel regional, respectiv naţional nu există obază de referinţă privind biodiversitatea, având ca punct de pornire inventare coplete ale unorbiomuri, se impune demararea unor studii martor, pe suprafeţe restrânse (de ordinul a zeci demetri pătraţi) unde să fie demarate aşa numitele inventare totale, vizând cele mai relevantegrupe taxonomice. Odată stabiliţi termenii martor de comparaţie se poate verifica care din modelelestatistice de evaluare a indicilor de biodiversitate (α, Margalef, Berger-Parker, 1-DSimpson,Shannon, etc.) reflectă în modul cel mai fidel realitatea obiectivă, şi de asemenea care dintremetodologiile de evaluare rapidă (rapid assessment) îşi demonstrează eficienţa. De asemenea trebuie definite pentru fiecare dintre speciile cu relevanţă aparte,care sunt nivelele limită de alertă (exprimate în procentual în relaţie cu nivelelepopulaţionale), care să declanşeze lanţul unor măsuri dedicate de restaurare, nivelele optime,nivelele maximale, etc. Avantajele unei astfel de abodări constau în: 1. Realizarea unei baze de referinţă pentru evaluarea impactului regional (în special carezultat al efectului GAP indus de suprafaţa mare a zonei ce urmează a fi impactate); 2. Un standard de calibrare şi dezvoltare a metodelor de evaluare a eficienţei măsurilorde gestiune a bio-diversităţii; 3. Realizarea unui sistem de referinţă naţional care ă reflecte în mod obiectiv impactul,evoluţia şi recuerarea sistemelor bio-ecocenotice de la nivelul erimetrului afectat de proiect; 4. O interfaţă deschisă către mediul academic în vederea promovării unor programe decolaborare. In ceea ce priveşte alegerea setului de specii cu valoare indicatoare, se va ţine seama deurmătoaree atribute asociate, după cum urmează: 1. Sistem taxonomic cunoscut, lipsit de dubii de încadrare, facilitate de identificare cumaximum de acurateţe a taxonilor; 2. Istorie naturală bine cunoscută; 3. Monitorizare şi manipulare facilă; 4. Răspândire suficient de largă a grupei taxonomice, cel uţin la nivel naţional; 5. Plasticitate ecologică suficient de mare; 6. Receptivitate şi reactivitate suficient de mare faţă de fatorii perturbatori; 7. Posibilitatea realizării unor studii statistice; 8. Relevanţă economică; Hârtie reciclată 75
  • 76. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 6.7. Metode de monitorizare Ţinând cont de specificul proiectului, este propusă realizarea unui sistem demonitorizare a speciilor de nevertebrate astfel încât să fie atinse obectivele propuse în scopulfundamentării deciziilor de diminuare a impactului şi monitorizarea factorilor de mediu, etc. In acest sens, pentru fauna de nevertebrate propunem următoarelemetodologii/tehnici: a. Realizarea unui inventar al faunei de nevertebrate Această acţiune este una din cele mai des întâlnite tehnici de monitorizare abiodiversităţii. Cu toate lista în sine nu aduce o informaţie suficientă în ceea ce privescatributele ecologice ale unui perimetru ţintă, oferă unele indicii asupra stării factorilor demediu, facilitând realizarea unor comparaţii primare cu alte zone. In acest sens, pe baza protocoalelor de inventaere a faunei de neverterate, prinintermediul unei baze de date computerizate se va întocmi o listă a speciilor de nevertebratece va putea fi utilizată atât în ordine sistematică cât şi în ordine alfabetică a taxonilor. In acest scop se va face apel la o gamă largă de tehnici deobservare/colectare/capturare, pe perioade temporare, sezoniere şi circadiene cât mai diversepentru a surprinde o parte cât mai largă a spectrului de specii. Conform practicii generale în acest sens se va porni de la lista speciilor potenţiale(posibil prezente în erimetrul de inestigare) ce se va întocmi pe baza ucrărilor publicate, aunor date de colectare indirecte, a extrapolării informaţiei cu referire la structura şiconstelaţia specifică a habitatelor. Pornind de la această listă primară, vor fi adăugate speciile noi întâlnite şiconfirmate cele prezente în mod cert. Pentru speciile ce înă nu au fost întâlnite, eforturile deinvestigare vor fi concentrate