Your SlideShare is downloading. ×
Psihologia Educatiei   2 3
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Psihologia Educatiei 2 3

7,730

Published on

Published in: Business
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
7,730
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
133
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. PSIHOLOGIA EDUCATIEI Pentru viitorii profesori – cu speranţa că vor fi şi buni psihologi
  • 2. T eme predilecte de cercetare în psihologia educaţiei
    • legile activităţii psihice şi psiho-sociale a şcolarilor,
    • bazele psihologice ale instruirii şi educării şcolarilor,
    • relaţiile dintre actele comportamentale ale profesorilor şi elevilor şi multitudinea variabilelor educaţionale care intervin în cursul procesului interacţional din şcoală (relaţia profesor-elev; studiul grupului şcolar, integrarea socioprofesională a tineretului şcolar”( Zlate, 1987 )
  • 3. Arii şi teme de cercetare
    • “ T etrada Instrucţie - Educaţie – Învăţare –Dezvoltare” (P.Golu, 2001)
    • instrucţia în centrul căreia se află acţiunea de predare - proces de informare şi mod de relaţionare informaţională a profesorului cu elevul;
    • educaţia - procesele de influenţare, modelare şi formare a personalităţii umane;
    • învăţarea - dobândirea de experienţă;
    • dezvoltarea - câştigurile interne, sedimentarea experienţei în structuri de personalitate stabilă
  • 4. Educa ţie : Procesul prin care societatea transmite noilor membri valorile, credinţele, cunoştinţele şi expresiile simbolice care fac posibilă comunicarea în societate.
  • 5. Învăţare : Schimbare relativ permanentă a comportamentului individului sau a potenţialului comportamental (sau a abilităţilor) ca rezultat al experienţei sau exerciţiului Schimbare internă inferată pe baza comportamentului
  • 6. Poate fi comparată cu alt proces primar care produce schimbări relativ permanente – maturizarea – care rezultă din creşterea şi dezvoltarea biologică Învăţare :
  • 7. Şcolarizarea : Predarea şi învăţarea care au loc în tr-un cadru formal
  • 8. Dir ijarea intenţionată şi managementul proceselor învăţării Predarea :
  • 9. Concepte fundamentale
    • Activitatea - “ansamblu de mişcări sau de acţiuni (eventual interioare, mentale) produse de un organism”
    • Conduita şi comportamentul - tipuri de comportament: involuntar/voluntar; explicit/implicit; spontan/provocat; conformist/creato.
    • Activitatea psihică – procese, mecanisme psihice, funcţii psihice
    • Învăţarea - activitate psihică extrem de complexă
  • 10. Dezvoltarea psihică, fundament şi obiectiv al educaţiei – relaţii cu activitatea de învăţare
      • Raportul ereditate – mediu în condiţionarea dezvoltării psihice
      • Stadialitatea dezvoltării psihice – reper semnificativ pentru optimizarea intervenţiei instructiv-educative
      • Relaţia dezvoltare psihică – învăţare
  • 11. Activitatea de învăţare
      • Conceptul de învăţare – definiţii, teorii, modele explicative
      • Structura psihologică a învăţării: mecanisme, legi,
      • Implicarea proceselor psihice în învăţare
      • Personalitate şi învăţare
  • 12. Învăţarea academică/ şcolară – concept, paradigme, particularităţi, management eficient
      • Conceptul de învăţare academică/şcolară, particularităţi în raport cu alte forme de învăţare
      • Învăţarea autonomă – note definitorii
      • Strategii şi stil de învăţare şi de studiu
  • 13. Clasa de elevi ca grup social – implicaţii asupra învăţării academice/şcolare
    • Aspecte psihosociale ale clasei de elevi
    • Educaţia prin şi pentru interdependenţă şi colaborare socială
  • 14. Succes şi eşec în învăţarea şcolară
    • Factorii reuşitei şcolare
    • Factorii insuccesului şcolar
  • 15. Provocari pentru psihologia educa ţ iei
    • Elevi cu nevoi speciale de educa ţ ie
    • Elevi cu handicap in dezvoltare
    • Elevi cu aptitudini speciale
  • 16. Dizabilit ăţ i î n î nv ăţ are
    • Tipuri de dizabilităţi şi incidenţă
    • Efecte asupra reuşitei şcolare
  • 17. Implicarea familiei î n educa ţ ia copiilor
    • Tipuri de familie
    • Suportul parental – material, cognitiv, afectiv
    • Rele tratamente aplicate copilului – cauze şi modalităţi de prevenire
  • 18. Î nv ăţ area la v â rsta adult ă
    • Andragogia
    • Particularităţile învăţării la vârsta adultă
  • 19. Aptitudine şi competenţă pedagogică. Formarea şi perfecţionarea continuă a profesorilor
    • Aptitudine şi competenţă didactică – analiză psihologică
    • Comunicarea educaţională
  • 20. Dezvoltarea psihică – fundament şi obiectiv al învăţării în şcoală
    • Fiinţa umană se transformă, de la naştere, pe tot parcursul vieţii, manifestând comportamente din ce în ce mai diversificate şi mai eficiente în raport cu nevoile sale adaptative.
