Psihologia Educatiei 2 3

8,165
-1

Published on

Published in: Business
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
8,165
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
136
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Psihologia Educatiei 2 3

  1. 1. PSIHOLOGIA EDUCATIEI Pentru viitorii profesori – cu speranţa că vor fi şi buni psihologi
  2. 2. T eme predilecte de cercetare în psihologia educaţiei <ul><li>legile activităţii psihice şi psiho-sociale a şcolarilor, </li></ul><ul><li>bazele psihologice ale instruirii şi educării şcolarilor, </li></ul><ul><li>relaţiile dintre actele comportamentale ale profesorilor şi elevilor şi multitudinea variabilelor educaţionale care intervin în cursul procesului interacţional din şcoală (relaţia profesor-elev; studiul grupului şcolar, integrarea socioprofesională a tineretului şcolar”( Zlate, 1987 ) </li></ul>
  3. 3. Arii şi teme de cercetare <ul><li>“ T etrada Instrucţie - Educaţie – Învăţare –Dezvoltare” (P.Golu, 2001) </li></ul><ul><li>instrucţia în centrul căreia se află acţiunea de predare - proces de informare şi mod de relaţionare informaţională a profesorului cu elevul; </li></ul><ul><li>educaţia - procesele de influenţare, modelare şi formare a personalităţii umane; </li></ul><ul><li>învăţarea - dobândirea de experienţă; </li></ul><ul><li>dezvoltarea - câştigurile interne, sedimentarea experienţei în structuri de personalitate stabilă </li></ul>
  4. 4. Educa ţie : Procesul prin care societatea transmite noilor membri valorile, credinţele, cunoştinţele şi expresiile simbolice care fac posibilă comunicarea în societate.
  5. 5. Învăţare : Schimbare relativ permanentă a comportamentului individului sau a potenţialului comportamental (sau a abilităţilor) ca rezultat al experienţei sau exerciţiului Schimbare internă inferată pe baza comportamentului
  6. 6. Poate fi comparată cu alt proces primar care produce schimbări relativ permanente – maturizarea – care rezultă din creşterea şi dezvoltarea biologică Învăţare :
  7. 7. Şcolarizarea : Predarea şi învăţarea care au loc în tr-un cadru formal
  8. 8. Dir ijarea intenţionată şi managementul proceselor învăţării Predarea :
  9. 9. Concepte fundamentale <ul><li>Activitatea - “ansamblu de mişcări sau de acţiuni (eventual interioare, mentale) produse de un organism” </li></ul><ul><li>Conduita şi comportamentul - tipuri de comportament: involuntar/voluntar; explicit/implicit; spontan/provocat; conformist/creato. </li></ul><ul><li>Activitatea psihică – procese, mecanisme psihice, funcţii psihice </li></ul><ul><li>Învăţarea - activitate psihică extrem de complexă </li></ul>
  10. 10. Dezvoltarea psihică, fundament şi obiectiv al educaţiei – relaţii cu activitatea de învăţare <ul><ul><li>Raportul ereditate – mediu în condiţionarea dezvoltării psihice </li></ul></ul><ul><ul><li>Stadialitatea dezvoltării psihice – reper semnificativ pentru optimizarea intervenţiei instructiv-educative </li></ul></ul><ul><ul><li>Relaţia dezvoltare psihică – învăţare </li></ul></ul>
  11. 11. Activitatea de învăţare <ul><ul><li>Conceptul de învăţare – definiţii, teorii, modele explicative </li></ul></ul><ul><ul><li>Structura psihologică a învăţării: mecanisme, legi, </li></ul></ul><ul><ul><li>Implicarea proceselor psihice în învăţare </li></ul></ul><ul><ul><li>Personalitate şi învăţare </li></ul></ul>
  12. 12. Învăţarea academică/ şcolară – concept, paradigme, particularităţi, management eficient <ul><ul><li>Conceptul de învăţare academică/şcolară, particularităţi în raport cu alte forme de învăţare </li></ul></ul><ul><ul><li>Învăţarea autonomă – note definitorii </li></ul></ul><ul><ul><li>Strategii şi stil de învăţare şi de studiu </li></ul></ul>
