Paranostd
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Like this? Share it with your network

Share

Paranostd

on

  • 1,549 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,549
Views on SlideShare
1,543
Embed Views
6

Actions

Likes
2
Downloads
54
Comments
0

2 Embeds 6

http://psihologie.weebly.com 5
http://www.slideshare.net 1

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Paranostd Presentation Transcript

  • 1. TULBURAREA DELIRANTA CIM-10 DSM-IV
  • 2. Generalitati
    • Paranoia (greaca)
    • delir paranoiac sistematizat
      • Simptome predominante: ideile delirante (sistematizate, nonbizare)
  • 3. Istoric
    • Kraepelin - paranoia: delir persistent, fara halucinatii si deteriorare
      • identifica si alte tulburari paranoide:
        • Parafrenia: + halucinatii, debut tardiv, evolutie similara - controversata!!! (intre SK si TD)
  • 4. Epidemiologie; Etiologie
    • rara
    • nu cauta ajutor medical
    • varsta medie: 40 ani (18-90)
    • factorii biologici sugereaza implicarea sistemului limbic, ganglionilor bazali
  • 5. Factori psihodinamici
    • Persoane hipersenzitive cu mecanisme de aparare specifice: formatiunea reactionala, proiectia, denegarea
    • Freud: se apara de tendintele homosexuale inconstiente prin denegare si proiectie “il iubesc” ---> “nu il iubesc, il urasc” --->”nu eu il urasc, el ma uraste” ---> “sunt persecutat de el”
  • 6.
    • Delirul erotoman: pacientii barbati “il iubesc” ---> “o iubesc” ---> “ea ma iubeste pe mine”
    • Delirul de grandoare: “nu il iubesc pe el” ---> “ma iubesc pe mine”
    • Delirul de gelozie: “nu il iubesc pe el” ---> “ea, sotia, il iubeste”
    • Aceste ipoteze nu constituie o explicatie suficienta
  • 7.
    • Cameron - situatii care favorizeaza dezvoltarea tulburarii delirante (gasesc explicatia in sistemul delirant):
      • se asteapta la un tratament sadic
      • neincredere ++, suspiciune ++
      • izolare sociala
      • situatii care accentueaza invidia, gelozia
      • situatii care scad auto-stima
      • situatii care favorizeaza ruminatiile asupra unor explicatii, motivatii
  • 8.
    • Neincrederea - posibil legata de un mediu familial constant ostil
    • Mecanisme de aparare:
      • formatiunea reactionala: impotriva agresiunii, a nevoii de dependenta, de afectiune
      • negarea: evitarea constientizarii realitatii dureroase
      • proiectia: se apara de propriile impulsuri agresive, inacceptabile
    • Hipersenzitivitatea, sentimentele de inferioritate + mecanisme de aparare ---> delir de grandoare
  • 9. Diagnostic CIM-10
    • O idee/ un set de idei delirante altele decat cele considerate specifice SK (altele decat cele total imposibile); ex: persecutie, grandoare, hipocondriace, de gelozie sau erotice
    • Delirul - min. 3 luni
    • Nu exista halucinatii persistente (pot aparea tranzitoriu)
    • Dg dif: SK, tulb dispozitie (depresia), organice sau induse de substante
    • Specificatii pt subtipuri: persecutie, litigiu, auto-referinta, grandoare, hipocondriace (somatice), gelozie, erotomanie
  • 10. Diagnostic DSM-IV
    • Delir non-bizar (posibil: idei de urmarire, otravire, infectare, a fi iubit, inselat, idei hipocondriace) - min 1 luna
    • Criteriile A pt SK (halucinatii, delir, dezorganizarea gandirii si a activitatii, simptome negative) nu au fost niciodata indeplinite; pot aparea halucinatii tactile, olfactive legate de delir
    • In afara de impactul delirului, functionarea nu este afectata
  • 11. Subtipuri in DSM-IV
    • Erotomanie
    • Grandoare
    • Gelozie
    • Persecutie
    • Somatic (hipocondriac)
    • Mixt
    • Alte deliruri (TD nespecificata): sd. Capgras; sd. Fregoli; sd. Cotard (delir de negatie)
  • 12. Clinica
    • Aspect : tinuta corecta / excentrici, suspiciosi, ostili
    • Pot parea normali cu exceptia sistemului delirant