în direcţia habitatelor optime, caracteristice acestora. In cazul speciilor de neverterate, în baza listei sistematice a plantelor identificateîn zona de studiu, se poate realiza o listă a speciilor potenţiale asociate acestora (în special acelor fitofage). Identificarea taxonilor se va face până la nivel de specie, dat fiind că informaţiaasupra taxonilor supraspecifici nu prezintă relevanţă (cel puţin pentru situaţia de faţă). Astfelîn lista de specii vor fi incluse doar indivizii identificaţi în mod cert până la nivel de specie.b. Monitorizarea în transecte paralele (simultane) Pentru unele specii de nevertebrate cu valoare bioindicatoare (în special fluturi-de-zi) se poate realiza monitoringul în transecte paralele sau simultane. Această metodă vapresupune identificarea speciilor, cu marcarea eventualelor specii cu relevanţă aparte. Realizarea de transecte paralele este mentă a identifica elemente de detaliu de lanivelul unor habitate (identificarea microhabitatelor, biomurilor, etc.), respectiv preferinţaunor specii faţă de atribute asociate habitatului ţintă (identificarea optimului speciei). Astfelîn cadrul unui tip habitat se vor marca o serie de linii paralele ce vor fi străbătute în cadrulunei unităţi de timp prestabilite, urmând ca rezultatele să fie interpretate statistic. Se poaterealiza astfel o evaluare comparativă la nivelul zonelor de ecoton, centrale, marginale, etc. In cazul transectelor simultane, se vor alege două habitate (distincte, similare sauidentice) în interiorul cărora se vor stabili trasee similare de parcurs, în cadrul unei unităţi detimp prestabilite, urmând ca în mod simultan să se realizeze observaţile ce urmează apoi a ficomparate. Hârtie reciclată 76
  • 77. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicc. Monitorizarea prin intermediul ratei de întâlnire Această metodă reprezintă una dintre cele mai simple (elementare) modalităţi deevaluare a abundenţei unei specii. Date fiind însă caracteristicile asociate speciilor de nevertebrate, această metdăprezintă relevanţă doar entru grupe restrânse, aşa cum sunt de exemplu fluturii-de-zi. Cu toate acestea calitatea şi cantitatea informaţiei este deosebită în raport cuefortul depus, fiind posibilă realizarea unor evaluări comparative a unor specii cu relevanţădeosebită.d. Realizarea curbei descoperirii de specii Caracterizaea habitatelor şi asocierea indicilor de biodversitate rămâne una dinsarcinile primare ale monitoringului biodiversităţii. Astfel realizarea curbei descoperirii despecii ne oferă date preţioase asupra nivelelor de biodiversitate. Se cunoaşte faptul că numărul de specii creşte direct proporţional cu efortul(timpul dedicat) studierii unui habitat anume. Astfel, devine dificil a se compara indicii de biodiversitate ai unor habitate pentrucare au fost alocate perioade diferite de timp. In acest sens, se va nota ata (ora) pentru fiecare specie nou identificată însuprafaţa investigată. Pe un sistem de axe se va rerezenta pe pe abscisă numărul de specii, iar peordonată unitatea de timp (zile, ore). Curba rezultată va prezenta o tendinţă de liniarizare,marcând astfel momentul la care continuarea eforturilor de inventariere a speciilor îşi pierdedin relevanţă. Aplicaţiile statistice asociate acestei metode (exprimare logaritmică sauexponenţială), marchează în mod distinct această relaţi şi timpul ce este suficient a se alocafiecărui tip de habitat în parte. Astfel numărul de specii identioficate în fiecare perioadă de timp de exemplu zi)poate fi exprimată în log10; acolo unde linia de regresie intersectează axa x este relevatnumărul probabil de specii asociate habitatului respectiv. Această metodă are o relevanţă particulară în cadrul sistemelor de monitorzarerapidă (Rapid Assessment), prin care sunt evaluate numărul probabil de specii asociate unuihabitat prin identificarea repetată în intervale de timp scurte - de exemplu 30 de minute;inventarierea se opreşte în etapa de 30 de minute în care nu a mai fost identificată o specienouă. Această metodă se pretează în special pentru