  13. 13. Clasa de elevi ca grup social – implicaţii asupra învăţării academice/şcolare <ul><li>Aspecte psihosociale ale clasei de elevi </li></ul><ul><li>Educaţia prin şi pentru interdependenţă şi colaborare socială </li></ul>
  14. 14. Succes şi eşec în învăţarea şcolară <ul><li>Factorii reuşitei şcolare </li></ul><ul><li>Factorii insuccesului şcolar </li></ul>
  15. 15. Provocari pentru psihologia educa ţ iei <ul><li>Elevi cu nevoi speciale de educa ţ ie </li></ul><ul><li>Elevi cu handicap in dezvoltare </li></ul><ul><li>Elevi cu aptitudini speciale </li></ul>
  16. 16. Dizabilit ăţ i î n î nv ăţ are <ul><li>Tipuri de dizabilităţi şi incidenţă </li></ul><ul><li>Efecte asupra reuşitei şcolare </li></ul>
  17. 17. Implicarea familiei î n educa ţ ia copiilor <ul><li>Tipuri de familie </li></ul><ul><li>Suportul parental – material, cognitiv, afectiv </li></ul><ul><li>Rele tratamente aplicate copilului – cauze şi modalităţi de prevenire </li></ul>
  18. 18. Î nv ăţ area la v â rsta adult ă <ul><li>Andragogia </li></ul><ul><li>Particularităţile învăţării la vârsta adultă </li></ul>
  19. 19. Aptitudine şi competenţă pedagogică. Formarea şi perfecţionarea continuă a profesorilor <ul><li>Aptitudine şi competenţă didactică – analiză psihologică </li></ul><ul><li>Comunicarea educaţională </li></ul>
  20. 20. Dezvoltarea psihică – fundament şi obiectiv al învăţării în şcoală <ul><li>Fiinţa umană se transformă, de la naştere, pe tot parcursul vieţii, manifestând comportamente din ce în ce mai diversificate şi mai eficiente în raport cu nevoile sale adaptative. </li></ul><ul><li>Transformări : </li></ul><ul><li>dezvoltarea fizică (la nivelul corpului) ; </li></ul><ul><li>dezvoltarea personală (la nivelul personalităţii) ; </li></ul><ul><li>dezvoltarea socială (la nivelul modalităţilor de interelaţionare cu alţii) . </li></ul>
  21. 21. Raportul ereditate - mediu în condiţionarea dezvoltării psihice <ul><li>Nativismul şi constructivismul – ereditatea şi educaţia </li></ul><ul><li>Genotipul - “Ansamblu de caractere transmise de către genele aduse de celulele germinale (determinante ale caracterelor ereditare) în afară de orice influenţă a mediului” </li></ul><ul><li>Paratipul - “ansamblu de caractere ale unui organism care nu depind de transmiterea ereditară ci sunt datorate acţiunii mediului şi istoriei proprii acelui organism” </li></ul>
  22. 22. Stadialitatea dezvoltării psihice <ul><li>Stadiile dezvoltării psihice exprimă niveluri diferite de adaptare psihică care se pot demarca după următoarele criterii: </li></ul><ul><li>tipul fundamental de activitate; </li></ul><ul><li>tipul de relaţii specifice în care se angajează individul; </li></ul><ul><li>tipuri de tensiuni şi consumuri de energie. </li></ul>
  23. 23. Criterii după care se apreciază dezvoltarea psihică <ul><li>1. Tipul fundamental de activitate (jocul, învăţarea, munca): </li></ul><ul><li>Copilărie - jocul </li></ul><ul><li>Adolescenţă – învăţarea </li></ul><ul><li>Vârsta adultă – munca </li></ul><ul><li>2. Tipul de relaţii specifice în care se angajează individul: </li></ul><ul><li>Copilăria - tutelate, </li></ul><ul><li>Adolescenţi, adulţi - netutelate (independente) </li></ul>
  24. 24. 3 . Tipul de tensiune psihică sau contradicţie internă dominantă <ul><li>Situaţii generatoare de tensiune dominante într-un stadiu sau altul (U.Şchiopu): </li></ul><ul><li>cerinţele familiale şi şcolare şi posibilităţile copilului de a răspunde la ele; </li></ul><ul><li>cerinţele interne, subiective ale copilului şi posibilităţile grupului de a răspunde la ele; </li></ul><ul><li>între diferitele laturi ale personalităţii copilului ( temperament şi aptitudini la vârste mici; temperament şi caracter la vârste mai mari) </li></ul><ul><li>între structurile psihice vechi şi structurile noi ale elevului (între motivaţia extrinsecă din copilărie şi motivaţia intrinsecă pentru studiu în adolescenţă); </li></ul><ul><li>între structurile psihice conştiente, subconştiente şi inconştiente (între afect şi raţiune) </li></ul>