    • Transformări :
    • dezvoltarea fizică (la nivelul corpului) ;
    • dezvoltarea personală (la nivelul personalităţii) ;
    • dezvoltarea socială (la nivelul modalităţilor de interelaţionare cu alţii) .
  • 21. Raportul ereditate - mediu în condiţionarea dezvoltării psihice
    • Nativismul şi constructivismul – ereditatea şi educaţia
    • Genotipul - “Ansamblu de caractere transmise de către genele aduse de celulele germinale (determinante ale caracterelor ereditare) în afară de orice influenţă a mediului”
    • Paratipul - “ansamblu de caractere ale unui organism care nu depind de transmiterea ereditară ci sunt datorate acţiunii mediului şi istoriei proprii acelui organism”
  • 22. Stadialitatea dezvoltării psihice
    • Stadiile dezvoltării psihice exprimă niveluri diferite de adaptare psihică care se pot demarca după următoarele criterii:
    • tipul fundamental de activitate;
    • tipul de relaţii specifice în care se angajează individul;
    • tipuri de tensiuni şi consumuri de energie.
  • 23. Criterii după care se apreciază dezvoltarea psihică
    • 1. Tipul fundamental de activitate (jocul, învăţarea, munca):
    • Copilărie - jocul
    • Adolescenţă – învăţarea
    • Vârsta adultă – munca
    • 2. Tipul de relaţii specifice în care se angajează individul:
    • Copilăria - tutelate,
    • Adolescenţi, adulţi - netutelate (independente)
  • 24. 3 . Tipul de tensiune psihică sau contradicţie internă dominantă
    • Situaţii generatoare de tensiune dominante într-un stadiu sau altul (U.Şchiopu):
    • cerinţele familiale şi şcolare şi posibilităţile copilului de a răspunde la ele;
    • cerinţele interne, subiective ale copilului şi posibilităţile grupului de a răspunde la ele;
    • între diferitele laturi ale personalităţii copilului ( temperament şi aptitudini la vârste mici; temperament şi caracter la vârste mai mari)
    • între structurile psihice vechi şi structurile noi ale elevului (între motivaţia extrinsecă din copilărie şi motivaţia intrinsecă pentru studiu în adolescenţă);
    • între structurile psihice conştiente, subconştiente şi inconştiente (între afect şi raţiune)
  • 25. STADIILE DEZVOLTĂRII COGNITIVE ( Jean Piaget )
    • Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani)
    • De la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop
    • Permanenţa obiectului
    • Acomodarea este mai accentuată decât asimilarea
    • Stadiul preoperaţional (2-7 ani)
    • Abilitatea de a gândi în simboluri
    • Abilitatea de a opera logic într-o singură direcţie
    • Comunicare verbală
    • Este posibilă schematizarea obiectelor în desen
    • Dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt – egocentrism
    • Stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani)
    • Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin manipularea directă a obiectelor
    • Surprinderea invarianţei
    • Înţelegerea legii conservării
    • Capacitatea de a clasifica şi seria
    • Înţelegerea reversibilităţii
    • Stadiul operaţiilor formale (11 ani – adult)
    • Capacitatea de a rezolva probleme abstracte
    • Raţionamentul ipotetico-deductiv
    • Preocupări privind probleme sociale şi de identitate
  • 26. STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE Erik Erikson
    • 1.Încredere/ neîncredere(naştere – 18 luni) - Eveniment: hrănirea
    • Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în mediu (faţă de cel care îngrijeşte copilul) – funcţie de modul în care este îngrijit
    • 2.Autonomie/ Nesiguranţă (ruşine) (1,6 – 3 ani) - Eveniment: controlul propriului corp
    • Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii (ruşinii) , al încrederii în sine, în funcţie de nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita autocontrolului sfincterian şi a l mişcărilor
    • 3. Iniţiativă/vinovăţie (culpabilitate)(3-6 ani) - Eveniment: independenţa
    • Dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în funcţie modul în care reuşeşte organizarea spaţiului personal
    • 4. Competenţă (spirit întreprinzător)/Inferioritate 6-12 ani) - Eveniment: şcoala
    • Dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în funcţie de succesul în activitate
