INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE COCEANGA ANCU Ţ A- VERIDIANA VLAD LUCICA PSIHOLOGIE ANUL I, GRUPA II .

COCEANGA ANCU Ţ A- VERIDIANA

VLAD LUCICA

PSIHOLOGIE ANUL I, GRUPA II .

G Â NDIREA

G â ndirea- defini ţ ie G â ndirea este o succesiune de opera ţ ii care duc la dezv ă luirea unor aspecte importante ale realit ăţ ii ş i la rezolvarea anumitor probleme . 8.sistemic 7. multidirec ţ ional 6. finalist 5. ac ţ ional 4.Generalizat ş i abstractizat 3.mijlocitor 2. mijlocit Informa ţ ional – opera ţ ional CARACTERISTICI

Informa ţ ional –

opera ţ ional

Caracterul informa ţ ional – opera ţ ional C u ajutorul g â ndirii - se reproduc rela ţ ii obiective - se construiesc mintal - se introduc in realitate noi rela ţ ii pe baza anticip ă rii posibilului - se accede la surprinderea insu ş irilor interne ale obiectelor ş i fenomenelor ş i a rela ţ iilor dintre ele . Caracterul mijlocit G â ndirea este mijlocit ă de: - senza ţ ii - percep ţ ii - memorie - imagina ţ ie - limbaj -> ca instrument de exteriorizare -> ca mijloc de asimilare Caracterul mijlocitor Gâ ndirea este cea care mijloce ş te si influen ţ eaz ă toate mecanismele psihice, contribuind astfel la accelerarea func ţ ionalit ăţ ii ş i la sporirea eficien ţ ei lor .

Caracterul informa ţ ional – opera ţ ional

C u ajutorul g â ndirii - se reproduc rela ţ ii obiective

- se construiesc mintal

- se introduc in realitate noi rela ţ ii pe baza anticip ă rii posibilului

- se accede la surprinderea insu ş irilor interne ale obiectelor ş i fenomenelor ş i a rela ţ iilor dintre ele .

Caracterul mijlocit

G â ndirea este mijlocit ă de: - senza ţ ii

- percep ţ ii

- memorie

- imagina ţ ie

- limbaj -> ca instrument de exteriorizare

-> ca mijloc de asimilare

Caracterul mijlocitor

Gâ ndirea este cea care mijloce ş te si influen ţ eaz ă toate mecanismele psihice, contribuind astfel la accelerarea func ţ ionalit ăţ ii ş i la sporirea eficien ţ ei lor .

Caracterul generalizat si abstractizat Cunoa ş terea uman ă parcurge doua mari “salturi”: 1. D e la concret la abstract natura concretului ↓ • concret senzorial( inc ă rcat cu î nsu ş irile exterioare fenomenale, neesen ţ iale ale obiectelor si fenomenelor ) 2. D e la abstract la concret natura concretului ↓ • concret logic( red ă obiectul î n multitudinea determin ă rilor sale concrete) -> ideea nu are corespondent in imagine -> leg ă tura intre imagine si concept -> invadat de imagini ş i exteriorizat pur Intuitiv-plastic Tipuri de abstract figural

Caracterul generalizat si abstractizat

Cunoa ş terea uman ă parcurge doua mari “salturi”:

1. D e la concret la abstract

natura concretului

↓

• concret senzorial( inc ă rcat cu î nsu ş irile exterioare fenomenale, neesen ţ iale

ale obiectelor si fenomenelor )

2. D e la abstract la concret

natura concretului

↓

• concret logic( red ă obiectul î n multitudinea determin ă rilor sale concrete)

-> ideea nu are

corespondent in imagine

-> leg ă tura intre imagine

si concept

-> invadat de imagini ş i

exteriorizat

Caracterul ac ţ ional G â ndirea -> const ă î n schi ţ area minta lă a ac ţ iunilor -> se formeaz ă prin interiorizarea schemelor de organizare ş i executare a ac ţ iunilor asupra obiectelor materiale -> capat ă o func ţ ie de comand ă ş i control asupra desf ăş ur ă rii ac ţ iunii . Caracterul finalist • E xist ă dou ă momente ale procesului g â ndirii: 1. Î nainte de desf ăş urarea proceselor rezolutive 2. D upa î ncheierea lor • Î nainte de a fi executat ă , activitatea de g â ndire este : -> planificat ă in minte -> fundamentat ă din punct de vedere al scopului -> ra ţ ionalizat ă