perimetre cu suprafeţe restrânse.e. Realizarea inventarelor de specii în unităţi de timp Această metodă reprezintă o abordare extrem de valoroasă, prin faptul că seapropie de acurateţea metodelor transectului, respectiv a observaţiilor în staţionar, însătimpul dedicat acestei metode rămâne cu mult mai redus. Metoda se bazează pe aptul că speciile comune sunt cele care sunt primeleobservate într-un habitat, continuând a fi identificate pe parcursul etapelor succesive demonitorizare. Astfel, se împarte un interval orar de 60 de minute, în 6 etape de câte 10 minute.Pentru fiecare etapă de 10 minute se notează speciile observate. Odată o specie marcată,aceasta nu va mai fi luată în considerare în intervalele următoare de timp. Pentru fiecareetapă, speciile identificate sunt bonitate pe o scară de la 6 la 0. Cele oservate în primul Hârtie reciclată 77
  • 78. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenicinterval de 10 minute sunt notate cu 6, speciile oservate în următorul interval sunt notate cu5,... iar cele observate în ultimul interval sunt notate cu 0. In acest mod sunt evidenţiate speciile cu prezenţa cea mai comună, respectiv ceamai rară în habitate, fără însă a se putea face o referire şi la abundenţa acestora.f. Inregistrarea absenţei speciilor In mod ironic, absenţa speciilor este mult mai dificil de documentat, însărelevanţa ecologică a acestei informaţii este cu totul aparte. In acest sens se face apel la calculul statistic prin care este evaluat numărul totalde observaţii (No) prin care specia în cauză să fie identificată: ln(nivel a) No = ln(1-P) unde P reprezintă probabilitatea de a găsi specia în cauză în urma unei observaţiide teren, iar nivelul a reprezintă riscul ca specia să fie prezentă însă aceasta să rămânăprezentă în habitat, fiind considerată însă (prin absenţa acesteia) ca extinctă. Astfel nivelul a= 0 apare atunci când suntem convinşi că specia este extinctă. Probabilitatea de identificare poate fi evaluată prin compararea speciei înhabitatele în care apare în mod curent, prin examinarea probabilităţii de identificare aacesteia. 6.8. Tehnici de monitorizare a. Sistemul de colectare prin "cosire" cu fileul entomologic Pentru colectarea unor specii de nevertebrate (în special insecte) colectarea cufileul entomologic rămâne una din metodele clasice. In acest sens în suprafeţele de probă, cu ajutorul unui fileu entomologic separcurge o distanţă dată, vegetaţia ierboasă fiind "cosită" printr-un număr fix de mişcari (deexemplu 20 de cosiri la un transect de 25 de metri). Insectele colectate în fileul entomologic sunt apoi transferate într-un borcan cualcool, urmând apoi a fi triate şi prelucrate în laborator. b. Sistemul de monitorizare cu capcane Barber Utilizarea capcanelor Barber reprezintă una dintre cele mai curente metode deinventariere a faunei de nevertebrate (dar nu numai) terestre (edafice), permiţând realizareaunor observaţii ecologice complexe în special în zona habitatelor ripariene. c. Monitoringul cantitativ Prin intermediul acestei metodologii grupurile ţintă sunt cele de macro-nevertebrate (în special insecte) terestre, edafice. Studiile în acest sens au scos în evidenţăvaloare bioindicatoare a speciilor de Carabide (Coleoptera: Carabidae), Stafilinide(Coleoptera: Staphylinidae), dar şi a Araneelor (Arahnida: Araneea), Colembolelor(Colembola), furnicilor (Hymenoptera: Formicidae). Modalitatea de amplasare este prezentată în Anexa I. Amplasarea capcanelorBarber se realizează in diverse modele (randomizat, grupat, transecte, etc.). Pentru studiile statistice, capcanele Barber nu se amorsează cu momeli, iarlichidul de conservare este de preferat a nu avea nici un fel de proprietăţiatractante/repelente. In acest fel, captura se bazează pe probabilitate. Hârtie reciclată 78