    • ! Clincianul nu trebuie sa pretinda ca accepta delirul
    • Perceptia : nu au halucinatii/iluzii persistente. DSM-IV - hal. tactile, olfactive concordante cu delirul. Rar: hal auditive
    • Atentie, memorie, orientare : in limite N
    • Dispozitie : concordanta cu delirul (grandoare + euforie; persecutie + suspiciune); uneori simptome depresive
  • 13.
    • Gandirea :
      • tulburari ale continutului gandirii: delir sistematizat , continut posibil (inselat, infectat, iubit)
      • discurs frecvent logic; uneori circumstantialitate
    • NB: trebuie verificata veridicitatea/falsitatea delirului
    • Judecata, constienta bolii : NU au constiinta bolii; de obicei adusi la spital de politie, familie, colegi
    • Controlul impulsului : clinicianul trebuie sa evaluaeze riscul de suicid, homicid, alte tipuri de agresivitate, determinata de delir
  • 14. Tipul erotoman
    • convingerea deliranta ca este iubit de o persoana cunoscuta, celebra
    • erotomania, sd. Clerambault
    • delir in sector
    • in clinica: femei > barbati
    • medico-legal: barbati (ex: omoara sotul persoanei care sta in centrul delirului)
    • frecvent: izolati, siguri, viata sexuala saraca
  • 15.
    • clasic - faze: speranta, deceptie, ranchiuna
    • eforturi de a contacta persoana (telefon, scrisori, daruri, vizite, supraveghere, urmarire)
    • interpreteaza orice gest (respingere) ca o dovada de iubire
    • risc de acte heteroagresive !!!
  • 16. Delirul de grandoare
    • megalomania
    • exemple:
      • are un talent deosebit dar nerecunoscut;
      • inventie pe care incearca sa o popularizeze
      • relatie cu o persoana sus-pusa
      • continut religios ---> secte
  • 17. Delirul de gelozie
    • paranoia conjugala, sd. Othello - cand se refera la sot/sotie
    • frecvent: barbati
    • debutul poate fi brusc; tulburarea se poate remite daca se despart
    • !!!risc de heteroagresivitate, abuzuri, limitarea autonomiei
    • asociat cu alcoolomania (von Krafft-Ebing)
    • aduna “dovezi” pt sustinerea delirului: fac investigatii, urmaresc
    • dg diferential: gelozia obisnuita, gelozia patologica
  • 18. Delirul de persecutie
    • cel mai frecvent tip
    • una/mai multe teme (inrudite): conspiratie, inselaciune, urmarire, spionaj, otravire, hartuire, impiedicat in urmarirea anumitor teluri
    • probleme marunte pot fi exacerbate (“dovezi”) ---> centrul unei teme delirante
    • uneori se incearca reparatie legala: paranoia qverulenta - numeroase procese
    • risc de agresivitate verbala sau fizica
  • 19.
    • paranoiacul nu mai are capacitatea de a se indoi
    • construieste prin interpretari un scenariu delirant cu tematica persecutorie
    • temele delirante - mediu profesional, vecinii
    • dupa o faza de elaborare (luni, ani) in care acumuleaza material pt interpretari viitoare ---> revelatia, certitudine absoluta; de aici delirul se dezvolta in retea
    • cu varsta poate aparea o resemnare “paranoicul nu se vindeca, el dezarmeaza”
  • 20. Delirul de tip somatic
    • psihoza monosimptomtica hipocondriaca
    • dg dif cu hipocondria: gradul de convingere a pacientului
    • exemple:
    • infectie, infestarea cu insecte pe/in piele; dismorfofobie; mirosuri emanate de corp (piele, gura, vagin); anumite parti ale corpului nu mai functioneaza
    • risc de suicid
    • uneori antecendente: abuz de substante, TCC
  • 21. Diagnostic diferential
    • Schizofrenie :
    • delir (+/- bizar)
    • halucinatii
    • dezorganizarea gandirii
    • dezorganizarea activitatii
    • simptome negative
    • afectarea ++ a functionarii
    • Tulburare deliranta :
    • delir non-bizar
    • fara halucinatii sau rar
    • fara tulb formale de gandire
    • fara
    • fara
    • functionare relativ buna cu exceptia ariei delirului
  • 22. Diagnostic diferential
    • Tulburari de dispozitie: depresie/ manie cu elemente psihotice