Caracterul ac ţ ional

G â ndirea -> const ă î n schi ţ area minta lă a ac ţ iunilor

-> se formeaz ă prin interiorizarea schemelor de organizare ş i executare a ac ţ iunilor asupra obiectelor materiale

-> capat ă o func ţ ie de comand ă ş i control asupra desf ăş ur ă rii ac ţ iunii .

Caracterul finalist

• E xist ă dou ă momente ale procesului g â ndirii:

1. Î nainte de desf ăş urarea proceselor rezolutive

2. D upa î ncheierea lor

• Î nainte de a fi executat ă , activitatea de g â ndire este :

-> planificat ă in minte

-> fundamentat ă din punct de vedere al scopului

-> ra ţ ionalizat ă

Caracterul multidirec ţ ional G â ndirea se î ntinde pe toate cele trei dimensiuni temporale: - trecut - prezent - viitor Astfel g â ndirea: - folose ş te informa ţ ia despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui - integreaz ă informa ţ ia despre trecutul ş i prezentul obiectului pentru a prevedea starea lui in viitor . Caracterul sistemic G â ndirea con ţ ine elemente structurate, ierarhizate î ntre ele, fapt care î i asigur ă autoreglabilitatea. G â ndirea poate fi redus ă la un sistem cibernetic deoarece dispune de toate cele trei categorii de m ă rimi ale sistemului.

Caracterul multidirec ţ ional

G â ndirea se î ntinde pe toate cele trei dimensiuni temporale: - trecut

- prezent

- viitor

Astfel g â ndirea: - folose ş te informa ţ ia despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui

- integreaz ă informa ţ ia despre trecutul ş i prezentul obiectului pentru a prevedea starea lui in viitor .

Caracterul sistemic

G â ndirea con ţ ine elemente structurate, ierarhizate î ntre ele, fapt care î i asigur ă autoreglabilitatea.

G â ndirea poate fi redus ă la un sistem cibernetic deoarece dispune de toate cele trei categorii de m ă rimi ale sistemului.

M ă rimile de ie ş ire le controleaz ă ş i regleaz ă pe cele de in t rare asigur â nd astfel conexiunea invers ă . M ă rimi ale sistemului De intrare ( î ntreb ă ri, probleme) De stare( mul ţ imea transform ă rilor informa ţ ionale bazate pe structurile opera ţ ionale deja elaborate ) De iesire ( r ă spunsurile şi soluţiile formulate)

Opera ţ iile g â ndirii S e pot distinge dou ă categorii de opera ţ ii ale g â ndiri i : opera ţ ii generale si specifice . opera ţ iile generale – prezente î n orice act de reflec ţ ie opera ţ iile specifice – î n rela ţ ii cu o anumit ă categorie de probleme, cu un anume domeniu de cercetare . Opera ţ iile generale compara ţ ia analiza sinteza abstractizarea generalizarea

Opera ţ iile g â ndirii

S e pot distinge dou ă categorii de opera ţ ii ale g â ndiri i : opera ţ ii generale si specifice .

opera ţ iile generale – prezente î n orice act de reflec ţ ie

opera ţ iile specifice – î n rela ţ ii cu o anumit ă categorie de probleme, cu un anume domeniu de cercetare .

Compara ţ ia - const ă intr-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii asem ă n ă rilor ş i deosebirilor dintre ele . Analiza - separarea mintal ă a unor obiecte ş i fenomene sau a unor insu ş iri, p ă r ţ i, elemente ale lor . Sinteza - o leg ă tura stabilit ă intre obiecte, fenomene sau diferitele lor p ă r ţ i, elemente sau î nsu ş iri. - progresul g â ndirii este favorizat de varia ţ ia experien ţ ei, de diversitatea obiectelor sau a situa ţ iilor.

