Unimarc – esenţă, importanţă, utilitate
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Unimarc – esenţă, importanţă, utilitate

on

  • 899 views

Ciclu de seminare UNIMARC, BNRM, iulie, 2007

Ciclu de seminare UNIMARC, BNRM, iulie, 2007

Statistics

Views

Total Views
899
Views on SlideShare
899
Embed Views
0

Actions

Likes
1
Downloads
6
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Unimarc – esenţă, importanţă, utilitate Unimarc – esenţă, importanţă, utilitate Presentation Transcript

  • UNIMARC – esenţă, importanţă, utilitate Iulie, 2007 (pentru colaboratorii BNRM) ALLA PANICIŞEF SERVICIU CATALOGARE-INDEXARE, BNRM
  • De la MARC la UNIMARC Noţiuni MARC Destinaţia formatului MARC Analiza înregistrării UNIMARC Utilizarea formatului UNIMARC Întreţinerea formatului UNIMARC UNIMARC A  Structuraformatului UNIMARC pentru înregistrări de autoritate  Analiza înregistrărilor de autoritate a formatului UNIMARC
  • NOŢIUNI MARC MARC - acronimul denumirii sistemului: Machine - Readable Catalogue or Cataloguing (Catalog „citibil” în format electronic sau Catalogare „citibilă” în format electronic). MARC nu este nici tip de catalog, nici metodă de catalogare MARC – termen concis şi comod pentru determinarea procesului de marcare a oricărei părţi a înregistrării bibliografice în asemenea mod, încât ea să poată fi „citită” cu ajutorul computerului.
  •  A putea fi citită cu ajutorul calculatorului - un tip specific de maşini, adică computerul, poate citi şi interpreta datele înregistrării catalografice. Înregistrarea catalografică : înregistrarea bibliografică sau informaţia, prezentată tradiţional pe fişa de catalog. Înregistrarea include : 1) descrierea entităţii 2) vedetele descrierii bibliografice principale şi complementare 3) vedetele de subiect 4) cota de aranjare.
  •  De ce este nevoie de înregistrarea MARC? De ce computerul nu poate descifra fişa de catalog? Definiţii. Este imposibil transferul simplu şi direct al informaţiei de pe fişa de catalog în computer în scopul creării catalogului informatizat de bibliotecă Computerul are nevoie de mijloace speciale pentru interpretarea informaţiei, prezentate în înregistrarea catalografică Înregistrarea MARC conţine repere pentru date - indicatori, care precedă fiecare parte a informaţiei bibliografice: identificatori, utilizaţi pentru descifrarea şi interpretarea înregistrării bibliografice.
  •  Locul, destinat fiecăreia dintre părţile componente ale informaţiei bibliografice (autorul, titlul, cotele de indexare etc.) se numeşte câmp. Câmp – ansamblu de date reprezentând un atribut sau o caracteristică a unei entităţi. În formatele tip MARC câmpurile sunt identificate printr-o anumită valoare a etichetei şi conţin o anumită categorie de informaţie bibliografică (de exemplu: câmpul de autor, câmpul de titlu, câmpul de descriptori). Subcâmp – în formatele de tip MARC este definită ca fiind unitatea de informaţie definită în cadrul unui câmp. Indicator – semn, abreviere sau simbol care precede o anumită informaţie pentru a-i preciza funcţia în prelucrările ulterioare. În formatele de tip MARC, indicatorii sunt reprezentaţi întotdeauna prin două caractere numerice sau spaţii (câte un caracter pentru fiecare indicator) plasate între eticheta câmpului şi datele de câmp.
  •  Identificator – în formatele de tip MARC, identificator alcătuit din două caractere ce identifică un subcâmp în cadrul unui câmp variabil. Primul caracter – delimitatorul – este întotdeauna acelaşi – conform ISO 2709 – iar al doilea, care specifică în fapt codul de subcâmp este numeric sau alfabetic (alfanumeric). Punct de acces – un nume, termen, cod, etc. folosit special în căutări şi regăsiri de înregistrări bibliografice. Element de date – cea mai mică unitate de informaţie care este identificată prin identificatorul de subcâmp şi formează un subcâmp (de exemplu: informaţia “autor” se poate descompune în elementele “nume şi prenume”). Într-o etichetă de înregistrare, directory sau subcâmpuri de lungime fixă, elementele de date constau din coduri identificate prin poziţiile caracterelor sale.
