Your SlideShare is downloading. ×
Fobii
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Fobii

1,157
views

Published on

Published in: Technology, Health & Medicine

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
1,157
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
92
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide
  • Transcript

    • 1. Originea evolutionista a fobiilor specifice: Cum si de ce ne temem? Alina S. Rusu
    • 2. „ Din perspectiva psihologiei evolutioniste, frica si panica - ca si cele mai multe emotii - trebuie sa fie vazute ca raspunsuri adaptative. Ele pot sa fie neplacute la nivel experiential, dar au ca si functie de baza pregatirea si apararea noastra fata de pericole (ex. raspunsuri de tip fight or flight).“ Nesse, 1990
    • 3.  
    • 4.  
    • 5. In ultimii ani, interes stiintific puternic in abordarea evolutionista a naturii umane: psihologia evolutionista .
      • Mintea: mozaic de mecanisme mentale specifice de specie (structuri cognitive), rezultate in mare parte in urma procesului de selectie naturala (diversitate si adaptare), menit sa permita stramosilor nostri sa se adapteze mediului de vanatoare-recolta in care s-a dezvoltat specia noastra.
      • mediul adaptabilitatii evolutioniste (environment of evolutionary adaptedness; EEA): compozit statistic al trasaturilor relevante dpdv adaptativ ale mediului ancestral experimentat de catre stramosii nostri.
      • Directie noua de cercetare: psihopatologia evolutionista .
    • 6. “ Minte de pleistocen in holocen” (Hagen, 2006)
      • - genul Homo - 1.8 -2 mil ani, inceput Pleistocen
      • - trecerea de la societatea vanatori-culegatori la cea de agricultori - aprox. acum 10.000 de ani (Holocen)
      • - raportat la Pleistocen, experienta in EEA holocenic este una foarte recenta
      • - pt a se dezvolta structuri cognitive adaptative , conditiile din Holocen ar fi trebuit sa fie
      • noi
      • relativ constante
      • relevante pentru supravietuire si reproducere
      • Biologic, omul pleistocenic nu difera de holocenic (ex. aborigenii australieni - izolati 40.000 ani).
    • 7. “ Minte de pleistocen in holocen” (Hagen, 2006)
    • 8.  
    • 9. Exista trei tipuri majore de explicatii evolutioniste ale psihopatologiei: 1). Explicatia breakdown ( esecul ): tulburarea mentala este vazuta ca un esec al anumitor structuri cognitive in indeplinirea functiilor lor evolutive. 2). Explicatia mismatch (nepotrivirea): un mecanism a fost candva adaptativ, dar momentan nu mai este din cauza schimbarilor de mediu (diferenta intre mediul EEA si cel de acum). 3). Explicatia persistence (persistenta): sustine posibilitatea teoretica a utilitatii adaptative a unor mecanisme mentale si in mediul actual, la fel cum au fost in EEA ancestral. Cat de mult din psihopatologia umana este esec, nepotrivire sau persistenta in sensul adaptarii?
    • 10.
      • De ce fobiile specifice sub lupa analizei evolutioniste?
      • Frica si anxietatea fata de stimulii de mediu sunt ambele fenomene cu impact puternic asupra supravietuirii individuale si a succesului reproductiv ( eng. fitness-related traits ).
      • Fobiile specifice fata de stimulii de mediu reprezinta un candidat excelent pentru explicatiile evolutioniste ale psihopatologiei.
    • 11.
      • Fobiile specifice: tulburari de anxietate
      • Privire de ansamblu si statistici (DSM-IV):
      • frica extrema, nerationala si persistenta fata un obiect sau o situatie (stimul fobic)
      • interferenta marcanta cu stilul normal de viata
      • 7-18% din populatia generala intalneste criteriile DSM-IV
      • femeile sunt de 2-3 ori mai reprezentate decat barbatii
      • mai putin de 20% din persoanele fobice cauta ajutor de specialitate; ceilalti prefera sa evite contactul cu stimulii fobici ---> consecinte asupra stilului de viata.
    • 12.
      • DSM-IV-TR - 5 tipuri de fobii specifice: tipul animal, tipul mediu natural (inaltimi, furtuni, apa), tipul sange-injectie-rani, tipul situational (avion, locuri inchise, elevator etc) si tipul „altele“.
      • Critici:
      • nu se face o distinctia bazata pe principii teoretice clare intre tipul situational si „altele“.
      • exemple neconcludente (ex. fobia de elevator si fobia de a cadea in momentul indepartarii de un perete) ---> tipul „altele“ ar fi de fapt fobii induse de stimuli fobici din mediul actual, „modern“.
      Intrebare: sunt toate fobiile specifice adaptari din EEA ancestral?
    • 13.
      • Stimulii fobici - stimuli periculosi in EEA (Mark & Nesse, 1994; Fear and fitness: an evolutionary analysis of anxiety disorders ) - ex. frica de locuri publice sau deschise = raspuns adaptativ fata de pericolele intalnite in afara spatiului vital al oricarei specii teritoriale. Dar...