Compara ţ ia - const ă intr-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii asem ă n ă rilor ş i deosebirilor dintre ele .

Analiza - separarea mintal ă a unor obiecte ş i fenomene sau a unor insu ş iri, p ă r ţ i, elemente ale lor .

Sinteza - o leg ă tura stabilit ă intre obiecte, fenomene sau diferitele lor p ă r ţ i, elemente sau î nsu ş iri.

- progresul g â ndirii este favorizat de varia ţ ia experien ţ ei, de diversitatea obiectelor sau a situa ţ iilor.

Abstractizarea – analiz ă a esentialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau rela ţ ii esen ţ iale î ntre obiecte ş i fenomene. - exist ă con ş tiin ţ a unui anume aspect apar ţ in â nd la mai multe obiecte sau fenomene,sau chiar a unei clase intregi . John Locke in “ Eseu asupra intelectului uman” descrie ş ase func ţ ii ale reflec ţ iunii: -> percep ţ ia -> reten ţ ia ( memoria ) -> discern ă m â ntul ( analiza ) -> compara ţ ia -> compozi ţ ia ( sinteza ) -> abstrac ţ ia Generalizarea - opera ţ ia prin care extindem o rela ţ ie stabilit ă î ntre dou ă obiecte sau fenomene asupra unei î ntregi categorii.

Abstractizarea – analiz ă a esentialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau rela ţ ii esen ţ iale î ntre obiecte ş i fenomene.

- exist ă con ş tiin ţ a unui anume aspect apar ţ in â nd la mai multe obiecte sau fenomene,sau chiar a unei clase intregi .

John Locke in “ Eseu asupra intelectului uman” descrie ş ase func ţ ii ale reflec ţ iunii:

-> percep ţ ia

-> reten ţ ia ( memoria )

-> discern ă m â ntul ( analiza )

-> compara ţ ia

-> compozi ţ ia ( sinteza )

-> abstrac ţ ia

Generalizarea - opera ţ ia prin care extindem o rela ţ ie stabilit ă î ntre dou ă obiecte sau fenomene asupra unei î ntregi categorii.

Opera ţ iile specifice Etape S enzorio- motorie S imbolic ă Intuitia Opera ţ iilor concrete Opera ţ iilor formale

Senzorio- motorie- de la nastere la 1 an si 6 luni • g â ndirea are loc numai in planul ac ţ iunii concrete . Simbolic ă - de la 1 an si 6 luni( 2 ani ) la 4 ani • copil ul î n ţ elege simbolul, dar nu are clar ă constiin ţ a existen ţ ei unor clase de obiecte similare . Intuitiv ă – de la 4 ani la 7- 8 ani • copilul e capabil s ă stabileasc ă unele rela ţ ii î ntre fenomene pe care le percepe direct . Opera ţ iilor concrete – de la 7 la 11-12 ani • apare ideea de conservare ş i a opera ţ iilor reversibile in g â ndire . Opera ţ iilor formale – dupa 11-12 ani • se dezvolt ă capacitatea “discu ţ iei imaginate ” .

Senzorio- motorie- de la nastere la 1 an si 6 luni

• g â ndirea are loc numai in planul ac ţ iunii concrete .

Simbolic ă - de la 1 an si 6 luni( 2 ani ) la 4 ani

• copil ul î n ţ elege simbolul, dar nu are clar ă constiin ţ a existen ţ ei unor clase de obiecte similare .

Intuitiv ă – de la 4 ani la 7- 8 ani

• copilul e capabil s ă stabileasc ă unele rela ţ ii î ntre fenomene pe care le percepe direct .

Opera ţ iilor concrete – de la 7 la 11-12 ani

• apare ideea de conservare ş i a opera ţ iilor reversibile in g â ndire .

Opera ţ iilor formale – dupa 11-12 ani

• se dezvolt ă capacitatea “discu ţ iei imaginate ” .