    • 5. Identitate/confuzie de roluri (adolescenţă) - Eveniment: relaţiile cu cei de-o seamă
    • Conturarea identităţii prin exersarea de roluri specifice ocupaţiilor, genului, politice sau confuzie de roluri
    • 6.Tinereţe (intimitate/ izolare); 7. Maturitate (generativitate/ stagnare); 8. Adult (integritatea eului /Disperare)
  • 27. Dezvoltarea vorbirii şi limbajului - Vâgotsky
    • 1. De la naştere la 2 ani - stadiul primitiv sau natural:
    • semnalele vocale nu sunt utilizate regulat,
    • răspunsurile sunt emoţionale,
    • cuvintele se învăţă prin condiţionare,
    • sunt reţinute imaginile mentale ale experienţei actuale;
    • 2. După 2 ani - stadiul psihismului naiv:
    • sunt utilizate cuvinte pentru obiecte dar
    • nu este înţeleasă încă funcţia simbolică a limbajului şi nici logica relaţiilor exprimate de formele gramaticale utilizate;
    • se recurge la diferite semne externe pentru reactualizarea lor doar dacă semnul este o reprezentare directă a sarcinii mnezice;
    • 3. Stadiul egocentric
    • utilizarea semnelor externe ca ajutoare pentru desemnarea unor fapte de natură internă, subiectivă.
    • Vorbirea este egocentrică, acompaniază acţiunea, apoi controlează şi planifică comportamentul.
    • 4. Stadiul interiorizării (ingrowth):
    • semnele externe sunt transformate în semne interne autogenerate,
    • se dezvoltă limbajul intern care devine baza gândirii copilului acesta dezvoltându-şi mnemotehnici şi conexiuni logice care mediază reamintirea.
  • 28. STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE Jean Piaget
    • Prima etapă (până la 7/8 ani)
    • “ Morala eteronomiei şi responsabilităţii obiective”
    • Autoritatea primează faţă de justiţie
    • Gândirea morală ascultă de principiile rezultate din respectul unilateral
    • A doua etapă (8 – 11 ani)
    • “ Morala egalitarismului progresiv”
    • Primatul egalităţii faţă de autoritate, nu mai sunt acceptate cu docilitate sancţiunile adultului
    • Copilul ascultă nu doar de ordinele adultului ci şi de regula în sine generalizată şi aplicată original
    • A treia etapă (începe la 11/12 ani)
    • “ Autonomia morală”
    • Comportare bazată pe respectarea riguros reciprocă a drepturilor şi datoriilor
    • Drepturile egale sunt concepute în raport cu situaţia particulară a fiecărui individ
  • 29. STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE L.Kohlberg
    • Nivelul preconvenţional al judecăţii morale (Copilăria mijlocie)
    • Judecată bazată pe nevoi personale şi pe regulile altora
    • Stadiul 2 , al scopului şi schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental naiv) : binele şi răul sunt evaluate după nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje; rău este ceea ce nu aduce beneficii; orientarea se face în direcţia obţinerii recompensei;
    • Stadiul 1 , al pedepsei şi supunerii : regulile sunt respectate pentru a evita sancţiunea (binele şi răul sunt evaluate după consecinţele fizice ale acţiunii: este bine ceea ce este recompensat; rău - ceea ce este pedepsit)
  • 30. Nivelul convenţional al judecăţii morale (13 –16 ani)
    • Judecată bazată pe aprobările celorlalţi, pe aşteptările familiei, valorile şi legile comunităţii
    • Stadiul 4 , al sistemului social şi al conştiinţei (moralitatea ordinii şi datoriei) : orientare spre lege şi ordine; autoritatea trebuie respectată şi ordinea socială menţinută
    • Stadiul 3, al conformităţii reciproc interpersonale (moralitatea bunelor relaţii) : binele şi răul sunt apreciate după cum acţiunile produc plăcere şi după cum sunt apreciate de alţii (a fi bun/rău )
  • 31. Nivelul postconvenţional al judecăţii morale (16-20 ani)
    • Judecată bazată pe concepte abstracte
    • Stadiul 6, al principiilor etice universale : binele şi răul sunt probleme ale conştiinţei individuale şi implică o serie de concepte abstracte ca justiţia, demnitatea umană şi egalitatea;
    • Stadiul 5, al drepturilor prioritare şi al contractului social : binele este apreciat după ceea ce socialul stabileşte ca standarde ale drepturilor individuale
  • 32. FELICIT Ă RI
    • MULTUMESC
    • NE întâlnim LA PRELEGEREA VIITOARE

×