    • Tulb SK-af
    • Tulb organice
    • Tulb induse de substante
    • Tulburare paranoida de personalitate (frecvent premorbida - 50%; orgoliu, autostima crescuta, neicredere, judecati false; psihorigiditate; inadaptabilitate sociala)
  • 23. Evolutie si prognostic
    • uneori - factori precipitanti: emigrare recenta, conflicte sociale, izolare sociala
    • frecvent: debut brusc (aparent, al delirului)
    • sub media de inteligenta, personalitate premorbida hipersenzitiva, dominanta
  • 24.
    • simptomatologia se poate estompa in saptamani, luni, ani, dar se poate declansa din nou, eventual datorita unui factor precipitant
    • risc depresiv si suicidar: reactii depresive relativ frecvente, facilitate de o relativa constientizare
    • NB: simptomatologia depresiva la un delirant cronic: Urgenta
    • inchistarea delirului: in cazul evolutiei favorabile convingerile delirante sunt izolate, fara a fi criticate
  • 25. Factori prognostic bun
        • integrare buna ocupationala, sociala
        • sex feminin
        • debut sub 30 ani
        • debut brusc
        • durata scurta
        • prezenta factorilor precipitanti
        • cei cu delir de persecutie, somatic, erotic ar avea un prognostic mai bun decat cei cu delir de grandoare si de gelozie
  • 26. Tratament
    • Atitudine: evaluarea necesitatii spitalizarii
    • Spitalizare pentru:
      • evaluare completa medicala, neurologica
      • evaluare a riscului auto si heteroagresiv
    • Clinicianul incearca sa-l convinga, daca nu: comisie
  • 27. Principii terapeutice
    • initial :stabilirea unei aliante cu pacientul
    • dr trebuie sa ramana constient de riscul de a fi inglobat in sistemul delirant la pacientului
    • abordarea terapeutica pe termen lung depinde de:
      • evolutia TD sub tratament
      • contextul familial si socio-profesional
      • periculozitate
      • riscul de dezinsertie al pacientului
  • 28. Farmacoterapie
    • tratamentul: NL
    • de obicei refuza ttm, il integreaza in sistemul delirant
    • dr. trebuie sa incerce sa explice pacientului necesitatea ttm, rolul legii (comisie), rolul sau de clinician in fata legii
  • 29. Psihoterapie
    • esential: stabilirea unei relatii terapeutice, de incredere cu pacientul; cadrul !!
    • terapie individuala: orientata pe insight, cognitiva, comportamentala
    • initial terapeutul nu contrazice si nu accepta delirul
    • de luat in considerare faptul ca experienta interna a pacientului este cea a victimei unei lumi care il persecuta
    • +/- terapie familiala
  • 30. TULBURAREA DELIRANTA INDUSA CIM-10 TULBURAREA PSIHOTICA IMPARTASITA DSM-IV
  • 31. Sinonimii
    • folie a deux
    • tulburare paranoida indusa
    • = tulburare deliranta rara, impartasita de 2/mai multe persoane cu legaturi emotionale stranse
  • 32. Epidemiologie, Etiologie
    • peste 95% din cazuri: 2 membrii ai unei familii (2 surori, sot/sotie, mama/copil)
    • frecvent mediu socio-economic defavorizat
    • femei > barbati
    • persoanele traiesc intr-o relatie f stransa, aceleasi experiente de viata, nevoi, adesea relatie emotionala puternica (uneori ambivalenta ++)
  • 33.
    • ipoteza primara = psihosociala
    • faptul ca peste 95% apartin aceleasi familii ---> factor genetic
    • persoana dominanta:
      • SK, alta tulb psihotica din spectrul SK
      • mai in varsta, mai inteligenta, mai bine educata
      • personalitate mai puternica
  • 34.
    • persoana indusa
      • 25%: afectare fizica - surditate, boli cerebro-vasculare, ceea ce creste gradul de dependenta
      • personalitate mai slaba
      • predispusa la o tulburare psihica
      • tulburare de personalitate (dependenta; sugestibilitate)
      • depresie, suspiciozitate
      • izolare sociala
  • 35. Diagnostic
    • CIM-10
    • individul dezvolta sistemul delirant al altei persoane cu SK, tulb SK-tipala, TD, TPAT