  •  Eticheta – informaţie particulară stabilită convenţional, utilizată pentru identificarea datelor pe care le percede. Etichetele câmpurilor în formatele tip MARC sunt alcătuite din 3 caractere numerice. Elemente de date ISBD – aceste elemente de date din decriere care trebuie formulate în concordanţă cu prevederile ISBD. Înregistrările în fişiere simple de computer au uneori un număr fix de câmpuri, iar fiecare câmp conţine un număr fix de simboluri. cea mai reuşită structură este considerată structura, în care înregistrările conţin un număr nelimitat de câmpuri şi o lungime nelimitată a câmpului Flexibilitatea structurii fişierului este indispensabilă, deoarece titlurile sunt diferite unele sunt mai scurte - altele de o lungime considerabilă:
  • spre ex.: "Deşteptarea" de Al. Lipcan şi "Contribuţia istoriografiei la pregătirea ideologică a revoluţiei române de la 1848" de V. Cristian Unele cărţi sunt parte componentă a seriei şi pentru a fi prelucrate este necesar un câmp special pentru informaţia despre serie pentru alte cărţi acest câmp nu trebuie completat Unităţile audiovizuale necesită o descriere fizică mult mai detaliată: (de ex.: 5 diapozitive; audio, color; 35 mm + instrucţiune didactică), decât cărţile (de ex., - 403 p.: il.; 22 cm).
  • Recapitulare: MARC - Machine - Readable Catalogue or Cataloguing MARC – format, standard pentru marcarea oricărei părţi a înregistrării bibliografice MARC – format pentru transferul informaţiei de pe fişa de catalog în Catalogul informatizat MARC – conţine indecşi: Indicatori de date, câmpuri, subcâmpuri, identificatori (semne, abrevieri sau simboluri) – precedă fiecare parte a înregistrării bibliografice Cea mai reuşită structură - în care înregistrările conţin un N nelimitat de câmpuri şi o lungime nelimitată a câmpului
  • De ce avem nevoie de un asemenea standard pentru toţi? Fiecare dintre unităţile bibliografice poate inventa metoda sa de organizare a informaţiei în acest mod se va produce o autoizolare a instituţiilor bibliotecare se vor reduce posibilităţile lor de efectuare a schimbului de informaţie se va adăuga un volum mult mai mare de lucru de prisos în scopul prelucrării resurselor bibliografice utilizarea standardului MARC previne dublarea activităţilor şi proceselor de bibliotecă ajută bibliotecile să gestioneze mai calitativ resursele sale bibliografice această alegere permite bibliotecilor să obţină date de catalogare sigure, prezentate într-o formă corectă
  •  Dacă o bibliotecă este nevoită să-şi creeze un sistem propriu, fără a utiliza înregistrări MARC, ea se pomeneşte în situaţia, în care nu poate beneficia de priorităţile utilizării acestui standard, scopul căruia, în I rând este contribuţia realizării schimbului de informaţie la orice nivel Aplicarea standardului MARC în administrarea operaţiilor de bibliotecă permite bibliotecilor să utilizeze de asemenea sistemele automatizate de bibliotecă, accesibile în regim comercial Multe sisteme, accesibile bibliotecilor diverse, sunt proiectate pentru funcţionare în format MARC
  •  Acestea se deservesc şi se perfecţionează de către furnizori, astfel încât bibliotecile pot să beneficieze de priorităţile ultimilor realizări din domeniul tehnologiilor informaţionale Standardele MARC permit de asemenea bibliotecilor să utilizeze un sistem sau altul, bazat pe acest format, având siguranţa, că datele vor fi perfect compatibile: utilizarea indicatorilor MARC este mult mai rentabilă vis- a-vis de utilizarea indicatorilor textuali Compararea uneia şi aceleiaşi înregistrări, prezentate cu indicatori textuali şi cu indicatori MARC:
  • Înregistrare cu indicatori textuali Indicatori textuali  Date Vedeta înregistrării bibliografice principale, numele autorului, exprimat prin familie simplă: Arnosky, Jim Nume: Zona Titlului şi datelor despre responsabilitate Titlul principal: Ratonii şi hrana lor Menţiuni de responsabilitate: / Jim Arnosky. Zona ediţiei: Date despre ediţie ed. 2 Zona publicării, difuzării, etc. Locul ediţiei: New York: Editura: Lothrop, Lee & Shepard Books, Anul ediţiei: 1987
  •  Zona descrierii fizice: Paginaţie: 25 p.; Material ilustrativ: col. ill.; Dimensiuni: 26 cm. Zona notelor: Studiul prezintă observaţii Adnotaţie: supraraţiei zilnice a ratonilor în perioada de iarnă Vedete de subiect: Ratoni-Hrană Cota de poliţă: 599.74 Cota de inventar: 8009 15.00 L. Preţ:
  • Aceiaşi înregistrare cu câmpuri MARC: CÂMPURI  DATE 100 1 $a Arnosky, Jim. 245 10 $a Enoţii şi hrana lor/Jim Arnosky. 250 0 $a ed. a 2 260 0 $a New York: $b Lothrop, Lee & Shepard Books $c 1987. 300 $a 25 p.; $b col. ill.; $c 26 cm. Studiul prezintă observaţii asupra raţiei zilnice a 520 $a ratonilor în perioada de iarnă 650 1 $a Ratoni – Hrană 900 $a 599.74 901 $a 8009 903 $a 15.00 L.