  • 79. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic d. Monitoringul calitativ Această metodă este utilizată pentru întocmirea listelor de specii, a inventarelorfaunistice, dar şi pentru realizarea unor studii comparative de genul inventarelorrapide(Rapid Biodiversity Assessment). Faţă de metoda prezentată anterior, capcanele Barber sunt amorsate cu momeli,pentru a atrage cât mai multe dintre speciile ţintă, şi pe cât posibil de pe suprafeţe cât maimari. Avantajul acestei metode constă în utilizarea unui număr redus de capcaneBarber, fapt ce uşurează mult activitatea de triere, determinare, prelucrare a materialului. Amplasarea capcanelor Barber amorsate cu momeli se realizează de asemenearandomizat, grupat sau în transecte, existând şi posibilitatea de a amplasa în anumite zonecapcane izolate. 6.9. Schema propusă pentru monitorizarea biodiversităţii Monitorizarea speciilor se va face pe cât posibil într-o manieră superpozatăsistemului de monitorizare a habitatelor, respectiv a florei şi vegetaţiei, în scopul identificăriirelaţiilor fiziologice ce stau la baza funcţionării sistemelor ecologice. Datele de monitorizare a nevertebratelor a florei, vegetaţiei şi habitatelor vor ficompletate cu date asupra faunei de vertebrate punându-se accent pe speciile criteriuNatura2000. Observaţiile asupra speciilor de vertebrate, datorită constrângerilor de ordinadministrativ, tehnic dar şi etic se vor limita la observaţii de teren fără a fi necesarăcolectarea de material. 6.10. Relevanţa pentru Proiect: Schema de monitorizare trebuie să răspundă unui set de cerinţe specifice de maximinteres pentru investitor, din zona de implementare a proiectului, şi anume: 1. Care sunt indicii de biodiversitate (pre- post-proiect)? 2. Care sunt habitatele cu valoare deosebită (economică, ecologică, ştiinţifică)? 3. Care este capacitatea de suport a habitatelor supuse impactului? 4. Care este capacitatea de suport a habitatelor ce urmează a prelua sarcina ecologică? 5. Care sunt măsurile de gestiune pentru facilitarea preluării sarcinii ecologice de către habitatele adiacente? 6. Este preluată în mod satisfăcător presiunea ecologică de către habitate în scopul evitării unei stări de colaps ecologic? 7. Sunt funcţionale din punct de vedere ecologic habitatele gestionate (autoreglare)? 8. Care este responsabilitatea faţă de mediu a proponentului? sau Cât trebuie reconstruit? 9. Care este dimensiunea (ecologică, economică şi ştiinţifică) a arealului re-construit? Este cel puţin superpozabil cu starea iniţială? 10. Sunt întrunite condiţiile pentru a se declara reuşita procesului de re-construcţie? Hârtie reciclată 79
  • 80. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cap. 7 Situaţii de risc 7.1. Evaluarea situaţiilor de risc Evaluarea riscului din punct de vedere al protecţiei mediului presupune calcululprobabilităţii pentru un ecosistem de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi încontact cu el. Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor,mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul produceri unuiincident potenţial este necesar a se analiza şi coordona trei categorii de factoriinterdependenţi: − sursa de pericol (poluarea); − vectorii de transfer; − ţinta (sursa protejată). Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin: − natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu; − caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în apă, volatilitatea, biodegrabilitatea). Vectorii de transfer sunt: − aerul; − apa (subterană şi de suprafaţă); − solul (ca suprafaţă de contact). Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană. Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de tip specificăeste descrisă astfel: Risc = Pericol x Expunere Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasifi-care,unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-seun punctaj. Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii 3 – mare 3 - majoră 2 – medie 2 - medie 1 – mică 1 - uşoară 0,5 - foarte mică 0 - nulă Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate. Din rezultatele evaluării riscului se pot desprinde următoarele concluzii: Funcţionarea obiectivului va prezenta un grad scăzut de risc asupra aerului, apei, solului şi subsolului (valoarea 1) spre valoare nulă, inclusiv asupra factorului de mediu biodiversitate. Hârtie reciclată 80