    • persoanele au o legatura f stransa + relativ izolati
    • persoana nu a prezentat delirul inaintea contactului cu inductorul si nu a avut: SK, tulb SK-tipala, TD, TPAT in trecut
    • DSM-IV
    • dezvoltarea unui delir in contextul unei relatii stranse cu alta persoana, care are deja un delir stabilit
    • delirul este similar cu cel al persoanei inductoare
    • dg dif: tulb psihotice, organice, induse de substante
  • 36. Clinica
    • simptomul cheie: acceptarea neconditionata a delirului altei persoane
    • delirul - in limite posibile (non-bizar)
    • continut: persecutie, hipocondriac
    • coexista tulb personalitate
    • Risc: ideatie suicidara, pacturi homicidare
  • 37. Diagnostic diferential
    • tulburari psihotice din spectrul SK (SK, tulb SK-tipala, TD, TPAT)
    • tulburarea factice
    • simularea
    • tulburari organice, induse de substante
    • limitele intre tulb psihotica indusa si delirul indus unui grup mare sunt neclare
  • 38. Evolutie si prognostic
    • “ cauzele” sugereaza ca separarea rezulta in disparitia delirului la persoana indusa - valabil pt 10-40%
    • frecvent persoana indusa necesita ttm NL, la fel ca persoana dominanta
    • fiind de obicei din aceeasi familie se vor reuni la iesirea din spital
  • 39. Tratament
    • separarea persoanei induse de cea dominanta
    • persoana indusa are nevoie de sustinere
    • se poate recurge la o perioada de observatie de 1-2 sapt.; daca nu se remite ---> NL
    • abordarea psihoterapeutica a persoanelor implicate, inclusiv membrii ne-deliranti ai familiei
    • PT, suport social - in vederea prevenirii recurentei
  • 40. TULBURARI PSIHOTICE
    • CIM-10
    • (F20-F29) SK, Tulburarea SK-tipala si deliranta
    • F20: SK
    • SK paranoida
    • SK hebefrenica
    • SK catatonica
    • SK nediferentiata
    • DSM-IV
    • SK si alte tulburari psihotice
    • SK
    • SK paranoida
    • SK dezorganizata
    • SK catatonica
    • SK nediferentiata
  • 41.
    • Depresia post-SK
    • SK reziduala
    • SK simpla
    • [Tulb depres postpsihotica a SK - Tulb depres NOS]
    • SK reziduala
    • [Tulb deteriorativa simpla; SK simpla - propusa ]
  • 42.
    • CIM-10
    • F21 Tulburarea SK-tipala
    • F22 Tulburari delirante persistente
    • F23 Tulburari psihotice acute tranzitorii
    • F24 Tulburarea deliranta indusa
    • F25 Tulburari SK-afective
    • DSM-IV
    • [Tulb personalitate SK-tipala]
    • Tulburarea deliranta
    • Tulburarea psihotica scurta
    • Tulburarea schizofreniforma (sau la SK !! in CIM-10)
    • Tulburarea deliranta impartasita
    • Tulburarea SK-afectiva
  • 43. VULNERABILITATEA IN PSIHOZE
  • 44.
    • etiopatogenia psihozelor (SK) opereaza cu modele de vulnerabilitate
    • concept integrativ: explicarea variabilitatii datelor experimentale si clinice
    • abordare bio-psiho-scociala: aparitia SK - determinata de interactiunea complexa dintre diferiti factori - deci de modele multifactoriale (deschid noi perspective propunand ipoteze explicative atat pentru etiopatogenia bolii cat si variabilitatii clinice si evolutive)
  • 45.
      • Conceptul de vulnerablitate
      • interactiunile complexe dintre factorii de susceptibilitate individuala si factorii de risc care tin de mediu
      • interactiunile - la originea unui risc crescut si eventual a manifestarilor clinice.
  • 46. Modelul lui Zubin si Spring vulnerabilitate la stres
    • factori endogeni si/sau exogeni pot produce o stare de criza la orice individ. In functie de intensitatea factorilor de stres si pragul de toleranta individuala, criza este continuta prin hoemostazie sau antreneaza un episod psihotic
    • Vulnerabilitatea - descrisa intr-o relatie trasatura/stare cu episodul, de unde interesul de a diferentia markerii de stare (specifici episodului) si markerii de trasatura (specifici vulnerabilitatii)
  • 47.