  •  Compararea uneia şi aceleiaşi înregistrări, prezentate cu indicatori textuali şi cu indicatori MARC demonstrează cât de compact este formatul MARC cât de econom se utilizează volumul memoriei computerului în scopul creării înregistrării bibliografice standardizate formatul MARC a fost elaborat iniţial în scopul satisfacerii necesităţilor bibliotecilor pentru organizarea cataloagelor informatizate de bibliotecă ulterior concepţia acestui standard a avut o răspândire largă şi în alte domenii ale informaticii asigură o metodă rentabilă şi comodă de stocare şi păstrare a datelor bibliografice şi asigură schimbul eficient cu aceste date
  • Retrospecţie MARC-UNIMARC Varianta iniţială a formatului MARC – la Biblioteca Congresului în aa. 1965-1966, în variantă de proiect-pilot – MARC I Scop: studierea posibilităţii obţinerii datelor de catalogare într- o formă, citibilă pe calculator Activitate similară - în Marea Britanie: Consiliul Bibliografiei Naţionale Britanice - proiectul BNB MARC, în care a fost pusă problema utilizării metadatelor pentru pregătirea şi utilizarea ediţiei tipărite a Bibliografiei Naţionale Britanice (BNB). Aceste investigaţii paralele au servit în calitate de colaborare anglo-americană - creat proiectul MARC II în 1968. MARC II trebuia sa confirme legitatea obiectivă a utilizării formatului MARC în calitate de format comunicativ MARC II a formulat principiile de bază ale standardului, care au rămas neschimbate pe parcursul multor ani Formatul comunicativ MARC trebuie să asigure:
  •  Posibilitatea utilizării sale pentru toate tipurile de resurse bibliografice şi documente de bibliotecă Flexibilitate suficientă pentru rezolvarea problemelor diverse, complementare catalogării Comoditatea utilizării în sisteme automatizate diverse În pofida faptului că multe ţări colaborau în domeniul întreţinerii formatului MARC, au apărut câteva versiuni ale formatului MARC: UKMARC, INTERMARC, USMARC: se deosebeau prin divergenţele, proprii practicilor şi regulilor naţionale de catalogare De la începutul anilor ”70 familia MARC s-a mărit cu mai mult de 20 formate
  •  Pentru a evita incompatibilitatea formatelor a fost luată decizia de elaborare a unui format internaţional MARC, care a şi devenit UNIMARC Acest format – UNIMARC – trebuia sa asigure recepţionarea înregistrărilor, create în orice alt format MARC în aşa mod, încât acestea să poată fi convertite în UNIMARC şi invers în 1977 IFLA (Federaţia Internaţională a Asociaţiilor şi instituţiilor bibliotecare) a emis I ediţie a UNIMARC: Universal MARC Format. manualul specifica destinaţia standardului: „Scopul principal al formatului UNIMARC este contribuţia la schimbul internaţional de date între agenţiile naţionale bibliografice într-un format, lizibil pe calculator” a. 1980 a apărut a 2-a ediţie a formatului UNIMARC, iar în 1983 a fost publicat Manualul de utilizare al formatului.
  •  Accentul principal în aceste ediţii - pe catalogarea monografiilor şi ediţiilor seriale, precum şi pe utilizarea elaborărilor internaţionale în scopul standardizării informaţiei bibliografice, formulate în standardele internaţionale de descriere bibliografică (International Standard Bibliographic Descriptions- ISBDs) Pe la mijlocul anilor ”80 - necesitatea extinderii formatului pentru tipuri de documente. În 1987 a fost editată o nouă descriere a formatului – Ghidul de utilizare a formatului UNIMARC Dezvoltarea formatului a continuat, tot mai des şi mai des fiind utilizat un nou tip de format: UNIMARC – pentru înregistrările de autoritate UNIMARC/AUTHORITIES – UNIMARC/A
  •  Până la elaborarea formatelor de tip Authoritiies, inclusiv UNIMARC/A - agenţiile bibliografice indicau numele autorului in formatul bibliografic de atâtea ori, ori de câte ori se prelucrau documentele, asociate numelui acestui autor Conform tehnologiilor noi ale formatului pentru înregistrările de autoritate serviciile bibliografice au început crearea unei singure înregistrări pentru forma de autoritate a numelui, care conţine trimiteri pentru formele neacceptate în fişierul formei de autoritate Numărul de control al înregistrării pentru fiecare formă a numelui autorului este unicul element, care se introduce în fişierul bibliografic
  •  În cazul, în care utilizatorul solicită acest nume în descrierea bibliografică, computerul poate efectua cu uşurinţă transferul beneficiarului din înregistrarea de autoritate în înregistrarea bibliografică Formatul UNIMARC/AUTHORITIES a fost publicat în 1991 Se iveşte necesitatea monitorizării permanente a modificării formatului, adică a gestionării lui În acelaşi an - organizat Comitetul Permanent UNIMARC (PUC), funcţiile căruia se reduc până în prezent la controlul permanent asupra dezvoltării formatului. În procesul dezvoltării formatului UNIMARC o atenţie deosebită se acordă compatibilităţii modelelor actualizate cu modelele elaborate anterior, în scopul asigurării corectitudinii şi salvgardării înregistrărilor bibliografice, efectuate în perioada de aplicare a standardului depăşit.