  • 81. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 7.2. Măsuri de prevenire a riscurilor Pentru prevenirea riscului de poluare a factorului de mediu APĂ se va urmăriasigurarea etanşeităţii bazinului vidanjabil şi a conductelor de canalizare. Cap. 8 Descrierea dificultăţilor Nu au fost înregistrate dificultăţi de ordin tehnic sau practic. Hârtie reciclată 81
  • 82. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Cap. 9. Rezumat fără caracter tehnic Obiectul prezentei documentaţii îl constituie propunerea de construcţie a uneicabane cu destinaţia Centru Salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologicăStaţiunea Semenic de pe raza administrativă a comunei Prigor, jud. Caraş-Severin, de cătreConsiliul Judeţean Caraş-Severin. Reţele şi sisteme energetice Se propune realizarea unui sistem de reţele şi racorduri proprii, făcându-seapel şi la soluţii de eficienţă energetică, inclusiv prin considerarea unor sisteme de utilizare aenergiei din surse alternative (panouri solare). - Factorul de mediu APĂ: Colectarea şi epurarea apelor uzate menajere prin sistemul de canalizare proiectat spre o microstaţie de epurare ce va reda în mediu ape respectând normativul NTPA001; impactul va rămâne redus asupra factorului de mediu APĂ. - Factorul de mediu AER: Pe parcursul exploatării obiectivului rezultă noxe sub formă de pulberi sau gaze de ardere, de la centrala termică în limite admisibile la care se adaugă surse de impurificare ale factorului de mediu aer ale emisiilor (emanaţiile) de gaze provenite de la sistemele de canalizare care însă sunt corectabile, astfel încât efectele asupra factorului de mediu AER vor fi reduse. - Factorul de mediu SOL: Activităţile desfăşurate la faza de execuţie a obiectivului de investiţii vor afecta factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună, însă la finalizarea lucrărilor se vor asuma măsuri compensatorii de reconstrucţie ecologică. Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE: Realizarea investiţiei va avea un efect pozitiv asupra populaţiei, prin creşterea ofertei de muncă (15 locuri de muncă temporare şi cel puţin 4 locuri de muncă permanente) contribuind la creşterea nivelului de trai şi a dezvoltării socio- economice. Pentru evaluarea impactului global asupra mediului s-a încercat estimareaefectelor activităţii prin cuantificarea datelor. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă căfuncţionarea obiectivului va afecta mediul în limite admisibile. Propunem analizarea documentaţiei în vederea eliberării acordului de mediu. Hârtie reciclată 82
  • 83. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic Bibliografie selectivă 1. Arad, V., D. (2004): “Mecanica rocilor”, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 2. Bănăduc, D., (2006): "Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu 3. Biber, J., -P. (1988): “Hedges”, Steering Committee for the Conservation and Management of the Environment and Natural Habitats, Planning and Management Series, No. 1, Strasbourg 4. Biebighauser, T., R. (2002): “A Guide to Creating Vernal Ponds”, USDA Forest Service, Ducks Unlimited, Inc. & I. Walton League of America, S. Morehead, KY 40351, USA 5. Botnariuc, N., Tatole, V (2005): "Cartea Roşie a Vertebratelor din România", Acad. Rom., Muz. Naţ. Ist. Nat. "Gr. Antipa", Bucureşti 6. Cheremisinoff, N. P., Bendavid-Val, A. (2001): “Green Profits”, The Manager`s Handbook for ISO 14001 and Pollution Prevetion, Butterworth-Heinemann,Woburn, MA 7. Chiriac, V., Ghedermin, V., Ionescu-Sisesti, Vl., Negulescu, C.A.L. (1977): “Epurarea apelor uzate si valorificarea rezidurilor din industria alimentara si zootehnica”, Ed. Ceres, Bucuresti 8. Cindea, M., 1976, Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul Cetăţii Deva, Sargeţia, Acta Musei Devensis, XI-XII: 139-156. 9. Ciplea, L., I., Ciplea, Al. (1978): “Poluarea mediului ambiant”, Ed. Tehnica, Bucuresti 10. Coste, I. (1982): “Omul, biosfera si resursele naturale”, Ed. Facla, Timisoara, 11. Cristea, V., Denaeyer, S. (2004): “De la biodiversitate la OMG-uri?”