    • Modelul permite identificarea vulnerabilitatii prin intermediul markerilor potentiali
    • Trei categorii principale de markeri:
      • 1) markeri de vulnerabilitate (de trasatura) - identificati inaintea primului episod; independenti de evolutia clinica; origine familiala sau nu
  • 48.
      • Acestora li se opun markerii protectori (a caror prezenta la rudele sanatoase ale pacientilor joaca un rol protector fata de aparitia unui episod psihotic)
      • Declansarea unui episod psihotic decurge din interactiunea dintre gradul de vulnerabilitate individuala, stresori si variabile moderatoare sau protectoare
  • 49.
      • 2) markeri de stare - in cursul episodului
      • 3) markeri reziduali - in cursul episodului, persista in perioada de remisiune si pot fi rezultatul bolii sau al unor factori extrinseci, de exemplu iatrogeni
      • Doua componente majore ale vulnerabilitatii:
      • vulnerabilitatea innascuta (genetica) se reflecta in neurofiziologia organismului
      • vulnerabilitatea dobandita (externa): influenta traumatismelor, complicatiilor perinatale, experientelor familiale, complexificarii relatiilor la adolescenta, alte evenimente de viata
  • 50.
    • diateza genetica poate fi activata de anumiti factori stresanti
    • strategiile care permit unui individ sa faca fata dificultatilor, vor fi puse la incercare
    • capacitatea individuala de adaptare (coping) + suportul oferit de reteaua socio-familiala = factori moderatori opusi celor stresanti
    • esecul acestor mecanisme ---> perturbari ale hoemostaziei psihologice care scapa controlului individului
    • pragul de toleranta sau de vulnerabilitate al subiectului rezulta din echilibrul dintre eficacitatea agentilor moderatori si impactul stresului.
  • 51.
        • Sanatatea (sau boala) la un individ - dependenta de factori:
          • fizici
          • socioculturali
          • educationali
          • economici
        • specifici “nisei ecologice” pe care o ocupa
        • Modelul articuleaza diferitele ipoteze etiopatogenice, datele clinice si evidentiaza interactiunile dintre factorii biologici si de mediu, privilegiind aspectul dinamic si evolutiv al tulburarii , aspect neglijat de abordarile criteriologice
  • 52. Tulburari cognitive (Atentia)
    • cei mai promitatori markeri candidati
    • pacientii cu SK (si cei cu risc crescut)- performante scazute la teste neurocognitive, care evalueaza componente ale proceselor prosexice
    • Doar cateva dintre acestea intrunesc suficiente criterii ale indicatorilor de vulnerabilitate:
      • Testul de performanta continua (Continuous Performance Test, care apare modificat indiferent de stadiul bolii
  • 53.
    • alte tulburari cognitive ale pacientilor cu SK, considerate drept indicatori probabili de vulnerabilitate:
      • performantele scazute la teste sensibile la modificarea functiilor frontale, in special Wisconsin Card Sorting Test, sprijina ipoteza unei implicari a cortexului frontal in vulnerabilitatea la schizofrenie.
    • studiile de imagistica functionala realizate in timpul aplicarii testelor cognitive sustin existenta unei legaturi intre vulnerabilitatea la SK si perturbari in regiunile prefrontale
  • 54. Perturbari eletrofiziologice
    • reunesc mai multe tipuri de markeri potentiali:
      • tulburarile miscarilor de urmarire oculara,
      • modificari ale potentialelor evocate cerebrale endogene
      • anomalii ale raspunsului electrodermal
  • 55. Concluzii
    • Vulnerabilitatea include trasaturi care se exprima prin modificari perceptibile, uneori masurabile si care exista inaintea debutului simptomelor psihozei
    • Doar o parte din subiectii la risc prezinta trasaturi de vulnerabilitate
    • Vulnerabilitatea este considerata ca o conditie necesara dar nu suficienta pentru dezvoltarea psihozei, care va apare la o minoritate de persoane vulnerabile