  •  Actualizările formatului s-au produs şi se produc în continuare graţie tendinţelor ţărilor Comunităţii Europene de creare a cataloagelor specializate unificate proprii Pentru realizarea acestui obiectiv de importanţă regională şi mondială formatul UNIMARC, cu statut unic, corespunde necesităţilor tuturor ţărilor Comunităţii utilizarea formatului în calitate de standard naţional va asigura bibliotecilor Moldovei o integrare rapidă şi eficientă în spaţiul informaţional european Actualmente sunt elaborate şi actualizate în permanenţă: UNIMARC/A; UNIMARC/B; UNIMARC/H, se dezvoltă în continuare UNINMARC/XML
  • Recapitulare: Inventarea de către unităţile bibliografice a metodelor proprii de organizare a informaţiei – condiţii de autoizolare a instituţiei se reduc posibilităţile lor de efectuare a schimbului de informaţie se va adăuga un volum mult mai mare de lucru de prisos utilizarea standardelor familiei MARC: previn dublarea activităţilor şi proceselor de bibliotecă ajută bibliotecile să gestioneze mai calitativ resursele sale bibliografice
  •  permite bibliotecilor să obţină date de catalogare sigure, prezentate într-o formă corectă Iniţial UNIMARC – elaborat numai pentru efectuarea schimbului de informaţii între instituţiile bibliografice Ulterior – formatul este dezvoltat în scopul stocării şi salvgardării datelor bibliografice Actualmente – elaborate şi dezvoltate toate tipurile de formate UNIMARC, proprii altor formate din familia MARC: UNIMARC/A; UNIMARC/B; UNIMARC/H, inclusiv UNIMARC Classification Format Toate aceste formate pot fi accesate pe situ-l IFLA:
  • Destinaţia formatului UNIMARC Obiective: - alcătuirea înregistrărilor pentru entităţile bibliografice prin metode cât mai simple şi mai convenabile Scop: - exercitarea controlului bibliografic şi realizarea investigaţiilor necesare în bazele de date bibliografice. Iniţial: - utilizat numai pentru efectuarea schimburilor de date pe bandă magnetică. Ulterior: - ajustat pentru efectuarea prelucrării şi schimbului de informaţii pe diverşi purtători de informaţie.
  •  Poate fi utilizat: - de orice serviciu, ce este abilitat cu funcţii de efectuare a schimbului de informaţie bibliografică, Orientat: - satisfacerii necesităţilor bibliotecilor Câmpurile UNIMARC - identificate prin semne numerice din 3 simboluri numerice (ex.: 101, 516, 700, 710, etc.) - grupate în blocuri funcţionale (10 blocuri, de la 0-9) - blocurile structurează datele în conformitate cu funcţiile lor în înregistrarea bibliografică tradiţională Tabel: câmpurile blocurilor 0--, 1—conţin date codificate, câmpurile blocurilor 2--……8—conţin date bibliografice:
  •  Bloc  Exemplu 0-- Blocul de identificare  010 Numărul internaţional standardizat al cărţii (ISBN) 1-- Blocul informaţiilor codificate  101 Limba documentului 2-- Blocul informaţiilor  205 Date despre ediţie descriptive  336 Note pentru tipul 3-- Blocul de note fişierului de computer 4-- Blocul intrărilor de  452 Ediţie pe alt purtător de legătură informaţie
  •  5-- Blocul titlurilor în relaţie  516 Titlul pe cotor 6-- Blocul analizei de  676 Cota CZU subiect 7-- Blocul responsabilităţii  700 Numele persoanei cu intelectuale responsabilitate intelectuală primară 8-- Blocul utilizării  801 Sursa alcătuirii internaţionale înregistrării 9-- Blocul responsabilităţii naţionale
  • 0 – Blocul de identificare Acest bloc conţine acele N, care identifică înregistrarea sau unitatea bibliografică, înregistrată în ea.001 Identificator de înregistrare005 Identificator de versiune010 ISBN – Num. Standard Intern. pentru carte011 ISSN – Num. Standard Intern. pentru seriale012-8 rezervat pentru alte N internaţionale020 N din Bibliografia Naţională021 N de depozit legal022 N publicaţiei guvernamentale040 CODEN071 N editurilor pentru muzicăNotă: Câmpul 001 – obligatoriu în toate înregistrările. Celelalte câmpuri secompletează atunci, când există date specifice.