  25. 25. STADIILE DEZVOLTĂRII COGNITIVE ( Jean Piaget ) <ul><li>Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani) </li></ul><ul><li>De la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop </li></ul><ul><li>Permanenţa obiectului </li></ul><ul><li>Acomodarea este mai accentuată decât asimilarea </li></ul><ul><li>Stadiul preoperaţional (2-7 ani) </li></ul><ul><li>Abilitatea de a gândi în simboluri </li></ul><ul><li>Abilitatea de a opera logic într-o singură direcţie </li></ul><ul><li>Comunicare verbală </li></ul><ul><li>Este posibilă schematizarea obiectelor în desen </li></ul><ul><li>Dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt – egocentrism </li></ul><ul><li>Stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani) </li></ul><ul><li>Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin manipularea directă a obiectelor </li></ul><ul><li>Surprinderea invarianţei </li></ul><ul><li>Înţelegerea legii conservării </li></ul><ul><li>Capacitatea de a clasifica şi seria </li></ul><ul><li>Înţelegerea reversibilităţii </li></ul><ul><li>Stadiul operaţiilor formale (11 ani – adult) </li></ul><ul><li>Capacitatea de a rezolva probleme abstracte </li></ul><ul><li>Raţionamentul ipotetico-deductiv </li></ul><ul><li>Preocupări privind probleme sociale şi de identitate </li></ul>
  26. 26. STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE Erik Erikson <ul><li>1.Încredere/ neîncredere(naştere – 18 luni) - Eveniment: hrănirea </li></ul><ul><li>Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în mediu (faţă de cel care îngrijeşte copilul) – funcţie de modul în care este îngrijit </li></ul><ul><li>2.Autonomie/ Nesiguranţă (ruşine) (1,6 – 3 ani) - Eveniment: controlul propriului corp </li></ul><ul><li>Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii (ruşinii) , al încrederii în sine, în funcţie de nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita autocontrolului sfincterian şi a l mişcărilor </li></ul><ul><li>3. Iniţiativă/vinovăţie (culpabilitate)(3-6 ani) - Eveniment: independenţa </li></ul><ul><li>Dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în funcţie modul în care reuşeşte organizarea spaţiului personal </li></ul><ul><li>4. Competenţă (spirit întreprinzător)/Inferioritate 6-12 ani) - Eveniment: şcoala </li></ul><ul><li>Dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în funcţie de succesul în activitate </li></ul><ul><li>5. Identitate/confuzie de roluri (adolescenţă) - Eveniment: relaţiile cu cei de-o seamă </li></ul><ul><li>Conturarea identităţii prin exersarea de roluri specifice ocupaţiilor, genului, politice sau confuzie de roluri </li></ul><ul><li>6.Tinereţe (intimitate/ izolare); 7. Maturitate (generativitate/ stagnare); 8. Adult (integritatea eului /Disperare) </li></ul>
  27. 27. Dezvoltarea vorbirii şi limbajului - Vâgotsky <ul><li>1. De la naştere la 2 ani - stadiul primitiv sau natural: </li></ul><ul><li>semnalele vocale nu sunt utilizate regulat, </li></ul><ul><li>răspunsurile sunt emoţionale, </li></ul><ul><li>cuvintele se învăţă prin condiţionare, </li></ul><ul><li>sunt reţinute imaginile mentale ale experienţei actuale; </li></ul><ul><li>2. După 2 ani - stadiul psihismului naiv: </li></ul><ul><li>sunt utilizate cuvinte pentru obiecte dar </li></ul><ul><li>nu este înţeleasă încă funcţia simbolică a limbajului şi nici logica relaţiilor exprimate de formele gramaticale utilizate; </li></ul><ul><li>se recurge