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca 12. Cristea, V., baciu, C., Gafta, D. (2002): „Municipiul Cluj-Napoca şi zona periurbană – Studii ambientale”, Ed. Accent 13. Cucu, V. (1980): “Revista ocrotirea mediului inconjurator - Natura, Terra”, Subtitlul Terra, Anul XII (XXXII), nr.2, Societatea de stiinte geografice din RSR 14. Davis, L., S., Johnson, K., N., Bettinger, P., S., Howard, Th., E. (2001): “Forest Management”, IVth Ed., Mc. Graw Hill Eds. 15. Delbaere, B. (2002): “Biodiversity Indicators and Monitoring: Moving Towards Implementation”, ECNC, Tilburg, Netherlands 16. Fabian, A., Onaca, R. (1999): “Ecologie aplicata - Cine se teme de ecologie?”, Ed. Sarmis, Cluj- Napoca, 17. Ghinea, L. (1978): “Apărarea naturii”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 18. Gilbert, G., Gibbons, D., W., Evans, J. (1995): “Bird Monitoring Methods”, RSPB 19. Gluck, P. (1996-1997): “Eficienta utilizarii energiei in industrie”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, 20. Grigorescu, A. (2000): “Managementul proiectelor de mediu”, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj 21. Gruin, M. (1996-1997): “Evaluarea impactului asupra mediului”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, 22. Hobst, L., Zajic, J. (1981): „Ancorarea în roci”, Ed. Tehnică, Bucureşti 23. Hodor, C. (1996): „Contribuţii la studiul ornitofaunei din complexul de lacuri Rotbav (jud. Braşov)”, Lucr. celei de a 3 – a Conf. Naţ. Prot. Med., 409 – 414, Braşov. 24. Iancu, I., Iancu, V. (1984): “Padurea si apa”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 25. Ichim, R. (1994): “Bazele ecologice ale gospodaririi vanatului in padurile din zona montană”, Ed. Ceres, Bucuresti 26. Ionel, A., Manoliu, Al., Zanoschi, V. (1986): “Cunoaşterea si ocrotirea plantelor rare”, Ed. Ceres, Bucuresti 27. Ionescu, Al., Barabas, N., Lungu, V. (1992): “Ecologie si protecţia mediului”, Imprimeria “Ceresi”, Bucuresti 28. Ionescu D. T. (1997): „Aspecte actuale privind situaţia păsărilor de apă din Ţara Bârsei”, Lucrările Simpozionului “Arii de Importanţă Avifaunistică din România”, 26-28 aprilie 1996, Cluj-Napoca. 29. Ionescu D. T. (1998): „Contribuţii la studiul structurii şi dinamicii păsărilor din unele zone umede ale Depresiunii Bârsei”, Lucrările celei de a Patra Conf. Naţ. pentru Prot. Med. prin Met. şi Mijl. Biol. şi Bioteh. şi a Primei Conf. Naţ. de Ecosanogeneză, 29-31 mai 1997, Braşov. Hârtie reciclată 83
  • 84. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 30. Ionescu D. T. (1999): „Contributions to the study of the waterbirds from a Romanian ponds area (Transylvania Province)”, Waterbird Society Meeting, 8-12 Nov. 1999, Grado, Italia (poster, rezumat). 31. Ionescu D. T. (2002): „Aspecte ale migraţiei păsărilor de apă în Depresiunea Bârsei, Transilvania, România”, Analele Banatului, Ştiinţele Naturii, serie nouă, 2002, p. 109 – 118. 32. Ionescu D. T. (2002): „Some aspects of the black stork (Ciconia nigra) migration in the south – east Transylvania (Romania)”, Acta Oecologica, vol. IX, nr. 1-2, p. 5 – 10. 33. Ionescu D. T. (2002): „Contribuţii la studiul avifaunei acvatice de interes cinegetic din Depresiunea Bârsei,” teză de doctorat, Univ. „Transilvania” Braşov. 34. Ionescu D. T. (2003): „Consideraţii asupra răspândirii cârsteilor (Rallus aquaticus şi Porzana spp.) din Depresiunea Bârsei (judeţul Braşov)”, Revista de Silvicultură şi Cinegetică, nr. 17 – 18, p. 85 – 87. 35. Ionescu D. T. (2003): „The threats and the trend of water bird populations in two fishpond areas from Bârsei Depression (Braşov County, Romania)”, Acta Oecologica, vol. X, nr. 1 - 2. 36. Ionescu D. T. (2003): „A management plan for two fish pond areas from the Bârsei Depression (Braşov County, Romania)”, Acta Oecologica, vol. X, nr. 1 - 2. 37. Ionescu D. T., 2004, Criterion for legalization of two Special Protected Areas. Anal. St. I. D. D., vol. 10, p. 28 - 31. 