  • 1– Blocul informaţiilor codificate conţine elemente de date cu lungime fixă, codificate.Datele - definite pe baza poziţiei caracterului, primul caracter ce urmează identificatorul de subcâmp fiind numerotat cu zero. 100 Date generale de prelucrare101 Limba lucrării 102 Ţara de publicare sau producere 105 Câmpul datelor codificate: Cărţi 106 Câmpul datelor codificate: Materiale textuale - Caracteristici fizice 110 Câmpul datelor codificate: Seriale 115 Câmpul datelor codificate: Proiecţii vizuale, înregistrări video şi Filme 116 Câmpul datelor codificate: Grafice (Provizoriu) 117 Câmpul datelor codificate: Artefacte trei-dimensionale şi seturi didactice 120 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Generalităţi 121 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Caracteristici fizice 122 Câmpul datelor codificate: Perioade de timp pentru conţinutul publicaţie 123 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Scară şi coordonate
  • 124 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Indicarea materialului s125 Câmpul datelor codificate: Înregistrări sonore şi muzică tipărită126 Câmpul datelor codificate: Înregistrări sonore - Caracteristici fizice127 Câmpul datelor codificate: Durata înregistrărilor sonore şi a muzicii tipărit128 Câmpul datelor codificate: Interpretări muzicale şi orchestraţii130 Câmpul datelor codificate: Microforme131 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Geodezic, Grilă şi Măsu135 Câmpul datelor codificate: Resurse Electronice140 Câmpul datelor codificate: Anticariat - General140Câmpul datelor codificate: materiale de anticariat: generalităţi141 Câmpul datelor codificate: Anticariat - Atribute Specifice Materialului141 C
  • 2-- BLOCUL INFORMAŢIILOR DESCRIPTIVE Acest bloc include zonele ISBD, cu excepţia notelor şi anumerelor standard. Definiţiile şi alte informaţii asupra modului de folosire a elementelor de date ISBD se găsesc în documentaţia ISBD. 200 Titlul şi menţiunea de responsabilitate 205 Menţiunea de ediţie 206 Zona materialului specific: Materiale cartografice - Date matematice 207 Zona materialului specific: Serial - numerotare 208 Zona materialului specific: Muzică tipărită 210 Publicare, difuzare etc.. 211 Data de publicare prevăzută 215 Descrierea fizică 225 Serii 230 Zona materialelor specifice: Caracteristica resurselor electronice
  • 3-- BLOCUL DE NOTE Câmpul conţine specificări de text libere de note care califică şiamplifică descrierea şi punctele de acces şi tratează orice aspect al alcătuirii fizice a unităţii sau conţinutului ei. 300 Note generale301 Note proprii numerelor de identificare 302 Note proprii informaţiilor codificate 303 Note generale proprii informaţiilor descriptive 304 Note proprii titlului şi menţiunii de responsabilitate 305 Note proprii ediţiei şi istoricului bibliografic 306 Note proprii publicării, difuzării etc. 307 Note proprii descrierii fizice308 Note proprii seriilor 310 Note proprii legăturii (copertă) şi disponibilităţii 311 Note proprii câmpurilor de legătură 312 Note proprii titlurilor în relaţie
  • 313 Note proprii accesului pe subiecte314 Note proprii responsabilităţii intelectuale315 Note proprii materialului (sau tipului de publicaţie) - Informaţii specifice specific316 Note, referitoare la exemplarul, penru care a fost alc ătuităînregistrarea317 Note, referitoare la sursa de provenienţă a unităţii318 Note despre acţiuni320 Bibliografii interne/Note de index321 Index extern / Abstracte / Note de referinţă322 Note de contribuţii (materiale video şi înregistrări sonore - în perspect323 Note de distribuţie (materiale video şi înregistrări sonore - în perspect324 Note facsimil
  • 325 Note despre reproducţie326 Note - menţiunea de frecvenţă (Seriale)327 Note de conţinut328 Note disertaţii (teze de doctorat)330 Rezumat sau abstract332 Referinţe pentru materiale descrise333 Note pentru utilizatorii virtuali334 Note despre menţiuni şi decoraţii336 Note pentru fişiere de calculator337 Note de detalii tehnice (fişiere de calculator) - provizoriu345 Note proprii informaţiilor de achiziţii
