Construirea Chestionarelor De Personalitate

1,552 views
1,480 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
1,552
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
76
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Construirea Chestionarelor De Personalitate

  1. 1. STRATEGIILE DE CONSTRUIRE A CHESTIONARELOR STRUCTURATE DE PERSONALITATE
  2. 2. SCHEMA DE CONSTRUIRE A CHESTIONARELOR DE PERSONALITATE Observaţie Studiu clinic Formularea ipotezelor specifice Verificarea experimentală a ipotezelor Formularea teoriei (prin integrarea rezultatelor experimentale) Standardizarea procedurilor experimentale Construirea testelor Interpretarea testelor Conceperea testelor
  3. 3. Demersul general de construire a chestionarelor structurate de personalitate DEFINIREA CONSTRUCTULUI OPERA-ŢIONALI-ZARE ANALIZA DE ITEMI STABILIREA COLECŢIEI FINALE DE ITEMI
  4. 4. Kaplan & Saccuzzo, 1996 <ul><li>Strategii intuitiv-rationale </li></ul><ul><li>strategia continutului logic: conţinutul itemilor este dedus logic pornind de la caracteristica de evaluat </li></ul><ul><li>strategia teoretica: itemii sunt aleşi în concordanţă cu asumpţiile teoretice de bază </li></ul><ul><li>Strategii empirice </li></ul><ul><li>strategia grupului criteriu </li></ul><ul><li>strategia analizei factoriale </li></ul>
  5. 5. PASII DEMERSULUI INTUITIV <ul><li>Selecţia intuitivă a conţinutului itemilor şi formarea lotului iniţial de itemi; </li></ul><ul><li>Administrarea lotului iniţial de itemi la un lot de subiecţi; </li></ul><ul><li>Calcularea scorurilor totale la această grupare preliminară; </li></ul><ul><li>Calcularea coeficienţilor de corelaţie item / test pentru fiecare item din colecţia iniţială; </li></ul><ul><li>Selecţionarea itemilor care corelează puternic cu testul, construindu-se astfel colecţia finală de itemi. </li></ul>
  6. 6. DEZAVANTAJELE METODEI INTUITIV-RATIONALE <ul><li>omogenitatea şi conţinutul itemilor depind de abilitatea autorului de a-şi imagina răspunsurile la itemi şi de a anticipa problemele care pot să apară </li></ul><ul><li>subiecţii pot intui uneori răspunsul aşteptat de autor, existând deci posibilitatea distorsionării voite a rezultatelor la test </li></ul>
  7. 7. METODA GRUPURILOR CRITERIU. ETAPE (1) <ul><li>Utilizând datele care rezultă din diverse teorii sau selecţionând itemi din alte chestionare, se construieşte pe baze raţionale o colecţie aparte de itemi; </li></ul><ul><li>Se administrează această colecţie de itemi la două loturi de subiecţi care diferă doar în ceea ce priveşte trăsătura evaluată; </li></ul><ul><li>Se determină pentru fiecare lot proporţia răspunsurilor Acord/Dezacord pe care le oferă; </li></ul><ul><li>Determinarea semnificaţiei diferenţei statistice dintre rezultatele obţinute de cele două grupuri; </li></ul>
  8. 8. METODA GRUPURILOR CRITERIU. ETAPE (2) <ul><li>Itemii care diferenţiază semnificativ cele două loturi sunt selecţionaţi pentru scala preliminară; </li></ul><ul><li>Această scală se aplică din nou loturilor criteriu iniţiale; </li></ul><ul><li>Se verifică dacă toţi itemii diferenţiază cele două loturi criteriu; </li></ul><ul><li>Se recurge la replicarea scalei pe alte loturi similare pentru validare. </li></ul>
  9. 9. METODA ANALIZEI FACTORIALE. PASI (1) <ul><li>Construirea pe baze a priori a uni lot relativ mic de itemi care se consideră că sunt relaţionaţi cu factorul vizat; </li></ul><ul><li>Itemii se administrează unui număr mare de subiecţi, care sunt testaţi în paralel şi cu alte teste care evaluează acelaşi factor; </li></ul><ul><li>Se calculează intercorelaţiile itemilor, matricea intercorelaţiilor analizându-se factorial şi obţinându-se astfel o clusterizare responsabilă de un anumit cuantum al varianţei comportamentului subiecţilor testaţi (factor); </li></ul>
  10. 10. METODA ANALIZEI FACTORIALE. PASI (2) <ul><li>Se determină corelaţia item/factor ( î ncărcătura factorială a itemului; </li></ul><ul><li>Se selecţionează pentru forma finală a testului, acei itemi care au o încărcătură factorială mare. </li></ul><ul><li>Rezultatul obţinut în urma unui astfel de demers este o soluţie structurală simplă în care fiecare din factorii identificaţi evaluează o anumită trăsătură </li></ul>
  11. 11. Evaluarea chestionarelor structurate de personalitate <ul><li>D istorsionări le pot fi </li></ul><ul><li>(1) voite – > disimulare : răspunsurile date de cel evaluat în aşa fel încât să-şi creeze imaginea pe care o doreşte </li></ul><ul><li>pot fi inconştiente : </li></ul><ul><li>( 2) datorate persoanei – lipsei de introspecţie a persoanei sau reticenţei de a accepta anumite lucruri despre propria persoană sau </li></ul><ul><li>(3) datorate contextului şi interacţiunii cu evaluatorul. </li></ul>
  12. 12. EPQ (Eysenck, 1974) <ul><li>4 scale: introversiune-extraversiune, neuroticism, psihoticism, dezirabilitate social ă </li></ul><ul><li>Primul factor (N) are ca principale caracteristici o personalitate slab organizată, absenţa integrării acesteia, capacitate scăzută de adaptabilitate, absenţa spiritului de echipă, lipsa de energie, tonus muscular slab. </li></ul><ul><li>Cel de-al doilea factor (E) corespunde dimensiunii introversiune-extraversiune propusă de Jung în 1921; el opune grupul simptomelor isterice grupului de simptome distimice. </li></ul><ul><li>Cel de-al treilea factor (P) nu evaluează trăsături psihopatologice, ci o dimensiune normală a personalităţii, prezentă într-o anumită măsură la toţi oamenii. Această scală reflectă în primul rând caracteristici antisociale, agresivitate, sadism, atitudini nonconformiste şi intolerante, ideaţie de tip paranoid (Minulescu, 1996). </li></ul><ul><li>A patra scală (L) a fost construită pentru a evalua gradul de dezirabilitate a răspunsurilor date de subiecţi şi a evalua în acest fel validitatea protocolului obţinut. </li></ul>
  13. 13. EPQ (Eysenck, 1974) <ul><li>10(x-media) / AS </li></ul>

×