38. Ionescu D. T., Iordache D., Popescu V., 2004, Noutăţi în protecţia zonelor umede din judeţul Braşov, Revista Pădurilor, nr. 5, 29 – 33. 39. Ionescu, M., Cusa, V. (1988): “Indrumar metodologic de toxicologie acvatica”, Consiliul national al apelor, Institutul de cercetari si proiectari pentru gospodarirea apelor 40. Kudrna, O. (1986): „Aspects of the Conservation of Butterflies in Europe” – In: Butterflies of Europe 8, Kudrna, O. (ed.), Aula-Verlag, Wiesbaden, pp. 323 41. Manescu, Al. (1977): “Protectia mediului, curs postuniversitar, protectia si epurarea apelor”, Institutul de Construcţii Bucuresti, 42. Marinescu, D. (2003): “Tratat de dreptul mediului”, Ed. All Beck, Bucuresti 43. Mihuţ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB 44. Mohan, Gh., Ardelean, A. (1993): “Ecologie si protectia mediului”, Manual preparator, Ed. “Scaiul”, Bucuresti, 45. Negulescu, M. (1978): “Epurarea apelor uzate orasenesti”, Ed. Tehnica, Bucuresti 46. Oarcea, Z. (1999): “Ocrotirea naturii”, Filozofie si impliniri, Parcuri nationale, Parcuri naturale, Ed. Presa Universitara Romana, Timisoara, 47. Platon, V. (1997): “Protecţia mediului si dezvoltarea economica”, Institutii si mecanisme in perioada de tranzitie, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 48. Pop, T. (1996-1997): “Monitorizarea mediului si controlul poluarii”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, 49. Popa, A. red. şi Colab. (1986): „Manualul inginerului de mine”, Ed. Tehnică, Bucureşti, vol. 1-5 50. Popse, C., Vrabete, M. (1996-1997): “Legislatie si etici de mediu”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, 51. Preda, V., Soran, V., Nemes, M. (1978): “Ecosistemele artificiale si insemnătatea lor pentru omenire”, Lucrarile simpozionului din 14 ianuarie 1977, Academia Republicii Socialiste Romania, Filiala Cluj-Napoca, Subcomisia Om si Natura 52. Rákosy, L., Goia, M. & Z. Kovács (2003): "Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniens". – Soc. lepid. rom., Cluj-Napoca, 446 pp. 53. Rosetti-Balanescu, C. (1961): “Urmele animalelor salbatice”, Ed. Stiintifica , 54. Rosu, Al., Ungureanu, I. (1977): “Geografia mediului înconjurator”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 55. Rusu, T. (1996-1997): “Tehnologii nepoluante”, Curs de specializare postuniversitara, Eco- management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, 56. Sarkany-Kiss, A., Hamar, J. (1999): "The Upper Tisa Valley"., Tiscia Monograph Series, Szeged 57. Sârbu, A., & Colab. (2006): "Important Areas for Plants - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu Stugren, B. (1994): “Ecologie teoretica”, Ed. “Sarmis”, Cluj-Napoca 58. Schell, L., M., Smith, M., T., Bilborough, A (1993): "Urban ecology and health in the Third World", Cambridge University Press Hârtie reciclată 84
  • 85. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic 59. Sendzimir, J., Kibert, C., J., Bradley Guy, G. (2002): "Construction Ecology - Nature as the basis for green buildings", Spon Press, UK 60. Seppelt, R., (2003): “Computer-Based Environmental Management”, Wiley-VCH Eds., USA 61. Suciu, I. (1981), mai: “Consecinţe ecologice ale poluarii cu metale grele”, Om-biosfera, Lucrari si sinteze stiintifice, Intreprinderea poligrafica Sibiu 62. Toader, T., Dumitru, I., & Colab. (2004): "Pădurile României - Parcuri Naţionale şi Parcuri Naturale", RNP - Romsilva 63. Tufescu, V., Tufescu, M. (1981): “Ecologia şi activitatea umana”, Ed. Albatros, Bucuresti 64. Tumanov, S. (1989): “Calitatea aerului”, Ed. Tehnica, Bucuresti 65. Vaughan, D. J., Wogelius, R. A. (2000): “Enviromental Mineralogy”, volume 2, Eotvos University Press, Budapest, 66. Zamfir, Gh. (1979): “Efectele unor poluanţi si prevenirea lor”, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti 67. * * * (1987): "Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate - STAS 12574-87", RSR, Comitetul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Inst. Rom. de Standardizare 68. * * * (1993): “Larousse de la Nature”, Vol. I: La Planete de la Vie, Vol. II: La Flore et la Fauna, Ed. Larousse, Paris 