  • 4-- BLOCUL INTRĂRILOR DE LEGĂTURA Structură se aplică la toate câmpurile intrărilor de legătură din blocul 4 --.410 Serii411 SubSerii421 Supliment422 Sursa suplimentului423 Publicat cu ...430 Continuă436 Format prin fuzionare a440 Continuat de ...446 Divizat în447 Fuzionat cu ... pentru a forma ...448 Revine la451 Altă ediţie pe acelaşi mediu452 Ediţie pe mediu diferit
  • 453 Tradus ca ...454 Tradus din ...455 Reproducere de pe...456 Reproducere461 Nivel set462 Nivel subset463 Nivel unitate464 Nivel unitate-analitic470 Unitate recenzată481 În volum sunt legate de asemenea…482 Unitatea, cu care sunt legate alte unităţi488 Alte lucrări în relaţie
  • 5-- BLOCUL TITLURILOR ÎN RELAŢIE Titluri uniforme] 500 Titlul uniform501 Titlul colectiv uniform 503 Vedetă convenţională uniformă Variante la titluri 510 Titlul propriu-zis paralel512 Titlul pe copertă 513 Titlul pe pagina suplimentară de titlu514 Titlul generic 515 Titlul succesiv
  • 516 Titlul pe cotor517 Alte variante la titlu518 Titlul în ortografie standardizată contemporanăAlte titluri în relaţie520 Titlul anterior (seriale)530 Titlul cheie (seriale)531 Titlul abreviat (seriale)532 Titlul extins540 Titlul suplimentar furnizat de catalogator545 Titlul părţii (compartimentului)
  • 6-- BLOCUL ANALIZEI DE SUBIECTVedetele de subiect600 Nume de persoane folosite ca subiect601 Nume de colectivităţi folosite ca subiect602 Nume de familie folosite ca subiect604 Nume şi titlu folosite ca subiect605 Titlu folosit ca subiect606 Tematică folosită ca subiect607 Nume geografice folosite ca subiect608 Forma,genul sau caracteristici fizice, utilizate ca subiect610 Termeni de subiecte necontrolate615 Categorie de subiect (Prealabilă)616 Marcă de comerţ, utilizată în calitate de vedetă desubiect
  • 620 Acces la locul publicării626 Acces la detalii tehnice (Fişiere de calculator) -provizoriuAnaliza de subiect660 Cod de zonă geografică661 Cod perioadă de timp670 PRECISClasificare675 Clasificare zecimală universală (CZU)676 Clasificare zecimală Dewey680 Clasificare a Bilbiotecii Congresului686 Alte numere de clasificare689 Библиотечно-библиографическая классификация(ББК)
  • 7-- BLOCUL RESPONSABILITĂŢII INTELECTUALENume de persoane:700 Nume de persoană - responsabilitate intelectuală primară701 Nume de persoană - responsabilitate intelectuală alternativă702 Nume de persoană - responsabilitate intelectuală secundarăAutori colectivi şi întruniri:710 Nume de colectivitate - responsabilitate intelectuală primară711 Nume de colectivitate - responsabilitate intelectuală alternativă712 Nume de colectivitate - responsabilitate intelectuală secundară716 Marcă de comerţNume de familii:720 Nume de familie - responsabilitate intelectuală primară721 Nume de familie - responsabilitate intelectuală alternativă722 Nume de familie - responsabilitate intelectuală secundară730 Nume - Responsabilitate intelectuală
  • 8-- BLOCUL UTILIZĂRII INTERNAŢIONALE801 Sursa de origine802 Centru ISSN830 Note generale ale catalogatorului850 Locul de amplasare a entităţii descrise856 Locul de amplasare a resursei electronice şi accesul laresursa descrisă886 date neconvertite din formatul sursei
  • 9-- BLOCUL UTILIZĂRII NAŢIONALE bloc rezervat pentru utilizare naţională pentru agenţiile unde UNIMARC este baza formatului naţional (intern). recomandat ca din înregistrările de schimb internaţional să fie excluse câmpurile acestui bloc. În caz de dificultate se poate stabili un acord internaţional astfel ca tipurile particulare de date să poată fi înregistrate într-un câmp local. Agenţiile care folosesc acest bloc, dacă doresc, pot stabili un acord pentru folosirea în comun a câmpurilor; acest lucru este însă opţional.