la diferite semne externe pentru reactualizarea lor doar dacă semnul este o reprezentare directă a sarcinii mnezice; </li></ul><ul><li>3. Stadiul egocentric </li></ul><ul><li>utilizarea semnelor externe ca ajutoare pentru desemnarea unor fapte de natură internă, subiectivă. </li></ul><ul><li>Vorbirea este egocentrică, acompaniază acţiunea, apoi controlează şi planifică comportamentul. </li></ul><ul><li>4. Stadiul interiorizării (ingrowth): </li></ul><ul><li>semnele externe sunt transformate în semne interne autogenerate, </li></ul><ul><li>se dezvoltă limbajul intern care devine baza gândirii copilului acesta dezvoltându-şi mnemotehnici şi conexiuni logice care mediază reamintirea. </li></ul>
  28. 28. STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE Jean Piaget <ul><li>Prima etapă (până la 7/8 ani) </li></ul><ul><li>“ Morala eteronomiei şi responsabilităţii obiective” </li></ul><ul><li>Autoritatea primează faţă de justiţie </li></ul><ul><li>Gândirea morală ascultă de principiile rezultate din respectul unilateral </li></ul><ul><li>A doua etapă (8 – 11 ani) </li></ul><ul><li>“ Morala egalitarismului progresiv” </li></ul><ul><li>Primatul egalităţii faţă de autoritate, nu mai sunt acceptate cu docilitate sancţiunile adultului </li></ul><ul><li>Copilul ascultă nu doar de ordinele adultului ci şi de regula în sine generalizată şi aplicată original </li></ul><ul><li>A treia etapă (începe la 11/12 ani) </li></ul><ul><li>“ Autonomia morală” </li></ul><ul><li>Comportare bazată pe respectarea riguros reciprocă a drepturilor şi datoriilor </li></ul><ul><li>Drepturile egale sunt concepute în raport cu situaţia particulară a fiecărui individ </li></ul>
  29. 29. STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE L.Kohlberg <ul><li>Nivelul preconvenţional al judecăţii morale (Copilăria mijlocie) </li></ul><ul><li>Judecată bazată pe nevoi personale şi pe regulile altora </li></ul><ul><li>Stadiul 2 , al scopului şi schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental naiv) : binele şi răul sunt evaluate după nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje; rău este ceea ce nu aduce beneficii; orientarea se face în direcţia obţinerii recompensei; </li></ul><ul><li>Stadiul 1 , al pedepsei şi supunerii : regulile sunt respectate pentru a evita sancţiunea (binele şi răul sunt evaluate după consecinţele fizice ale acţiunii: este bine ceea ce este recompensat; rău - ceea ce este pedepsit) </li></ul>
  30. 30. Nivelul convenţional al judecăţii morale (13 –16 ani) <ul><li>Judecată bazată pe aprobările celorlalţi, pe aşteptările familiei, valorile şi legile comunităţii </li></ul><ul><li>Stadiul 4 , al sistemului social şi al conştiinţei (moralitatea ordinii şi datoriei) : orientare spre lege şi ordine; autoritatea trebuie respectată şi ordinea socială menţinută </li></ul><ul><li>Stadiul 3, al conformităţii reciproc interpersonale (moralitatea bunelor relaţii) : binele şi răul sunt apreciate după cum acţiunile produc plăcere şi după cum sunt apreciate de alţii (a fi bun/rău ) </li></ul>
  31. 31. Nivelul postconvenţional al judecăţii morale (16-20 ani) <ul><li>Judecată bazată pe concepte abstracte </li></ul><ul><li>Stadiul 6, al principiilor etice universale : binele şi răul sunt probleme ale conştiinţei individuale şi implică o serie de concepte abstracte ca justiţia, demnitatea umană şi egalitatea; </li></ul><ul><li>Stadiul 5, al drepturilor prioritare şi al contractului social : binele este apreciat după ceea ce socialul stabileşte ca standarde ale drepturilor individuale </li></ul>
  32. 32. FELICIT Ă RI <ul><li>MULTUMESC </li></ul><ul><li>NE întâlnim LA PRELEGEREA VIITOARE </li></ul>
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×