69. * * * (1995): "Europe’s Environment – The Dobris Assessment", European Environment Agency, Ed. David Stanners & Philippe Bourdeau, Copenhagga 1995 70. * * * (2003): "Parcuri Naţionale, Naturale şi Rezervaţii ale Biosferei din România", MAPM, Fiman-GEF, Bucureşti 71. * * * (2004-2006): "The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA, Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5 72. * * * „Formularele standard de desemnare a siturilor natura 2000”; www.n200biodiversity.roActe normative - Legea 465/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriuale reciclabile,publicată în M. Of. nr. 422/30 iul. 2001 şi republicată în M. Of. 623/3 oct. 2001 - Legea pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, publicată în M. Of. nr. 522/24 oct. 2000 - Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzânmd deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, publicată în M. Of. nr. 659/5 sep. 2002 - Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone,publicată în M. Of. nr. 38/12 ian. 2005 - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, publicată în M. Of. nr. 66/7 feb. 2001 şi republicată în M. Of. nr. 104/7 feb. 2002 - Ordinul nr. 388/1996 privind aprobarea Normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale publicat în M. Of. nr. 249/15 oct. 1996 - Ordinul 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997 - Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997 - Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice; - Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice; - OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare; - OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; - Legea nr. 5/1991, pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanta internationala, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971 M. Of. Nr. 18/26.01.1991; - Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1994 - M. Of. nr. 199/02.08.1999; Hârtie reciclată 85
  • 86. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic - Decretul 187/1990 de acceptare a Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972-M.Of. nr. 46/31.03.1990; - Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna la 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993; - Legea nr.13/1998 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 - M.Of. nr. 24/26.01.1998; - Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african – eurasiatice - M. Of. nr. 236/30.05.2000; - Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa - M.Of. nr. 228/23.05.2000; - Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului - M.Of. nr.239/30 mai 2000; - Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi înfiinţarea administraţiilor acestora - M.Of. nr. 190/26.03.2003; - Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, Florenţa, 20.10.2002- M. Of. nr.536/23.07.2002; - Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice - M.Of. nr.648/11.09.2003; - Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecţiei vânatului- M.Of. nr.328/17.05.2002; - Ordinul nr. 246/2004 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate (modificat prin OM 604/2005); - Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de acţiune privind conservarea cetaceelor din apele româneşti ale Mării Negre - Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004; - HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone M.Of. 38 din 12.01.2005; - Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate - M. Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr. 850/2003; - Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate – M. Of. nr. 655 din 22.07.2005; - Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 - M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004; - H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone – M.Of. nr. 24 din 11.01.2006. - Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31 octombrie 2007; - Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România nr. 98 din 7 februarie 2008; Hârtie reciclată 86