  •  Cu excepţia blocului 9-- orice alt indicator de câmp, ce conţine cifra 9- poate fi utilizat în scopuri locale Câmpurile formatului UNIMARC sunt destinate pentru diverse tipuri şi niveluri de interpretare a informaţiei bibliografice. Acest lucru poate fi observat în exemplul ulterior de înregistrare tipizată: 0010192122622@ 010##$a0-19-212262-2$d t12.95@ 020##$RO$b59-12784@ 020##$aFR$bb5920618@ 100##$a19590202d1959####|||y0engy0103####ba@ 1011#$arum$cfre@ 102##$aRO$ben@ 105##$aac######000ay@ 2001#$aCărarea pierdută$fAlain-Fournier$gtÎn rom. de D. Gherghinescu-Vaneara$gPref. de N. I. Popa@ 210##$aBucureşti$cEditura pentru Literatura Universală$d1965@ 215##$a298p.$cil,col.port.$d23cm@ 311##$aTrad.: Le Grand Meaulnes. Paris : Emile-Paul, 1913@ 454#1$1001db140203$150010$a{NSB}Le{NSE}Grand Meaul-nes$1700#0$aAlain-Fournier$f1886- 1914$1210##$aParis$cEmile-Paul$d1913@ 50010$a{NSB}Le{NSE}Grand Meaulnes$mRomână@ 606##$aLiteratura fantastică franceză$2RERVS@ 675##$a821.133.1-3=135.1$v19@ 700#0$aAlain-Fournier$f1886-1914@ 702#1$a Gherghinescu-Vaneara,$bD.@ 801#0$aRO$bBNRM$c19590202$gISBD M@ 98700$aNov.1959/209@
  • Recapitulare: Scopul formatului UNIMARC: facilitarea schimbului internaţional de date bibliografice între agenţii bibliografice naţionale în format “citibil” pe calculator UNIMARC – utilizat în calitate de model pentru dezvoltarea noilor formate Utilizat în scopul alcătuirii înregistrărilor pentru entităţile bibliografice prin metode cât mai simple şi mai convenabile în medii electronice Utilizat în scopul exercitării controlului bibliografic şi realizării investigaţiilor necesare în bazele de date bibliografice Orientat satisfacerii necesităţilor informaţionale ale bibliotecilor şi utilizatorilor săi
  • UTILIZAREA FORMATULUI UNIMARC Înregistrările bibliografice în format UNIMARC sunt destinate utilizării în sistemele informatizate (automatizate) de bibliotecă: Cu ajutorul acestor sisteme datele incluse pot fi manipulate în asemenea mod, încât sa poată fi realizate 2 funcţii importante: Căutări informaţionale şi Afişaj de date informaţionaleCăutări: Fiecare element de date în format UNIMARC poate fi identificat în scopul realizării căutării informaţiilor necesare. Utilizând opţiunile de program, pot fi realizate căutări de informaţie în orice câmp sau subcâmp UNIMARC. Exemplu: Cuvinte cheie (adică cuvinte semnificative) Vedete de subiect Autor Nume/denumire, denumirea temei, nume geografice, în calitate de vedetă de subiect
  •  Titlul propriu-zis sau titlul seriei Numere standard (ISBN, ISSN, etc) şi numere, atribuite de agenţii speciale (agenţia bibliografică naţională, agenţia poştală guvernamentală, etc.) Indicii de clasificare Editura sau editorul Data şi tipul ediţiei Acronime : nume/denumiri şi titluri Date codificate Catalogul, ce conţine o mulţime de asemenea înregistrări, reprezintă o bază de date complexă, care trebuie să corespundă strategiilor vaste de căutare. Diversitatea variantelor de căutare depinde în mod direct de programul utilizat şi de performanţele acestuia.
  • Afişarea datelor pe ecran (display): UNIMARC permite selectarea datelor pentru afişarea lor pe ecranul monitorului. Cititorul nu are nevoie să utilizeze integral înregistrări MARC, deoarece formatul nu este destinat citirii conţinutului formatului de către utilizatori, ci prelucrării datelor incluse în câmpurile şi subcâmpurile formatului. Cele mai comode metode de afişaj ale datelor sunt: formatul fişei de catalog şi formatul etichetat:
  • Format FIŞA de catalog:821.133.1 / A-30Alain-Fournier, 1886-1914 {Le Grand Meaulnes. Română}. Cărarea pierdută/Alain- Founier; trad. din fr. de D. Gherghinescu-Vaneara; pref. de N. I. Popa; il. de Ian Beck. – Bucureşti : Editura pentru Literatura Universală, 1965 – 298 p.; il, 23cm. Traducerea ediţiei: Le Grand Meaulnes. Paris : Emile-Paul, 1913ISBN 973-85555-0-7 I. Le Grand Meaulnes. 2. Cărarea pierdută. 3. Gherghinescu- Vaneara, D. 4. Literatura fantastică franceză. BNR2030 CZU 821.133.1-3=135.1
  • Comentariu format fişă catalog: Descrierea în formatul fişei de catalog este structurată în fişierul computerului în ordine sistematică la cota 821.133.1- 3=135.1 În rândul al 2-lea, imediat după blocul descrierii bibliografice sunt indicate vedetele descrierilor complimentare, care vor putea fi regăsite în catalogul de bibliotecă tradiţional, precum şi N Bibliografiei Naţionale. Prima trimitere la descrierea complementară - este la titlul uniform în l. franceză. Celelalte 3 – la titlul în l. română, traducător, subiect