      • Diferenta mediului actual de mediul ancestral EEA ---> indivizii de la capatul sensibil al distributiei variatiei fenotipice ar putea fi incapabili de coping cu unele situatii ordinare, chiar daca mecanismele lor mentale fuctioneaza dupa modelarea facuta de selectia naturala.
      • Predispozitie biologica de a considera anumiti stimuli ca fiind mai periculosi decat altii, doar pe baza unor indicii minimale („ minimal cues that reflect ancient dangers “).
    • 14.
      • Fricile evoluate („evolved fears“) - pregatire pentru raspunsurile adecvate ---> formele luate de diferite fobii se potrivesc cu functia lor (Nesse, 1999).
      • Raspunsul flight/fright se potriveste cu ceea ce este necesar dpdv fiziologic pentru a raspunde unui pericol: cresterea frecventei cardiace asociata cu anxietatea este rezultatul activarii SN simpatic, care creste fluxul sanguin spre muschi (exceptie - fobia de sange ---> lesin).
      • Deci: formele functionale ale fobiilor au fost candva adaptative, chiar daca ele sunt de multe ori neconfortabile in mediul actual. Stimulii din mediul actual nu sunt intotdeauna indicatori onesti ai pericolului: cele mai multe perceptii ale lumii in mediul actual vin uitandu-ne pe fereastra, nu de pe stanci sau buze de prapastii.
    • 15.
      • Distinctie general acceptata: fricile cu semnificatie evolutiva (lurking fears) si alte tipuri de frica.
      • Conses in studiile evolutioniste ale fobiilor: (1) multe specii, inclusiv specia umana, sunt mai pregatite sa raspunda mai rapid unor stimuli decat altora si (2) stimulii fobici cei mai comuni sunt cei ce au fost si/sau sunt de evitat in sens adaptativ.
      • Nu se exclude posibilitatea formarii fobiilor fata de orice alt stimul (atipici, fara valoare adaptativa). Un sistem poate fi activat de un stimul nespecific sistemului. Explicatia „ modulului fricii “: domeniu actual si domeniu propriu-zis (proper domain). Domeniul propriu-zis este informatia pe care modulul este modelat fuctional biologic sa o proceseze. Domeniul actual este toata informatia din mediu, care poate uneori sa satisfaca conditiile de input ale modulului ---> trasaturi ale mediului actual pot sa activeze module care au in repertoriul de raspuns frica (ex. frica de avion -> frica de inaltime).
      • Deci imaginea evolutionista a fobiilor poate sa faca fata si etiologiilor alternative. Se pune insa problema daca natura observata a fobiilor, mai degraba decat mecanismele lor, poate sa fie „introdusa“ in scenariul evolutionist. Lucrurile par sa fie mai complicate.
    • 16. Teoriile evolutioniste : explicatii pentru patternul general al fobiilor, dar nu pentru detalii, cum ar fi de ce fobiile sunt mult mai comune la femei decat la barbati? Frica de paianjeni este o fobie foarte comuna. De ce paianjenii au putut fi un pericol atat de mare in EEA ancestral? Ancestorii au trait si in prezenta pradatorilor de talie mare, dar fobiile (nu frica propriu-zisa) de ursi, lei sau elefanti nu sunt comune. Fobiile fata de animale par sa aiba exact forma la care ne-am astepta sa o aiba reactia adaptativa in fata unui organism periculos. Intrebarea este: organismele care determina aceste elemente reactionale functionale sunt acele organisme care semnalau pericolul stramosilor nostri? Sunt inca necesare studii detaliate ale semnificatiei si caracteristicilor stimulilor fobici.
    • 17.
      • Sumarizand, exista sustinere buna, dar nu conclusiva pentru ideea ca cel putin unele dintre fobiile specifice si alte cateva tulburari de anxietate sunt:
          • expresii ale unor raspunsuri evoluate (pregatite in evolutie) la stimuli care
          • (2) au fost candva adaptativi prin inducerea fricii, dar exista multe pareri care sustin ca
          • (3) frica si reactia de anxietate induse de acesti stimuli nu mai sunt intotdeauna adaptative in mediul actual (explicatia nepotrivirii). Dar... al treilea punct poate fi corect pentru locuitorii oraselor, dar specia umana nu este formata doar din oraseni. Exista populatii umane la care raspunsurile la frica situate 2-3 deviatii standard deasupra mediei pot fi extrem de utile (explicatia evolutionista a persistentei unei adaptari).
    • 18. Exista numeroase rute cauzale ale fobiilor. Psihologia evolutionista ofera una dintre ele. Istorii evolutioniste similare celor pentru fobiile specifice sunt plauzibile si pentru tulburarile de panica, dar abordarea evolutionista in general este inca supusa multor provocari. Propunere de abordare a psihopatologiei Psihopatologia evolutionista: model integrativ de abordare a tulburarilor mentale, care poate fi aplicat si fobiilor specifice (Kennair, 2003). Acest model este unul comprehensiv al mintii, bazat pe genetica comportamentala, biologie evolutionista, teorii ale dezvoltarii, psihologie clinica, precum si pe interactiunile cu factorii sociali si de mediu in general. Este greu de gasit sensul complet al unei adaptari avand in vedere filtrele evolutioniste, ontogenetice si de mediu (vezi model).
    • 19. Kennair, 2003
    • 20.  
    • 21.