  • Format etichetat:I model Titlu propriu-zis: Cărarea pierdută Titlu uniform: Le Grand Meaulne Menţiune de responsabilitate primară: Alain-Fournier, 1886-1914 Responsabilitate secundară: trad. din fr. de D. Gherghinescu-Vaneara; Responsabilitate secundară: pref. de N. I. Popa; Responsabilitate secundară: il. de Ian Beck Locul publicării, difuzării, etc.: Bucureşti Numele editurii, difuzorului, etc.: Editura pentru Literatura Universală Data publicării, difuzării, etc.: 1913 Desemnarea materialului specific şi mărimea unităţii: 298 p.; il, 23cm. Număr (ISBN): 973-85555-0-7 Termeni de disponibilitate şi/sau preţ: 12.95 Limba textului, sunetului, etc.: rum Element de intrare - subiect tematic: Literatura fantastică franceză Clasificare CZU: CZU 821.133.1-3=135.1 Cota de poliţă : 84(4Fr) / A-30
  • II model:Titlu propriu-zis: À lécole de lAction françaiseIndicarea materialului general: TextAlte informaţii la titlu: Un siècle de vie intellectuelleMenţiune de responsabilitate primară: François HugueninElement de intrare: HugueninParte a numelui, alta decît elementul de intrare: FrançoisLocul publicării, difuzării, etc.: ParisNumele editurii, difuzorului, etc.: JClattèsData publicării, difuzării, etc.: 1998Desemnarea materialului specific şi mărimea unităţii: 638 p.Număr (ISBN): 2-7096-1765-XTermeni de disponibilitate şi/sau preţ: 35.00 Limba textului, sunetului, etc.: freElement de intrare - subiect tematic: Intelectualitate - Rol politic - FranţaClasificare CZU: 323.329(44)"19"
  • Notă: Cu excepţia câmpurilor blocului 7-- BLOCUL RESPONSABILITĂŢII INTELECTUALE, majoritatea semnelor de punctuaţie în înregistrare se aplică de computer, în baza codurilor câmpurilor. În câmpurile blocului 7—semnele de punctuaţie se aplică de către catalogator din motiv de complexitate – (diversitatea ortografierii numelor persoanelor şi colectivităţilor
  • UNIMARC- întreţinerea formatului. Interesele utilizatorilor formatului UNIMARC sunt protejate de Comitetul Permanent UNIMARC (PUC) Comitetul Permanent UNIMARC joacă un rol important în procesul acumulării de propuneri şi obiecţii din partea utilizatorilor SCOP: întreţinere, revizuire şi actualizare format Comitetul acţionează sub egida IFLA UBCIM, care este responsabil de dezvoltarea continuă a formatului. Actualmente sunt elaborate versiuni ale formatului UNIMARC: http://www.ifla.org/VI/8/up.htm http://www.ifla.org/VI/8/annual/unimarc-strat04-05.htm1. UNIMARC/Bibliographic În conformitate cu apariţia unor noi tipuri de resurse bibliografice şi în concordanţă cu necesităţile dezvoltării mai aprofundate a formatului în vederea prelucrării resurselor bibliografice speciale, permanent sunt analizate zeci de propuneri, destinate actualizării standardului în scopul prelucrării resurselor în continuare, ediţiilor muzicale, manuscriselor şi resurselor electronice.
  •  Apariţia ISBD (CR) a creat condiţiile necesare de elaborare a Manualului de utilizare UNIMARC pentru resurse în continuare; Este accesibilă şi varianta finală a Manualului de utilizare UNIMARC pentru ediţii muzicale, iar vis-a-vis de Manuscrise formatul a fost analizat foarte detaliat în vederea depistării neajunsurilor, profunzimii de prelucrare a manuscriselor în scopul efectuării schimbului internaţional de date între agenţiile bibliografice Elaborarea corespundenţelor UNIMARC - EAD (Encoded Archival Description) va asigura de asemenea dezvoltarea aprofundată a formatului pentru manuscrise şi arhive. În viitor, pe masura elaborării strandardelor FRBR, se prevede de asemenea alinierea UNIMARC/B la FRBR (Functional Requirements for Bibliographic Records)2. UNIMARC/Authorities Versiunea electronică actualizată a formatului UNIMARC/A va fi publicată pe IFLANET în concordanţă cu ultimele elaborări FRANAR (Functional Requirements and Numbering of Authority Records)
  • 3. UNIMARC/Classification Varianta finală va fi discutată cu grupul CZU în vederea problemelor de implementare a câmpului 675 UNIMARC4. UNIMARC/Holdings Este elaborată versiunea finală a acestui format, care prevede alinierea versiunii UNIMARC/H la exigenţele şi opţiunile formatului UNIMARC/B5. UNIMARC/XML Development (eXtensible Markup Language = Limbaj Extensibil Avansat ) Meta-limbajul XML a fost proiectat în scopul transferului de date între aplicaţii pe Internet. XML este acum şi un model de stocare a datelor nestructurate şi semi-structurate în cadrul bazelor de date native XML. Varianta UNIMARC/XMLH este accesibilă la adresele: http://www.bookmarc.pt/unimarc http://www.ifla.org/IV/ifla71/papers/064e-Skvortsov.pdf